FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ

1. Necesitatea cunoaşterii personalităţii elevilor

În educarea elevilor în vederea obțineri unor rezultate eficiente în procesul de învățământ trebuie, în
primul rând, să-i cunoaștem. Identificarea particularităților și a progreselor înregistrate periodic reglează
procesul de educație asigurând aceleași șanse tuturor elevilor.

Copilul trebuie să fie observat, astfel încât primele probleme dificile să nu fie neglijate, evitându-se
repercusiunile asupra dezvoltării sale ulterioare. Respectarea individualităţii acestuia, formarea şi
dezvoltarea în concordanţă cu direcţiile proprii de dezvoltare ale acestuia devin deziderente cu tendinţăde
accentuare permanentă. Trebuie luat în evidenţă şi faptul că fiecare copil are un fond propriu ereditar şi că
dezvoltarea lui are loc în condiţiile specifice de mediu, faşă de care acesta depune efort continu de adaptare.
Preucupările de identificare şi cultivare a specificului individual al copilului sunt justificate şi de prezenţa
ştiinţei în acţiunea de orientare şcolară şi profesională care contribuie la înlăturarea întâmplări, neinformării
sau a capriciilor în alegerea profesiunii, înlesneşte în acelaşi timp trecerea de la un criteriu constatativ,
dogmatic şi statistic la unul dinamic şi interpretativ.
O cunoaştere corectă a elevului în vederea înţelegerii lui şi a organizării unei acţiuni de conducere,
implică o prelucrare, în ansamblu, a datelor obţinute prin investigaţii profunde şi formularea unor concluzii
fundamentale pe aprecierea obiectivă a tuturor factorilor implicaţi în dezvoltarea lui. Elevul este considerat
sub aspectul caracteristicilor sale de personalitate ca fiind rezultatul interacţiunii dintre fondul ereditar,
condiţiile de mediu în care se dezvoltă şi acţiunile educative exercitate asupra sa. Cercetările psihologice
evidenţiază necesitatea de a cerceta copilul în dependenţă cu condiţiile în interiorul cărora are loc procesul
de maturizare. Copilul şi mediul său în care trăieşte alcătuiesc o unitate dinamică ce evoluează pe doua
direcţii: prima marcată de procesul de socalizare prin care copilul asimilează experienţa social-istorica, iar
cea de-a doua de structurarespecifică a caracteristicilor proprii de personalitate. Necesitatea de a înţelege
copilul în ansamblul personalitaţii sale impune în investigaţie adoptarea unui punct de vedere funcţional ca o
consecinţă a dependenţei individului de mediul ăn care se dezvoltă precum şi a metodei longitudinale,
conform căreia evoluţia copilului este urmărită în succesiunea anilor. Paralel cu metoda longitudinală se
poate folosii metoda investigaţiei transversale, prin care se pot face sondaje asupra aspectelor caracteristice
ale anumitor categorii de copii sau cu privire la anumite procese psihice. Studiile transversale permit
aprecierea gradului de dezvoltare prezent la anumiţi copii prin raportarea le dezvoltarea copiilor cu care se
găseşte în situaţii identice din cadrul aceluiaşi grup.
Caracterizările formulate cu privire la copil în urma experienţei zilnice, dar întâmplătoare trebuie
considerate simple ipoteze care urmează a fi supuse acţiunii de verificare. Observaţiile profesorului trebuie
confruntate cu părerile celorlalţi profesori, cu părinţii copilului sau chiar cu ceilalţi elevi din clasă.
Informaţiile astfel obţinute urmeaza a fi prelucrate, comparate, analizate, supuse unor deducţii, confruntări.
indicaţii. Cu o valoare deosebită în diagnosticul nivelului de dezvoltare a aptitudinilor unui elev, al nivelului
de realizare atins sub diverse aspecte, al intereselor este analizarea lucrărilor pe care le realizează elevul în
cadrul activităţii şcolare sau extraşcolare. Produsul activităţii exprimă prin funcţiile implicate o sinteză între
fondul nativ şi cel formativ, între îndemânare şi interes sau pasiune, între posibilităţi şi voinţă. Conversaţia
reprezintă un mijloc de a cunoaşte motivaţia intimă a actelor săvârşite de elevi, a preferinţelor stărilor
emoţionale, a nivelului său de informare. Desfăşurarea corectă a conversaţiei, presupune o anumită legătură
între elev şi profesor: încredere, apreciere, intimitate. Chestionarul ca metodă de investigare solicită
subiectul să dezvăluie modurile sale constante de conduită, interese, forme de reacţiune, aspiraţii, aspecte
structurale ale personalităţii. Autobiografia este şi ea o metodă simplă la îndemânarea oricărui cadru
didactic, şi oferă posibilitatea de a cunoaşte evenimentele mai importante din viaţa elevilor. În acelaşi scop
pot fi folosite autocaracterizările. Ele permit distingerea atitudinii elevului faţa de el însuşi, trăsăturile sale de
personalitate, modul de apreciere a capacităţilor sale, a felului propriu de conduită în relaţiile sociale. Testul
sociometric de personalitate îşi propune să realizeze investigaţii asupra caracteristicilor de personalitate ale
elevilor prin intermediul tehnicilor sociometrice care permit relevarea dominantelor psihice.
 Fişa de caracterizare psihopedagogică este un instrument practic de cunoaştere psihologică, deosebit
de folositor, pentru a urmări evoluţia, conduita elevului, în mod programat, în timp – fie pe o perioadă de un
an în raport cu o disciplină de învăţământ sau pe alte segmente de timp, fie pentru un întreg ciclu şcolar,
gimnaziu sau liceu. Dacă suntem în situaţia de a fi diriginţi, de a avea o activitate şi o legatură mai
îndelungată cu elevii în ani şcolari succesivi şi dacă am ajuns să putem aplica cât mai bine metodele de
cunoaştere psihologică, putem obţine date relevante despre personalitatea în formare a elevului.

Alături de noţiunea de fişă se foloseşte şi noţiunea de diagnostic pedagogic, care se poate defini ca
fiind forme de organizare a activităţii de cunoaştere a elevului, destinată necesităţilor acţiunii pedagogice,
adică obiectivelor de formare a personalităţii copilului, sub multitudinea aspectelor sale: dezvoltare fizică,
dezvoltare psihică, fond informaţional, integrare socială. Fişa destinată studiului individualităţii elevului
privită în interdependenţa factorilor în care se integrează poate fi definită ca un document cu valenţe practice
care permite desfăşurarea unei acţiuni programate, în scopul desăvârşirii personalităţii elevului prin
intermediul preocesului de învăţământ. Eficienţa nu trebuie căutată în valoarea analizei psihologice sau
pedagogice efectuate, ci în rolul ei de factor dinamizant al procesului de învăţământ.
Alcătuirea fişei se sprijină pe câteva principii. dintre care menşionăm: considerarea unitară a
personalităţii copilului, cercetarea variabilelor de personalitate în interdependenţa lor, distingerea
caracteristicilor dominante de personalitate, de mediu şi de educaţie, abandonarea unui punct de vedere
dinamic şi funcţional în explicarea procesului de formare a elevului.
Aceste principii, precum şi metodele de studiere a trăsăturilor de personalitate ale elevilor au impus
unele caracteristici specifice fişei psiho-pedagogice:

 este o fişă de concluzii, adică sunt menţionate în fişă doar rezultatele prelucrării informaţiei,
realizează cunoaşterea prin trierea şi ordonarea datelor, exprimă generalul şi caracteristicul prin fapte.
 are un caracter sintetic, priveşte copilul din toate punctele de vedere: fiziologic, psihologic şi social.
Fişa de psiho-pedagogică scoate în reliefceea ce este diferenţiat de ceea ce este comun, ceea ce este
permanent de ceea ce este accidental, explică persoana prin dominantele sale psihologice, pedagogice
şi sociologice. Conţine date din analiza procesului de adaptare, integrare ăn familie, şcoală, societate
şi urmăreşte copilul în procesul de formare, sesizând modul de cristalizare a anumitor trăsături.
 are un caracter direcţional, adică permite o acţiune programatăîn formarea copilului, conţine idicaţii
asupra direcţiilor de intervenţie prin procesul instructiv, educativ cât şi datele referitoare la orientarea
şcolară şi profesională.
 are caracter explicativ, fiind rezultatul acţiunii de înţelegere a copilului, conţine motivaţii pentru
anumite situaţii sau conduite;
 caracter de continuitate, reflectând permanent situaţia copilului, urmăreşte elevul în toate etapele de
învăţământ, se definitivează pe parcurs, putând fi completată şi utilizată de orice cadru didactic;

2. Întocmirea fişei de caracterizare psihopedagogică;

I. Date personale (preliminare):

Numele şi prenumele, data naşterii, locul naşterii, domiciliul actual, şcoala urmată în
prezent, şcoli urmate anterior.

II. Mediul familial:

Numele şi profesia tatălui, numele şi profesia mamei, relaţii între părinţi, nivelul de
educaţie, fraţi, surori (vârsta, ocupaţie), alte persone care locuiesc împreună cu familia,
condiţii de locuit, condiţii materiale şi nivelul cultural al parinţilor, influenţe extrafamiliale.

III. Starea de sănătate:

Antecedentele ereditare, antecedentele personale, starea generală a sănătaţii, menţiuni
medicale cu importanţa pentru procesul de învaţământ.

IV. Rezultate şcolare şi preocupări ale elevului:

 Mediile generale din ultimii ani, obiectele la care a obţinut notele cele mai bune/slabe,
succese deosebite (competiţii, cercuri, etc), preocupări în afara şcolii.

V. Date asupra structurii psihologice:

1. Aptitudini şi capacitati intelectuale – atenţie, inteligenţă, capacitatea de memorare,

limbajul, creativitatea;
2. Trăsături de caracter – sârguinţa, organizarea eficientă a studiului, disciplina în clasă,
colegialitate, modestie;
3. Trăsături de temperament – extravertit sau introvertit, energic, activ, emotive,
sentimental, rece, sensibilitate afectivă redusă.

VI. Caracterizare sintetică:

1. Nivelul pregătirii şcolare;

2. Nivelul inteligenţei;
3. Aptitudini sau interese speciale;
4. Trăsături de caracter mai pregnante;
5. Particularităţi temperamentale dominante;
6. Orientarea şcolară şi profesională (dorinţa părinţilor, aspiraţiile realiste ale elevului,
părerea profesorului);
7. Recomandări de ordin pedagogic (precizarea unor obiective educaţionale concrete şi
a intervenţiilor educative oportune).

3. Exemplu de fişă psihopedagogică completată

I.Date personale
Numele: STANCIU
Prenumele VALENTIN
Născut(ă) în anul 2004 luna decembrie ziua 8, în localitatea: BRĂILA
Domiciliul părinţilor: Str. Morii, nr 30, localitatea Ianca, jud. Brăila
Aparţine şcolii din clasa V - a
A absolvit clasele anterioare (clasele I-IV) la Şcoala cu clasele I-IV , Sărăţeni;

II.Date asupra mediului familiei

1. Familia
Famili Numele Data Pregătirea şcolară Profesia Venituri Obs.
a naşterii lunare
Tatăl STANCIU FĂNEL MEDII/ 12 clase Agent comercial
Mama STANCIU NICOLETA MEDII /10 clase Agent curăţenie
Copii

2. Atmosfera în familie (relaţii în familie, regim şi climat educativ etc): normală, fără
evenimente majore negative
3. Condiţiile de muncă ale elevului: bune
 4. Proiectele părinţilor, privind viitorul copilului: Asigurarea unui viitor sigur, bazat pe
educaţie continuă. Finalizarea studiilor liceale şi apoi înscrierea la o facultate tehnică.

III.Date medicale semnificative

1. Antecedente personale: fără antecedente semnificative
2. Starea generală a sănătăţii: foarte bună

IV.Date asupra şcolarităţii

1. Situaţia şcolară
Clasa Secţia Media Disciplinecu rezultate Repetenţie
anuală /corijenţe
mai bune mai slabe
V Gimnaziu 8,73 Franceză, Istorie, Fizică, Nu
Engleză, Română
Matematică
VI Gimnaziu 8,00 Franceză, Istorie, Fizică, NU
Engleză, Română
Matematică
VII Gimnaziu 8.45 Franceză, Istorie, Fizică, Nu
Engleză, Română
Matematică

2. Succese deosebite la concursuri: a participat la diverse competiţii sportive, obţinând premii

importante
3. Manifestări în timpul lecţiei (atenţie, receptivitate, participare la discuţii, frecvenţa şi
valoarea intervenţiei): Este receptiv, atent la prelegerile ţinute de profesor, adresează
întrebări cadrului didactic în scopul de aşi completa cunoştinţele, răspunde cerinţelor
din timpul lecţiei cu coerenţă, argmentând cu uşurinţă raspunsurile date.
4. Modul de pregătire a lecţiilor (cu regularitate, din proprie iniţiativă, prin efort propriu etc):
Temele sunt pregătite regulat, cu atenţie din iniţiativă proprie. Temele şi le pregăteşte
singur; nu beneficiază de ajutorul părinţilor în acest sens.
4. Factori explicativi ai succesului sau insuccesului: (aptitudini, interes, deprinderi de muncă,
lacune în pregătirea şcolară, aspiraţii profesionale, starea de sănătate, condiţii de mediu
etc): Interesul pe care îl manifestă în pregătirea şcolară, aspiraţiile înalte în ceea ce
priveşte dezvoltarea profesională în domeniul alimentaţiei publice; starea de sănătate şi
sprijinul părinţilor.

V.Integrarea socială a elevului

1. Conduita în familie:
a) faţă de părinţi (ascultare, ataşament, independenţă, nesupunere)
Este un elev ce îşi iubeşte părinţii, ascultător, înţelegător.
b) relaţiile cu fraţii (ocrotire, înţelegere, dominare etc)
Nu are fraţi. Este singurul copil în familie
c) participare la activitatea familiei (autoservire, ajutorare etc)
Participă alături de părinţi în desfăşurarea activităţilor gospodăreşti. Sarcinile
primite de la părinţi sunt respectate şi implementate corespunzător.
2. Conduita în şcoală:
a) relaţiile elev-profesor (disciplinat, politicos, do cil, rezervat, impertinent)
Este politicos, respectă profesorii, nu deranjează orele de curs.
 b) relaţiile cu colegii (solidaritate, colegialitate, prietenie, rezervă, tendinţă de dominare sau
supunere, egoism, apreciere, influenţa lui asupra colectivului)
___In relaţia cu colegii din cadrul colectivului de elevi ai şcolii, __nu am sesizat până în
prezent sa aibă tendinţe de dominare. Este un elev sociabil, are prieteni atât în clasa din
care face parte , cât şi din celelalte clase. Faţă de colegi nu de multe ori si-a manifestat
spiritul de solidaritate , sprijinindu-i de foarte multe ori în rezolvarea unor probleme.
3. Conduita în organizaţia de tineret (rol în organizaţie, acceptă şi îndeplineşte sarcinile):
_ Nu face parte din organizaţii de tineret...
4. Conduita între prieteni (natura prietenilor, influenţa asupra elevului):
Prietenii pe care îi are în general sunt de vârsta lui, colegi de şcoală sau vecini. Nu are
prieteni vicioşi care să-l influenţeze negativ, sau care să fie cunoscuţi cu propleme de
comportament.

VI.Caracteristicile personalităţii

1. Procese intelectuale (nivel de dezvoltare intelectuală, atenţie, memorie, gîndire,

imaginaţie, limbaj)
Dezvoltarea intelectuală este specifică vârstei pe care o are. Atent în gandire, posedă un
limbaj fluient, fără cuvinte de jargon.
2. Trăsături de afectivitate (sentimente legate de personalitate, reacţii faţă de succes şi
insucces, sensibilitate, timiditate, echilibru emotiv)
Sensibil in relaţiile cu membrii familiei. Fire optimistă, îşi stăpâneşte emoţiile cu succes,
capabil să lucreze chiar şi în situaţii mai stresante; rezistent la stres
3. Aptitudini, interese, aspiraţii, evidenţiate prin:
a) activităţi şcolare : participă la diverse activităţi sportive organizate de şcoală, vrea să
facă sport de performanţă, iar în paralel să urmeze cursurile unei facultăţi de medicină
veterinară
b) preocupările din timpul liber: sport, lectură
c) Trăsături de temperament:
a) energie (capacitate de efort, rezistenţă la oboseală), mobilitate, ritm de activitate,
adaptare la situaţii noi şi echilibru psihic (stăpânire de sine, impulsivitate)
Nu prezintă schimbări de comportament. Este sigur pe ceea ce face, manifestă
seriozitate atât faţa de el , cât şi cei din jur.
b) introversiune, extraversiune ____________________________________
5. Trăsături de voinţă şi caracter:
a) atitudine faţă de muncă (conştiinciozitate, sârguinţă, disciplină, iniţiativă, perseverenţă)
- disciplinat, perseverent
b) atitudine faţă de societate şi oameni (comportare civilizată, solicitudine, onestitate)
- civilizat, onest faţă de cei din grupul social din care face parte
c) atitudine faţă de sine (demnitate, modestie, spirit autocritic)
Un elev modest, în activităţile pe care le desfăşoară îşi manifestă destul de des spiritul
autocritic.

d) VII. Aprecieri de ansamblu

1. Pregătirea elevului raportată la aptitudini, starea de sănătate şi condiţii de muncă;

Unele aptitudini o să şi le dezvolte pe parcurs, starea de sănătate îi permite să se
adapteze uşor în orice condiţii de muncă.
2. Gradul de maturizare psihică (intelectuală, afectivă, temperamentală)
 Gradul de maturizare este specific vârstei pe care o are, atât intelectual cât şi
temperamentar.
Recomandări psihopedagogice
1. Acţiuni în şcoală pentru corectarea unor aspecte deficitare (disciplinarea gândirii,
echilibrarea emotivă, corectarea unor aspecte de caracter etc)
Nu este cazul. Se recomandă participarea la diverse activităţi practice
2. Acţiuni în colaborare cu familia (îndrumări speciale date părinţilor, reglementarea
regimului de viaţă al elevului, plasarea elevului în internat, etc)
Să – i acorde mai mult timp pentru pregătirea lecţiilor, sprijin moral în dezvoltarea
profesională.
3. Acţiuni pregătitoare în vederea orientării spre cercuri de elevi, cultivarea talentelor
deosebite, orientarea lecturii, cultivarea anumitor deprinderi, atenţie deosebită la unele
materii etc
Înscrierea elevului în cadrul unor cluburi sportive.
4. Recomandări pentru orientarea şcolară şi profesională în funcţie de aspiraţiile şi
posibilităţile elevului şi de dorinţele părinţilor:
5. Părinţii îl încurajează , îl susţin în dezvoltarea profesională şi şcolară. Există suficiente
resurse materiale pentru a-şi continua studiile precum şi de a-şi concretiza aspiraţiile sportive.