MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION
CREANGĂ” DIN CHIŞINĂU

Facultatea Științe ale Educației

Catedra Pedagogia Învătământului Primar
Programul de studii Pedagogie în Învățământul Primar

Ludmila Crețu

VALENŢELE FORMATIVE ALE APLICAŢIILOR MULTIMEDIA

UTILIZATE LA LECŢIILE DE EDUCAŢIE MUZICALĂ ÎN CLASELE
PRIMARE

Teză de licenţă

Conducator știintific:
Ciobanu Maria

Chișinău - 2023
 CUPRINS
I. CADRU GENERAL......................................................................................4
II. ALEGEREA ŞI APROBAREA TEMEI TEZEI DE LICENŢĂ ŞI A
III. CONDUCĂTORULUI ŞTIINŢIFIC............................................................. 5
IV. ETAPE DE REALIZARE ŞI SUSŢINERE A TEZEI DE LICENŢĂ.......... 6
V. RESPONSABILITĂŢILE CONDUCĂTORULUI/CONSULTANTULUI
ŞTIINŢIFIC.................................................................................................... 7
VI. RESPONSABILITĂŢILE ŞEFULUI CATEDREI DE SPECIALITATE.... 8
VII. RESPONSABILITĂŢILE DECANULUI FACULTĂŢII ŞI ALE
CONSILIULUI FACULTĂŢII...................................................................... 8
VIII. ELEMENTE DE STRUCTURĂ ŞI CONŢINUT ALE TEZEI DE
LICENŢĂ .... 9
IX. CERINŢE FAŢĂ DE REDACTAREA TEZEI DE LICENŢĂ................... 11
X. ADMITEREA PENTRU SUSŢINEREA TEZEI DE LICENŢĂ................ 15
XI. SUSŢINEREA TEZEI DE LICENŢĂ......................................................... 15
XII. EVALUAREA TEZEI DE LICENŢĂ......................................................... 16
XIII. BIBLIOGRAFIE.......................................................................................... 18
XIV. ANEXE........................................................................................................ 19

2
 Introducere
Actualitatea: Introducerea tehnologiei informaţiei în toate domeniile de activitate a
influenţat şi sistemul de învăţământ. Utilizarea calculatorului în procesul de predare
– învăţare – evaluare reprezintă o metodă modernă de activitate didactică, interactivă
şi dirijată. Oricât ar părea de curios, calculatorul, cu toate că estecapabil să execute
o multitudine de operaţii instantaneu, nu poate înlocui profesorul, dar poatesă-l
completeze. Cu siguranţă că, renunţarea la metodele învăţământului tradiţional nu
este hotărîre justă, mai ales în primii ani de şcoală, când influenţa personală a
educatorului rămâne determinantă, totuşi utilizarea tehnologiilor moderne, a
softurilor educaţionale reprezintă o necesitate a procesului educativ la
particularităţile individuale ale fiecărui elev. Informatizarea învăţământului
reprezintă o realitate a zilei de astăzi. La orice disciplină se pot folosi softuri
educaţionale, făcând posibilă o altfel de înţelegere a fenomenelor şi a cunoştinţelor.
Scopul lucrarii este de a elabora o aplicație educațională de învăţare la Informatică
la tema „Algebra booleană”, propusă pentru elevii clasei a X-a, de a-l propune ca
metodă de îmbunătăţire a performanţelor şcolare.
Obiectivele cercetării:
1. Analiza problemei de implementare a softurilor educaţionale în învăţământ.
2. Examinarea metodelor de utilizare a TIC la orele de informatică.
3. Elaborarea unui soft interactiv de învăţare la Informatică pentru clasa a X-a.
În primul capitol este descris rolul instruirii asistate de calculator, cît şi locul şi rolul
metodei învăţării asistate de calculator în didactica contemporană, mijloace
didactice ale metodei învăţării asistate de calculator, proiectarea softurilor
educaţionale pe categorii de vârstă .
Capitolul doi sunt descries succint metodele TIC de utilizare în procesul de predare-
învățare la informatică, și platformele ce propun diverse aplicații pentru toate
disciplinile din învățămînt.
În capitolul trei se descrie aplicaţia elaborată. Sunt prezentate posibilităţile
aplicaţiei.

3
Pentru îmbunătăţirea performanţelor elevilor la tema „Algebra booleană”, mi-am
stabilit anumite sarcini de a elabora activități:
- de completare a tabelelor de adevăr ale expresiilor logice;
- de calcul a valorilor funcției logice pentru toate combinațiile posibile ale valorilor
argumentelor;
- de determinare a valorii funcției logice, avînd valorile argumentelor;
- de determinare a echivalenței a două funcții logice;
- de determinare a valorilor funcției logice, cunoscând circuitul logic și
valorile argumentelor;
- de identificare a formulei funcției logice y, reprezentate prin următorul circuit
logic;
Prin lucrarea ropusă vreau să dovedesc că prin utilizarea calculatorului şi a softurilor
educaţionale, elevii sunt mult mai atraşi de studiu, îşi măresc interesul pentru şcoală,
le creşte responsabilitatea, motivaţia învăţării, îşi lărgesc sfera de cunoaştere.

4
IMPLEMENTAREA SOFTURILOR EDUCAŢIONALE ÎN ÎNVĂŢĂMÎNT
1.Noţiuni generale
Software Educaţional reprezintă orice produs software în orice format (exe
sau nu) ce poate fi utilizat pe orice calculator şi care reprezintă un subiect, o temă,
un experiment. o lecţie, un curs, etc., fiind o alternativă sau unica soluţie faţă de
metodele educaţionale tradiţionale (tabla, creta, etc.) [1]. El reprezintă o îmbinare a
programarii pedagogice şi a produsului informatic. În prezent, utilizarea
calculatorului este empirică, implementarea în practică este pusa în seama unor
personae fara pregătire pedagogică. Întrebarea pe care probabil mulţi dintre noi o
pun în acest context fiind, dacă într-adevăr este nevoie de aceste schimbări majore,
structurale, care pot genera probleme de adaptare unor categorii de profesori sau
elevi. Răspunsul este dat de societatea spre care ne îndreptăm. Societatea
informaţională nu mai este o previziune de viitor ci o stare de fapt a prezentului,
ramâne la latitudinea fiecăruia cât de repede va şti să facă parte cu adevarat din ea şi
aceasta nu numai ca o cerinţă exterioară, impusă, ci ca o necesitate individuală de
armonizare .
Dacă un manual clasic este elaborat de un autor sau mai mulţi autori de
specialitate, în schimb un produs software destinat educaţiei nu poate fi elaborat
decât prin colaborarea unor autori: profesori de specialitate, specialişti IT, psihologi,
pedagogi, chiar elevi şi studenţi. Astfel, lecţiile vor fi atractive şi utile în scopul
obţinerii competenţelor avute în vedere prin programele de studii.

2. Caracteristicile şi importanţa softurilor educaționale

Una din caracteristicile de primă importanţă ale unui soft educaţional este
calitatea interacţiunii cu elevul; de ea depinde măsura în care se produce învăţarea.
O altă caracteristică este flexibilitatea. Modul în care este proiectat softul cu
care va interacţiona elevul, va evidenţia o individualizare a parcursului în raport cu
reacţiile elevului, cu posibilităţile de relevare a dificultăţilor în parcurgerea
programului şi de reglare a instruirii.

5
 Din acest punct de vedere unele soft-uri sunt centrate pe elev (cuprind şi
sarcinile de lucru care să asigure învăţarea), altele sunt centrate pe profesor (prezintă
conţinuturile, dar nu-şi propun şi exersarea).
Metodele de învăţare fac lecţiile interesante, ajută elevii să realizeze judecăţi
de substanţă şi fundamente, sprijină elevii în înţelegerea conţinuturilor pe care sa fie
capabili sa le aplice în viaţa reală.
METODE CU VALEN Ţ E CREATOARE:
 Brainstormingul;
 Metoda ,,ciorchinelui”;
 Turul galeriei;
 Metoda Phillips 6/6 sau 6-3-6;
 Dezbaterea panel;
 ,,Debate”;
 Jocul de rol.
METODE CU VALENŢE ACTIVIZATOARE:
 Metoda cadranelor;
 Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat;
 Mozaicul;
 Discuţia;
 Reţeaua de discuţie;
 Cubul;
 Organizatorii grafici;
 Problematizarea;
 Studiul de caz.
În comparaţie cu aceste metode, învăţarea asistată de calculator prezintă o
serie de avantaje cum ar fi:
- sprijină şi facilitează procesul de învăţare;
- încurajează construcţia activă a cunoştinţelor;
- asigură contexte semnificative pentru învăţare;
- stimulează creativitatea şi competitivitatea, dar şi lucrul în echipă;
6
 - promovează reflecţia;
- stimulează activitatea intelectuală şi dezvoltarea de competenţe;
- informaţia este receptată şi asimilată mult mai eficient;
- procesul de învăţare devine dinamic, intuitiv şi participativ;
- creşte calitatea actului pedagogic;
- eliberează elevul de multe activităţi de rutină;
- reduce timpul de studiu;
- substituie materiale şi instrumente didactice scumpe sau greu de procurat;
- modifică atitudinea faţă de calculator ca instrument de lucru.
În acest caz elevul va fi informat despre ceea ce va învăţa. Cunoaşterea de
către elev a obiectivelor urmărite, a performanţelor pe care va trebui să le realizeze,
sporeşte motivaţia şi favorizează învăţarea. Sub forma unui soft educaţional, prin
aplicarea inteligentă a unui set de reguli, îmbinând plăcutul cu utilul, elevul va atinge
scopul propus.

3. Mijloace didactice ale metodei învăţării asistate de calculator

Ca metodă, învăţarea asistată de calculator recurge la un ansamblu de mijloace care
să-i permită atingerea obiectivelor şi formarea competenţelor specifice. Mijloacele
didactice specifice metodei sunt programele de învăţare sau softurile didactice.
Este unanim acceptată o clasificare a soft-urilor educaţionale după funcţia
pedagogică specifică pe care o pot îndeplini în cadrul unui proces de instruire:
exersare, prezentare interactivă de noi cunoştinţe, prezentarea unor modele ale unor
fenomene reale (simulare), testarea cunoştinţelor, dezvoltarea unor capacităţi sau
aptitudini printr-o activitate de joc.
Din păcate, în învăţămantul preuniversitar, calculatoarele sunt folosite mai ales
pentru predarea şi învăţarea informaticii, folosirea lor ca instrumente menite să
uşureze învăţarea altor materii, este încă în stadiul incipient. Totuşi, se constată o
preocupare concretă pentru utilizarea calculatorului în învăţare, în special în cadrul
ariilor curriculare Matematică şi ştiinţe şi Limbă şi comunicare.

7
Cercetările întreprinse pe plan internaţional au condus la o serie de concluzii cu
privire la eficienta utilizării soft-urilor educaţionale, în special în perioada în care
aplicarea metodei învăţării asistate de calculator a creat o serie de atitudini pro şi
contra:
- avantajele învăţării asistate de calculator în comparaţie cu alte metode sunt
evidenţiate prin:
a) modificarea atitudinii faţă de calculator ca instrument de lucru;
b) creşterea eficienţei în studiul disciplinelor exacte, al disciplinelor tehnice, dar şi
în cel al limbilor străine şi al tehnicilor de comunicare;
- în instruirea asistată de calculator, exersarea este eficientă în formarea deprinderilor
elementare, în timp ce sistemele tutoriale sunt mult mai eficiente în formarea
deprinderilor intelectuale de nivel superior;
- instruirea asistata de calculator este mai eficientă ca instruire complementară, decît
ca forma alternativă;
- prin utilizarea acestei metode, elevii care învaţă încet şi cei rămaşi în urmă caştigă
mai mult decat cei fruntaşi;
- strategiile de instruire şi învăţare bazate pe utilizarea calculatoarelor sunt mult mai
eficiente la nivelurile inferioare, în ciclul preşcolar şi primar, decat în cel gimnazial
şi liceal.
În continuare sunt evidenţiate principalele criterii care diferenţiază soft-urile
educaţionale şi sunt prezentate preocupările existente în momentul de faţă, în R.
Moldova, în ceea ce priveşte implementarea metodei învăţării asistate de calculator
înînvăţămantul preuniversitar.

4. Aplicaţii informatice cu conţinut educaţional

Prin "soft educaţional" se înţelege un program proiectat în raport cu o serie de
coordonate pedagogice:
− obiective comportamentale,
− conţinut ştiinţific specific,
− caracteristici ale populaţiei ţintă şi tehnice (de proiectare):
8
− asigurarea interacţiunii individualizate,
− asigurarea feed-back-ului secvenţial,
− realizarea evaluării formative;
În sens larg, prin soft educaţional se înţelege orice program proiectat pentru a fi
utilizat în instruire. Întrucat probabil că în momentul de faţă ar fi greu de găsit un
domeniu subsumat învăţămantului în care activităţile rutiniere să nu poată fi preluate
de computer - începînd cu cele mai simple lucrări de birotică şi de menţinere la zi a
bazelor de date privind fluxurile şcolare şi terminând cu consilierea profesională
asistată - peste tot sunt întîlnite soft-uri specializate care îşi propun să amplifice
puterea de a acumula, stoca şi prelucra informaţia, precum şi de a lua decizii pe baza
procesării rapide a acestei informaţii.
În multe dintre aceste activităţi soft-urile utilizate nu au fost proiectate special pentru
domeniul învăţămantului, ci pentru a rezolva o problema specifică, indiferent de
domeniul social în care se utilizează. Acestea sunt aşa-numitele soft-uri utilitare
(editoarele de texte, programele de gestiune a bazele de date, tabelele matematice,
etc.).
Dacă în primele două decenii de istorie a instruirii asistate pe calculator dominau
programele de exersare, ultima perioadă este marcată prin soft-uri complexe, care
încurajează construcţia activă a cunoştinţelor, asigură contexte semnificative pentru
învăţare, promovează reflecţia, eliberează elevul de multe activităţi de rutină şi
simulează activitatea intelectuală asemănătoare celei depuse de adulţi în procesul
muncii. Toate aceste elemente fac ca aria activităţilor profesorului să se modifice
atât cantitativ cât şi calitativ.
Deoarece zona instruirii şi învăţării reprezintă un evantai problematic variat şi soft-
urile educaţionale vor fi foarte diferite, reprezentînd un context extrem de larg.
Ca dovadă poate servi următorul exemplu: una din problemele importante pe care le
are de rezolvat un profesor este cea a controlului şi planificării instruirii: aici
computerul (de fapt, softul proiectat în acest scop) poate prelua o parte din sarcinile
profesorului ca manager al instruirii, şi anume:

9
• îi prezintă elevului oricând lista detaliată sau sintetică a obiectivelor pe care acesta
trebuie să le atingă ca urmare a parcurgerii cursului respectiv, structura părţilor
componente ale cursului, precum şi alte categorii de informaţii;
• administrează teste pentru a determina progresul elevului, înregistrează datele
obţinute şi oferă un feed-back atât elevului, cât şi profesorului;
• în raport cu informaţiile disponibile recomandă o continuare adecvată a demersului
instructiv;
• la nivel de clasă, grup, sau şcoală oferă informaţiile relevante (indicatorii statistici)
pe baza cărora se pot lua decizii privind procesul de instruire.
Evident, un astfel de soft are specificitatea sa; utilizarea lui duce la ceea ce se
numeşte Computer-Managed Instruction (instruire dirijată de calculator).
Destinat unei arii mai restrânse, dar dezvoltate ca profunzime şi varietate, este softul
proiectat pentru a fi utilizat direct în procesul de predare-învăţare, adică în demersul
educaţional care poarta numele de instruire asistata de calculator.
Pentru o primă rafinare conceptuală a acestei zone se poate referi la o clasificare a
soft-urilor educaţionale după funcţia pedagogică specifică pe care o pot îndeplini în
cadrul unui proces de instruire: prezentare de noi cunoştinţe, simulare (prezentare de
modele ale unor fenomene reale), exersare, testare, dezvoltare a unor capacităţi sau
aptitudini, jocuri educative.
Soft-uri de exersare (Drill-and-Practice). Soft-urile de acest tip intervin ca un
supliment al lecţiei din clasă, realizand exersarea individuală necesară însuşirii unor
date, proceduri, tehnici sau formării unor deprinderi specifice; ele îl ajută pe profesor
să realizeze activităţile de exersare, permiţând fiecărui elev să lucreze în ritm propriu
şi să aibă mereu aprecierea corectitudinii răspunsului dat.
Soft-urile interactive pentru predarea de noi cunoştinţe. Soft-urile de acest tip
creează un dialog (asemănător dialogului profesor-elev) între elev şi programul
(mediul) respectiv. Interacţiunea poate fi controlată de computer (dialog tutorial) sau
de elev (dialog de investigare). Termenul generic de tutor desemnează softul în care
"drumul" elevului este controlat intergral de computer. De regula, un tutor preia una
din funcţiile profesorului, fiind construit pentru a-l conduce pe elev, pas cu pas, în
10
însuşirea unor noi cunoştinţe sau formarea unor deprinderi după o strategie stabilită
de proiectantul softului. Ca de exemplu, se propune de AEL o aplicație de studiere
a temei „Recursivitatea prin exemple”:

Dacă un profesor îl obligă pe elev să urmeze un anumit drum în învăţare, softul

de investigare foloseşte o altă strategie: elevului nu i se prezintă informaţiile deja
structurate (calea de parcurs), ci un mediu de unde elevul poate să-şi extragă toate
informaţiile (atât cele declarative, cât şi cele procedurale) necesare pentru rezolvarea
sarcinii propuse sau pentru alt scop, pe baza unui set de reguli. În acest fel, calea
parcursă depinde într-o mare măsură de cel care învăţă (atât de nivelul lui de
cunoştinţe, cât şi de caracteristicile stilului de învăţare). În ultimii ani se proiectează
şi se experimentează medii de învăţare cu o interacţiune extrem de complexă, bazată
pe utilizarea inteligenţei artificiale; demersul este cunoscut sub numele de "instruire
inteligentă asistată de calculator".
Soft-uri de simulare. Acest tip de soft permite reprezentarea controlată a unui
fenomen sau sistem real, prin intermediul unui model cu comportament analog. Prin
lucrul cu modelul se oferă posibilitatea modificării unor parametri şi observării
modului cum se schimbă comportamentul sistemului. Ca exemplu, platforma AEL
propune o aplicație de simulare a oscilațiilor armonice
(http://advancedelearning.com
/materiale/__new/fiz/65_Oscilatii_si_unde_mecanice/M5/index.html):
11
 Soft-uri pentru testarea cunoştinţelor. Reprezentand poate gama cea mai
variată, întrucât specificitatea lor depinde de mai mulţi factori – momentul testării,
scopul testării, tipologia interacţiunii (feed-back imediat sau nu) – aceste softuri
apar uneori independente, alteori făcând parte integrantă dintr-un mediu de instruire
complex. Ca exemplu, platforma AEL propune un test grilă de evaluare a
cunoștințelor la tema „Recursivitate” (http://advancedelearning.com/materiale/
__new/inf/Recursivitatea_prin_exemple/M6_Test%20grila%20de%20evaluare%2
0a%20cunostintelor/index.html):

Jocuri educative. Softuri care sub forma unui joc – urmăresc atingerea unui
scop, prin aplicarea inteligentă a unui set de reguli – îl implică pe elev într-un proces
de rezolvare de probleme. De obicei se realizează o simulare a unui fenomen real,
12
oferindu-i elevului diverse modalităţi de a influenţa atingerea scopului. Ca de
exemplu un joc educativ la geometrie (http://www.primarygames.com
/math/slicegeom/):

Una dintre caracteristicile de primă importanţă ale unui soft educaţional este
calitatea interacţiunii cu utilizatorul (elevul): de ea depinde măsura în care se
produce învăţarea.
O altă caracteristică este flexibilitatea, un reflex al complexităţii modului în
care este proiectat softul cu care va interacţiona elevul, evidenţiind o individualizare
a parcursului în raport cu reacţiile elevului, cu posibilităţile de relevare a
dificultăţilor în parcurgerea programului şi de reglare a instruirii.
Din acest punct de vedere unele soft-uri sunt centrate pe elev (cuprind şi
sarcinile de lucru care să asigure învăţarea), altele sunt centrate pe profesor (prezintă
conţinuturile, dar nu-şi propun şi exersarea ce poate merge pană la individualizarea
demersului).

13
 UTILIZAREA METODELOR TIC ŞI A CALCULATOARELOR LA ORELE DE
INFORMATICĂ

1. Utilizarea metodelor TIC

Multe studii mai puţin ample au identificat un impact pozitiv al anumitor
activităţi utilizând TIC. Burrill (1602) a sintetizat rezultatele a 43 de studii şi a
concluzionat că, într-un mediu suportiv propice în sala de clasă, dispozitivele grafice
portabile pot ajuta elevii să înţeleagă mai bine conceptele informatice, să-şi
amelioreze nivelul performanţei, precum şi deprinderile de a rezolva probleme.
Clark-Wilson (1608) a evaluat relevanţa utilizării softwar-ului TI-NspireTM şi a
descoperit că acesta ar putea fi un instrument de sprijin pentru dezvoltarea înţelegerii
informaticii în rândul elevilor [9].
În ceea ce priveşte rezultatele cercetării asupra metodelor de predare, nu se
poate spune că instrumentele TIC îmbunătăţesc performanţele la matematică în sine,
însă, mai degrabă, că metoda este mai adecvată pentru anumite teme şi în context
specific. Rezultatele cercetării privitoare la pedagogia eficace sugerează că
repertoriul unui profesor ar trebui să fie alcătuit dintr-o varietate de metode şi este
foarte probabil că utilizarea TIC ar trebui să facă parte din acest repertoriu. Profesorii
care doresc să fie eficienţi la clasă ar trebui să ştie cum să utilizeze acest instrument
pentru a aduce beneficii.
Raportul de impact al TIC a descoperit că, deşi profesorii recunosc importanţa
utilizării TIC în învăţământ, ei întâmpină probleme, atunci când vine vorba să adopte
aceste tehnologii. Rezultatul este că foarte puţini profesori au inclus utilizarea TIC
în metodele lor de predare. Printre barierele privind utilizarea TIC, raportul
menţionează, printre altele, lipsa abilităţilor TIC din partea profesorilor, lipsa
motivaţiei sau a încrederii de a utiliza instrumentele TIC, formarea inadecvată a
profesorilor, absenţa sau dotarea slabă cu TIC în şcoli, precum şi problemele legate
de sistemele tradiţionale de predare din şcoli.
Datele colectate sugerează aşadar că, deşi elevii au acces la computer,
utilizarea calculatorului la orele de informatică este o metodă foarte răspândită.
14
Acest lucru se aplică atât în ţările unde curriculum-ul naţional conţine recomandări
cu privire la utilizarea calculatorului la orele de informatică, precum şi în ţările care
nu au astfel de recomandări. Raportul Eurydice din 1611 cu privire la „Datele cele
mai relevante cu privire la procesul de învăţare şi inovaţie prin intermediul TIC în
şcolile din Europa” ajunge la concluzii similar. Raportul demonstrează că profesorii
sunt încurajaţi prin intermediul recomandărilor, sugestiilor sau materialelor suport
distrbuite de la nivel central să utilizeze varietatea instrumentelor TIC de hardware
şi software în sala de clasă – iar acest lucru se aplică în aproape toate ţările europene,
la toate disciplinele de bază din curriculum.
Utilizarea instrumentelor TIC la ore este recomandată în majoritatea ţărilor.
Rezultatele cercetării arată că anumite instrumente TIC utilizate în anumite contexte
pot avea un efect pozitiv, ceea ce sugerează că regulamentele ar trebui să detalieze
când se aşteaptă un rezultat pozitiv sau dacă, la fel ca în cazul altor metode de
predare, expertiza profesorilor privind selectarea celor mai potrivite modalităţi de
utilizare a TIC ar trebui să fie la nivel superior. În ceea ce priveşte selecţia celor mai
potrivite metode de predare, acest lucru implică necesitatea unei formări
profesionale intensive în domeniu. Cu toate acestea, în practică, computerele sunt
utilizate destul de rar la orele de curs [9].
Rezultatele învăţării:
• sunt formulări mai clare a ceea ce elevii ar fi capabili să facă;
• permit mai multă flexibilitate profesorilor în întocmirea planificării materiei;
• pun mai puţin acent pe conţinutul de predat şi mai mult accent pe formarea
competențelor;
• furnizează părinţilor mai mute detalii concrete despre performanţele elevilor;
• permit profesorilor şi directorilor de şcoli să fie mai răspunzători de
standardele de performanţă (probabil parafraza “achiziţiilor”?) a elevilor;
• se pot adresa deprinderilor de gândire la nivel superior;
• acceptă stiluri de învăţare şi forme de gândire diferite.

2. Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învățare-evaluare

15
 Majoritatea studiilor par să tragă aceeaşi concluzie şi anume că un computer
poate fi un lucru util, însă numai pentru anumite activităţi specifice. Cu toate acestea,
computerele s-au dovedit utile doar în anumite situaţii:
• Atunci când au fost utilizate pentru calcule simple, pentru rezolvarea
exerciţiilor, precum şi pentru munca practică şi verificare;
• Atunci când au redus din munca cognitivă a elevilor, pentru ca aceştia să se
poată concentra mai bine asupra altor concepte matematice mai complexe;
• Atunci când au fost utilizate cu scop pedagogic, reprezentând un element
important în procesul de predare, precum şi în cel de învăţare.
În aproape toate ţările europene, exceptând Belgia (comunitatea germană) şi
România, curricula conţine recomandări sau material suport pentru utilizarea
computerului în predarea disciplinilor. Anumite ţări menţionează însă şi anumite
limite în acest sens.
În contextul pregătirii elevilor, despre impactul utilizării TIC, computerelor,
activităţilor de grup şi temei pentru acasă sunt disponibile dovezi mai puţin
concludente. Îndrumările naţionale despre utilizarea acestor strategii sunt rare,
excepţie find utilizarea TIC, care este promovată sau indicată în toate statele. Metoda
de predare care urmăreşte conexiuni cu viaţa cotidiană, nu poate ignora tehnologia
(TIC). Totuşi, va fi încă nevoie de mai multă cercetare şi de dovezi clare despre
beneficiile utilizării TIC la activităţile de învăţarepentru a îndruma utilizarea şi
abilitarea de a fi aplicate eficace [8].
TIC a devenit un motor important al vieţii de zi cu zi şi al activităţii
economice. Majoritatea covârşitoare a oamenilor în Europa de astăzi utilizează un
computer pentru o varietate de scopuri; pentru tânara generaţie în special, utilizarea
unui computer este o activitate normală, de zi cu zi. Integrarea calculatoarelor în
domeniul educaţiei reflectă aceste tendinţe.
Folosirea cu succes a calculatoarelor în contexte educaţionale depinde nu
numai de disponibilitatea lor, dar şi de familiarizarea utilizatorilor cu acestea. Acest
lucru este valabil şi pentru accesul la Internet.

16
 Indicatorii raportului trasează un tablou al unei populaţii - şi mai ales o
populaţie de elevi - complet integrată într-o lume multimedia.

3. Instrumente TIC care favorizează dezvoltarea competenţelor din programele

şcolare

Utilizarea calculatorului în activitatea didactică la disciplinele socio-umane

permite elevilor:
- să dobândească deprinderea de a întreţine un dialog interactiv cu
calculatorul, care devine acum un partener de lucru;
- să-şi dezvolte capacitatea de învăţare interactivă şi de înţelegere a
avantajelor pe care aceasta le oferă;
- să înveţe cum să beneficieze de accesul la informaţii prezentate în moduri
diferite de vizualizare;
- să resimtă sprijinul oferit de multiplele reprezentări statice şi dinamice în
exersarea competenţelor şi în aprofundarea înţelegerii şi reţinerii cunoştinţelor noi;
- să recunoască avantajele lecţiilor interactive şi să fie încurajaţi să lucreze în
ritmul şi stilul propriu, să îmbine în mod echilibrat activităţile de învăţare individuală
cu cele de învăţare colaborativă;
- să recunoască şansele oferite de feedback-ul secvenţial şi operativ în
validarea imediată a răspunsurilor şi autoreglării, în stimularea autoinstruirii şi
încurajarea autonomiei în învăţare, condiţie esenţială, în perspectivă, pentru a putea
face faţă cerinţelor învăţării continue.
Integrarea TIC în activităţile de predare-învăţare-evaluare nu se rezumă, însă,
la utilizarea calculatorului ca mijloc modern pentru activităţile de instruire ci implică
mai multe niveluri de integrare, respectiv [10]:
1. utilizarea unor echipamente, computere, telefoane (inclusiv, cele mobile),
removable media, radio-ul sau alte echipamente comunicaţionale de înaltă frecvenţă,
televiziunea, dispozitivele digitale sau analogice de înregistrare (inclusiv DVD şi

17
video), camerele de filmat, fotocopiatoarele, imprimantele (sau alte aparate de acest
gen);
2. integrarea unor componente TIC în strategiile tradiţionale de învăţare – cum
ar fi, spre exemplu, utilizarea prezentărilor PowerPoint;
3. modificarea metodei de predare în funcţie de noile tehnologii şi resurse
multimedia;
4. un nou rol al cadrului didactic, cum ar fi, spre exemplu, cel de facilitator al
învăţării;
5. proiectarea întregului demers didactic în manieră integratoare în baza unui
anumit model teoretic, a unei noi paradigme a învăţării - cea constructivistă, spre
exemplu.
Toate aceste schimbări, de conţinut, generează schimbări calitative la nivelul
întregii activităţi, o mai mare eficienţă a activităţii didactice, în conformitate cu
actualele schimbări calitative în educaţie, o nouă manieră de a aborda problemele -
cu accent pe inter şi transdisciplinaritate.

4. Metode şi formularea sarcinilor de învăţare prin utilizarea TIC în procesul de

învăţămînt

Integrarea TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplinele socio-

umane este atât necesară cât şi posibilă, facilităţile oferite de noile tehnologii
permiţând optimizarea metodologiei didactice prin integrarea acestora în strategii
euristice, participative, bazate pe acţiune/ interacţiune, implicare, participare, cadrul
didactic asumându-şi rolul de moderator/ facilitator/ comunicator al unor activităţi
de învăţare. Prin integrarea noilor tehnologii, elevii nu mai sunt receptori pasivi de
informaţie ci devin căutători activi de cunoştinţe şi participanţi activi pe tot parcursul
lecţiei. Strategiile interactive se bazează pe cooperarea între elevi în timpul lecţiei,
astfel încât învăţarea va fi rezultatul interacţiunii dintre aceştia, pe de o parte, dintre
aceştia şi cadrul didactic, pe de altă parte. În acelaşi timp, asemenea strategii permit

18
valorificarea experienţei personale în însăşi procesul învăţării, în sensul „învăţării
experienţiale” promovată prin studiul disciplinelor socio-umane.
Valorificarea resurselor software în activitatea didactică la disciplinele socio-
umane contribuie la optimizarea unor metode şi tehnici de instruire precum:
- rezolvarea de probleme;
- mozaicul;
- activităţile bazate pe proiecte;
- învăţarea prin descoperire;
- investigaţia;
- simularea;
- proiectul;
- portofoliul.
Potrivit secvenţelor prezentate elevul este pus în situaţia de a se confrunta cu
deciziile pe care le ia, în condiţiile asumării rolului de producător/întreprinzător. Din
perspectiva elevului, principalele avantaje ale utilizării softului educaţional - în cazul
particular al lecţiei menţionate - sunt legate de următoarele aspecte [13]:
- implicarea activă în procesul de învăţare şi de construcţie a cunoaşterii;
- accesarea de informaţii – a unor informaţii suplimentare (prezentate la
rubrica Info) – ca suport pentru opţiuni şi decizii, premisă pentru înţelegerea
necesităţii fundamentării deciziilor, fie economice, fie din alte domenii;
- confruntarea imediată cu efectele deciziilor luate ca potenţial producător,
prin feedback-ul oferit de program. Din perspectiva cadrului didactic, avantajele
utilizării AEL în cadrul lecțiilor, sunt legate de următoarele aspecte:
- cadrul didactic poate selecta momente din lecţiile AEL şi poate organiza
activităţile de învăţare în scopul realizării competenţelor;
- poate decide modul concret de lucru al elevilor în clasă şi poate interveni
oricând cu precizări şi explicaţii suplimentare;
- poate încheia activitatea de învăţare prin realizarea unei discuţii cu elevii
referitoare la întrebările fundamentale la care trebuie să răspundă producătorul prin
activitatea economică pe care o desfăşoară.
19
 CONCLUZIE

Societatea informaţională nu mai este o previziune de viitor ci o stare de fapt a

prezentului, ramâne la latitudinea fiecăruia cât de repede va şti să facă parte cu
adevarat din ea şi aceasta nu numai ca o cerinţă exterioară, impusă, ci ca o necesitate
individuală de armonizare.
Ca metodă, învăţarea asistată de calculator recurge la un ansamblu de mijloace care
să-i permită atingerea obiectivelor şi formarea competenţelor specifice. Softul
educaţional reprezintă o îmbinare a programarii pedagogice şi a produsului
informatic.
În cadrul cercetării am analizat probleme de implementare a softurilor educaţionale
în învăţământ; am examinat metodele de utilizare a TIC la orele de informatică; am
elaborat un soft interactiv de învăţare la Informatică pentru clasa a X-a la tema
„Algebra booleană”. Pentru această temă sunt create 6 activități de învățare:
- completarea tabelelor de adevăr ale expresiilor logice;
- calculul valorilor funcției logice pentru toate combinațiile posibile ale valorilor
argumentelor;
- determinarea valorii funcției logice, avînd valorile argumentelor;
- determinarea echivalenței a două funcții logice;
- determinarea valorilor funcției logice, cunoscând circuitul logic și valorile
argumentelor;
- identificarea formulei funcției logice y, reprezentate prin următorul circuit logic;
Introducerea calculatorului în procesul didactic şi învăţarea asistată de calculator
prefigurează doar schimbări calitative în tehnologia didactică, domeniu care asigură
scurtarea timpului de evaluare obiectivă a calităţilor mijloacelor de învăţământ şi a
metodelor, reţinând pe cele care se impun valoric:
-individualizarea activităţilor de învăţare;
-intervenţia în corectarea modului de asimilare a unor secvenţe informaţionale,
evidenţiind ordonarea logică a conţinutului informaticii pedagogice, cât şi
mecanismul psihologic al actului comunicării şi învăţării şcolare.
20
În concluzie, nu trebuie să ne mai întrebăm dacă instruirea se îmbunătăţeşte prin
utilizarea calculatorului în învăţare, ci cum pot fi utilizate mai bine calităţile unice
ale acestuia: interactivitatea, precizia, capacitatea de a oferi reprezentări multiple şi
dinamice ale fenomenelor şi, mai ales, faptul că pot interacţiona cu fiecare elev în
parte, iar utilizarea softurilor educaţionale urmăreşte îmbunătăţirea a performanţelor
şcolare. Consider că aplicația educațională elaborată la tema „Algebra booleană”,
propusă pentru elevii clasei a X-a, este o metodă de îmbunătăţire a performanţelor
şcolare. Astfel, lecţiile vor fi atractive şi utile în scopul obţinerii competenţelor avute
în vedere prin programele de studii.

21
 BIBLIOGRAFIA
1. Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare “Ghid metodologic de implementare
a TIC în curriculumul naţional”, Bucureşti - 2011. [accesat 10 martie 2017]; URL:
http://tic.ncit.pub.ro/Ghid%16general%16TIC_.pdf
1. 2. Anatol Gremalschi, Iurie Mocanu, Ludmila Gremalschi „Informatica. Manual
pentru clasa a X-a” , Editura Prut Internaţional – Chişinău, 2010.
2. 3. Ministerul Educației „Bacalaureat 2010 la INFORMATICĂ” , Editura
Liceum – Chişinău, 2010.
3. 4. Ministerul Educaţiei „Informatica. Curriculum pentru învăţămîntul liceal”
Chişinău, 2010.
4. 5. Mihai Oltean, Crina Groşan „Delphi 7.0 în 160 de aplicaţii”, Editura Albastră
- 2004.
5. 6. Anastasiei M., “Metodica predării informaticii”, Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi,
2004.
6. 7. Mihăileanu N. N., “Lecţii la informatică”, Bucureşti, EDP.
7. 8. Androulla Vassiliou „Datele cheie referitoare la învăţare şi inovare prin
intermediuul TIC în şcolile din Europa 2011” - 2011[accesat 13 martie 2017];
URL:
http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/key_data_series/129ro.pdf
8. 9. Androulla Vassiliou, Comisarul responsabil pentru Educaţie „Învăţământul
matematic în Europa” - 2011[accesat 13 martie 2017]; URL:
http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/thematic_reports/82RO.pd
f

22