COGNITIE SI LIMBAJ

Gandirea si limbajul ne fac unici, probabil mai mult decat alte aspecte ale naturii umane. Cognitia = proces intelectual prin care informatia este obtinuta, transformata, stocata, reactivata si utilizata. Aspecte importante ale cognitiei: 1.informatiile sunt prelucrate de cognitie. 2.cognitia este activa. 3.cognitia este utila, foloseste unui scop. Oamenii folosesc cognitia pt a supravietui din punct de vedere fizic si pt a trai in lumea sociala. GANDIREA Gandirea = utilizarea perceptiei, combinatiilor mentale si a reprezentarilor simbolurilor, obiectelor sau conceptelor. CONCEPTELE: UNITATI DE BAZA ALE GANDIRII Concepte = categorii de idei, evenimente sau calitati care sunt legate intre ele prin anumite trasaturi commune, in ciuda diferentelor dintre ele. -concepte simple se bazeaza pe o singura trasatura comuna -concepte conjunctive prezenta simultana a doua sau mai multe caracteristici comune FORMAREA CONCEPTELOR: INVATAREA DE NOI CONCEPTE Experienta umana si contextuala joaca un rol foarte important in formarea conceptelor. Concepte naturale Suntem biologic pregatiti sa invatam mai usor anumite lucruri -> concepte naturale.
1

Rosch -> conceptele au doua caracteristici primare: concepte de baza si prototipice. Un concept de baza are un grad mare de cuprindere. Rosch distinge trei nivele de cuprindere: 1.concepte supraordonate cuprinzatoare si au un nr foarte mare de membri (ex: vehicul) 2.concepte de baza au un grad mediu de includere (ex: masina) 3.concepte subordonate au cel mai mic nivel de cuprindere (ex: Dacia) Copiii in general invata mai intai conceptele de baza cum ar fi masina si apoi conceptele supraordonate (vehicul) sau conceptele subordonate (Dacia). Caracteristici ale conceptelor de baza: 1.poseda atribute commune 2.membrii conceptelor de baza au forme similare 3.membrii conceptelor de baza presupun folosirea acelorasi miscari motrice 4.sunt usor de denumit Conceptele naturale sunt exemple bune pt o categorie sau prototipuri. REZOLVAREA DE PROBLEME Rezolvarea de probleme = proces cognitiv in care informatia este folosita pt atingerea unui scop blocat de anumite obstacole. FORMULAREA PROBLEMEI Inainte de a rezolva o problema, trebuie sa o definim. INTELEGEREA ELEMENTELOR PROBLEMEI Dupa formularea problemei trebuie sa facem un inventar al elementelor problemei, a informatiilor si resurselor utile.

Atunci cand evaluam elementele unei probleme facem apel la rutine mentale sau seturi cognitive. GENERAREA SI EVALUAREA SOLUTIILOR ALTERNATIVE Deseori o problema are mai multe solutii posibile. Exista strategii de imbunatatire a capacitatilor de rezolvare. Etape: 1.Identificarea problemei situatia problematica trebuie precizata cat mai exact 2.Generarea tuturor optiunilor posibile 3.Eliminarea variantelor evident inconvenabile 4.Examinarea optiunilor ramase 5.Generarea tuturor modalitatilor posibile de implementare a optiunii 6.Implementarea unei strategii pt rezolvarea problemei ALGORITMICA SI EURISTICA Strategiile de rezolvare a problemelor pot fi algoritmice sau euristice. Algoritmii = modele sistematice care garanteaza rezolvarea unei probleme. Euristicile = strategii care maresc probabilitatea de a gasi o solutie corecta. Euristica nu garanteaza gasirea unei solutii corecte. Tversky -> doua euristici frecvent utilizate: -euristicile reprezentative (fac predictii) -euristicile utile LIMBAJUL Limbajul = aptitudine speciala, specific umana, diferita de alte aptitudini cognitive. Oamenii pot gandi doar in limitele limbajului pe care il poseda.

INSUSIREA LIMBAJULUI Teoriile insusirii limbajului I.Teoriile behavioriste Skinner insusirea limbajului apare ca rezultat al unui proces de conditionare operanta. Considera ca punctul de plecare in insusirea limbajului il reprezinta ganguritul copilului. Skinner sustinea ca acesta este comportamentul operant, conditionat apoi de interactiunea copilului cu mediul sau. Caracteristici principale: -teorie behaviorista considera limbajul produsul unui anumit tip de comportament si sustine ca sunetele au doar rolul de a transmite o semnificatie, deoarece sunt asociate cu anumiti stimuli din ambianta. -teorie reductionista incearca sa reduca deprinderea limbajului la elementele simple ale legaturii stimul-raspuns. II.Teoriile nativiste Chomsky a criticat abordarea lui Skinner, aducand 4 argumente: 1.Daca toti copiii ar deprinde limbajul prin acest proces de incercare si eroare, atunci fiecare si-ar insusi limbajul in felul sau. Dar, limbajul si invatarea acestuia de catre copil prezinta aceleasi structuri de baza peste tot in lume. 2.Timpul necesar unui copil pt a deprinde limbajul este prea scurt pt a valida invatarea acestuia prin incercare si eroare. Ar fi imposibila insusirea unui sistem atat de complex in aproximativ 2 ani de la primul cuvant, daca procesul s-ar realiza prin conditionare operanta. 3.Se pare ca exista un fel de predeterminare a copiilor pt a fi atenti la cei care vorbesc in mediul lor, fara a da atentie celorlalte sunete. Iar acest aspect necesita o explicatie. 4.Trebuie explicat de ce, desi nimeni nu-i invata pe copii sa vorbeasca, ei reusesc sa extraga suficient din fragmentele incomplete si deseori negramaticale pe care le aud de la altii, deprinzand in acest fel reguli si principii lingvistice.

Chomsky sustine ideea mostenirii mecanismului de deprindere a limbajului. Copilul nu trebuie invatat sa vorbeasca, deoarece poate identifica regulile limbajului doar auzindu-i pe altii vorbind. Sistemul este innascut, automat. Structura de suprafata a limbajului regulile gramaticale Structura profunda copilul o poseda la nastere. Teoria lui Chomsky este o abordare reductionista chiar daca nu este in acord cu reductionismul lui Skinner. Invatarea are loc mai mult sau mai putin automat. Teoria lui Lenneberg abordare nativista limbajul este o capacitate biologica mostenita a fiintei umane. Limbajul trebuie sa fie insusit intr-o perioada critica din viata copilului, iar daca acest lucru nu are loc la momentul oportun, atunci nu va mai avea loc niciodata. Totusi Chomsky si Lenneberg au exagerat in sustinerea acestor idei. Nu putem constesta ca exista o tendinta mostenita de deprindere a limbajului, dar aceasta tendinta nu o putem considera ca actionand automat si independent asa cum au sugerat acestia. III.Teoriile sociale Brown teoriile anterioare asupra dobandirii limbajului au omis deseori scopurile si semnificatiile care stau la baza utilizarii limbajului de catre copil. Aceasta teorie porneste de la ideea ca limbajul provine din nevoia copilului de a comunica si este cunoscuta sub denumirea de gramatica a relatiilor semnatice. Brown a evidentiat faptul ca insusirea limbajului se desfasoara intr-o succesiune care parcurge aproximativ cinci etape: 1.copilul articuleaza doar propozitii simple, de doua cuvinte 2.incepe sa foloseasca forme flexionale si articole 3.incepe sa puna intrebari 4.introduce fraze simple 5.copilul este capabil sa lege propozitii prin elemente de relatie si sa utilizeze propozitii subordonate.
5

ETAPELE INSUSIRII LIMBAJULUI La nastere, copiii nu poseda limbaj. Pe parcursul dezvoltarii copiilor se dezvolta si limbajul. Expansiune fonetica = copiii emit un nr mare de sunete, multe dintre ele necesare pt formarea limbajului. 1.Primul cuvant este pronuntat la varsta de aproximativ 10-12 luni. Acesta este legat de obiecte concrete sau actiuni din propria experienta (papa, mama). 2.In jurul varstei de 18-24 de luni, copiii incep sa formuleze propozitii formate din doua cuvinte. 3.In urmatorii cativa ani copiii se exprima folosind propozitii scurte, aceasta etapa purtand denumirea de vorbire telegrafica. RELATIA DINTRE GANDIRE SI LIMBAJ Teorii: 1.Watson gandirea nu este altceva decat limbaj. - gandirea nu este activitate mentala ci vorbire subvocala, adica o activitate musculara. Daca Watson are dreptate, atunci inseamna ca noi gandim atunci cand suntem angajati in vorbirea subvocala. Aceasta idee a convenit behavioristilor deoarece ei doreau sa evite conceptele de minte sau mental. In urma unui experiment, teoria lui Watson a fost infirmata. 2.Teoria lui Wittgenstein versiune a ipotezei lui Watson gandirea este pur lingvistica si ca tipurile de procese mentale identificate la animale sau la copiii mici nu reprezinta o forma de gandire. 3.Teoria relativitatii lingvistice Sapir & Whorf gandirea depinde intr-o anumita masura de limbaj. - pt a ne putea gandi la ceva, limbajul nostru trebuie sa contina cuvintele care desemneaza acel lucru.
6

4.Piaget limbajul (cel putin in forma in care il foloseste un copil mic), reprezinta o forma externa a procesului de gandire. Daca Watson spunea ca gandirea este limbaj, Piaget sustine ca limbajul este gandire. Gandirea este pt Piaget foarte importanta, iar copilul isi dezvolta limbajul doar pt ca este un instrument util al gandirii. 5.Vigotsky - insusirea limbajului de catre copil are origini sociale, provenind din nevoia de comunicare cu alte persoane. Limbajul se dezvolta pt ca permite copilului sa se angajeze mai eficient in interactiunea sociala. Vigotsky nu a negat faptul ca limbajul ar putea sa reprezinte si un instrument al gandirii. El considera comportamentul copiilor care vorbesc singuri in timp ce se joaca (vorbire egocentrica) drept un exemplu pt ceea ce el a numit functia expresiva a limbajului. Functia sociala de comunicare a limbajului ramane cea mai importanta.