Fisa Disciplinei: 1. Date Despre Program

FISA DISCIPLINEI
1. Date despre program

1.1. Instituţia de Învăţământ superior Universitatea din Bucureşti
1.2. Facultatea, Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
1.3. Departamentul Psihopedagogie Specială
1.4. Domeniul de studii Științe ale Educației
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii Psihopedagogie specială
2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei DIAGNOZĂ ŞI INTERVENŢIE ÎN TULBURĂRILE DE ÎNVĂŢARE
2.2. Titularul activităţilor de curs

2.3. Titularul activităţilor de
seminar
2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de E/II 2.7.Regimul Ob
evaluare disciplinei
3. Timpul total estimat

3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. Din care Curs 2 3.3. Seminar/laborator 2
3.4. Total ore din planul de învăţământ 56 3.5. Din care Curs 28 3.6. Seminar/laborator 28
Distribuţia fondului de timp Ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 30
teren
Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat 7
Examinări 2
Alte activităţi 5
3.7. Total ore de studiu individual 94
3.8. Total ore pe semestru 150
3.9. Număr de credite 6
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de currinculum • Nu este cazul
4.2. de competenţe Nu este cazul
5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului • sala de curs
• videoproiector
5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului • sala de curs

• videoproiector
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor, tehnicilor şi procedeelor
profesionale utilizate în intervenţia psihopedagogică
C2.2 Interpretarea adecvata a cunostintelor teoretice in vederea elaborarii
unor programe intervenţie psihopedagogică adaptate tipului şi gradului
deficienţei
C2.3 Utilizarea principiilor de bază în verderea elaborării programelor de
intervenţie personalizată, a adaptări curriculare pentru copiii cu CES în
funcţie de nevoile specifice şi particularităţile acestora.
C2.4 Evaluarea periodică a programelor de intervenţie psihopedagogică în
vederea relizării unor eventuale corecţii ale acestora
Competenţe
transversale
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al disciplinei Încadrarea psihopedagogiei speciale a copiilor cu tulburari de
invatare în contextul disciplinelor psihopedagogice, educaţionale
şi sociologice, vizând cunoaşterea problematicii referitoare la
aceştia, la integrarea lor şcolară şi socială;
7.2. Obiectivele specifice • Studierea cauzelor complexe ale tulburarilor de invatare

• Cunoaşterea dezvoltării psihice şi a trăsăturilor
diferenţiatoare ale copiilor cu tulburari de invatare, de
asemenea printr-o abordare comparativă.
• Analiza particularităţilor dezvoltării psihice a copiilor cu
tulburari de invatare, sub influenţa activităţilor de instruire,
educaţie şi recuperare, precum şi în planul dezvoltării
compensatorii.
• Evidenţierea posibilităţilor de dezvoltare a copiilor cu
tulburari de invatare, în perspectiva pregătirii lor pentru
muncă, pentru integrarea socială. Evidenţierea trăsăturilor
mai bine reprezentate în profilul bio-fiziologic, psihologic şi
social al acestor copii.
8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Obiect, domeniu de studiu şi aplicaţie şi metode ale Conferinţă

diagnozei şi intervenţiei în tulburările de învăţare Studiu individual
2 Repere istorice fundamentale ale diagnozei şi Tehnicile audiovizuale
intervenţiei în tulburările de învăţare (Prezentare Power Point,)
3 Controverse cu privire la conceptualizarea şi
clasificarea tulburărilor de învăţare
4 Variabilitatea tulburărilor de învăţare; distincţia între
tulburările de învăţare specifice şi cele nespecifice; Conferinţă
comorbiditate cu ADHD, EBD, ASD Studiu individual
5 Etiologie şi simptomatologie în tulburările de învăţare; Tehnicile audiovizuale
importanţa acţiunilor preventive (Prezentare Power Point,)
6 Diagnostic de certitudine în tulburările de învăţare:
modele diagnostice, tehnici şi instrumente specifice
7 Diagnostic diferenţial în tulburările de învăţare;
Impactul acestora asupra procesului de învăţământ Conferinţă
8 Principii, procedee şi strategii generale ale intervenţiei Studiu individual
în tulburările de învăţare Tehnicile audiovizuale
9 Dislexia: definiţie, simptomatologie specifică şi (Prezentare Power Point,)
modalităţi de intervenţie psihopedagogică
10 Disgrafia: definiţie, simptomatologie specifică şi
modalităţi de intervenţie psihopedagogică
11 Discalculia: definiţie, simptomatologie specifică şi
modalităţi de intervenţie psihopedagogică Conferinţă
Studiu individual
12 Principii şi finalităţi ale planului educaţional
Tehnicile audiovizuale
personalizat; răspuns la intervenţie (RTI) (Prezentare Power Point,)
13 Planul educaţional personalizat: structură şi relaţii
între secvenţele diagnostică şi educaţional-terapeutică;
relaţie cu planul de servicii personalizat
14 Recapitulare a noţiunilor de bază; clarificarea
eventualelor neclarităţi/confuzii
Bibliografie
A. Suport de curs principal

Buică, C. B. (2019). Diagnoză şi intervenţie în tulburările de învăţare (suport de curs). Bucureşti: Universitatea din
Bucureşti, FPSE.
B. Material de aprofundare
ACLD (1986). ACLD definition: Specific learning disabilities. ACLD Newsbriefs, pp. 15-16.
American Psychiatric Association (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (DSM V). Washington
D.C.: Autor.
Buică, C. B. (2004). Bazele defectologiei. Bucureşti: Aramis.
Bradley, R., Danielson, L., Hallahan, D. P. (2002). Identification of learning disabilities: research to practice. Mahwah,
NJ: Lawrence Erlbaum.
Brueggemann Taylor, A. E. (2014). Diagnostic assessment of learning disabilities in childhood: bridging the gap
between research and practice. New York: Springer.
Burger, N. R. (2004). A special kind of brain: living with nonverbal learning disability. Philadelphia, PA: Jessica
Kinglsey.
Flanagan, D. P., Alfonso, V. C. (2011). Essentials of specific learning disability identification. Hoboken, NJ: Wiley.
Fletcher, J. M., Lyon, G. R., Fuchs, L. S., Barnes, M. A. (2007). Learning disabilities: from identification to intervention.
New York: Guilford Press.
Goldstein, S., Naglieri, J. A., DeVries, M. (2011). Learning and attention disorders in adolescence: assessment and
treatment (ed. a doua). Hoboken, NJ: Wiley.
Grant, G., Goward, P., Richardson, M., Ramcharan, P. (coord.) (2005). Learning disability: a life cycle approach to
valuing people. Maidenhead, Berkshire: Open University Press.
Gregory, R. J. (1992). Psychological testing: history, principles, and applications. Boston: Allyn & Bacon.
Hallahan, D. P., Kaufman, J. M. (2006). Exceptional learners: introduction to special education (ed. a zecea). New
York: Pearson Education.
Kaufman, A. S., Kaufman, N. L. (coord.) (2001). Specific learning disabilities and difficulties in children and
adolescents: psychological assessment and evaluation. Cambridge: Cambridge University Press.
Lerner, J. W., Johns, B. H. (2015). Learning disabilities and related mild disabilities (ed. a treisprezecea). Belmont, CA:
Wadsworth.
Mather, N., Goldstein, S. (2008). Learning disabilities and challenging behaviors: a guide to intervention and classroom
management (ed. a doua). Baltimore, MD: P. H. Brookes.
Mody, M., Silliman, E. R. (2008). Brain, behavior, and learning in language and reading disorders. New York: Guilford
Press.
Niedecken, D. (2005). Nameless: understanding learning disability (trad. engl.). New York: Brunner/ Routledge.
Pennington, B. F. (2009). Diagnosing learning disorders: a neuropsychological framework (ed. a doua). New York:
Guilford Press.
Reason, R., Boote, R. (1994). Helping children with reading and spelling. Londra: Routledge.
Reid, R., Lienemann, T. O. (2006). Strategy instruction for students with learning disabilities. New York: Guilford Press.
Rennie, J. (2007). Learning disability: physical therapy treatment and management – a collaborative approach (ed. a
doua). Hoboken, NJ: Wiley.
Scanlon, D. M., Anderson, K. L., Sweeney, J. M. (2010). Early intervention for reading difficulties: the interactive
strategies approach. New York: Guilford Press.
Roşan, A. (coord.) (2015). Psihopedagogie specială. Modele de evaluare şi intervenţie. Iaşi: Polirom.
Schiff, R., Joshi, R. M. (coord.) (2016). Interventions in learning disabilities: a handbook on systematic training
programs for individuals with learning disabilities. New York: Springer.
Scruggs, T. E., Wong, B. Y. L. (1990). Intervention research in learning disabilities. New York: Springer.
Shapiro, E. S. (2011). Academic skills problems: direct assessment and intervention (ed. a patra). New York: Guilford
Press.
Singh, N. N., Beale, I. L. (1992). Learning disabilities: nature, theory, and treatment. New York: Springer.
Smith, D. D. (1989). Teaching students with learning and behavior problems (ed. a doua). Englewood Cliffs, NJ:
Prentice-Hall.
Sternberg, R. J., Spear-Swerling, L. (coord.) (1999). Perspectives on learning disabilities: biological, cognitive,
contextual. Boulder, CO: Westview.
Swanson, H. L., Harris, K. R., Graham, S. (coord.) (2003). Handbook of learning disabilities. New York: Guilford Press.
Wodrich, D. L., Schmitt, A. J. (2006). Patterns of learning disorders: working systematically from assessment to
intervention. New York: Guilford Press.
Wong, B., Butler, D. (2012). Learning about learning disabilities (ed. a patra). Amsterdam: Elsevier.
C. Alte surse utile
http://www.ncld.org/
http://www.ldonline.org/indepth/iep
http://www.wrightslaw.com/links/free_pubs.htm
Seminar Metode de predare Observaţii
1Metode ale diagnozei şi intervenţiei în tulburările de Studiu individual
învăţare Tehnicile audiovizuale
2 Repere istorice în tulburările de învăţare Lectura
3 Clasificarea tulburărilor de învăţare
4 Distincţia între tulburările de învăţare specifice şi cele
Studiu individual
nespecifice; comorbiditate cu ADHD, EBD, ASD Tehnicile audiovizuale
5 Importanta actiunilor de prevenire în tulburările de Lectura
învăţare;
6 Modele diagnostice, tehnici şi instrumente specifice
7 Diagnostic diferenţial în tulburările de învăţare; Studiu individual
8 Interventia în tulburările de învăţare Tehnicile audiovizuale
9 Dislexia: intervenţie psihopedagogică Lectura
10 Disgrafia: intervenţie psihopedagogică
11 Discalculia: intervenţie psihopedagogică
Studiu individual
12 Principii şi finalităţi ale planului educaţional
personalizat; răspuns la intervenţie (RTI) Lectura
13 Planul educaţional personalizat: structură şi relaţii
între secvenţele diagnostică şi educaţional-terapeutică;
relaţie cu planul de servicii personalizat
Bibliografie
Buică, C. B. (2019). Diagnoză şi intervenţie în tulburările de învăţare (suport de curs). Bucureşti: Universitatea din
Bucureşti, FPSE.
ACLD (1986). ACLD definition: Specific learning disabilities. ACLD Newsbriefs, pp. 15-16.
American Psychiatric Association (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (DSM V). Washington
D.C.: Autor.
Bradley, R., Danielson, L., Hallahan, D. P. (2002). Identification of learning disabilities: research to practice. Mahwah,
NJ: Lawrence Erlbaum.
Brueggemann Taylor, A. E. (2014). Diagnostic assessment of learning disabilities in childhood: bridging the gap
between research and practice. New York: Springer.
Burger, N. R. (2004). A special kind of brain: living with nonverbal learning disability. Philadelphia, PA: Jessica
Kinglsey.
Flanagan, D. P., Alfonso, V. C. (2011). Essentials of specific learning disability identification. Hoboken, NJ: Wiley.
Fletcher, J. M., Lyon, G. R., Fuchs, L. S., Barnes, M. A. (2007). Learning disabilities: from identification to intervention.
New York: Guilford Press.
Goldstein, S., Naglieri, J. A., DeVries, M. (2011). Learning and attention disorders in adolescence: assessment and
treatment (ed. a doua). Hoboken, NJ: Wiley.
Grant, G., Goward, P., Richardson, M., Ramcharan, P. (coord.) (2005). Learning disability: a life cycle approach to
valuing people. Maidenhead, Berkshire: Open University Press.
Gregory, R. J. (1992). Psychological testing: history, principles, and applications. Boston: Allyn & Bacon.
Hallahan, D. P., Kaufman, J. M. (2006). Exceptional learners: introduction to special education (ed. a zecea). New
York: Pearson Education.
Kaufman, A. S., Kaufman, N. L. (coord.) (2001). Specific learning disabilities and difficulties in children and
adolescents: psychological assessment and evaluation. Cambridge: Cambridge University Press.
Lerner, J. W., Johns, B. H. (2015). Learning disabilities and related mild disabilities (ed. a treisprezecea). Belmont, CA:
Wadsworth.
Mather, N., Goldstein, S. (2008). Learning disabilities and challenging behaviors: a guide to intervention and classroom
management (ed. a doua). Baltimore, MD: P. H. Brookes.
Mody, M., Silliman, E. R. (2008). Brain, behavior, and learning in language and reading disorders. New York: Guilford
Press.
Niedecken, D. (2005). Nameless: understanding learning disability (trad. engl.). New York: Brunner/ Routledge.
Pennington, B. F. (2009). Diagnosing learning disorders: a neuropsychological framework (ed. a doua). New York:
Guilford Press.
Reason, R., Boote, R. (1994). Helping children with reading and spelling. Londra: Routledge.
Reid, R., Lienemann, T. O. (2006). Strategy instruction for students with learning disabilities. New York: Guilford Press.
Rennie, J. (2007). Learning disability: physical therapy treatment and management – a collaborative approach (ed. a
doua). Hoboken, NJ: Wiley.
Scanlon, D. M., Anderson, K. L., Sweeney, J. M. (2010). Early intervention for reading difficulties: the interactive
strategies approach. New York: Guilford Press.
Roşan, A. (coord.) (2015). Psihopedagogie specială. Modele de evaluare şi intervenţie. Iaşi: Polirom.
Schiff, R., Joshi, R. M. (coord.) (2016). Interventions in learning disabilities: a handbook on systematic training
programs for individuals with learning disabilities. New York: Springer.
Scruggs, T. E., Wong, B. Y. L. (1990). Intervention research in learning disabilities. New York: Springer.
Press.
Singh, N. N., Beale, I. L. (1992). Learning disabilities: nature, theory, and treatment. New York: Springer.
Smith, D. D. (1989). Teaching students with learning and behavior problems (ed. a doua). Englewood Cliffs, NJ:
Prentice-Hall.
Sternberg, R. J., Spear-Swerling, L. (coord.) (1999). Perspectives on learning disabilities: biological, cognitive,
contextual. Boulder, CO: Westview.
Swanson, H. L., Harris, K. R., Graham, S. (coord.) (2003). Handbook of learning disabilities. New York: Guilford Press.
Wodrich, D. L., Schmitt, A. J. (2006). Patterns of learning disorders: working systematically from assessment to
intervention. New York: Guilford Press.
Wong, B., Butler, D. (2012). Learning about learning disabilities (ed. a patra). Amsterdam: Elsevier.
C. Alte surse utile
http://www.ncld.org/
http://www.ldonline.org/indepth/iep
http://www.wrightslaw.com/links/free_pubs.htm
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Elaborarea continuturilor tematice si a aplicatiilor practice s-a facut in concordanta cu cerintele actuale
existente pe piata muncii in domeniul educarii, recuperarii si insertiei socio-profesionale a persoanelor cu
nevoi speciale
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1. Criterii de 10.2. Metode de 10.3. Pondere din nota
evaluare evaluare finală
10.4. Curs Raspunsuri corecte la Examen scris 70%
subiectele teoretice si
practice
10.5. Seminar/ Prezența 15%

Laborator Elaborarea lucrărilor Referate/studii de 15%
cerute (referate, studii caz/proiecte
de caz etc)
Standard minum de
performanţă
Tratarea corectă a unui subiect de examen.
Participarea la 50% dintre activităţile de seminar, practice, inclusiv la dezbateri şi cu 1 referat, practică, prin
referate şi dezbateri
FISA DISCIPLINEI
Denumirea disciplinei FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI
Anul de studiu 1 Semestrul* 1 Tipul de evaluare finală (E / V / C) E1

Regimul disciplinei {Ob-obligatorie, Op-opţională, F- facultativă} Ob Numărul de credite 5
Total ore din planul de invatamant 56 Total ore studiu individual 69 Total ore pe semestru 125
Titularul disciplinei
* Daca disciplina are mai multe semestre de studiu, se completeaza câte o fişă pentru fiecare semestru
Psihologie si Stiintele Educatiei Numărul total de ore (pe semestru) din

Facultatea
planul de invatamant
(Ex: 28 la C dacă disciplina are curs de
Catedra Pedagogie 14_saptămâni x 2_h_curs pe saptămână)
Profilul Total C** S L P
Specializarea Pedagogie/Psihopedagogie speciala 56 28 28

** C-curs, S-seminar, L-activităţi de laborator, P-proiect sau lucrări practice
Competente generale (competentele generale sunt mentionate in fisa specializarii)

1. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvata a noţiunilor specifice disciplinei)
 Cunoasterea si intelegerea aparatului conceptual al stiintelor educatiei
 Intelegerea modului de producere a cunoasterii in stiintele educatiei si a specificului acestora in
raport cu alte domenii stiintifice
2. Explicare si interpretare (explicarea si interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a

conţinuturilor teoretice si practice ale disciplinei)
 Analiza si explicarea distinctiei dintre educatie si pedagogie
 Explicarea etapelor dezvoltarii pedagogiei ca domeniu stiintific
 Explicarea conditiilor si criteriilor de legitimare a stiintelor educatiei
Competente  Promovarea unei viziuni interdisciplinare asupra educatiei
specifice 3. Instrumental – aplicative (proiectarea, conducerea si evaluarea activităţilor practice specifice;
disciplinei utilizarea unor metode, tehnici si instrumente de investigare si de aplicare)
 Initierea intr-un sistem de aplicare a conceptelor stiintifice in analiza si interpretarea realitailor
educationale
4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de domeniul ştiinţific / cultivarea
unui mediu ştiinţific centrat pe valori si relaţii democratice / promovarea unui sistem de valori culturale,
morale şi civice / valorificarea optima si creativa a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice / implicarea în
dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice / angajarea in relaţii de parteneriat cu alte
persoane - instituţii cu responsabilităţi similare / participarea la propria dezvoltare profesionala)
 Promovarea unei atitudini stiintifice in analiza faptelor educationale
 Analiza si promovarea unui sistem de valori pe care se fundamenteaza educatia si finalitatile sale
Conţinuturi (tematica detaliată)
I. Repere epistemologice privind stiintele

a. Ce este stiinta?
b. Cunoasterea: geneza, natura cunoasterii, cunoasterea comuna vis-a-vis de
cunoasterea stiintifica
c. Conditii de legitimare si validare a stiintei: obiectul, tipul explicatiei, metoda de
cercetare
d. Unitatea stiintei: stiintele naturale (stiintele tari), stiintele socio-umane (stiinte
slabe)
e. Paradigme si stiluri explicative in stiintele socio-umane
II. Pedagogia – premise ale intemeierii stiintifice
a. Repere istorice: de la pedagogie la stiintele educatiei (de la pedagogie la stiinta
educatiei; de la stiinta educatiei la stiintele educatiei)
b. Repere epistemologice: identitate si legitimitate
i. Obiect, tip de explicatie, metoda
ii. Pluralitatea paradigmatica
iii. Stiintele educatiei – un camp pluri si inter disciplinar: relatia cu alte
discipline/domenii de cunoastere. Dezvoltarile stiintelor educatiei:
dezvoltari intradisciplinare vs. dezvoltari interdisciplinare
III. Educatia
a. Definitii, clarificari conceptuale
b. Repere istorice, antropologice si etnoculturale
c. Natura educatiei: pozitii teoretice si limitele lor
d. Diversificarea campului educational – educatia formala, nonformala si informala,
educatia permanenta, noile educatii
e. Functii ale educatiei
f. Finalitati ale educatiei
g. Educabilitatea
Bibliografie
- L. Antonesei (1966), Paideia. Fundamentele culturale ale personalitatii, Polirom, Iasi (partea I,
cap. I si II; partea a IIa, cap. I si II).
- L. Barlogeanu (2001), Psihopedagogia artei, Polirom, Iasi (Introducere)
- J. Bruner (1996), L’education, entree dans la culture, Ed. Retz, Paris
- C. Cucos (1996), Pedagogie, Polirom, Iasi
- E. Durkheim (1980), Educatie si sociologie, EDP, Bucuresti (p. 33-43, 50-74, Postfata)
- A. Giddens, Sociologie (2000), Ed. ALL, Bucuresti (cap. 2 si 15)
- E. Paun (1982), Sociopedagogie scolara, EDP, Bucuresti (cap. I)
- E. Paun (1999), Scoala – abordare sociopedagogica, Polirom, Iasi (cap. II)
- E. Paun (2005), Introducere in pedagogie, MEC, Proiectul pentru invatamantul rural
- E. Paun, D. Potolea (coord.) (2002), Pedagogie, Fundamentari teoretice si demersuri
aplicative, Polirom, Iasi (studiile semnate de E. Paun, L. Barlogeanu, A. Nedelcu)
- E. Planchard (1992), Pedagogie scolara contemporana, EDP, Bucuresti (partea I, partea a IIa;
cap. I, II, III, IV).
Strategii didactice
prelegere, referate, analiza comentariu critic de text, dezbateri
La stabilirea notei finale se iau în considerare Ponderea in notare, exprimata in %

{Total=100%}
70%
- răspunsurile la examen / colocviu (evaluarea finala)
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator
- testarea periodică prin lucrări de control
- testarea continuă pe parcursul semestrului 30% (seminar)
- activităţile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc
- alte activităţi (precizaţi) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V. {de exemplu: lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă
şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.}.
Lucrare scrisa
Cerinţe minime pentru nota 5 Cerinţe pentru nota 10

(sau cum se acordă nota 5) (sau cum se acordă nota 10)
Stapanirea partiala a competentelor cerute Stapanirea maximala a capacitatilor mentionate
Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual pretinse studentului
(completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Descifrarea şi studiul notiţelor de curs 10 8. Pregătire prezentări orale

2. Studiu dupa manual, suport de curs 9. Pregatire examinare finală 10
3. Studiul bibliografiei minimale indicate 10 10. Consultaţii
4. Documentare suplimentară în bibliotecă 10 11. Documentare pe teren
5. Activitate specifică de pregătire
12. Documentare pe INTERNET 19
SEMINAR şi/sau LABORATOR
6. Realizare teme, referate, eseuri, traduceri etc. 10 13. Alte activităţi …
7. Pregatire lucrări de control 14. Alte activităţi …
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 69
FISA DISCIPLINEI

1.4. Domeniul de studii Științe ale educației
1.5. Ciclul de studii Licentă

2.1. Denumirea disciplinei FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI
2.3. Titularul activităţilor de seminar
2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de E1 2.7.Regimul Ob

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15
Tutoriat 9
Examinări 10
Alte activităţi

4.1. de currinculum 
4.2. de competenţe 

5.1. de desfăşurare a cursului  sală de curs cu videoproiector
5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului  sală de seminar cu spațiu deschis și videoproiector
Competenţe 1. Cunoașterea și înțelegerea noţiunilor şi ideilor fundamentale ale psihologiei
profesionale generale.
2. Cunoașterea și interpretarea conceptelor de bază ale psihologiei ştiinţifice privind
mecanismele cognitive și reglatorii;
3. Explicarea modului de funcţionare a mecanismelor psihice de prelucrare primară
și secundară, de energizare și reglare.
4. Analizarea comparativă a mecanismelor psihice implicate în realizarea cogniţiei,
energizării şi autoreglării activităţii şi a comportamentului uman.
5. Aplicarea principiilor, conceptelor şi teoriilor învăţate în activitatea profesională
ulterioară.
Competenţe 1. Manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de cunoaşterea şi

transversale aplicarea cunoştinţelor psihologice precum și în utilizarea riguros ştiinţifică a
conceptelor, principiilor şi legilor psihologice.
2. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi dezvoltare personală.
3. Conștientizarea principalelor surse informaționale din domeniu.
4. Dezvoltarea unei abordări etice în cercetare și aplicații practice.
5. Exersarea autonomiei în decizii profesionale.

7.1. Obiectivul general al disciplinei Dobândirea informațiilor și aptitudinilor necesare pentru
înțelegerea funcţionării mecanismelor psihice
7.2. Obiectivele specifice 1. Efectueză o analiză a literaturii științifice pe teme de psihologie
generală.
2. Interpretează și analizează critic idei descrise în literatura de
specialitate precum și rezultatele cercetărilor de psihologie
generală.
3. Demonstrează o înțelegere a conceptelor și metodelor legate
de psihologie generală.
4. Înțelege și folosește concepele din psihologie generală.
5. Aplică în practică informațiile din psihologie geneală.
8. Conţinuturi

1. Obiectul psihologiei Conferinţă Cărţile îndicate la
Prezentare Power Point bibliografie
2. Domenii aplicative și direcții noi Conferinţă Cărţile îndicate la
3. Câteva repere istorice Conferinţă Cărţile îndicate la
4. Ipostazele psihicului (conştiinţa, inconştientul, Conferinţă Cărţile îndicate la
subconştientul) Prezentare Power Point bibliografie
5. Metode de cercetare în psihologie Conferinţă Cărţile îndicate la

6. Mecanisme cognitive (I): Senzaţia Conferinţă Cărţile îndicate la
7. Mecanisme cognitive (II): Reprezentarea și percepția Conferinţă Cărţile îndicate la
8. Mecanisme cognitive (III): Gândirea Conferinţă Cărţile îndicate la
9. Mecanisme cognitive (IV): Memoria și imaginația Conferinţă Cărţile îndicate la
10. Mecanisme reglatorii (I): Motivaţia Conferinţă Cărţile îndicate la
11. Mecanisme reglatorii (II): Afectivitatea Conferinţă Cărţile îndicate la
12. Mecanisme reglatorii (III): Limbaj și comunicare Conferinţă Cărţile îndicate la
13. Mecanisme reglatorii (IV): Voinţa și atenţia Conferinţă Cărţile îndicate la
14. Elemente de psihologia personalității și de psihologie Conferinţă Cărţile îndicate la
socială Prezentare Power Point bibliografie
Bibliografie

ANIȚEI, M. (2010). Fundamentele psihologiei, Editura Universitară, București.
ATKINSON, R.L, ATKINSON R. C., SMITH, E. E., BEM, D. J, (2002). , Introducere în psihologie. Ediția a XI-
a., Editura Tehnica, Bucuresti.
ZLATE, M., (1999). Psihologia mecanismelor cognitive, Iaşi, Editura Polirom.
C. Alte surse utile

PÂNIŞOARĂ, GEORGETA; PÂNIŞOARĂ I.O. (2005). Motivarea eficientă, Ghid practic, Ed. Polirom, Iaşi.
PÂNIŞOARĂ, I.O. (2003). Comunicarea Eficientă, Metode de interacţiune educaţională, Ed. Polirom, Iaşi.
PIAGET, J., (1965). Psihologia inteligenţei, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
POPESCU-NEVEANU, P.(1976). Psihologie generală, curs, Tipografia Universităţii din Bucureşti.
RADU, I. (coord.), (1991). Introducere în psihologia contemporană, Cluj-Napoca, Ed. Sincron.
SMITH, E., SUSAN NOLEN-HOEKSEMA; BARBARA FREDIKSON; LOFTUS, G. ŞI COLAB. (2005).
Introducere în psihologie, Bucureşti, Ed.Tehnică,
ZLATE, M. (2000). Fundamentele psihologiei, Ed. ProHumanitate, Bucureşti
ZLATE, M., (2000). Introducere în psihologie, Editura Polirom, Iaşi.

1. Obiectul psihologiei Prezentare filme Cărţile indicate la
Exerciţii bibliografie
Lectură Internet
2. Domenii aplicative și direcții noi Simulări Cărţile indicate la
Lectură Internet
3. Câteva repere istorice Prezentare filme Cărţile indicate la
Joc de rol bibliografie
Internet
4. Ipostazele psihicului (conştiinţa, inconştientul, Prezentare filme Cărţile indicate la
subconştientul) Exerciţii bibliografie
Lectură Internet
5. Metode de cercetare în psihologie Prezentare filme Cărţile indicate la
Simulări bibliografie
Exerciţii Internet
6. Mecanisme cognitive (I): Senzaţia Prezentare filme Cărţile indicate la
Simulări bibliografie
Joc de rol Internet
7. Mecanisme cognitive (II): Reprezentarea și percepția Prezentare filme Cărţile indicate la
Lectură bibliografie
Internet
8. Mecanisme cognitive (III): Gândirea Exerciţii Cărţile indicate la
Joc de rol Internet
9. Mecanisme cognitive (IV): Memoria și imaginația Exerciţii Cărţile indicate la
Joc de rol Internet
10. Mecanisme reglatorii (I): Motivaţia Prezentare filme Cărţile indicate la
Lectură Internet
11. Mecanisme reglatorii (II): Afectivitatea Exerciţii Cărţile indicate la
Joc de rol Internet
12. Mecanisme reglatorii (III): Limbaj și comunicare Prezentare filme Cărţile indicate la
Lectură Internet
13. Mecanisme reglatorii (IV): Voinţa și atenţia Prezentare filme Cărţile indicate la
Lectură Internet
14. Elemente de psihologia personalității și de Prezentare filme Cărţile indicate la
psihologie socială Exerciţii bibliografie
Internet
Bibliografie
CALLETT, P. (2005). Cartea gesturilor, Ed. Trei, Bucureşti.
COSMOVICI, A. (1996). Psihologie generală, Iaşi, Ed. Polirom.
DORON, R., PAROT, F., (1994). Dicționar de psihologie, Ed. Humanitas, București.
EIBL-EIBESFELDT, I. (1995). Agresivitatea umană, Editura Trei, Bucureşti.
FOSS, B. (coord.), (1973). Orizonturi noi în psihologie, Bucureşti, Ed. Enciclopedică Română.
GOLU, M., (2002). Bazele psihologiei generale, Bucureşti, Editura Universitară.
HAYES, N., ORELL, S. (1997). Introducere în psihologie, Bucureşti, Ed.All.
LARROUSE, (2006). Marele dicționar al psihologiei, Ed. Trei, București.
LILIENFELD, S.O., LYNN, S.J, RUSCIO, J., BEYERSTEIN, B.L., (2010). 50 de
mari mituri ale psihologiei populare. Înlaturarea concepțiilor greșite despre comportamentul uman,
Ed.Trei.
MOOK, D., (2009). Experimente clasice în psihologie, Ed.Trei, București.
NUTA, A., (2004). Abilități de comunicare, Ed.SPER, București.
Informațiile și competențele transmise în acest curs vor facilita:
1. Explicarea modului de funcţionare a fiecărui mecanism, proces sau funcţie psihică.
2. Analizarea comparativă a mecanismelor psihice implicate în realizarea cogniţiei,
energizării şi autoreglării activităţii şi a comportamentului uman.
3. Aplicarea principiilor, conceptelor şi teoriilor învăţate în analiza şi evaluarea activităţii,
precum şi a comportamentului uman.
10. Evaluare
10.4. Curs Nivelul de cunoștiințe Examen scris 60%
achiziționate
10.5. Seminar/ Nivelul de cunoștiințe Lucrare scrisă 20%

Laborator achiziționate
Capacitate de a Preznetare powerpoint 20%
redacta și susține o și document word
prezentare
Standard minim de
performanţă
 50 % răspunsuri corecte la chestionarul tip grilă
 Capacitatea de a redacta și susține o prezentare
FISA DISCIPLINEI


2.1. Denumirea disciplinei FUNDAMENTELE PSIHOPEDAGOGIEI SPECIALE

2.4. Anul de studiu I 2.5. I 2.6. Tipul de evaluare E1 2.7.Regimul Ob
Semestrul disciplinei

teren
Tutoriat 7
Examinări 2
Alte activităţi


• videoproiector

• videoproiector
Competenţe C1.1 Analiza comparativa a principalelor modalitati de diagnoza a persoanelor cu handicap, a
profesionale principiilor de aplicare si utilizarea adecvata a acestora in diverse situatii de evaluare a copiilor,
tinerilor si adultilor cu CES
C1.2 Operationalizarea conceptelor de baza utilizate in psihodiagnoza persoanelor cu CES si

interpretarea rezultatelor evaluarii psihopedagogice, a instrumentelor si metodologiei utilizate
C2.1 Definirea, clasificarea si alegerea metodelor, tehnicilor si procedeelor utilizate in interventia

psihopedagogica
C2.2 Interpretarea adecvata a cunostintelor teoretice in vederea elaborarii unor programe

interventie psihopedagogica adaptate tipului si gradului deficientei
C3.1 Definirea, clasificarea si selectia strategiilor continuturilor si mijloacelor de proiectare si

implementare curriculara, de reabilitare, si compensare a persoanelor cu CES
C3.2 Utilizarea adecvata a cunostintelor fundamenlate ale domeniului psihopedagogiei speciale in

vederea explicarii si interpretarii strategiilor, continuturilor si mijloacelor de proiectare si
implementare curriculara, de reabilitare si compensare specific
C4.1 Descrierea strategiilor de comunicare adaptate diferitelor categorii de persoane cu CES

precum si a principalelor orientari in consilierea acestora
C4.2 Identificarea principalelor nevoi ale persoanelor cu CES si ale familiilor acestora pentru
explicarea principalelor modalitati de consiliere psihopedagogica utilizate
Competenţe CT1 Aplicarea principiilor si a normelor de deontologie profesionala fundamentate pe optiuni
transversale valorice explicite in relatie cu drepturile si demnitatea persoanelor cu deficienta/handicap.
CT2 Cooperarea eficienta in echipe de lucru profesionale, interdisciplinare, specific desfasurarii

proiectelor si programelor din domeniul stiintelor educatiei

7.1. Obiectivul Dezvoltarea capacitatii de intelegere si de a analiza principalele particularitatii ale
general al disciplinei dezvoltarii fizice, psihice si a adaptarii sociale la persoanele cu deficiente
7.2. Obiectivele Obiectivele cursului constau in transmiterea de cunoştinţe referitoare la toate
specifice categoriile de handicapaţi si la toate categoriile de persoane cu nevoi sociale, urmărind
abilitarea cursanţilor (studenţilor) ca pe baza acestor cunoştinţe sa-si poată aduce o
contribuţie majoră la procesul educaţional-recuperativ şi de reintegrare socială a
persoanelor aflate în dificultate. Astfel, se va pune accent mai deosebit pe caracteristicile
psihofizice, pe manifestările comportamentale şi de constituire a personalităţii
persoanelor cu handicap, pe posibilităţile educaţionale si recuperative, pe principiile şi
modalităţile de intervenţie psihopedagogică în perspectiva creşterii eficienţei educaţionale
şi instructive, pe aplicarea principiilor de recuperare a personalităţii persoanelor cu nevoi
speciale care din motive sociale nu se pot integra optim în societate.
În acelaşi timp, se va avea în vedere o schimbare generală de atitudine faţă de
persoanele cu cerinţe speciale şi de implementare a unei metodologii ştiinţifice bazate
atât pe cercetările autohtone cât şi pe experienţa ţărilor ce au cuprins în sistemul lor de
protecţie socială aceste tipuri de programe de mulţi ani. Aceste metodologii vor avea în
vedere şi o bună colaborare între instituţiile specializate şi familiile acestor persoane.
8. Conţinuturi
Psihopedagogia specială în cadrul ştiinţelor Conferinţă Suport de curs

psihopedagogice. Studiu individual Materiale bibliografice
Relaţiile dintre ramurile şi subramurile psihopedagogiei Tehnicile audiovizuale
speciale, importanţa teoretică şi practică. Principiile (Prezentare Power Point,)
metodologice fundamentale în analiza handicapurilor.
Diversificarea preocupărilor faţă de handicapaţi şi
progresele ştiinţifice în domeniu. Delimitări conceptuale.
Relaţia dintre starea de handicap-deficienţă şi alte
concepte similare. Clasificarea internaţională a
handicapurilor şi deficienţelor.
Handicapul de intelect. Conceptul de handicap de Conferinţă Suport de curs

intelect. Cauzele şi clasificarea handicapului de Studiu individual Materiale bibliografice
intelect pe baza criteriilor psihologice şi pedagogice. Tehnicile audiovizuale
Scara deficienţei de intelect. Simptomatologie şi (Prezentare Power Point,)
Lectura
structura în deficienţa de intelect. Gradul
handicapurilor de intelect şi raportul dintre debilitatea
mintală, intelectul de limită, handicapul sever şi
profund.
Specificul activităţii psihice în handicapul de intelect. Conferinţă Suport de curs

Structura funcţiilor şi proceselor psihice în diferitele forme Studiu individual Materiale bibliografice
ale handicapului de intelect. Debilitatea mintală şi acţiunea Tehnicile audiovizuale
factorilor compensatori. Limite şi perspective în (Prezentare Power Point,
Prezentare filme)
recuperarea handicapaţilor cu debilitate mintală.
Organizarea procesului instructiv-recuperativ pentru Conferinţă Suport de curs

handicapaţi. Probleme psihopedagogice ale organizării Studiu individual Materiale bibliografice
unităţilor specifice. Specificul metodologiei folosite în Tehnicile audiovizuale
şcoala ajutătoare pentru handicapaţi de intelect. Posibilităţi (Prezentare Power Point)
de profesionalizare şi integrare în activitate şi viaţă a
handicapaţilor de intelect.
5. Surdomutitatea şi hipoacuzia. Probleme specifice
ale surdopsihologiei si surdopedagogiei. Cauzele şi
clasificarea deficienţelor de auz. Particularităţile dezvoltării
psihice la surdomuţi, hipoacuzici şi asurziţi. Relaţia dintre
limbajul mimico-gesticular şi limbajul dactil în dezvoltarea
psihică a handicapatului de auz. Formarea şi dezvoltarea
comunicării verbale.
Organizarea procesului intructiv-educativ pentru Conferinţă Suport de curs

handicapaţii de auz. Metodologia demutizării. Specificul Studiu individual Materiale bibliografice
aplicării principiilor didactice în instituţiile speciale pentru Tehnicile audiovizuale
handicapaţii de auz. Problemele recuperării biologice, (Prezentare Power Point,
psihice şi sociale a handicapaţilor de auz, prin sistemul de
învăţământ din ţara noastră. Integrarea socio-profesionala
a handicapaţilor de auz. Problema protejării si recuperării.
Nevăzători şi ambliopi. Rolul tiflopsihologiei şi Conferinţă Suport de curs
tiflopedagogiei în studiul deficienţei vizuale şi formularea Studiu individual Materiale bibliografice
metodologiei de stimulare şi dezvoltare a activităţii psihice Tehnicile audiovizuale
la handicapaţii de văz. Protezare şi compensare. Cauzele (Prezentare Power Point,)
si clasificarea deficientelor de vedere. Specificul evoluţiei
şi clasificarea proceselor şi funcţiilor psihice.
Organizarea procesului instructiv-educativ pentru Conferinţă Suport de curs

handicapaţii de vedere. Probleme psihologice ale formării Studiu individual Materiale bibliografice
scris-cititului în Braille. Formarea abilităţilor de orientare Tehnicile audiovizuale
spaţială şi în timp a handicapaţilor de vedere. Integrarea (Prezentare Power Point,)
socială şi profesională a nevăzătorilor. Adaptarea la viaţă
a slab văzătorilor.
Handicapul neuromotor. Tulburările de motricitate. Relaţia Conferinţă Suport de curs

dintre motricitate şi psihomotricitate. Handicapurile fizice şi Studiu individual Materiale bibliografice
influenţa lor asupra activităţii. Tehnicile audiovizuale
(Prezentare Power Point)
Locul logopediei în cadrul psihopedagogiei speciale. Conferinţă Suport de curs
Obiectul logopediei şi delimitări conceptuale. Etiologia şi Studiu individual Materiale bibliografice
clasificarea tulburărilor de limbaj. Definirea şi descrierea Tehnicile audiovizuale
principalelor categorii de tulburări de limbaj. Specific şi (Prezentare Power Point)
comun în tulburările de limbaj. Intervenţia logopedului în
corectarea tulburărilor de limbaj . Metodologia stimulării şi
dezvoltării comunicării verbale la diferite categorii de
handicapaţi. Asigurarea reuşitei şcolare şi a integrării în
comunitate prin dezvoltarea limbajului şi a comunicării
verbale.
Polihandicapul. Caracteristici somato-psihice ale Conferinţă Suport de curs

persoanelor cu handicap asociat. Surdo-cecitatea şi Studiu individual Materiale bibliografice
autismul. Limitele compensării şi recuperării în cazurile de Tehnicile audiovizuale
polihandicap. (Prezentare Power Point)
Relaţia dintre personalitate, comportament şi comunicare Conferinţă Suport de curs

la handicapaţi. Specificul funcţionalităţii acestei relaţii la Studiu individual Materiale bibliografice
diferite categorii de handicapaţi. Factorii educaţionali şi Tehnicile audiovizuale
recuperativi în devenirea umană. (Prezentare Power
Point)
Normalizarea şi incluziunea persoanelor cu handicap. Conferinţă Suport de curs
Contextul atitudinal şi opţional. Posibilităţi, avantaje şi Studiu individual Materiale bibliografice
dezavantaje ale includerii handicapaţilor în şcoala de Tehnicile audiovizuale
masă. (Prezentare Power
Point)
Egalizarea şanselor. Specificul programelor de educaţie Conferinţă Suport de curs
specială în perspectiva incluziunii handicapaţilor în Studiu individual Materiale bibliografice
comunitate . Tehnicile audiovizuale
(Prezentare Power
Point)
Bibliografie
1. • VERZA E.F.- „INTRODUCERE ÎN PSIHOPEDAGOGIA SPECIALĂ ŞI ÎN ASISTENŢA SOCIALĂ”,
BUCUREŞTI, ED. FUNDAŢIEI HUMANITAS, 2002.
aprofundare
• BINET A., -„IDEILE MODERNE DESPRE COPII”, BUCUREŞTI, E.D.P., 1975
• BUICĂ, B., C., - „BAZELE DEFECTOLOGIEI”, ED. ARAMIS, BUCUREŞTI, 2004. (pg. 219 – 238)
• CARANTINĂ D.,- „COPII CU TULBURĂRI ÎN SFERA FIZICĂ ŞI PSIHOMOTORIE” ÎN E. VERZA, „GHIDUL
EDUCATORULUI”, TIPOGRAFIA METROPOL, BUCUREŞTI, 1997. (pg. 108 – 123)
• DAMASCHIN D.,- „DEFECTOLOGIE-DEFICIENŢA DE VEDERE”, BUCURESŞTI, E.D.P., 1972
• ENĂCHESCU C-TIN,- „TRATAT DE IGIENĂ MINTALĂ”, BUCUREŞTI, E.D.P., 1996
• GONNET C.,- „LES ECOLIERS INADAPTES”, PARIS, P.U.F., 1968
• JIGĂU M.,- „COPIII SUPRADOTAŢI”, BUCUREŞTI, ED.ŞTIINŢĂ ŞI TEHNICĂ, 1994
• LILLO J.,- „LES FINALITES ET LES MODALITE DE LA COMMUNICATION DANS L’EDUCATION DES
DEFICIENTS AUDITIFS” EN BULLETIN D’AUDIOPHNOLOGIE, NO.1,1986
• NEAGOE MARIA,- „COPIII CU HANDICAP DE COMPORTAMENT. ETIOLOGIE, FORME ŞI ROLUL
EDUCAŢIONAL ÎN PREVENIREA ACESTUIA, ÎN EDUCAREA ŞI RECUPĂERAREA COPIILOR
VULNERABILI” ÎN E. VERZA „GHIDUL EDUCATORULUI”, BUCUREŞTI, TIPOGRAFIA METROPOL, 1997
• MOŢET D.,- „PSIHOPEDAGOGIA RECUPERĂRII HANDICAPURILOR NEUROMOTORII”, BUCUREŞTI,
ED. FUNDAŢIEI HUMANITAS, 2001
• OLERON P.,- „EDUCAŢIA COPIILOR HANDICAPAŢI FIZIC”, BUCUREŞTI, E.D.P., 1970
• POPA MARIANA- „COMUNICARE ŞI PERSONALITATE LA DEFICIENTUL DE AUZ”, BUCUREŞTI, ED.
FUNDAŢIEI HUMANITAS, 2001
• POPOVICI D.V.,- „DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU DEFICIENŢE MINTALE”, BUCUREŞTI,
ED. PRO-HUMANITATE, 2000. (pg. 42 – 172)
• PUFAN C.,- „PROBLEME DE SURDOPSIHOLOGIE”, VOL.I ŞI II , BUCUREŞTI E.D.P., 1972 ŞI 1982
• RACU-ROŞCA, AURELIA, - “ISTORIA PSIHOPEDAGOGIEI SPECIALE – MANUAL – CRESTOMAŢIE, ED.
PONTOS, CHIŞINĂU, 2003
• RADU GH.,- „PSIHOPEDAGOGIA DEZVOLTĂRII ŞCOLARILOR CU HANDICAP”,BUCUREŞTI, E.D.P.,
1999
• RADU GH.,- „PSIHOPEDAGOGIA ŞCOLARILOR CU HANDICAP MINTAL”, BUCUREŞTI, ED. PRO-
HUMANITATE, 2000
• RĂDULESCU,M.,S., - ANOMIE, DEVIANŢĂ ŞI PATOLOGIE SOCIALĂ, ED. HYPERION, BUCUREŞTI,
1991
• ROŞCA MARIANA,- „PSIHOLOGIA DEFICIENŢILOR MINTALI”, BUCUREŞTI, E.D.P., 1967
• ROTH W.,- „TIFLOLOGIA. PSIHOLOGIA DEFICIENŢILOR VIZUALI”, CLUJ-NAPOCA. UNIV. BABEŞ-
BOLYAI, 1973
• ROZOREA, ANCA, - „PSIHOPEDAGOGIA DEFICIENŢILOR DE AUZ ÎN DEFICIENŢELE SENZORIALE
DIN PERSPECTIVA PSIHOPEDAGOGIEI SPECIALE Partea a II-a”, E.D. EX PONTO, CONSTANŢA, 2003.
(pg. 11 – 38; 127 – 256; 317 – 318)
• ROZOREA ANCA, DEFICIENŢELE SENZORIALE DIN PERSPECTIVA PSIHOPEDAGOGIEI SPECIALE,
vol I şi II, Ed. Ponta Constanţa, 2003
• RUSU C-TIN ŞI COLAB.- „DEFICIENŢĂ, INCAPACITATE, HANDICAP”, BUCUREŞTI, ED. PRO-
HUMANITATE, 1997. (pg.11 – 127)
• SILLAMY, N.- „DICTIONAR DE PSIHOLOGIE – LAROUSSE”, ED. UNIVERS ENCICLOPEDIC, (pg.
139)
• BUCURESTI, 1996
• STĂNICĂ I, POPA MARIANA, POPOVICI D.V.,- „PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ- DEFICIENŢA DE AUZ”,
BUCUREŞTI, ED. PRO-HUMANITATE, 2001
• ŞCHIOPU, URSULA, VERZA, E.- „PSIHOLOGIA VÂRSTELOR – CICLURILE VIEŢII”, E.D.P.,
BUCUREŞTI, 1997
• ŞTEFAN M.- „PSIHOPEDAGOGIA COPIILOR CU HANDICAP DE VEDERE”, BUCUREŞTI, ED. PRO-
HUMANITATE, 1999. (pg. 7 – 120)
• VERZA E. – Psihopedagogie specială, Bucureşti, E.D.P.,1998
• VERZA, E., VERZA, E.F. - „PSIHOLOGIA VÂRSTELOR”, Ed. Pro Humanitas, 2000
• VERZA E.F.- „INTRODUCERE ÎN PSIHOPEDAGOGIA SPECIALĂ ŞI ÎN ASISTENŢA SOCIALĂ”,
BUCUREŞTI, ED. FUNDAŢIEI HUMANITAS, 2002. (pg. 42 – 68)
• VERZA E.F.,- „INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU HANDICAP ASOCIAT, SEVER ŞI PROFUND”
ÎN E. VERZA ŞI E. PĂUN (COORD.) „EDUCAŢIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU HANDICAP”, IAŞI,
TIPOGRAFIA MULTIPRINT, 1998. (pg. 143 – 144)
•
• ZAZZO, R., COORD. - „DEBILITĂŢILE MINTALE”, E.D.P., BUCUREŞTI, 1979. (pg 28; 40 –67; 71 –
108;110 – 135; 372 – 401)
C. Alte surse utile
...
1. Specificul personalitatii si comportamentului la Studiu individual Materiale bibliografice
debilii mintal. Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Lectura
2. Rolul jocului in deyvoltarea comunicarii verbale la Studiu individual Materiale bibliografice
diferite categorii de handicapati Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Exerciţii
3. Continutul comunicarii prin desen la copiii cu Studiu individual Materiale bibliografice
handicap de auz Lectura Suporturi audio-video
Studii de caz
4. Relatia dintre tulburarile de pronuntie si tulburarile Studiu individual Materiale bibliografice
de scris la diferitecategorii de handicapati Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
5. Valente formative si informative ale jocului Studiu individual Materiale bibliografice
didactic in scoala speciala Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Studii de caz
6. Secificul memoriei debilului mintal Studiu individual Materiale bibliografice
Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Studii de caz
7. Contributia activitatilor practice la formarea Studiu individual Materiale bibliografice
abilitatilor social-profesionale Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Studii de caz
8. Alcatuirea si dezvoltarea unor programe de Studiu individual Materiale bibliografice
recuperare din perspectiva educatorului Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Studii de caz
9. Modalitati de prevenire si educare a tulburarilor Studiu individual Materiale bibliografice
de comportament Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Studii de caz
10. Caracteristici generale ale activitatatii psihice la Studiu individual Materiale bibliografice
copiii cu handicap de intelect Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Lectura
Studii de caz
11. Specificul gandirii si limbajului la surdomuti Studiu individual Materiale bibliografice
Lectura
12. Particularitati ale activitatii psihice la handicapatii Studiu individual Materiale bibliografice
de vaz; insusirea scris-cititului in Braille Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Exerciţii
Studii de caz
13. Specificul relatiei dintre comportament - Studiu individual Materiale bibliografice
comunicare – personalitate la handicapati Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Studii de caz
14. Limite si perspective in integrarea scolara a Studiu individual Materiale bibliografice
copiilor handicapati Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Exerciţii
Studii de caz
Bibliografie
1. 1. BINET A., -„IDEILE MODERNE DESPRE COPII”, BUCUREŞTI, E.D.P., 1975
2. BUICĂ, B., C., - „BAZELE DEFECTOLOGIEI”, ED. ARAMIS, BUCUREŞTI, 2004. (pg. 219 – 238)
3. CARANTINĂ D.,- „COPII CU TULBURĂRI ÎN SFERA FIZICĂ ŞI PSIHOMOTORIE” ÎN E. VERZA, „GHIDUL
EDUCATORULUI”, TIPOGRAFIA METROPOL, BUCUREŞTI, 1997. (pg. 108 – 123)
4. DAMASCHIN D.,- „DEFECTOLOGIE-DEFICIENŢA DE VEDERE”, BUCURESŞTI, E.D.P., 1972
5. ENĂCHESCU C-TIN,- „TRATAT DE IGIENĂ MINTALĂ”, BUCUREŞTI, E.D.P., 1996
6. GONNET C.,- „LES ECOLIERS INADAPTES”, PARIS, P.U.F., 1968
7. JIGĂU M.,- „COPIII SUPRADOTAŢI”, BUCUREŞTI, ED.ŞTIINŢĂ ŞI TEHNICĂ, 1994
8. LILLO J.,- „LES FINALITES ET LES MODALITE DE LA COMMUNICATION DANS L’EDUCATION DES
DEFICIENTS AUDITIFS” EN BULLETIN D’AUDIOPHNOLOGIE, NO.1,1986
9. NEAGOE MARIA,- „COPIII CU HANDICAP DE COMPORTAMENT. ETIOLOGIE, FORME ŞI ROLUL
EDUCAŢIONAL ÎN PREVENIREA ACESTUIA, ÎN EDUCAREA ŞI RECUPĂERAREA COPIILOR VULNERABILI” ÎN
E. VERZA „GHIDUL EDUCATORULUI”, BUCUREŞTI, TIPOGRAFIA METROPOL, 1997
10. MOŢET D.,- „PSIHOPEDAGOGIA RECUPERĂRII HANDICAPURILOR NEUROMOTORII”, BUCUREŞTI,
ED. FUNDAŢIEI HUMANITAS, 2001
11. OLERON P.,- „EDUCAŢIA COPIILOR HANDICAPAŢI FIZIC”, BUCUREŞTI, E.D.P., 1970
12. POPA MARIANA- „COMUNICARE ŞI PERSONALITATE LA DEFICIENTUL DE AUZ”, BUCUREŞTI, ED.
FUNDAŢIEI HUMANITAS, 2001
13. POPOVICI D.V.,- „DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU DEFICIENŢE MINTALE”, BUCUREŞTI,
ED. PRO-HUMANITATE, 2000. (pg. 42 – 172)
14. PUFAN C.,- „PROBLEME DE SURDOPSIHOLOGIE”, VOL.I ŞI II , BUCUREŞTI E.D.P., 1972 ŞI 1982
15. RACU-ROŞCA, AURELIA, - “ISTORIA PSIHOPEDAGOGIEI SPECIALE – MANUAL – CRESTOMAŢIE, ED.
PONTOS, CHIŞINĂU, 2003
16. RADU GH.,- „PSIHOPEDAGOGIA DEZVOLTĂRII ŞCOLARILOR CU HANDICAP”,BUCUREŞTI, E.D.P.,
1999
17. RADU GH.,- „PSIHOPEDAGOGIA ŞCOLARILOR CU HANDICAP MINTAL”, BUCUREŞTI, ED. PRO-
HUMANITATE, 2000
18. RĂDULESCU,M.,S., - ANOMIE, DEVIANŢĂ ŞI PATOLOGIE SOCIALĂ, ED. HYPERION, BUCUREŞTI,
1991
19. ROŞCA MARIANA,- „PSIHOLOGIA DEFICIENŢILOR MINTALI”, BUCUREŞTI, E.D.P., 1967
20. ROTH W.,- „TIFLOLOGIA. PSIHOLOGIA DEFICIENŢILOR VIZUALI”, CLUJ-NAPOCA. UNIV. BABEŞ-
BOLYAI, 1973
21. ROZOREA, ANCA, - „PSIHOPEDAGOGIA DEFICIENŢILOR DE AUZ ÎN DEFICIENŢELE SENZORIALE
DIN PERSPECTIVA PSIHOPEDAGOGIEI SPECIALE Partea a II-a”, E.D. EX PONTO, CONSTANŢA, 2003. (pg. 11 –
38; 127 – 256; 317 – 318)
22. ROZOREA ANCA, DEFICIENŢELE SENZORIALE DIN PERSPECTIVA PSIHOPEDAGOGIEI SPECIALE,
vol I şi II, Ed. Ponta Constanţa, 2003
23. RUSU C-TIN ŞI COLAB.- „DEFICIENŢĂ, INCAPACITATE, HANDICAP”, BUCUREŞTI, ED. PRO-
HUMANITATE, 1997. (pg.11 – 127)
24. SILLAMY, N.- „DICTIONAR DE PSIHOLOGIE – LAROUSSE”, ED. UNIVERS ENCICLOPEDIC, (pg.
139)
BUCURESTI, 1996
25. STĂNICĂ I, POPA MARIANA, POPOVICI D.V.,- „PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ- DEFICIENŢA DE AUZ”,
BUCUREŞTI, ED. PRO-HUMANITATE, 2001
26. ŞCHIOPU, URSULA, VERZA, E.- „PSIHOLOGIA VÂRSTELOR – CICLURILE VIEŢII”, E.D.P.,
BUCUREŞTI, 1997
27. ŞTEFAN M.- „PSIHOPEDAGOGIA COPIILOR CU HANDICAP DE VEDERE”, BUCUREŞTI, ED. PRO-
HUMANITATE, 1999. (pg. 7 – 120)
28. VERZA E. – Psihopedagogie specială, Bucureşti, E.D.P.,1998
29. VERZA, E., VERZA, E.F. - „PSIHOLOGIA VÂRSTELOR”, Ed. Pro Humanitas, 2000
30. VERZA E.F.- „INTRODUCERE ÎN PSIHOPEDAGOGIA SPECIALĂ ŞI ÎN ASISTENŢA SOCIALĂ”,
BUCUREŞTI, ED. FUNDAŢIEI HUMANITAS, 2002. (pg. 42 – 68)
31. VERZA E.F.,- „INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU HANDICAP ASOCIAT, SEVER ŞI PROFUND”
ÎN E. VERZA ŞI E. PĂUN (COORD.) „EDUCAŢIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU HANDICAP”, IAŞI, TIPOGRAFIA
MULTIPRINT, 1998. (pg. 143 – 144)
32. ZAZZO, R., COORD. - „DEBILITĂŢILE MINTALE”, E.D.P., BUCUREŞTI, 1979. (pg 28; 40 –67; 71 –
108;110 – 135; 372 – 401)

nevoi speciale
10. Evaluare
practice

de caz etc)
Standard minum de
performanţă
FIȘA DISCIPLINEI

1.2. Facultatea Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
1.3. Departamentul Stiințele Educației
1.6. Programul de studii Pedagogie

2.1. Denumirea
GÂNDIRE CRITICĂ. ETICĂ ŞI INTEGRITATE ACADEMICĂ
disciplinei
2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare C/I 2.7.Regimul disciplinei Ob

3.4. Total ore din planul de 28 3.5. Din care Curs 14 3.6. Seminar/laborator 14
învăţământ

Tutoriat 2
Examinări 2
Alte activităţi: realizarea de proiecte la clasă -

4.1. de curriculum -
4.2. de competenţe -

5.1. de desfăşurare a cursului - spații și dotări curente (amfiteatru), echipamente multimedia (Laptop,
videoproiector, sistem amplificare audio).
5.2. de desfăşurare a seminarului - sală de seminar/ amfiteatrul unde se ţine cursul.
1
Competenţe • Identificarea şi înţelegerea structurii argumentative a unui text sau discurs;
profesionale • Recunoaşterea şi evitarea erorilor frecvente din gândire şi argumentare;
• Detectarea structurii logice a raţionamentelor în dezbateri şi argumentӑri;
• Dezvoltarea unei atitudini critice cu privire la dezbateri şi argumentӑri.
Competenţe • Identificarea şi articularea critică a perspectivelor diferite, semnalând consecinţele lor;
transversale • Recunoaşterea situaţiilor din viaţa de zi cu zi în care o lege logică sau un principiu moral se aplică;
• Dezvoltarea capacităţii de dialog constructiv cu persoane sau organizaţii care au angajamente
diferite, raţionează diferit, sau au seturi diferite de valori.

7.1. Obiectivul general al • Formarea şi cultivarea unei atitudini de onestitate intelectuală, concretizată în
disciplinei dialog argumentat, cercetare temeinică şi explorarea unor perspective diferite de
cea personală.
7.2. Obiectivele specifice • Identificarea temei şi precizarea poziţiei adoptate în raport cu aceasta;
• Prezentarea celui mai puternic argument în favoarea poziţiei alese;
• Prezentarea celui mai puternic contra-argument împotriva poziţiei alese;
• Rӑspunsul la argumentul de la punctul precedent şi prezentarea concluziei acestui
demers.
8. Conţinuturi
Curs Metode de predare Observaţii
Dezbatere: relaţia dintre
1. Curs introductiv: gândire clarӑ şi criticӑ gândirea criticӑ şi etica
academicӑ
2. Condiţii necesare şi suficiente. Definiţii Redactarea Temei 1, individual
Predarea Temei 1
• Identificarea temei unui text. (scris) şi pe perechi (inter-
(opţională)
• Importanţa definirii termenilor - cheie. evaluare)
Argumentare şi persuasiune.
3. Capcane lingvistice Exerciţii de scriitură, peer
review şi revizuire de text.
4. Adevărul și concepte logice de bază
• Teze controversate şi utilitatea identificării formei Exerciţii pe perechi
lor logice pentru a le critica sau susţine.
5. Ce este un raţionament deductiv bun?
Exerciţii în grupuri mici
Producţia şi evaluarea deducţiilor zilnice.
6. Raționamente inductive, și moduri ale gândirii științifice
• Rolul datelor în clarificarea afirmaţiilor de tipul
Exerciţii în grupuri mici
“mai mult” sau “mai puţin”.
• Skill-ul de a şti ce date să cerem sau să căutăm.
7. Raționamente morale
• Argumentare etică
• Cum analizăm o problemă etică? Dezbatere pe cazuri
• Identificarea dilemelor morale în viaţa zilnică.
• Ne putem raţiona ieşirea dintr-un impas moral?
8. Noțiuni fundamentale de etică Exerciţii individuale de Predarea
• Concepte și distincții fundamentale: moral – articulare conceptuală a unor Formularului
imoral – amoral reprezentări curente (opţională)
2
• Moralitate, legalitate, religie
• Structura unui eseu. Exemple de eseuri pe teme
de etică aplicată.
9. Teorii etice Exerciţii în grupuri mici despre
• Ce sunt teoriile etice și de ce ne sunt utile? cum aceleaşi situaţii morale
• Etica respectului față de persoane Etica fericirii sunt concepute diferit din
generale Etica vieții virtuoase (împlinite) diverse perspective etice
Exerciţii în grupuri mici: Care
10.Etica academică (a cercetării)
este imaginea bunei
• Reguli morale și de etică în spațiul academic. Stabilirea
cercetări? Dar a făptuitorilor
• Comportamente imorale în universitate și examenului final
ei? Cercetarea ca onestitate
consecințele lor.
intelectuală
Dezbatere
Ce este un autor?
11.Etica publicării Predarea ciornei
Reprezentări ale autorilor în
• Plagiatul de eseu
viaţa zilnică, în literatură şi în
• Autorat și coautorat (draft-ului;
cercetare.
• Originalitatea rezultatelor obligatorie).
Cazuri-limită împărtăşite în
dezbatere
Atelier de revizuire a textelor
Motivele pentru care rescriem
12.Etica scriiturii Exerciţii individuale pe tema
eseului ales
Corectura lor pe perechi
13.Concluzie Dezbatere: întrebări și direcții Predarea eseului
• Cum putem crea o universitate morală? deschise în etica academică final
Bibliografie
1. Lau, J.Y.F. (2011) An Introduction to Critical Thinking and Creativity. Think more, think better, Wiley Blackwell.
2. Socaciu, E., C. Vică, E. Mihailov, T. Gibea, V. Mureșan și M. Constantinescu (2018) Etică și integritate
academică, Editura Universității din București.
1. Dwyer, S.W. și G.L. Rainbolt (2014) Critical Thinking: The Art of Argument, Cengage Learning.
2. Forbes, G. (1994) Modern Logic, Oxford University Press.
C. Alte surse utile

1. Toulmin, S.E. (2003) The Uses of Argument, Cambridge University Press.

Corespunzător temelor cursului. Lucrul individual, pe perechi, Pregătirea
pe grupuri mici, inter-evaluare împreună şi
şi feedback, învăţarea prin revederea
descoperire şi pe bază de individuală a
probleme. temelor predate
la curs.
Bibliografie: coincide cu aceea de la curs.
3
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor
profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
-
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de 10.3. Pondere
evaluare din nota finală
10.4. Curs Examen 50%
10.5. Seminar Activitate seminar (60%)
50%
Draft (20%)
Eseu (20%)
Standard minim de Pentru a putea promova seminarul este necesar ca studentul să fie prezent la cel puţin
performanţă jumătate plus unul dintre seminarii, şi să fi predat deopotrivă draft-ul şi eseul.
Examenul devine facultativ pentru studenţii care au obţinut cel puţin nota 7 la seminar.
4
FIȘA DISCIPLINEI
Denumirea disciplinei LIMBA ENGLEZĂ
Anul de studii I Semestrul* I Tipul de evaluare finală (E / V / C) C

Regimul disciplinei {Ob-obligatorie, Op-opţională, F- facultativă} Op Numărul de credite 2
Total ore din planul de învățământ 28 Total ore studiu individual 22 Total ore pe semestru 50
* Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru
Numărul total de ore (pe semestru) din

Facultatea Psihologie și Științele Educației
Departamentul Psihopedagogie Speciala
14_saptămâni x 2_h_curs pe saptămână)
Domeniul Stiinte ale Educatiei Total C** S L P
Program de studii Licenţă 28 0 28 0 0

Competențe generale (competentele generale sunt mentionate in fisa specializarii)
1. Cunoaștere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvata a noţiunilor specifice disciplinei)

• Abilitatea de a recepta si redacta lucrari stiintifice in limba engleza.
• Intelegerea discursului oral si scris in limba engleza la cursuri si conferinte de specialitate.
2. Explicare și interpretare (explicarea si interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a
• Interpretarea relaţiei dintre mesajul oral sau scris si contextul sau, identificarea tehnicilor
argumentative si de construcţie a mesajului in limba romana si in limba engleza
• Receptarea corecta a discursurilor orale si scrise la nivel B1-B2; producerea fluenta si spontana
de texte orale si scrise (inclusiv traduceri) B1-B2, adaptând vocabularul si stilul in funcţie de
destinatar, de tipul de text si de subiectul tratat.
3. Instrumental – aplicative (proiectarea, conducerea si evaluarea activităţilor practice specifice;

utilizarea unor metode, tehnici si instrumente de investigare si de aplicare)
Competențe
specifice • Traducerea textelor de specialitate
• Interpretarea corecta de mesajele scrise si orale folosind limbaj de speciaitate
disciplinei
• Producerea de mesaje scrise si orale folosind limbaj de specialitate
• Redactarea de lucrari stiintifice in limba engleza
morale şi civice / valorificarea optima si creativa a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice / implicarea
în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice / angajarea in relaţii de parteneriat cu
alte persoane - instituţii cu responsabilităţi similare / participarea la propria dezvoltare profesionala)
Dezvoltare personală şi profesională: cunoaşte sursele de formare profesională relevante în domeniu,
cunoaşte şi utilizează sursele de documentare ştiinţifică relevante la cazurile de rezolvat, ştie care sunt şi
participă la evenimente ştiinţifice din domeniu, la întruniri ale organizaţiilor sau grupurilor profesionale
1. CV in format europass Conferinţă Materialul pentru examinare:

Date cu caracter personal Tehnicile audiovizuale (Prezentare - folder trimis pe email
Istorie profesionala Power Point, Prezentare filme)
2. Traducere – limbaj de specialitate Conferinţă Materialul pentru examinare:

Teoriile invatarii Tehnicile audiovizuale (Prezentare - folder trimis pe email
Power Point, Prezentare filme)
3. Scrisoare de intentie Conferinţă Materialul pentru examinare:


Invatarea experientiala Tehnicile audiovizuale (Prezentare - folder trimis pe email
5. Motivatia pentru cariera Conferinţă Materialul pentru examinare:


Practica reflexiva Tehnicile audiovizuale (Prezentare - folder trimis pe email
7. Articolul stiintific – structura Conferinţă Materialul pentru examinare:

Limbaj academic (specializat-psihologie) Tehnicile audiovizuale (Prezentare - folder trimis pe email
Bibliografie
Articole publicate in reviste de specialitate, recomandate in bibliografia cursurilor obligatorii

Korthagen, F. and Vasalos, A. (2005). Levels in reflection: core reflection as a means to enhance professional growth.
Teachers and Teaching: theory and practice, 11(1), 47-71.
Russell, T. (2005). Can reflective practice be taught?. Reflective Practice, 6(2), 199 – 204.
Billett, S. (2001). Learning through working life: interdependencies at work. Studies in Continuing Education, 23(1), 19-35
Ghaye, T. (2005). Reflection as a catalyst for change. Reflective Practice, 6(2), 177-187.
Hill, R. (2005). Reflection as a professional development strategy during organisational change. Reflective Practice, 6(2),
213-220.
Materiale video- conferinte, dezbateri, prezentari (www.ted.com)
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Janeta Lupu. English Practical Course Workbook. Advanced Level. Fundatia Romania de Maine,
2006.
Janeta Lupu, Ana-Maria Birtalan, Oana Buzea. English Practical Course for First Year Students.
Fundatia Romania de Maine, 2007.
Şerban, D., Drǎguşin, D. English Practical Course for Second Year Students, Bucureşti: Editura
Fundaţiei România de Mâine. 2007.
Ronald Carter, Rebeca Hughes and Michael McCarthy. Exploring Grammar in Context, Cambridge
University Press, 2005.
Strategii didactice
Conferinţă
Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point, Prezentare filme, Prezentare materiale audio)

{Total=100%}
- testarea continuă pe parcursul semestrului
- alte activităţi (precizaţi) 100%

Portofoliu
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V. {de exemplu: lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă şi/sau
probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.}.
Portofoliul va cuprinde 7 teme din cele 14 realizate in clasa, la finalul fiecarei intalniri.
Fiecare tema este legata de specificul intalnirii din saptamana respectiva, studentul avand posibilitatea sa aduca
imbunatatiri pe parcursul semestrului.
Criteriile de evaluare se refera la: coerenta in exprimarea scrisa, congruenta ideilor, legatura cu tema discutata in clasa,
nivel B1-B2 pentru corectitudinea gramaticala si varietatea vocabularului de specialitate utilizat.
1. Descifrarea şi studiul notiţelor de curs 2 8. Pregătire prezentări orale 0

2. Studiu dupa manual, suport de curs 2 9. Pregatire examinare finală 0
3. Studiul bibliografiei minimale indicate 2 10. Consultaţii 0
4. Documentare suplimentară în bibliotecă 2 11. Documentare pe teren 0
2 12. Documentare pe INTERNET 4
SEMINAR
6. Realizare teme, referate, eseuri, traduceri etc. 8 13. Alte activităţi … 0
7. Pregatire lucrări de control 0 14. Alte activităţi … 0
FIȘA DISCIPLINEI
Denumirea disciplinei LIMBA ENGLEZĂ
Anul de studii I Semestrul* II Tipul de evaluare finală (E / V / C) C


Departamentul PSIHOLOGIE
Domeniul PSIHOLOGIE Total C** S L P
Program de studii PSIHOLOGIE 28 0 28 0 0


• Abilitatea de a recepta si redacta lucrari stiintifice in limba engleza.
• Intelegerea discursului oral si scris in limba engleza la cursuri si conferinte de specialitate.
• Interpretarea relaţiei dintre mesajul oral sau scris si contextul sau, identificarea tehnicilor
argumentative si de construcţie a mesajului in limba romana si in limba engleza
• Receptarea corecta a discursurilor orale si scrise la nivel B1-B2; producerea fluenta si spontana
de texte orale si scrise (inclusiv traduceri) B1-B2, adaptând vocabularul si stilul in funcţie de
destinatar, de tipul de text si de subiectul tratat.

Competențe utilizarea unor metode, tehnici si instrumente de investigare si de aplicare)
specifice • Traducerea textelor de specialitate
disciplinei • Interpretarea corecta de mesajele scrise si orale folosind limbaj de speciaitate
• Producerea de mesaje scrise si orale folosind limbaj de specialitate
• Redactarea de lucrari stiintifice in limba engleza

Inventarul stilurilor de invatare Tehnicile audiovizuale - folder trimis pe email
(Prezentare Power Point,
Prezentare filme)
2. Articolul stiintific – redactare Conferinţă Materialul pentru examinare:

Limbaj academic (specializat-psihopedagogie) Tehnicile audiovizuale - folder trimis pe email
Prezentare filme)
Motivatia Tehnicile audiovizuale - folder trimis pe email
Prezentare filme)
4. Articolul stiintific – publicare Conferinţă Materialul pentru examinare:
Limbaj academic (specializat-psihologie) Tehnicile audiovizuale - folder trimis pe email
Prezentare filme)
Efectul Pygmalion Tehnicile audiovizuale - folder trimis pe email
Prezentare filme)
6. Participarea la conferinte internationale Conferinţă Materialul pentru examinare:

Limbaj academic (specializat-psihologie) Tehnicile audiovizuale - folder trimis pe email
Prezentare filme)
Tehnici de persuasiune Tehnicile audiovizuale - folder trimis pe email
Prezentare filme)
Bibliografie
Articole publicate in reviste de specialitate, recomandate in bibliografia cursurilor obligatorii. Exemplu:

Korthagen, F. and Vasalos, A. (2005). Levels in reflection: core reflection as a means to enhance professional growth.
Teachers and Teaching: theory and practice, 11(1), 47-71.
Russell, T. (2005). Can reflective practice be taught?. Reflective Practice, 6(2), 199 – 204.
Billett, S. (2001). Learning through working life: interdependencies at work. Studies in Continuing Education, 23(1), 19-35
Ghaye, T. (2005). Reflection as a catalyst for change. Reflective Practice, 6(2), 177-187.
Hill, R. (2005). Reflection as a professional development strategy during organisational change. Reflective Practice, 6(2), 213-
220.
Materiale video- conferinte, dezbateri, prezentari (www.ted.com)
Janeta Lupu. English Practical Course Workbook. Advanced Level. Fundatia Romania de Maine,
2006.
Janeta Lupu, Ana-Maria Birtalan, Oana Buzea. English Practical Course for First Year Students.
Fundatia Romania de Maine, 2007.
Şerban, D., Drǎguşin, D. English Practical Course for Second Year Students, Bucureşti: Editura
Fundaţiei România de Mâine. 2007.
Ronald Carter, Rebeca Hughes and Michael McCarthy. Exploring Grammar in Context, Cambridge
University Press, 2005.
Strategii didactice
Conferinţă
Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point, Prezentare filme, Prezentare materiale audio)

{Total=100%}
- alte activităţi (precizaţi) 100%

Portofoliu
Portofoliul va cuprinde 7 teme din cele 14 realizate in clasa, la finalul fiecarei intalniri.
Fiecare tema este legata de specificul intalnirii din saptamana respectiva, studentul avand posibilitatea sa aduca
imbunatatiri pe parcursul semestrului.
Criteriile de evaluare se refera la: coerenta in exprimarea scrisa, congruenta ideilor, legatura cu tema discutata in clasa,
nivel B1-B2 pentru corectitudinea gramaticala si varietatea vocabularului de specialitate utilizat.

SEMINAR
FIȘA DISCIPLINEI
Denumirea disciplinei LIMBA FRANCEZĂ
Anul de studii I Semestrul* I Tipul de evaluare finală (E / V / C) C1


Program de studii Licență 28 0 28 0 0


Folosirea limbii franceze şi a terminologiei de specialitate într-un context academic
▪ Cunoașterea şi utilizarea adecvată a structurilor gramaticale, conversaţionale şi discursive specifice limbii
franceze
▪ Ințelegerea discursului oral și scris în limba franceză, în contexte variate
▪ Interpretarea relaţiei dintre mesajul oral sau scris și contextul său, identificarea tehnicilor argumentative și
de construcţie a mesajului în limba română și în limba franceză
▪ Receptarea corectă a discursurilor orale și scrise la nivel B1-B2; producerea fluentă și spontană de texte
orale și scrise (inclusiv traduceri) B1-B2, adaptând vocabularul și stilul în funcţie de destinatar, de tipul de
text si de subiectul tratat.
Competențe
▪ Elaborarea dialogurilor situaţionale
specifice
▪ Utilizarea în mod creativ a structurilor lexicale asimilate, în situaţii concrete de exprimare scrisă şi orală
disciplinei (realizarea unui CV în format Europass, redactarea unei scrisori de intenţie/ motivație, descrierea unui
personaj, autoportretul)
▪ Analiza, interpretarea și argumentarea diferitelor tipuri de texte din domeniul de pregătire (chestionare,
articole de ziar, reportaje, studii ştiinţifice etc.).
• Promovarea unei atitudini de relaţionare şi comunicare deschisă, sinceră, cooperantă, receptivă;
• Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea în limba franceză a unor noţiuni generale din domeniul
Psihologiei;
• Valorificarea potențialului informativ, formativ și educativ al comunicării interculturale.
8.2. Seminar Metode de predare

1 Le « moi » officiel : rédiger un CV Europass Explicaţie
Exerciţii
Ştiu/Vreau să ştiu/ Am învăţat
Analiza de documente oficiale (CV)
2 Le « moi » officiel : rédiger une lettre de candidature Brainstorming
Exerciţii
Analiza de documente oficiale (scrisoare de intenţie)
Tutorial video
3 Qui suis-je? Qui sont les autres? (1) : Le questionnaire Lectura
de Proust Tehnici audiovizuale (Prezentare Power Point, document
video)
Exerciţii
4 Qui suis-je? Qui sont les autres? (1) : Le portrait dans Dialog
les arts/ L’autoprortrait Lectura în lanţ
Analiza de text
Turul galeriei
Bibliografie
Suport de curs:
Petrescu, A. (2011). Curs de limba franceză (sem.I). Bucureşti: Editura CREDIS
DELF B1. 200 activités (avec CD audio), Bloomfield, A., Mubanga Beya A., CLE International, 2006
DELF B2. 200 activités (avec CD audio), Bloomfield, A., Daill, A., CLE International, 2006
Réussir le DELF – Niveau B2 du Cadre européen commun de référence, Dupoux, B., Havard, A.-M., Martial, M., Weeger,
M., Centre International d’études pédagogiques, Ed. Didier, 2006
Documente autentice audio-video (ex : https://www.youtube.com/watch?v=XgNbAPyLb8U,
https://www.youtube.com/watch?v=svnVzFEDlvI)
Strategii didactice
Strategii interactive:
Dialog, conversație
Analiza de text
Exerciții
Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point, materiale audio/ video)

{Total=100%}
70%
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator -
- testarea periodică prin lucrări de control -
- testarea continuă pe parcursul semestrului -
- activităţile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc 30%

- alte activităţi (precizaţi) portofolii , studii de caz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
...........
Portofoliul individual va cuprinde 3 componente: elaborarea unui CV personal în format Europass, realizarea unei scrisori de
motivație pentru una dintre cele 3 situații prezentate în suportul de curs, un autoportret.
Criteriile de evaluare se referă la: coerența în exprimarea scrisă, congruența ideilor, respectarea criteriilor de redactare
indicate, nivel B1-B2 pentru corectitudinea gramaticală și varietatea vocabularului de specialitate utilizat.

SEMINAR
FIȘA DISCIPLINEI
Denumirea disciplinei LIMBA FRANCEZĂ
Anul de studii I Semestrul* II Tipul de evaluare finală (E / V / C) C2

Titularul disciplinei LECT. UNIV . DR. ANCA PETRESCU

Program de studii Licență 28 0 28 0 0


Folosirea limbii franceze şi a terminologiei de specialitate într-un context academic
▪ Cunoașterea şi utilizarea adecvată a structurilor gramaticale, conversaţionale şi discursive specifice limbii
franceze
▪ Obţinerea de către studenţi a unei fluenţe convenabile pentru dialog pe teme de specialitate
▪ Interpretarea relaţiei dintre mesajul oral sau scris și contextul său, identificarea tehnicilor argumentative și
de construcţie a mesajului în limba română și în limba franceză
▪ Explicarea şi interpretarea corectă a termenilor utilizaţi pe baza textelor de specialitate studiate (în limba
franceză)
Competențe ▪ Însuşirea de către studenţi a cunoştinţelor necesare pentru redactarea unui referat, articol etc. pe teme
de specialitate;
specifice
▪ Dezvoltarea capacităţii de a efectua corect traduceri din limba franceză în limba română şi de a redacta
disciplinei cu acurateţe retroversiuni din limba română în limba franceză, folosind termeni de specialitate. Analiza,
interpretarea și argumentarea diferitelor tipuri de texte din domeniul de pregătire (chestionare, articole de
ziar, reportaje, studii ştiinţifice etc.).
▪ Promovarea unei atitudini de relaţionare şi comunicare deschisă, sinceră, cooperantă, receptivă;
▪ Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea în limba franceză a unor noţiuni generale din domeniul
Psihologiei;
▪ Cunoaşterea şi utilizarea surselor de documentare ştiinţifică relevante pentru redactarea unor articol de
specialitate în limba franceză.
▪ Valorificarea potențialului informativ, formativ și educativ al comunicării interculturale.
Seminar Metode de predare
1 Psychologie et psychanalyse: La timidité (10 ore) Conversaţie euristică
Material video (reportaj)
Dezbatere
2 Les émotions et les micro-expressions du visage (8 ore) Lectura explicativă
Exerciţii de argumentare
Vizionare documentar
3 Que nous disent les dessins d’enfants ? (10 ore) Lectura
Tehnici audiovizuale
Studii de caz
Bibliografie
Suport de curs:
Petrescu, A. (2011). Curs de limba franceză (sem.I). Bucureşti: Editura CREDIS
1. DELF B1. 200 activités (avec CD audio), Bloomfield, A., Mubanga Beya A., CLE International, 2006
2. DELF B2. 200 activités (avec CD audio), Bloomfield, A., Daill, A., CLE International, 2006
3. Réussir le DELF – Niveau B2 du Cadre européen commun de référence, Dupoux, B., Havard, A.-M., Martial, M., Weeger, M., Centre
International d’études pédagogiques, Ed. Didier, 2006
4. Révisions. 450 nouveaux exercices – niveau avancé, Huet C., Vidal S., CLE International, 2005.
5. Royer, J. - Que nous disent les dessins d’enfants ?, Paris, Ed. Hommes et Perspectives, 1995
6. www.psy-coach.fr
7. https://enseigner.tv5monde.com/fiches-pedagogiques-fle
8. Documente autentice audio-video (ex : https://www.youtube.com/watch?v=QRaSjXiBf5c&t=2s,
https://www.youtube.com/watch?v=iqnGv3Z6UlA ș.a.)
Strategii didactice
Strategii interactive:
Dialog, conversație
Analiza de text
Exerciții de traducere și retroversiune
Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point, materiale audio/ video)

{Total=100%}
70%
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator -
- testarea periodică prin lucrări de control -
- testarea continuă pe parcursul semestrului -
- activităţile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc 30%
- alte activităţi (precizaţi) portofolii , studii de caz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

............
Portofoliul individual, susținut oral în cadrul colocviului final, va cuprinde un articol științific din domeniul de studii
(Psihologie), scris în limba franceză, rezumatul său în franceză și traducerea integrală în limba română.
Criteriile de evaluare se referă la: coerența în exprimarea scrisă, congruența ideilor, nivel B1-B2 pentru corectitudinea
gramaticală și varietatea vocabularului de specialitate utilizat, fluența discursului oral.

SEMINAR
FISA DISCIPLINEI


2.1. Denumirea disciplinei PROTECTIE SPECIALA

curs
seminar
2.4. Anul de I 2.5. I 2.6. Tipul de E1 2.7.Regimul Ob
studiu Semestrul evaluare disciplinei

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Din care 2 3.3. 1
Curs Seminar/laborator
3.4. Total ore din planul de 42 3.5. Din care 28 3.6. 14
învăţământ Curs Seminar/laborator
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate 10
şi pe teren
Tutoriat 6
Examinări 2
Alte activităţi

4.1. de currinculum Fundamentele psihopedagogiei speciale
Psihopedagogia copiilor cu dificultati de invatare
4.2. de competenţe Asistenta sociala a persoanelor aflate in dificultate
5.1. de desfăşurare a cursului Sala de curs
Videoproiector
Tabla
5.2. de desfăşurare a seminarului/ Slala de seminar
laboratorului Tabla
Videoproiector, laptop
Competenţe • Cunoasterea si intelegerea fundamentelor teoretice ale protecţiei
profesionale speciale în contextul politicilor sociale şi ale psihopedagogiei speciale;
• Cunoaşterea conceptelor fundamentale ale disciplinei şi utilizarea lor
corectă; Cunoaşterea metodelor, tehnicilor şi teoriilor specifice
disciplinei
• Cunoaşterea structurii şi a modului de funcţionare a sistemului de
protecţie socială şi specială;
• Explicarea mecanismelor de intervenţie ale statului în asigurarea
protecţiei speciale;
• Cunoaşterea metodelor şi tehnicilor de cercetare a fenomenelor ce
determină protecţia copilului, a persoanelor cu deficienţă, a bătrânilor
• Compararea modalităţilor româneşti de intervenţie cu cele ale statelor
U.E
Competenţe • Elaborarea de proiecte destinate ameliorării unor probleme identificate
transversale la nivel social.
• Identificarea şi caracterizarea principalelor categorii de persoane care
fac obiectul protecţiei sociale şi a protecţiei speciale.
• Manifestarea unei atitudini responsabile faţă de problematica legată de
persoanelor defavorizate, discriminate şi a grupurilor cu risc.
• Cunoaşterea unor modalităţi de combatere a fenomenului de violenţă
în familiei
• Cunoaşterea specificului actului managerial în cazul protecţiei
speciale a copilului cu cerinţe educaţionale
speciale

7.1. Obiectivul general al Insusirea de catre studenti a principiilor, teoriilor si
disciplinei modelelor de organizare ale protectiei speciale
7.2. Obiectivele specifice Cunoaşterea, înţelegerea şi utilizarea adecvată a
noţiunilor specifice disciplinei.
Cunoaşterea obiectului de studiu al disciplinei şi
familiarizarea cu conceptele.
Înţelegerea necesităţii studiului acestei discipline,
Istoricului dezvoltării disciplinei în corelaţie cu altele.
Cunoaşterea metodelor, tehnicilor şi teoriilor specifice
disciplinei.
Cunoaşterea etapelor ce trebuie urmate într-o
intervenţie socială.
Cunoaşterea legislaţiei cu privire la posibilităţile şi
tipurile de intervenţie
Realizarea de proiecte de interventie sociala in
domeniul protectiei speciale
8. Conţinuturi
1 Istoricul apariţiei şi evoluţiei protecţiei Prelegere interactiva Suport de curs

speciale. Recomandari
Consideraţii privind conceptul de politică bibliografice
socială
2 Protecţie socială – protecţie specială Prelegre interactiva

Prestaţii sociale şi servicii sociale
3 Sistemul de protectie speciala a persoanelor Prelegere interactiva

cu handicap in Romania
4 Politici sociale în domeniul populaţiei şi Prelegere interactiva

familiei
5 Problematica tinerilor care părăsesc sistemul Prelegere interactiva

de protecţie a copilului
6 Aspecte privind maltratarea copilului Prelegere interactiva
7 Protecţia socială a grupurilor discriminate, Prelegere interactiva

defavorizate si a persoanelor cu deficienţe
8 Protecţia socială a persoanelor de vârsta a Prelegere interactiva

treia.
9 Prestatii sociale si servicii sociale pentru Prelegere interactiva

familie, copii si persoane cu handicap
10 Strategia de elaborare şi designul unui Prelegere interactiva Suport de curs
proiect de finanţare pentru serviciile de Exemplificare Link-uri recomandate
asistenţă socială şi de protectie specială. Pasii Blended learning
elaborarii unui proiect : 1.Asigurarea
durabilitatii, 2.Identificarea problemelor,
3.Stabilirea scopului,
proiect de finanţare pentru serviciile de Evemplificare Link-uri recomandate
asistenţă socială şi de protectie specială. Pasii
elaborarii unui proiect : 4.Identificarea
partenerilor, 5.Stabilirea populatiei tinta,
6.Stabilirea obiectivelor proiectului, Stabilirea
indicatorilor cantitativi si calitativi,
asistenţă socială şi de protectie specială. Pasii Simulare
elaborarii unui proiect : 7.Operationalizarea
obiectivelor in activitati, 8.Analiza resurselor,
9.Planificarea activitatilor, 10 Elaborarea
planului de evaluare,

asistenţă socială şi de protectie specială. Pasii Simulare
elaborarii unui proiect : 11. Construirea
bugetului 12. Rezultate asteptate,
13.Identificarea factorilor de risc, 14.
Argumentarea durabilitatii proiectului,
15.Justificarea proiectului, 16. Elaborerea
titlului proiectului, 17. Realizarea rezumatului
proiectului
14 Criterii de evaluare a proiectului Prelegere interactiva
Exemplificare
Simulare
Bibliografie
Alexiu, T., Sellick, C., Asistenta sociala in Marea Britanie si in Romania, UNICEF, Bucuresti,
2000
Bocancea, C., George Neamţu (1999). Elemente de asistenţă socială. Collegium Polirom,;
Compton, B., Galaway, B., Social work proces, The Dorsey Press, Homewood, Illinois, 1984;
Coulshed, V., (1993), Practica asistenţei sociale, Ed. Alternative, Bucureşti;
Gherghinescu, R. (2001). Anotimpurile empatiei, Bucureşti: Ed. Atos;
Howe, D., Introducere in teooria aisistentei sociale, Ed. Marklink, Bucuresti, 2000.
Ionescu, Ş.coord., (2001), Copilul maltratat, Fundaţia Internaţională pentru copil si familie,
Bucureşti, 2001.
Manea, L., (2000), Protecţia socială a persoanelor cu handicap, Casa de editură şi presă
„Şansa”.
Mănoiu, Florica, Epureanu, Viorica, (1994), Asistenţa socială în România, Editura All.
Neamţu, G (coord.) (2003). Tratat de asistenţă socială, Iaşi: Polirom;
Miftode, V., Fundamente ale aisitentei sociale, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1999,
Pop, Luana, Miruna, (2002), Dicţionar de politici sociale, Editura Expert, Bucureşti.
Roth-Szamoskozi, Maria, (1999), Protecţia copilului, Ed. Presa Universitară Clujeană.
Sima, Paulina Coord. (2003), Rolul asistentului social în sistemul de protecţie a persoanelor cu
handicap.
Stroe, M.,(1997), Empatie şi personalitate, Ed. Athos, Bucureşti;
Stroe, M., (1987), Empatia în relaţia profesor-elev, Ed. Academiei, Bucureşti.

1 Tipologia grupurilor discriminate, Studiul de caz Suport bibliografic
defavorizate si a persoanelor cu deficienţe; Lucrul in echipa
legislaţia şi principalele acte normative
europene şi din ţara noastră referitoare la
protecţia şi asistenţa socială;
2 Nevoile sociale, nevoile speciale şi nevoile Prezentare

de sprijin; Brainstorming
3 Serviciile alternative ca modalitate de Prezentare

integrare comunitară a persoanelor cu Exemplificarea
disabilităţi;
4 Aspecte generale şi probleme speciale de Prezentare

protecţie socială a persoanelor din grupurile Exemplificarea
defavorizate economico-social, a persoanelor
cu disabilităţi, a persoanelor eliberate din
detenţie, a persoanelor dependente de
droguri;
5 Strategia de elaborare şi designul unui Lucru in echipa
proiect de finanţare pentru serviciile de Exemplificarea
asistenţă socială şi de protectie specială ;
6 Pasii elaborarii unui proiect : 1.Asigurarea Lucru in echipa
durabilitatii, 2.Identificarea problemelor, Exemplificarea
3.Stabilirea scopului,
7 Pasii elaborarii unui proiect : 4.Identificarea Lucru in echipa
partenerilor, 5.Stabilirea populatiei tinta, Exemplificarea
6.Stabilirea obiectivelor proiectului, Stabilirea
indicatorilor cantitativi si calitativi,
8 Pasii elaborarii unui proiect : Lucru in echipa
7.Operationalizarea obiectivelor in activitati, Exemplificarea
8.Analiza resurselor, 9.Planificarea activitatilor,
10 Elaborarea planului de evaluare
9 Pasii elaborarii unui proiect : 11. Construirea Lucru in echipa
bugetului 12. Rezultate asteptate, Exemplificarea
13.Identificarea factorilor de risc, 14.
Argumentarea durabilitatii proiectului,
15.Justificarea proiectului, 16. Elaborerea
titlului proiectului, 17. Realizarea rezumatului
proiectului
10 Sustinerea proiectelor in echipa. Analiza si Prezentari
evaluarea prezentarii si a proiectului Lucru in echipa




Bibliografie
ALEXESCU, I., "Managementul Resurselor Umane Munca Si Protectie Sociala" - Ed.
Almarom, 1998
BOCANCEA, C., NEAMŢU, G., 1999 – Elemente de asistenţă socială, Iaşi, Editura Polirom.
GHERGUŢ, A., 2003, Managementul serviciilor de asistenţă psihopedagogică şi socială, Iaşi,
Editura Polirom.
GRUPUL DE STUDIU AL PROBLEMATICII HANDICAPULUI, 2001, – Oameni asemenea –
Persoanele cu handicap din România, Bucureşti, Editura Compania.
HOWE, D., 2001 - Introducere în teoria asistenţei sociale, Bucureşti, Editura MarLink.
MANEA, L., 2000 – Protecţia Socială a persoanelor cu handicap, Bucureşti, Editura Şansa.
MIFTODE, V., 1995 - Teorie şi metodă în asistenţa socială, Iaşi, Editura Axis.
NEAMŢU, G., (coord.) 2003 – Tratat de asistenţă socială, Iaşi, Editura Polirom.
NECULAU, A FERREOL G. "Aspecte Psihosociale Ale Saraciei" - Ed. Polirom, 1999
POP, LUANA MIRUNA (coord.), 2002 – Dicţionar de politici sociale, Bucureşti, Editura Expert.
PONEA, SIMONA, 2009 - O lume diferită, o lume la fel. Integrarea socială a persoanelor cu
dizabilităţi locomotorii, Iaşi, Editura Lumen.
SIMA, P. (coord.), 2003 – Rolul asistentului social în sistemul de protecţie a persoanelor cu
handicap, Bucureşti, ANPH, Institutul Naţional pentru prevenirea şi combaterea excluziunii
sociale a persoanelor cu handicap
ŞTEFĂROI, P., 2009 – Teoria fericirii în asistenţa socială, Iaşi, Editura Lumen.
TESLUC, CORNELIA "Saracia Si Sistemul De Protectie Sociala" - Ed. Polirom, 2001
TICLEA, AL., TUFAN C., "Protectia Sociala A Somerilorin Romania" - Ed. Atlas Lex, 1995
VERZA, F. E., 2002 – Introducere în psihopedagogia specială şi asistenţa socială, Bucureşti,
Editura Fundaţiei Humanitas.
VRĂSMAŞ, T., MUŞU, I. (coord.), 1999 - Cartea Albă RENINCO. Integrarea/ includerea
copiilor cu dizabilităţi, Bucureşti, UNICEF.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul
aferent programului
Continuturile au fost elaborate in conformitate cu necesitatile de pregatire a
personalului didactic din invatamantul special si integrt, cu standardele ocupationale
ale profesiilor din domeniu si cu orientarile teoretice si practice actuale din domeniul
educatiei integrate
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1. Criterii de 10.2. Metode de 10.3. Pondere din
evaluare evaluare nota finală
10.4. Curs Raspuns corect la Examen scris (test 30%
itemi grila)
Evaluare sumativa
10.5. Seminar/ Interventii in Tabel de frecventa 20%
Laborator dezbateri, referate
si studii de caz
Prezenta la
seminar min
50%+1
Proiect de Proiect de grup 50%
interventiei intr-un
domeniu al
protectiei speciale
Standard minum
de performanţă
Cunoasterea principalelor orientari teoretice si practice referitoare la domeniu protectiei
speciale
Cunoasterea structurii si finalitatilor unui proiect de finantare in domeniul protectiei speciale
FISA DISCIPLINEI


2.1. Denumirea disciplinei PSIHOLOGIA ADOLESCENTULUI SI ADULTULUI
seminar
2.4. Anul de studiu I 2.5. II 2.6. Tipul de E2 2.7.Regimul Ob
Semestrul evaluare disciplinei

teren
Tutoriat 7
Examinări 2
Alte activităţi

4.1. de currinculum • Psihologia copilului

• videoproiector

• videoproiector
Competenţe C 5.3 Identificarea celor mai adecvate metode si tehnici de colectare a datelor si
profesionale valorificarea rezultatelor acestora in vederea imbunatatirii permanente a practicilor
profesionale in domeniul recuperarii, educarii si integrarii socioprofesionale a persoanelor
cu CES
C5.4 Evaluarea critica si constructiva a instrumentelor utilizate in realizarea cercetarilor

psihopedagogice proprii, precum si a rezultatelor obtinute in vederea ameliorarii
metodologiei cercetarii si a practicii profesionale
C 5.5 Elaborarea si implementarea unui proiect de dezvoltare personala

• interpretarea modificărilor ontogenetice din perioada adolescenţei până la vârsta
a treia prin prisma mecanismelor şi a factorilor care influenţează aceste transformări;
• explicarea diferenţelor dintre dezvoltarea normală, tipică şi traseele atipice de
dezvoltare;
• Cunoaşterea principalelor caracteristici de vârstă ale etapei adolescenţei,
• Cunoaşterea principalelor caracteristici de vârstă ale etapei adulte
• Cunoaşterea principalelor caracteristici de vârstă ale etapei vârstei a treia;
• Argumentarea modificărilor ontogenetice care apar din perioada adolescenţei
până în stadiul vârstei a treia, inclusiv;
• Specificitate în analiza evoluţiei unei etape de vârstă pe baza caracteristicilor
etapelor anterioare.
Competenţe CT1 Aplicarea principiilor si a normelor de deontologie profesionala fundamentate pe
transversale optiuni valorice explicite in relatie cu drepturile si demnitatea persoanelor cu
deficienta/handicap.
CT2 Cooperarea eficienta in echipe de lucru profesionale, interdisciplinare, specific

desfasurarii proiectelor si programelor din domeniul stiintelor educatiei

7.1. Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea capacitatii de intelegere si de a analiza principalele
particularitatii ale dezvoltarii fizice, psihice si a adaptarii sociale la
adolescenti si la varstele adulte
7.2. Obiectivele specifice • Formarea unei imagini de ansamblu asupra
procesului de dezvoltare psihică a adolescentului si
adultului.
• Construirea unei viziuni unitare asupra dezvoltării
psihice a adolescentului si adultului
• Înţelegerea transformărilor fizice şi psihice care se
produc în ciclul adolescenţei
produc în ciclul tineretii
produc în ciclul maturităţii
produc în ciclul bătrâneţii.
• Aplicarea cunoştinţelor în analiza cazurilor concrete
in funcţie de tipologia pe grupe de vârstă
• Explicarea complexă a felului în care acţionează
factorii dezvoltării psihice la vârstele studiate.
8. Conţinuturi
1. Cadrul general al dezvoltării in adolescenta Conferinţă Suport de curs

Studiu individual Materiale bibliografice
(Prezentare Power Point,)
2. Dezvoltarea fizică în adolescenţă. Conferinţă Suport de curs
Lectura
3. Dezvoltarea cognitivă la adolescenţi. Conferinţă Suport de curs
Prezentare filme)
4. Dezvoltarea emoţional afectivă în adolescenţă. Conferinţă Suport de curs
5. Creativitatea şi criza de originalitate la Conferinţă Suport de curs
adolescenţi Studiu individual Materiale bibliografice
6. Dezvoltarea personalităţii şi comportamentului Conferinţă Suport de curs
la adolescenţi. Studiu individual Materiale bibliografice
7. Dezvoltarea psihică la tineri. Conferinţă Suport de curs
8. Integrarea socio-profesională şi restructurarea Conferinţă Suport de curs
personalităţii tinerilor. Studiu individual Materiale bibliografice
9. Cadrul general de dezvoltare la vârstele adulte. Conferinţă Suport de curs
10. Dinamica identităţilor la vârsta adultă. Conferinţă Suport de curs
11. Dezvoltarea psihică la adult Conferinţă Suport de curs
12. Problematica învăţării permanente la varstele Conferinţă Suport de curs
adulte. Studiu individual Materiale bibliografice
13. Cadrul general al dezvoltarii privind vârstele de Conferinţă Suport de curs
regresie. Studiu individual Materiale bibliografice
14. Identitate şi regres la bătrâni. Conferinţă Suport de curs
Bibliografie
Bratu Marilena – note de curs
• Birch, A (2000) – Psihologia dezvoltării, Ed. Tehnică
• Bonchiş,Elena. (2004)– Psihologia copilului, Ed. Universităţii Oradea,
• Bonchiş, Elena şi Secui, M (2004)– Dezvoltare umană, Ed. Universităţii Oradea
• Bonchiş, Elena şi Secui, M (2004) – Psihologia vârstelor, Ed. Universităţii Oradea
• Creţu, Tinca (2001)– Psihologia vârstelor, Ed. Credis, Universitatea Bucureşti
• Creţu, Tinca (2009) – Psihologia vârstelor, Ed. Polirom, Iaşi
• Piaget, J. (2001) – Psihologia inteligenţei, Ed. Trei, Bucureşti,
• Şchiopu, Ursula., Verza, E.(1995) – Psihologia vârstelor, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
• Şchiopu, Ursula., Verza, E.(1989)– Adolescenţa – personalitate şi limbaj, Ed. Albatros, Bucureşti.
• Verza, E. (1993) – Psihologia vârstelor, Ed. Hyperion XXI, Bucureşti.
• Verza, E. , Verza, E.F. (2000) – Psihologia vârstelor, Ed. ProHumanitate, Bucureşti.
C. Alte surse utile
...
1. Unele aspecte ale dezvoltarii biologice in Studiu individual Materiale bibliografice
adolescenta Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Lectura
2. Interactiunile sociale in adolescenta Studiu individual Materiale bibliografice
Exerciţii
3. Relatiile adolescentului cu familia Studiu individual Materiale bibliografice
Lectura Suporturi audio-video
Studii de caz
4. Reusita scolara in adolescenta Studiu individual Materiale bibliografice
5. Dezvoltarea afectivitatii in adolescenta Studiu individual Materiale bibliografice
Studii de caz
6. Valori si ideal in adolescenta Studiu individual Materiale bibliografice
Studii de caz
7. Constiinta de sine la adolescenti Studiu individual Materiale bibliografice
Studii de caz
8. Criza de originalitate in adolescenta Studiu individual Materiale bibliografice
Studii de caz
9. Identitatea profesionala a tinerilor Studiu individual Materiale bibliografice
Studii de caz
10. Restructurarea personalităţii la tineri. Studiu individual Materiale bibliografice
Lectura
Studii de caz
11. Personalitatea matura si imaginea de sine la Studiu individual Materiale bibliografice
adult. Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Lectura
12. Învăţarea continuă. Studiu individual Materiale bibliografice
Exerciţii
Studii de caz
13. Relatiile sociale la varsta a treia Studiu individual Materiale bibliografice
Studii de caz
14. Modalităţi de îmbunătăţire a calităţii vieţii la Studiu individual Materiale bibliografice
bătrâni Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Exerciţii
Studii de caz
Bibliografie
1. Birch, A (2000) – Psihologia dezvoltării, Ed. Tehnică
2. Bonchiş,Elena. (2004)– Psihologia copilului, Ed. Universităţii Oradea,
3. Bonchiş, Elena şi Secui, M (2004)– Dezvoltare umană, Ed. Universităţii Oradea
4. Bonchiş, Elena şi Secui, M (2004) – Psihologia vârstelor, Ed. Universităţii Oradea
5. Creţu, Tinca (2001)– Psihologia vârstelor, Ed. Credis, Universitatea Bucureşti
6. Creţu, Tinca (2009) – Psihologia vârstelor, Ed. Polirom, Iaşi
7. Piaget, J. (2001) – Psihologia inteligenţei, Ed. Trei, Bucureşti,
8. Şchiopu, Ursula., Verza, E.(1995) – Psihologia vârstelor, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
9. Şchiopu, Ursula., Verza, E.(1989)– Adolescenţa – personalitate şi limbaj, Ed. Albatros, Bucureşti.
10. Verza, E. (1993) – Psihologia vârstelor, Ed. Hyperion XXI, Bucureşti.
11. Verza, E. , Verza, E.F. (2000) – Psihologia vârstelor, Ed. ProHumanitate, Bucureşti.

Elaborarea continuturilor tematice si a aplicatiilor practice s-a facut in concordanta cu cerintele actuale existente pe
piata muncii in domeniul educarii, recuperarii si insertiei socio-profesionale a persoanelor cu nevoi speciale
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1. Criterii de 10.2. Metode de 10.3. Pondere din nota finală
evaluare evaluare
practice

de caz etc)
Standard minum de
performanţă
Participarea la 50% dintre activităţile de seminar şi prezentarea unui referat.
FISA DISCIPLINEI


2.1. Denumirea disciplinei PSIHOLOGIA COPILULUI
seminar
2.4. Anul de studiu I 2.5. I 2.6. Tipul de E1 2.7.Regimul Ob


Tutoriat 4
Examinări
Alte activităţi


• videoproiector

• videoproiector
Competenţe C 5.3 Identificarea celor mai adecvate metode si tehnici de colectare a datelor si
profesionale valorificarea rezultatelor acestora in vederea imbunatatirii permanente a practicilor
cu CES
C5.4 Evaluarea critica si constructiva a instrumentelor utilizate in realizarea cercetarilor

psihopedagogice proprii, precum si a rezultatelor obtinute in vederea ameliorarii
metodologiei cercetarii si a practicii profesionale
C 5.5 Elaborarea si implementarea unui proiect de dezvoltare personala

• interpretarea modificărilor ontogenetice din perioada copilariei prin prisma
mecanismelor şi a factorilor care influenţează aceste transformări;
• explicarea diferenţelor dintre dezvoltarea normală, tipică şi traseele atipice de
dezvoltare;
• Cunoaşterea principalelor caracteristici de vârstă ale etapei copilariei,
• Argumentarea modificărilor ontogenetice care apar din perioada copilariei ;
• Specificitate în analiza evoluţiei unei etape de vârstă pe baza caracteristicilor
etapelor anterioare.


7.1. Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea capacitatii de intelegere si de a analiza principalele
particularitatii ale dezvoltarii fizice, psihice si a adaptarii sociale la
copii
7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea criteriilor şi principiilor de stabilire a

locului psihologiei copilului în cadrul ştiinţelor
psihologice
• Însuşirea criteriilor care stau la baza stadializării în
psihologia copilului
• Studierea caracteristicilor fundamentale şi definitorii
ale perioadelor şi subperioadelor de vârstă în
copilărie
• Dezvoltarea abilităţilor de operare cu fişa de
cunoaştere a copilului şi însişirea instrumentelor de
bază pentru evidenţierea particularităţilor specifice în
raport de reperele psihogenetice şi psihodinamice
8. Conţinuturi
1. Obiectul şi metodele psihologiei copilului. Conferinţă Suport de curs

Conţinutul şi sfera obiectului psihologiei vârstelor. Studiu individual Materiale bibliografice
Importanţa teoretică şi practică. Principiile metodologice Tehnicile audiovizuale
în analiza stafiilor şi perioadelor de dezvoltare umană. (Prezentare Power Point,)
Specificul metodelor de studiu în psihologia vârstelor.
Locul psihologie vârstelor în cadrul sistemului ştiinţelor
psihologice.
2. Stadialitatea şi evoluţia umană. Conferinţă Suport de curs

Procesualitatea psihogenetică şi psihodinamică. Strategii Studiu individual Materiale bibliografice
de abordare globală şi analitică a stadiilor dezvoltării Tehnicile audiovizuale
psihice. Analiza modulară a dezvoltării dinamice în viaţa (Prezentare Power Point,)
Lectura
umană. Principii şi legităţi în evoluţia psihică a fiinţei
umane.
3. Debutul vieţii. Conferinţă Suport de curs

Embriologia şi fazele intrauterine. Formele incipiente ale Studiu individual Materiale bibliografice
psihismului. Condiţiile de risc şi de dezvoltare normală a Tehnicile audiovizuale
fătului. Rolul eredităţii şi a mediului de viaţă (Prezentare Power Point,
Prezentare filme)
4. Perioada sugară sau primul an de viaţă. Conferinţă Suport de curs
Naşterea şi condiţiile de normalizare. Dezvoltarea Studiu individual Materiale bibliografice
psihofizică a copilului în primul an de viaţă. Relaţia dintre Tehnicile audiovizuale
dezvoltarea motrică şi construirea instrumentelor (Prezentare Power Point)
activităţii psihice. Transferul afectiv mamă – copil.
5. Perioada antepreşcolară sau prima copilărie. Conferinţă Suport de curs

Caracteristicile bio-somatice şi psihice primei copilării. Studiu individual Materiale bibliografice
Achiziţia experienţei de viaţă şi învăţarea spontană. Tehnicile audiovizuale
Formarea comunicării şi efectele în plan psihic. Evoluţia (Prezentare Power Point,
jocului şi dezvoltarea sociabilităţii. De la formarea
imaginii de sine la dezvoltarea conştiinţei.
6. Perioada preşcolară sau a doua copilărie. Conferinţă Suport de curs
Transformări de esenţă în structura psihofizică a Studiu individual Materiale bibliografice
copilului. Contactul cu colectivul de grădiniţă şi Tehnicile audiovizuale
relaţionarea cu cei din jur. Tipuri de adaptări şi (Prezentare Power Point,)
contradicţii dintre solicitări şi posibilităţi. Limbajul şi
procesele cognitive. Conturarea însuşirilor de
personalitate. Evoluţia jocurilor şi atitudinile morale.
7. Perioada şcolară mică sau a treia copilărie. Conferinţă Suport de curs
Organizarea vieţii sub influenţa şcolii. Conţinutul Studiu individual Materiale bibliografice
dezvoltării psihofizice. Dezvoltarea intelectului şi Tehnicile audiovizuale
conduitei verbale. Paradigmele învăţării şi organizarea (Prezentare Power Point,)
mentală. Alfabetizarea şi învăţarea citit scrisului.
Dezvoltarea personalităţii şi integrarea social-şcolară.
Conduita morală
8. Integrarea socio-profesională şi restructurarea Conferinţă Suport de curs
personalităţii tinerilor. Studiu individual Materiale bibliografice
8. Perioada pubertăţii sau a şcolarului mijlociu. Conferinţă Suport de curs
Noi achiziţii în planul bio-somatic. Dezvoltarea planului Studiu individual Materiale bibliografice
senzorial. Cunoaşterea şi evoluţia proceselor psihice Tehnicile audiovizuale
superioare. Afectivitate şi atitudinea puberului faţă de (Prezentare Power Point)
sexul opus. Timpul liber şi învăţarea la puber. Integrarea
în colectiv şi stabilizarea trăsăturilor de personalitate.
Pubertatea ca etapă de tranziţie între copilărie şi
adolescenţă
9. Metodologia cunoaşterii personalităţii. Conferinţă Suport de curs
Importanţa cunoaşterii personalităţii. Fişa de Studiu individual Materiale bibliografice
caracterizare psihopedagogică a copilului. Relaţii grupale Tehnicile audiovizuale
raportate la vârsta şi locul persoanei în micro şi macro (Prezentare Power Point)
grupuri. Învăţarea şi adaptarea la viaţa şcolară.
Adaptarea copilului la tipurile specifice de activitate în
raport cu perioada de vârstă.
Bibliografie
1. Verza, E, Verza E.F. (2000) – Psihologia vârstelor, Ed. Humanitas, Bucureşti
aprofundare
• Birch, A (2000) – Psihologia dezvoltării, Ed. Tehnică
• Bonchiş,Elena. (2004)– Psihologia copilului, Ed. Universităţii Oradea,
• Bonchiş, Elena şi Secui, M (2004)– Dezvoltare umană, Ed. Universităţii Oradea
• Bonchiş, Elena şi Secui, M (2004) – Psihologia vârstelor, Ed. Universităţii Oradea
• Creţu, Tinca (2001)– Psihologia vârstelor, Ed. Credis, Universitatea Bucureşti
• Creţu, Tinca (2009) – Psihologia vârstelor, Ed. Polirom, Iaşi
• Piaget, J. (2001) – Psihologia inteligenţei, Ed. Trei, Bucureşti,
• Şchiopu, Ursula., Verza, E.(1995) – Psihologia vârstelor, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
• Şchiopu, Ursula., Verza, E.(1989)– Adolescenţa – personalitate şi limbaj, Ed. Albatros, Bucureşti.
• Verza, E. (1993) – Psihologia vârstelor, Ed. Hyperion XXI, Bucureşti.
• Verza, E. , Verza, E.F. (2000) – Psihologia vârstelor, Ed. ProHumanitate, Bucureşti.
C. Alte surse utile
...
Locul psihologie vârstelor în cadrul sistemului ştiinţelor Studiu individual Materiale bibliografice
psihologice Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Lectura
Specificul metodelor de studiu în psihologia vârstelor Studiu individual Materiale bibliografice
Exerciţii
Analiza modulară a dezvoltării dinamice în viaţa umană. Studiu individual Materiale bibliografice
Studii de caz
Principii şi legităţi în evoluţia psihică a fiinţei umane. Studiu individual Materiale bibliografice
Condiţiile de risc şi de dezvoltare normală a fătului. Rolul Studiu individual Materiale bibliografice
eredităţii şi a mediului de viaţă Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Studii de caz
Relaţia dintre dezvoltarea motrică şi construirea Studiu individual Materiale bibliografice
instrumentelor activităţii psihice. Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Studii de caz
Transferul afectiv mamă – copil. Studiu individual Materiale bibliografice
Studii de caz
Evoluţia jocului şi dezvoltarea sociabilităţii Studiu individual Materiale bibliografice
Studii de caz
Conturarea însuşirilor de personalitate la prescolari. Studiu individual Materiale bibliografice
Studii de caz
Evoluţia jocurilor şi atitudinile morale la prescolari Studiu individual Materiale bibliografice
Lectura
Studii de caz
Dezvoltarea personalităţii şi integrarea social-şcolară la Studiu individual Materiale bibliografice
scolarul mic Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Lectura
Dificultati in adaptarea la programul scolar Studiu individual Materiale bibliografice
Exerciţii
Studii de caz
Pubertatea ca etapă de tranziţie între copilărie şi Studiu individual Materiale bibliografice
adolescenţă Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Studii de caz
Adaptarea copilului la tipurile specifice de activitate în Studiu individual Materiale bibliografice
raport cu perioada de vârstă. Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Exerciţii
Studii de caz
Bibliografie
1. Birch, A (2000) – Psihologia dezvoltării, Ed. Tehnică
2. Bonchiş,Elena. (2004)– Psihologia copilului, Ed. Universităţii Oradea,
3. Bonchiş, Elena şi Secui, M (2004)– Dezvoltare umană, Ed. Universităţii Oradea
4. Bonchiş, Elena şi Secui, M (2004) – Psihologia vârstelor, Ed. Universităţii Oradea
5. Creţu, Tinca (2001)– Psihologia vârstelor, Ed. Credis, Universitatea Bucureşti
6. Creţu, Tinca (2009) – Psihologia vârstelor, Ed. Polirom, Iaşi
7. Piaget, J. (2001) – Psihologia inteligenţei, Ed. Trei, Bucureşti,
8. Şchiopu, Ursula., Verza, E.(1995) – Psihologia vârstelor, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
9. Şchiopu, Ursula., Verza, E.(1989)– Adolescenţa – personalitate şi limbaj, Ed. Albatros, Bucureşti.
10. Verza, E. (1993) – Psihologia vârstelor, Ed. Hyperion XXI, Bucureşti.
11. Verza, E. , Verza, E.F. (2000) – Psihologia vârstelor, Ed. ProHumanitate, Bucureşti.

Elaborarea continuturilor tematice si a aplicatiilor practice s-a facut in concordanta cu cerintele actuale existente
pe piata muncii in domeniul educarii, recuperarii si insertiei socio-profesionale a persoanelor cu nevoi speciale
10. Evaluare
practice

de caz etc)
Standard minum de
performanţă
Completarea satisfăcătoare a fişei de cunoaştere a copilului.
FISA DISCIPLINEI


2.1. Denumirea disciplinei PSIHOLOGIA EDUCATIEI

seminar
2.4. Anul de studiu I 2.5. II 2.6. Tipul de E/II 2.7.Regimul Ob

teren
Tutoriat 2
Examinări 2
Alte activităţi -

• videoproiector

• videoproiector
Competenţe C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor, tehnicilor şi procedeelor
profesionale utilizate în intervenţia psihopedagogică
C2.2 Interpretarea adecvata a cunostintelor teoretice in vederea elaborarii unor
programe intervenţie psihopedagogică adaptate tipului şi gradului deficienţei
intervenţie personalizată, a adaptări curriculare pentru copiii cu CES în funcţie
de nevoile specifice şi particularităţile acestora.
C2.4 Evaluarea periodică a programelor de intervenţie psihopedagogică în
vederea relizării unor eventuale corecţii ale acestora
C2.5 Elaborarea unor modalităţi de intervenţie în vederea recuperării
persoanelor cu CES prin aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor
consacrate în domeniu
C3.1 Definirea, clasificarea si selectia strategiilor continuturilor si mijloacelor
de proiectare si implementare curriculara, de reabilitare, si compensare a
persoanelor cu CES
C3.2 Utilizarea adecvata a cunostintelor fundamenlate ale domeniului
psihopedagogiei speciale in vederea explicarii si interpretarii strategiilor,
continuturilor si mijloacelor de proiectare si implementare curriculara, de
reabilitare si compensare specifice
C3.3 Identificarea situatiilor problematice si a conflictelor in instruirea,
reabilitarea si compensarea la persoanele cu CES la nivel individual si de grup
C3.4 Elaborarea si evaluarea strategiilor corespunzatoare de rezolvare a
problemelor si conflictelor specifice instruirii, reabilitarii si compensarii la
persoanele cu CES
C3.5 Elaborarea unor proiecte pe tipuri de deficienţă si contexte individuale si
sociale de rezolvare a problemelor si conflictelor
Competenţe
transversale

7.1. Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea capacitatii de intelegere si de a analiza principalelor
notiuni legate de psihologia educatiei
7.2. Obiectivele specifice Cunoasterea principalelor atributii si abilitati ale psihologilor scolari
Cunoasterea principalelor forme si tipuri de invatare precum si a

relatiei pe care invatarea o are cu procesul dezvoltarii
Explicarea rolului proceselor psihice de sustinere in realizarea

activitatilor de invatare
Cunoasterea si utilizarea corecta a principalelor metode si strategii de

evaluare in domeniul activitatii scolare
Aplicarea practica a notiunilor legate de elaborarea unui plan de

interventie personalizat si adaptarea acestuia la caracteristicile
diferitelor categorii de elevi
8. Conţinuturi
1 Obiect, domeniu de studiu şi aplicaţie şi metode ale Conferinţă

psihologiei educaţiei Studiu individual
2 Delimitări conceptuale în psihologia educaţiei; atribuţii Tehnicile audiovizuale
ale psihologilor şcolari în România (Prezentare Power Point,)
3 Învăţarea: condiţii, forme şi tipuri; relaţia dintre învăţare
şi dezvoltare
4 Condiţionarea clasică (I. Pavlov); conexionismul (E.
Thorndike); condiţionarea operantă (F. Skinner) Conferinţă
5 Teoria social cognitivă (A. Bandura); modelul socio- Studiu individual
cultural (L. Vâgotski) Tehnicile audiovizuale
6 Modelul psihologiei genetice (J. Piaget); teoria judecăţii (Prezentare Power Point,)
morale (J. Piaget, L. Kohlberg)
7 Teoria dezvoltării psihosociale (E. H. Erikson); statute
ale identităţii în adolescenţă (J. Marcia)
8 Rolul motivaţiei în procesul educaţional; cauze ale
Conferinţă
demotivării elevilor şi strategii de contracarare Studiu individual
9 Cerinţe educative speciale ale elevilor supradotaţi Tehnicile audiovizuale
şi/sau cu dizabilităţi; strategii de incluziune (Prezentare Power Point,)
10 Competenţă şi aptitudine didactică; stiluri
educaţionale de referinţă; atitudini ale profesorului
11 Efecte subiective în evaluarea şcolară; modalităţi de
evitare şi contracarare a acestora
12 Managementul clasei; eşecul şcolar, absenteism, Conferinţă
indisciplină, agresivitate, violenţă în şcoală; tehnici şi Studiu individual
strategii de intervenţie nonviolentă (CPI)
13 Planul de intervenţie comportamentală: structură şi
relaţii între secvenţele diagnostică şi educaţional-
corectivă; activităţi preventive; planul de criză

Buică, C. B. (2019). Psihologia educaţiei (suport de curs). Bucureşti: Universitatea din Bucureşti, FPSE.
Ausubel, D., Robinson, F. (1981). Învăţarea în şcoală. O introducere în psihologia pedagogică (trad. rom.). Bucureşti:
E.D.P.
Bandura, A. (1977). Social learning theory. New York: General Learning Press.
Bandura, A. (1986). Social foundations of thought and action. Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall.
Bjorklund, D. F. (2012). Children’s thinking: cognitive development and individual differences (ed. a cincea). Belmont,
CA: Wadsworth.
Bower, G. (coord.) (1991). The psychology of learning and motivation: advances in research and theory (Vol. 27). San
Diego, CA: Academic Press.
Charles, C. M. (1989). Building classroom discipline. New York: Longman.
Cornoldi, C., Vecchi, T. (2003). Visuo-spatial working memory and individual differences. New York: Psychology Press.
Cosmovici, A., Iacob, L. (1999). Psihologie şcolară. Iaşi: Polirom.
Dennis, I. (2007). Halo effects in grading student projects. Journal of Applied Psychology, 92(4), 1169-1176.
Doherty, M. J. (2009). Theory of mind: how children understand others’ thoughts and feelings. New York: Psychology
Press.
Elliott, S. N. (2000). Educational psychology: effective teaching, effective learning. New York: McGraw-Hill.
Eloff, I., Ebersöhn, L. (coord.) (2004). Keys to educational psychology. Cape Town: UCT Press.
Erikson, E. H. (1950). Childhood and society. New York: Norton.
Erikson, E. H. (1997). The life cycle completed. Extended version with new chapters on the ninth stage of development
by Joan M. Erikson. New York: Norton.
Floyd, K. (2013). Comunicarea interpersonală (trad. rom.). Iaşi: Polirom.
Fuller, F. F. (1969). Concerns of teachers: A developmental conceptualization. American Educational Research
Journal, 6(2), 207-227.
Gagné, R. M. (1970). Condiţiile învăţării (trad. rom.). Bucureşti: E.D.P.
Glover, J. A., Ronning, R. R. (1987). Historical foundations of educational psychology. New York: Springer.
Golu, P. (1985). Învăţare şi dezvoltare. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică.
Hamilton, R., Ghatala, E. (1994). Learning and instruction. New York: McGraw-Hill.
Iucu, R. (2006). Managementul şi gestiunea clasei de elevi: fundamente teoretico-metodologice (ed. a doua, rev. Şi
augm.). Iaşi: Polirom.
Johnson, L., Bany, M. A. (1990). Theory of classroom management. Londra: Macmillan.
Kohlberg, L. (1984). The psychology of moral development. San Francisco: Harper & Row.
Kolb, D. A. (1984). Experiential learning: experience as source of learning and development. Englewood Cliffs, NJ:
Prentice Hall.
Langford, P. E. (2005). Vygotsky’s developmental and educational psychology. New York: Psychology Press.
Larson, J. E. (coord.) (2009). Educational psychology: cognition and learning, individual differences and motivation.
New York: Nova Science.
Lee, S. W. (2005). Encyclopedia of school psychology. Thousand Oaks, CA: Sage.
Marcus, S. (coord.) (1999). Competenţa didactică. Bucureşti: All.
McSweeney, F. K., Murphy, E. S. (coord.) (2014). The Wiley Blackwell handbook of operant and classical conditioning.
Malden, MA: Wiley/Blackwell.
Menzel, R., Byrne, J. H. (2008). Learning and memory: a comprehensive reference (Vol. 1). Amsterdam: Elsevier.
Mitrofan, N. (1988). Aptitudinea pedagogică. Bucureşti: Ed. Academiei.
Moore, J. W. (coord.) (2002). A neuroscientist’s guide to classical conditioning. New York: Springer.
Moreno, R. (2010). Educational psychology. Hoboken, NJ: Wiley.
Negovan, V. (2013). Psihologia învăţării: forme, strategii şi stil (ed. a treia, rev.). Bucureşti: Ed. Universitară.
Nicola, I. (1994). Pedagogie (ed. a doua, rev. Şi augm.). Bucureşti: E.D.P.
Omrod, J. E. (2012). Human learning (ed. a şasea). Upper Saddle River, NJ: Pearson Education.
Piaget, J., Inhelder, B. (1969). Psihologia copilului (trad. rom.). Bucureşti: E.D.P.
Plous, S. (1993). The psychology of judgment and decision making. New York: McGraw-Hill.
Popescu-Neveanu, P., Zlate, M., Creţu, T. (1987). Psihologie şcolară. Bucureşti: [Tip. Universităţii din Bucureşti].
Reynolds, W. M., Miller, G. E., Weiner, I. B. (coord.) (2003). Handbook of psychology: volume 7. Educational
psychology. Hoboken, NJ: Wiley.
Ross, B. H. (coord.) (2011). The psychology of learning and motivation: Advances in reseach and theory (vol. 54). San
Diego: Academic Press.
Rutchick, A. M., Slepian, M. L., Ferris, B. D. (2010). The pen is mightier than the word: Object priming of evaluative
standards. European Journal of Social Psychology, 40(5), 704-708.
Salkind, N.J. (2008). Encyclopedia of educational psychology. Los Angeles: Sage.
Santrock, J. W. (2018). Educational psychology: theory and application to fitness and performance (ed. a şasea). New
York: McGraw-Hill.
Sălăvăstru, D. (2004). Psihologia educaţiei. Iaşi: Polirom.
Schumann, J. H., Crowell, S. E., Jones, N. E., Lee, N., Schuchert, S. A., Wood, L. A. (2004). The neurobiology of
learning: perspectives from second language acquisition. Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum.
Seifert, K., Sutton, R. (2009). Educational psychology (ed. a doua). Gainesville, FL: University Press of Florida.
Shaffer, D. R., Kipp, K. (2010). Developmental psychology: childhood and adolescence (ed. a opta). Belmont, CA:
Wadsworth.
Press.
Silberman, M. (coord.) (2007). The handbook of experiential learning. Hoboken, NJ: Wiley.
Smith, P. K., Pellegrini, A. D. (2000). Psychology of education: major themes (Vols. 1-4). Londra: Routledge.
Sprinthall, N. A., Sprinthall, R. C., Oja, S., N. (1994). Educational psychology: a developmental approach (ed. a şasea).
New York: McGraw-Hill.
Stan, E. (1999). Profesorul, între autoritate şi putere. Bucureşti: Teora.
Stănculescu, E. (2013). Psihologia educaţiei. De la teorie la practică (ed. a doua). Bucureşti: Ed. Universitară.
Vâgotski, L. S. (1934/1971). Opere psihologice alese (Vol. 1, trad. rom.). Bucureşti: E.D.P.
Wyatt-Smith, C., Cumming, J. (coord.) (2009). Educational assessment in the 21st century: Connecting theory and
practice. New York: Springer.
C. Alte surse utile
http://youtu.be/04AhBnLk1-s
http://youtu.be/QCXCDYj6U4E
http://youtu.be/NjTxQy_U3ac
http://youtu.be/hx84h-i3w8U
http://youtu.be/BDujDOLre-8
http://vimeo.com/20583313
http://youtu.be/YGSj2zY2OEM
https://www.youtube.com/watch?v=_O60TYAIgC4
http://www.youtube.com/watch?v=Xt0ucxOrPQE
http://www.youtube.com/watch?v=FMJJpbRx_O8&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=9hBfnXACsOI&feature=related
http://www.piaget.org/aboutPiaget.html
http://www.bbc.co.uk/radio4/science/mindchangers2.shtml
http://youtu.be/o_EkfWS2Wks
http://youtu.be/0XwjIruMI94
http://faculty.plts.edu/gpence/html/kohlberg.htm
http://www.perucsd.org/lchen/Essential%2055/55rules.pdf
http://eringruwellbiography.weebly.com/the-freedom-writers.html
http://youtu.be/VjZolHCrC8E
http://www2.rgu.ac.uk/celt/pgcerttlt/how/how4a.htm
1 Obiect, domeniu de studiu şi aplicaţie şi metode ale Studiu individual
psihologiei educaţiei Tehnicile audiovizuale
2 Delimitări conceptuale în psihologia educaţiei; atribuţii Lectura
ale psihologilor şcolari în România
3 Învăţarea: condiţii, forme şi tipuri; relaţia dintre învăţare
Studiu individual
şi dezvoltare Tehnicile audiovizuale
4 Condiţionarea clasică (I. Pavlov); conexionismul (E. Lectura
Thorndike); condiţionarea operantă (F. Skinner)
5 Teoria social cognitivă (A. Bandura); modelul socio-
cultural (L. Vâgotski) Studiu individual
6 Modelul psihologiei genetice (J. Piaget); teoria judecăţii Tehnicile audiovizuale
morale (J. Piaget, L. Kohlberg) Lectura
7 Teoria dezvoltării psihosociale (E. H. Erikson); statute
ale identităţii în adolescenţă (J. Marcia)
Studiu individual
8 Rolul motivaţiei în procesul educaţional; cauze ale
demotivării elevilor şi strategii de contracarare Lectura
9 Cerinţe educative speciale ale elevilor supradotaţi
şi/sau cu dizabilităţi; strategii de incluziune
10 Competenţă şi aptitudine didactică; stiluri
educaţionale de referinţă; atitudini ale profesorului
11 Efecte subiective în evaluarea şcolară; modalităţi de
evitare şi contracarare a acestora
12 Managementul clasei; eşecul şcolar, absenteism,
indisciplină, agresivitate, violenţă în şcoală; tehnici şi
strategii de intervenţie nonviolentă (CPI)
13 Planul de intervenţie comportamentală: structură şi
relaţii între secvenţele diagnostică şi educaţional-
corectivă; activităţi preventive; planul de criză
Buică, C. B. (2019). Psihologia educaţiei (suport de curs). Bucureşti: Universitatea din Bucureşti, FPSE.
Ausubel, D., Robinson, F. (1981). Învăţarea în şcoală. O introducere în psihologia pedagogică (trad. rom.). Bucureşti:
E.D.P.
Bandura, A. (1977). Social learning theory. New York: General Learning Press.
Bandura, A. (1986). Social foundations of thought and action. Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall.
Bjorklund, D. F. (2012). Children’s thinking: cognitive development and individual differences (ed. a cincea). Belmont,
CA: Wadsworth.
Bower, G. (coord.) (1991). The psychology of learning and motivation: advances in research and theory (Vol. 27). San
Diego, CA: Academic Press.
Charles, C. M. (1989). Building classroom discipline. New York: Longman.
Cornoldi, C., Vecchi, T. (2003). Visuo-spatial working memory and individual differences. New York: Psychology Press.
Cosmovici, A., Iacob, L. (1999). Psihologie şcolară. Iaşi: Polirom.
Dennis, I. (2007). Halo effects in grading student projects. Journal of Applied Psychology, 92(4), 1169-1176.
Doherty, M. J. (2009). Theory of mind: how children understand others’ thoughts and feelings. New York: Psychology
Press.
Elliott, S. N. (2000). Educational psychology: effective teaching, effective learning. New York: McGraw-Hill.
Eloff, I., Ebersöhn, L. (coord.) (2004). Keys to educational psychology. Cape Town: UCT Press.
Erikson, E. H. (1950). Childhood and society. New York: Norton.
Erikson, E. H. (1997). The life cycle completed. Extended version with new chapters on the ninth stage of development
by Joan M. Erikson. New York: Norton.
Floyd, K. (2013). Comunicarea interpersonală (trad. rom.). Iaşi: Polirom.
Fuller, F. F. (1969). Concerns of teachers: A developmental conceptualization. American Educational Research
Journal, 6(2), 207-227.
Gagné, R. M. (1970). Condiţiile învăţării (trad. rom.). Bucureşti: E.D.P.
Glover, J. A., Ronning, R. R. (1987). Historical foundations of educational psychology. New York: Springer.
Golu, P. (1985). Învăţare şi dezvoltare. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică.
Hamilton, R., Ghatala, E. (1994). Learning and instruction. New York: McGraw-Hill.
Iucu, R. (2006). Managementul şi gestiunea clasei de elevi: fundamente teoretico-metodologice (ed. a doua, rev. Şi
augm.). Iaşi: Polirom.
Johnson, L., Bany, M. A. (1990). Theory of classroom management. Londra: Macmillan.
Kohlberg, L. (1984). The psychology of moral development. San Francisco: Harper & Row.
Kolb, D. A. (1984). Experiential learning: experience as source of learning and development. Englewood Cliffs, NJ:
Prentice Hall.
Langford, P. E. (2005). Vygotsky’s developmental and educational psychology. New York: Psychology Press.
Larson, J. E. (coord.) (2009). Educational psychology: cognition and learning, individual differences and motivation.
New York: Nova Science.
Lee, S. W. (2005). Encyclopedia of school psychology. Thousand Oaks, CA: Sage.
Marcus, S. (coord.) (1999). Competenţa didactică. Bucureşti: All.
McSweeney, F. K., Murphy, E. S. (coord.) (2014). The Wiley Blackwell handbook of operant and classical conditioning.
Malden, MA: Wiley/Blackwell.
Menzel, R., Byrne, J. H. (2008). Learning and memory: a comprehensive reference (Vol. 1). Amsterdam: Elsevier.
Mitrofan, N. (1988). Aptitudinea pedagogică. Bucureşti: Ed. Academiei.
Moore, J. W. (coord.) (2002). A neuroscientist’s guide to classical conditioning. New York: Springer.
Moreno, R. (2010). Educational psychology. Hoboken, NJ: Wiley.
Negovan, V. (2013). Psihologia învăţării: forme, strategii şi stil (ed. a treia, rev.). Bucureşti: Ed. Universitară.
Nicola, I. (1994). Pedagogie (ed. a doua, rev. Şi augm.). Bucureşti: E.D.P.
Omrod, J. E. (2012). Human learning (ed. a şasea). Upper Saddle River, NJ: Pearson Education.
Piaget, J., Inhelder, B. (1969). Psihologia copilului (trad. rom.). Bucureşti: E.D.P.
Plous, S. (1993). The psychology of judgment and decision making. New York: McGraw-Hill.
Popescu-Neveanu, P., Zlate, M., Creţu, T. (1987). Psihologie şcolară. Bucureşti: [Tip. Universităţii din Bucureşti].
Reynolds, W. M., Miller, G. E., Weiner, I. B. (coord.) (2003). Handbook of psychology: volume 7. Educational
psychology. Hoboken, NJ: Wiley.
Ross, B. H. (coord.) (2011). The psychology of learning and motivation: Advances in reseach and theory (vol. 54). San
Diego: Academic Press.
Rutchick, A. M., Slepian, M. L., Ferris, B. D. (2010). The pen is mightier than the word: Object priming of evaluative
standards. European Journal of Social Psychology, 40(5), 704-708.
Salkind, N.J. (2008). Encyclopedia of educational psychology. Los Angeles: Sage.
Santrock, J. W. (2018). Educational psychology: theory and application to fitness and performance (ed. a şasea). New
York: McGraw-Hill.
Sălăvăstru, D. (2004). Psihologia educaţiei. Iaşi: Polirom.
Schumann, J. H., Crowell, S. E., Jones, N. E., Lee, N., Schuchert, S. A., Wood, L. A. (2004). The neurobiology of
learning: perspectives from second language acquisition. Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum.
Seifert, K., Sutton, R. (2009). Educational psychology (ed. a doua). Gainesville, FL: University Press of Florida.
Shaffer, D. R., Kipp, K. (2010). Developmental psychology: childhood and adolescence (ed. a opta). Belmont, CA:
Wadsworth.
Press.
Silberman, M. (coord.) (2007). The handbook of experiential learning. Hoboken, NJ: Wiley.
Smith, P. K., Pellegrini, A. D. (2000). Psychology of education: major themes (Vols. 1-4). Londra: Routledge.
Sprinthall, N. A., Sprinthall, R. C., Oja, S., N. (1994). Educational psychology: a developmental approach (ed. a şasea).
New York: McGraw-Hill.
Stan, E. (1999). Profesorul, între autoritate şi putere. Bucureşti: Teora.
Stănculescu, E. (2013). Psihologia educaţiei. De la teorie la practică (ed. a doua). Bucureşti: Ed. Universitară.
Vâgotski, L. S. (1934/1971). Opere psihologice alese (Vol. 1, trad. rom.). Bucureşti: E.D.P.
Wyatt-Smith, C., Cumming, J. (coord.) (2009). Educational assessment in the 21st century: Connecting theory and
practice. New York: Springer.
C. Alte surse utile
http://youtu.be/04AhBnLk1-s
http://youtu.be/QCXCDYj6U4E
http://youtu.be/NjTxQy_U3ac
http://youtu.be/hx84h-i3w8U
http://youtu.be/BDujDOLre-8
http://vimeo.com/20583313
http://youtu.be/YGSj2zY2OEM
https://www.youtube.com/watch?v=_O60TYAIgC4
http://www.youtube.com/watch?v=Xt0ucxOrPQE
http://www.youtube.com/watch?v=FMJJpbRx_O8&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=9hBfnXACsOI&feature=related
http://www.piaget.org/aboutPiaget.html
http://www.bbc.co.uk/radio4/science/mindchangers2.shtml
http://youtu.be/o_EkfWS2Wks
http://youtu.be/0XwjIruMI94
http://faculty.plts.edu/gpence/html/kohlberg.htm
http://www2.rgu.ac.uk/celt/pgcerttlt/how/how4a.htm

nevoi speciale
10. Evaluare
practice

de caz etc)
Standard minum de
performanţă
FISA DISCIPLINEI

1.3. Departamentul Psihopedagogie Speciala
1.4. Domeniul de studii Stiinte ale Educatiei
1.6. Programul de studii Psihopedagogie speciala

2.1. Denumirea PSIHOLOGIA PERSONALITATII
disciplinei
curs
seminar
2.4. Anul de studiu I 2.5. I 2.6. Tipul de E2 2.7.Regimul Ob

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi 30
pe teren
Tutoriat 2
Examinări 2
Alte activităţi

4.1. de curriculum • Nu este cazul
4.2. de competenţe •
5.1. de desfăşurare a cursului • Sala de curs dotată cu tehnologie de
proiectare video
5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului • Sala de seminar dotată cu tehnolgie de
proiectare video
Competenţe CUNOȘTINȚE:
profesionale Cunoașterea și înțelegerea noțiunilor specifice managementul conducerii şi
echipei.
ABILITĂȚI:
Folosirea instrumentelor de evaluare managerilor şi echipelor de muncă.
COMPETENŢE:
Aplicarea metodelor de evaluare a managerilor şi echipei.

Competenţe Cercetare: Realizarea conexiunii între modelele de cercetare și procedurile
transversale evaluative.
Etice: Însușirea normelor etice cu privire la abordarea strategiilor de management
al conducerii.
Interpersonale: Dezvoltarea spiritului de cooperare, schimb de informații și
suport reciproc în realizarea cercetărilor științifice.

7.1. Obiectivul general al  Însușirea cunoștințelor și abilităților în domeniul
disciplinei leadershipului.
7.2. Obiectivele specifice  Capacitatea de a realiza proiecte de evaluare şi intervenţie
în domeniul conducerii organizaţiei.
8. Conţinuturi
1. Obiectul de studiu în psihologia Prelegere susținută prin
personalitatii. Concepte. prezentare power-point
2. Domenii aplicate ale psihologiei si utilitatea Prelegere susținută prin
practica a teoriilor si modelelor personalitatii. prezentare power-point
3. Teoriile psihanalitice ale personalitatii. Prelegere susținută prin
prezentare power-point
4. Teorii behavioriste. Prelegere susținută prin
5. Teoriile cognitive si social cognitive. Prelegere susținută prin
6. Teoriile factoriale ale personalităţii. Prelegere susținută prin
prezentare power
7. Modele alternative: modelul situional, Prelegere susținută prin
interacţional, interacţional-dinamic în prezentare power
evaluarea personalităţii.
8. Teoriile şi modelele psihobiologice. Modelul Prelegere susținută prin
evoluţionist. Teorii constructiviste. prezentare power-point
9. Teorii pozitive ale personalităţii. Prelegere susținută prin
prezentare power
10. Modelul sintetic-integrativ Prelegere susținută prin
Modele neocognitive prezentare power
Modelul „triarhic” al personalităţii
11. Modelul sistemic Prelegere susținută prin

Modelul „configuraţionist” prezentare power-point
Modelul „mecanismic”
12. Atitudinile. Valorile Prelegere susținută prin

13. Eul şi personalitatea Prelegere susținută prin
14. Personalitate matură. Personalitate imatură. Prelegere susținută prin
Tulburări în sfera personalităţii. prezentare power
Bibliografie
Avram, E. (2009). Psihologia personalitatii. Arhitectura si dimensiuni. Editura Universitara,
Bucuresti.
Creţu, R.Z. (2005c). Evaluarea personalităţii. Modele alternative, Polirom, Iaşi.
Golu, M. (2005a). Dinamica personalităţii. Editura Geneze, Bucureşti.
Ionescu G. (1997). Tulburările personalităţii. Editura Asklepios, Bucureşti.
Opre, A. (2002, 2006). Noi tendinţe în psihologia personalităţii. vol. I, Editura A.S.C.R., Cluj-Napoca.
Opre, A., Boroş, S. (2006). Personalitatea în abordările psihologiei contemporane. A.S.C.R., Cluj-Napoca.
Zlate, M. (2002). Eul şi personalitatea. Editura Trei, Bucureşti.
C. Alte surse utile

• Articole științifice și materiale puse la dispoziție.
1. Obiectul de studiu în psihologia personalitatii. Exerciţiu
Concepte.
2. Domenii aplicate ale psihologiei si utilitatea practica a Exerciţiu
teoriilor si modelelor personalitatii.
3. Teoriile psihanalitice ale personalitatii. Exerciţiu
4. Teorii behavioriste. Exerciţiu
5. Teoriile cognitive si social cognitive. Exerciţiu
6. Teoriile factoriale ale personalităţii. Exerciţiu
7. Modele alternative: modelul situional, interacţional, Exerciţiu
interacţional-dinamic în evaluarea personalităţii.
8. Teoriile şi modelele psihobiologice. Modelul Exerciţiu
evoluţionist. Teorii constructiviste.
9. Teorii pozitive ale personalităţii. Exerciţiu
10. Modelul sintetic-integrativ Exerciţiu
Modele neocognitive
Modelul „triarhic” al personalităţii
11. Modelul sistemic Exerciţiu

Modelul „configuraţionist”
Modelul „mecanismic”
12. Atitudinile. Valorile Exerciţiu

13. Eul şi personalitatea Exerciţiu
14. Personalitate matură. Personalitate imatură. Exerciţiu
Tulburări în sfera personalităţii.
Bibliografie de bază:
9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității

epistemice, asociațiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
• Obiectivul fundamental al cursului este acela de însușire a cunoștințelor din psihologia
personalităţii. Cursanţii vor fi informaţi cu privire la modelele teoretice şi aplicativeale
personalităţii.
10. Evaluare
10.4. Curs Cunoştinţe predate. Examen scris 70%
10.5. Seminar/ Respectarea citeriilor Document scris și

30%
Laborator din caietul de sarcini. prezentare orală
Standard minum de Obținerea unui punctaj cumulat de minim 50% pentru nota 5
performanţă
FIȘA DISCIPLINEI
Denumirea disciplinei PSIHOPEDAGOGIA ADULȚILOR CU HANDICAP
Anul de studii I Semestrul* II Tipul de evaluare finală C2

Regimul disciplinei {Ob-obligatorie, Op-opţională, F- facultativă} F Numărul de credite 3

Facultatea PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
Departamentul PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ 14_saptămâni x 2_h_curs pe saptămână)
Domeniul ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI Total C** S L P
Program de studii LICENȚĂ 28 14


• cunoasterea trăsăturilor generice ale adulților cu handicap în vederea identificării nevoilor de sprijin, de reabilitare și
de insertie profesională.

• Cunoașterea conceptelor specifice ale psihopedagogiei speciale
• Cunoașterea principalelor trăsături de specificitate ale adulților cu handicap pe diferite categorii
de deficienţă;
• Cunoașterea caracteristicilor si specificului diferitelor instituții si organizații cu rol în pregătirea
adulților cu handicap, a scopului si funcțiilor specifice acestora, a principalelor direcții de lucru si
programe de tip educațional.
• Cunoașterea modalităților specificel legate de integrarea profesională a adulților cu handicap, a
tipurilor de profesii recomandate și a perspectivelor profesionale.
Utilizarea adecvata a cunostintelor fundamenlate ale domeniului psihopedagogiei speciale in vederea
explicarii si interpretarii strategiilor, continuturilor si mijloacelor de reabilitare si compensare specifice
Competențe adulților cu handicap .
specifice
• Interpretarea realitatii psihosociale prin aplicarea cunostintelor fundamentale domeniului
disciplinei psihopedagogiei speciale.
• Identificarea noilor orientari metodologice in domeniul recuperarii, educarii si integrarii
socioprofesionale ale adulților cu handicap.
• Valorificarea experiențelor si pregătirii din cadrul programului de studii in vederea evaluării,
pregătirii și consilierii persoanelor cu handicap.

Utilizarea cunoștințelor pentru a îndeplini sarcini, a rezolva probleme
• Utilizarea gândirii logice, intuitive, creative (abilitatea de a stabili relaţia dintre profilul psihologic
şi nevoile de sprijin ale adulților cu handicap, a soluţiona o situaţie rară/de excepţie/neaşteptată, etc.)
• Utilizarea de metode, instrumente, materiale specifice domeniului Psihopedagogiei speciale:
scale de dezvoltare, fisele de evaluare, planul de interventie personalizat.
4. Atitudinale
Responsabiliate şi interacţiune socială: respectarea principiilor etice, secretului
profesional/confidenţialităţii, a legislaţiei în vigoare, a principiilor de bune practici din aria de specialitate
1. TEMINOLOGIA ȘI CADRUL CONCEPTUAL. STATISTICI REPREZENTATIVE

11. Deficiență, incapacitate handicap
1.2.Descrierea principalelor tipuri de handicap
1.3. Statistici reprezentative privind persoanele cu handicap
2. MODELUL SOCIAL AL DIZABILITĂȚII
3. FENOMENUL DE DISCRIMINARE PRIVIND PERSOANELE CU HANDICAP

3.1. Definiția si formele discriminării
3.2. Statistici privind percepția socială a persoanelor cu handicap
3.3. Stereotipuri privind persoanele cu handicap
4. ROLUL FAMILIEI ÎN EVOLUȚIA PERSOANEI CU HANDICAP
4.1. Importanța familiei în dezvoltarea persoanelor cu handicap
4.2. Participarea activă a părinților în procesul de recuperare
4.3. Rolul părinților în procesul terapeutic
5. INTEGRAREA SOCIALĂ A PERSOANELOR CU HANDICAP
5.1. Definiții ale integrării sociale
5.2. Forme de integrare pentru persoanele cu handicap
5.3. Conceptul de normalizare
6. RECUPERAREA PERSOANELOR CU HANDICAP
6.1.Formele de recuperare la persoanele cu handicap
6.2. Tehnologii de asistare
6.3. Recuperarea socială a persoanelor cu handicap
6.4. Recuperarea prin terapie ocupaţională
7. AUTONOMIA ADULTULUI CU HANDICAP
7.1. Luarea de decizii
7.2. Rezolvarea de probleme
7.3. Autoreprezentare și leadership
7.4. Interacțiune socială și relații personale
8. INCLUZIUNEA TINERILOR CU DIZABILITĂȚI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT
9. DREPTURILE PERSOANELOR CU HANDICAP

9.1. Legislația internațională privind drepturile persoanelor cu handicap
9.2. Drepturile persoanelor cu handicap în legislația națională
10. POLITICI LA NIVEL EUROPEAN PRIVIND PERSOANELE CU HANDICAP
10.1. Planul de Acțiune pentru promovarea drepturilor și a deplinei participări a persoanelor cu
dizabilități în societate
10.2. Schimbarea paradigmei de la pacient la cetățean
10.3. Angajarea, orientarea și formarea profesionala
10.4. Îngrijirea sănătății
10.5. Protecția socială
11. FORMAREA PROFESIONALǍ ȘI INTEGRAREA ÎN MUNCA PERSOANELOR CU HANDICAP

11.1. Legislația privind formarea profesională a persoanelor cu handicap
11.2. Factori care influențează ocuparea persoanelor cu handicap în România
11.3. Stereotipuri legate de integrarea profesională a persoanelor cu handicap
11.4. Avantajele angajării unei persoane cu handicap
12. STEREOTIPURI LEGATE DE INTEGRAREA PROFESIONALĂ A PERSOANELOR CU HANDICAP
13. FORME DE ÎNCADRARE ÎN MUNCĂ A PERSOANELOR CU HANDICAP

UNITATILE SI ATELIERE PROTEJATE
13.1. Unitatea protejata autorizata
13.2. Atelierul protejat
14. LIMBAJ ȘI ETICHETĂ ÎN RELAȚIONAREA CU PERSOANELE CU HANDICAP
Bibliografie
1. Lotan G, Ells C. Adults with intellectual and developmental disabilities and
participation in decision making: ethical considerations for professional-
client practice. J Intellect Dev Disabil. 2010;48:112-25
2. Mill A, Mayes S, McConnell D. Negotiating autonomy within the family:
the experiences of young adults with intellectual disabilities. Br J Learn
Disabil. 2009;38:194-200
3. Bigby C, Bowers B, Webber R. Planning and decision making about the
future care of older group home residents and transition to residential aged
care. J Intellect Disabil Res. 2011;55:777-89
4. Freedman RI, Chassler D. Physical and behavioral health of adults with
mental retardation across residential settings. Public Health Rep.
2004;119:401-8.
5. Strategia națională privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabiltăţi
2014-2020 (2014), Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale şi
Persoanelor Vârstnice.
6. Raport Mondial Privind Dizabilitatea(2011), Organizația Mondială a
Sănătății
7. Cretu, V. (2006), Incluziunea socială şi şcolară a persoanelor cu handicap
strategii şi metode de cercetare,Edituta Printech, Bucuresti.
Strategii didactice
{Total=100%}
70
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 30
- alte activităţi (precizaţi) portofolii , studii de caz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

............
Se vor stabili prin negociere formele de evaluare – portofoliul , tema , piesele portofoluilui , conţinuturile acestora şi
criteriile de evaluare; se vor face unele personalizări, în funcţie de experienţa candidaţilor în diferite activităţi
profesionale anterioare sau prezente
Proba scrisă finală va consta din sarcini combinate, cu accente practice , potrivit competenţelor stabilite.
1. Descifrarea şi studiul notiţelor de curs 10 8. Pregătire prezentări orale -

2. Studiu dupa manual, suport de curs 10 9. Pregatire examinare finală -
3. Studiul bibliografiei minimale indicate - 10. Consultaţii -
4. Documentare suplimentară în bibliotecă 5 11. Documentare pe teren -
- 12. Documentare pe INTERNET 3
SEMINAR
6. Realizare teme, referate, eseuri, traduceri etc. 5 13. Alte activităţi …
7. Pregatire lucrări de control 14. Alte activităţi …
FISA DISCIPLINEI

1.3. Departamentul Stiințele Educației

2.1. Denumirea disciplinei TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ŞI DE COMUNICARE (TIC)

2.4. Anul de I 2.5. I 2.6. Tipul E/II 2.7.Regimul Ob
studiu Semestrul de evaluare disciplinei

Tutoriat 4
Examinări 5
Alte activităţi: realizarea de proiecte la clasă 4

4.1. de curriculum Nu este cazul
4.2. de competenţe - competențe de documentare
- competențe TIC
- competențe de analiză critică a informațiilor
- competențe de sistematizare a informațiilor obținute din diverse surse
- competențe de comunicare în limbi moderne – engleză, franceză
- competențe de stabilire a corespondențelor intra- și interdisciplinare
1
5.1. de desfăşurare a cursului -Proiector
-Laptop
-Conexiune la Internet
5.2. de desfăşurare a seminarului sală laborator dotată cu:
-computere/laptopuri (1 computer-1 student)
-conexiune Internet
-software licențiat

Competenţe • Utilizarea instrumentelor TIC în activitatea educațională
profesionale • Utilizarea instrumentelor de bază specifice programelor pentru procesarea textului, calcul
tabelar, crearea si editarea prezentărilor;
• Gestionarea informațiilor digitale: căutare, filtrare, evaluare și utilizarea acestora;
• Navigarea pe Internet și însușirea regulilor de conduită pe Internet
• Adaptarea resurselor digitale existente pentru activități didactice;
Competenţe • Comunicare și interacțiune mediate tehnologic, capacitatea de a lucra în echipe profesionale
transversale interdisciplinare;
• Analiza critică, reflecția și sinteza unor informații complexe, probleme, concepte și teorii ale
TIC în educație;
• Promovarea tehnologiilor digitale în educație;
• Utilizarea resurselor digitale pentru dezvoltarea personală și profesională.
• Utilizarea creativă a resurselor digitale in educație.

7.1. Obiectivul general al Utilizarea unei game largi de instrumente TIC aplicabile în educație.
disciplinei
7.2. Obiectivele specifice - Definire și identificarea a principalelor concepte specifice TIC;

- Utilizarea funcționalităților de bază ale instrumentelor TIC;
- Operarea cu noțiuni din domeniul TIC;
- Identificarea instrumentelor tehnologice necesare în activitatea curentă;
- Utilizarea de aplicații specifice domeniului;
- Comunicarea în mediul online;
- Utilizarea instrumentelor aferente aplicațiilor bazate pe web ce permit
editarea textelor, a aplicațiilor pentru realizarea de prezentări pe suport
electronic și lucrul cu registre de calcul
- Folosirea aplicațiilor software pentru crearea de resurse de învățare
2
8. Conţinuturi
Metode de Observaţi
predare i
1. Introducere in TIC
• Prezentarea cursului; Prelegere Prezentar
e GSlides
• Definirea termenilor și exemplificări;
Prezentare Resurse
• Premise ale instruirii mediate tehnologic; multimedia disponibil
e pe
• Preocupări și inițiative legislative pentru implementarea TIC în
Internet
contextul educațional: la nivel European și național.
Resurse
bibliografi
ce
transmise
prin
platforma
educațion
ală
2. Evoluția instrumentelor specifice tehnologiilor informaționale și de
Prelegere
comunicare. Tehnologii digitale utilizate în educatie
• De la ENIAC la Web 4.0, istoric al dezvoltării tehnologiei, principalele Prezentare
momente care marchează acest continuum și influența asupra multimedia
educației;
Dezbatere
• Interacţiunea om – calculator (human – computer interaction (HCI));
Problematizare
• De la e-Learning la învățarea ubicuă:
o e-LEARNING,
o M – learning („Mobile learning”),
o Massive Online Open Courses – MOOC.
3. Utilizarea aplicațiilor software în instruire:

Prelegere
• Definirea aplicațiilor software, clasificare, exemplificare
Exemplificare
• Softul educațional. Definiție. Caracteristici. Clasificare.
• Identificarea principalelor aplicații software utilizate în educație Lucru în echipă
• Aplicații software bazate pe web
• Licența. Tipuri de licență
3
Prelegere
4. Resurse educaționale deschise (RED)
• Definiții, istoric – apariție, preocupări, terminologie; Exemplificare
• Clasificarea resurselor educaționale deschise;
Studii de caz
• Exemple și analiza comparativă a RED;
• Criterii de evaluare a RED;
• Bune practici RED;
• Comunități de învățare.
Prezentare
5. Comunicare, colaborare și cooperare mediate tehnologic:
multimedia
• Paradigma Învățării Colaborative Bazată pe Calculator (Computer
Supported Collaborative Learning (CSCL)); Dezbatere
• Tipuri de comunicare mediate tehnologic (Comunicare sincrona vs.
Problematizare
Comunicare asincronă);
• Instrumente TIC ce sprijină comunicarea;
• Particularități ale comunicării online;
• Reguli de conduită propuse sau recomandate in mediul online
(Netiquette);
• Statutul informațiilor de pe internet: spatiu privat vs spațiu public.
Prelegere
6. Platforme educaționale utilizate în procesul instruirii:
• Prezentare generală, definiție și clarificări conceptuale; Prezentare
multimedia
• Structura unui mediu virtual de învățare;
• Clase virtuale vs.clase reale; Studiu de caz
• Stadiul actual al cercetării în domeniul platformelor educaționale și
evaluării acestora. Studii de caz;
• Modele de evaluare a platformelor educaționale. Analiza modelelor de
evaluare.
7. TIC și tehnologii asistive

• Preocupări în dezvoltarea tehnologiilor asistive; Prelegere
Prezentare
• Prezentare generală a dispozitivelor de tehnologie asistivă; multimedia
• Probleme actuale ale tehnologiilor asistive.
Bibliografie
Suport de curs principal
Notițe de curs disponibile pe Google Classroom
4
Material de aprofundare:
1. Anderson, N. (2009). Equity and Information Communication Technology (ICT) in Education. New York:
Peter Lang Publishing.
2. Cerghit, I. (2008). Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și strategii. București:
Editura POLIROM, Colecție: Collegium.
3. Ceobanu, C. (2016). Învățarea în mediul virtual. Ghid de utilizare a calculatorului în educație. București:
Editura POLIROM, Colecție: Collegium.
4. Cucoş, C. (2006). Informatizarea în educaţie. Aspecte ale virtualizării formării. Iaşi: Editura Polirom.
5. Danciu, E.L. (2004). Strategii de învățare prin colaborare. Timișoara: Editura de Vest.
6. Dumitrache, A. (2017). Evaluarea platformelor educaționale pentru învățământul la distanță. București:
Editura Ars Docendi.
7. Grier, A.D. (2009). Too soon to tell: Essay for the end of a computer Revolution. Hoboken : John Wileys &
Sons.
8. Hâncean, M. G. (2018). Reţelele sociale în era Facebook O analiză sociologică. București: Editura Polirom,
Colecție: Collegium.
9. Holotescu, C. (2004). Ghid eLearning. Timişoara: Editura Solness.
10. Logofătu, B. (2009). Universitatea Virtuală, Dimensiunea Educaţională. Bucureşti: Editura Credis.
11. McMenemy, K., & Ferguson, S. (2007). A Hitchhiker’s Guide to Virtual Reality. Wellesley: A K Peters.
12. Szor, P. (2005), The Art of Computer Virus Research and Defense, New York: Addison-Wesley.
13. Ursache, L., Donici, C., Vaju, G., & Herman, C. (2011). Moodle. Administrare, utilizare, evaluare. Arad:
Moodle România.
14. Velea, S. (coord.), Istrate, O., Botnariuc, P., & Gheorghe, O. (2009). Valorificarea noilor tehnologii pentru
parteneriate şcolare. eTwinning. Ghid pentru profesori. Bucureşti: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei,
Laboratorul Teoria Educaţiei.
Alte surse utile

1. COM(2018) 24: Proposal for a Council Recommendation on Key Competences for Lifelong Learning:
https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/recommendation-key-competences-lifelong-
learning.pdf
2. COM(2018) 22: Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social
European și Comitetul Regiunilor Privind Planul de acțiune pentru educația digitală:
http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2018/RO/COM-2018-22-F1-RO-MAIN-PART-1.PDF
3. The European Digital Competence Framework (2018 ): https://ec.europa.eu/jrc/en/digcomp
4. Pavel Burloiu V., Chirvase, R., Manolea, B., Voicu,O., Bucur, A., Constantinescu, N., Holotescu, C. (2014).
Ghid de bune practici RED: https://www.apti.ro/sites/default/files/Ghid-Resurse-educationale-
deschise_0.pdf
Seminar Metode de predare Observa
ţii
1. Prezentarea seminarului: activități, mod de desfășurare, Expunere, exemplificare
familiarizare cu mediul de lucru
2. Platforma educațională: funcționalități, secțiuni, interactivitate. Expunere, exemplificare

Prezentarea și exersarea conceptelor de “stocare în cloud”, partajare Activități practice studenți
de informații, colaborare în spațiul online
5
3. Evaluarea platformelor educaționale Activități practice studenți
4. Aplicații software alternative aplicațiilor de tip office licențiate: Exercitiu, exemplificare
Google Docs [1] Activități practice studenți

Google Docs [2] Activități practice studenți
6. Conceperea şi realizarea de documente specifice activităților Exemplificare

didactice - atelier practic. Lucru in echipa
Google Presentation [1] Activități practice studenți

Google Presentation [2] Activități practice studenți
9. Realizarea unei prezentari – atelier practic: evaluare de Problematizare

conținut, formă, estetică Exemplificare
Lucru in echipa
Google Sheet [1] Activități practice studenți
Google Sheet [2] Activități practice studenți
12. Identificarea resurselor educaţionale deschise

13. Utilizarea resurselor educaționale deschise Exercitiu, exemplificare
Activități practice studenți
14. Crearea resurselor educaționale deschise Exercitiu, exemplificare
Activități practice studenți
Bibliografie
Resurse online: tutoriale Youtube, ghiduri online:
https://gsuite.google.com/learning-center/products/quickstart/#!/
https://gsuite.google.com/learning-center/products/drive/#!/
https://gsuite.google.com/learning-center/products/cloudsearch/#!/
https://gsuite.google.com/learning-center/products/hangouts/#!/
https://gsuite.google.com/learning-center/products/groups/#!/
https://gsuite.google.com/learning-center/products/sites/get-started/#!/
http://e-adventure.e-ucm.es/

Adaptarea judicioasă a resurselor educaționale existente la nevoile curente ale utilizatorilor; utilizarea eficientă a
instrumentelor TIC pentru nevoile pieței muncii; cresterea nivelului utilizării tehnologiilor digitale in general, si in
educatie in special; utilizarea resurselor digitale pentru dezvoltare personală și profesională
6
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de 10.3.
evaluare Pondere
din nota
finală
10.4. Curs Indeplineste obiectivele specifice cursului Examen oral 45%
Activitate pe parcurs Participare la dezbaterile 5%
initiate la curs
10.5. Seminar Utilizarea aplicațiilor prezentate pe parcursul Test practic sumativ 30%
seminariilor
Activitate pe parcurs Evaluarea activitatilor 20%
practice desfasurate pe
platforma educațională
Standard minum de
performanţă Cunoștințe de bază în: utilizarea computerului, Internetului si a aplicațiilor prezentate.
7
FISA DISCIPLINEI

1.3. Departamentul Formarea Profesorilor
1.5. Ciclul de studii Licenta
1.6. Programul de studii Pedagogia învățământului primar și preșcolar

2.1.Denumirea disciplinei TEORIA ȘI METODOLOGIA CURRICULUMULUI
2.2.Titularul activităţilor de curs

2.3.Titularul activităţilor de seminar
2.4. Anul de studiu I 2.5. II 2.6. Tipul de E2 2.7.Regimul Ob.

pe teren
Tutoriat 10
Examinări 4
Alte activităţi 4

4.1. de curriculum Nu este cazul

5.1. de desfăşurare a cursului Nu este cazul
5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului Nu este cazul

Competenţe ▪ asimilarea conceptelor specifice teoriei curriculumului şi utilizarea lor în diferite contexte.
profesionale  Formarea şi utilizarea competenţelor de proiectare a finalităţilor şi conţinuturilor
învăţării;
 competenţa de a explica procesul proiectării, respectiv dezvoltării şi evaluării
curriculum-ului ;
 competenţa de argumenta valoarea şi limitele structurilor curriculare studiate în raport
cu anumite sisteme de referinţă.
 utilizarea documentelor curriculare in proiectarea, organizarea si desfăşurarea
activităţilor instructiv-educative;
 crearea de opţionale (CDS) în concordanţă cu un context şcolar determinat.
Competenţe ▪ Promovarea inovaţiilor în invăţământ şi implicarea în dezvoltarea profesională personală,
transversale dezvoltarea abilităţilor reflexive şi afirmarea unui stil propriu instructiv-educativ
▪ dezbaterea aspectelor care țin de managementul proiectelor educaţionale şi conturarea unor
reflecţii şi consecințe aplicative;
▪ dezvoltarea competențelor de adaptare, reconstruire, de regândire a proiectãrii şi de
optimizare multidimensională a proiectelor curricular (produs, implementare, evaluare,
metaevaluare);

7.1. Obiectivul general al • Proiectarea, analiza, utilizarea și evaluarea documentelor
disciplinei curriculare care reglementează procesul de învățământ.
7.2. Obiectivele specifice • Ințelegerea, explicarea și interpretarea precisă a conceptelor,
principiilor, proceselor curriculare fundamentale ale
domeniului curriculumului.
• Utilizarea corectă și creativă a produselor curriculare
principale: plan de învățământ, programă, manual digital și
letric.
• Formarea capacității de implementare creativă a schimbărilor
impuse de reforma curriculară
• Formarea competenței de formulare a obiectivelor lecției, în
acord cu competențele specifice din programa școlară.
• Proiectarea creativă a activităților centrate pe formarea de
competențe.
8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de Observaţii
predare
Introducere în Teoria și metodologia curriculum-ului (TMC) Conferinţă folder trimis

1. Apariția și evoluția semnificației pedagogice a curriculum-ului Prezentare PPT pe email
2. Tipologia curriculară: curriculum național, cercetarea fundamentală și cu
aplicativă. videoproiector
3. Planuri de analiză a curriculum-ului
Teoria și metodologia curriculum-ului - domeniu de studiu în științele Prelegere, Suport de

educație dezbatere curs
1. Obiectul de studiu al teoriei și metodologiei curriculum-ului Prezentare
2. Problematica curriculum-ului și analiza determinanților lui ppt
3. Cartografierea orientărilor curriculare moderne
Analiza structural-sistemică a curriculum-ului Suport de curs Tehnicile

1. Modelul pentagonal audiovizuale
2. Finalitățile educației (Prezentare
1. Caracterul finalist al educației Power
2. Clasificarea finalităţilor educaţionale Point)
3. Caracterizarea şi clasificarea obiectivelor educaţionale – Taxonomia
obiectivelor generale
Operaționalizarea obiectivelor educaționale
Modele de formulare a obiectivelor operaționale: criteriul competenței,
criteriul performanței
Formularea obiectivelor în termeni de competență
Conținuturile învățământului Prelegere site, link

1. Delimitări conceptuale și rolul conținuturilor în procesul de învățământ Dezbatere,
2. Registrul conținuturilor: factuale, conceptuale, metacognitive Exerciţii
3. Surse și criterii de constituire a conținuturilor învățământului Studiu de caz,
4. Transpoziția didactică externă și internă. activități de
5. Tendințe în organizarea conținuturilor învățământului grup
chestionare
Abordarea integrată a conținutului: multidisciplinaritate,
pluridisciplinaritate, interdisciplinaritate, transdisciplinaritate
Temele crosscurriculare: integrate, multidisciplinare. Integrare la nivelul

interarii. Transpoziția didactică reprezintă conținuturi științifice
pedagogice ajustate la obiective și concepte. Integrare la nivelul interarii
(educația tehnologică, civică sau artelor)
Produsele curriculare traversează procesele curriculare Discuții Suport de

1. Disciplinele de învățământ și modul de constituire a acestora. Tipuri colective, curs
de discipline: obligatorii, opționale, integrate prelegere,
2. Organizarea modulară – unitate curriculară referitoare la organizarea dezbatere,
disciplinelor școlare Lectura
Analiza procesuală sau proiectarea, implementarea și evaluarea Studii de caz Suport de

curriculei Problematizarea curs
1. Modele de construcție a curriculum-ului Prelegerea
2. Principii generale Demonstrația
3. Documente curriculare de bază - produse ale celor trei procese: cu ajutorul PPT
proiectarea, implementarea și evaluarea unui curriculum școlar
3.1. Planul de învățământ. Proiectare, implementare și evaluare
curriculară
3.2. Programa școlară. Cu ce criterii trebuie evaluată și ce
probleme ridică utilizarea ei în școală?
3.3. Manualele alternative și manualul digital

Produse curriculare primare – planificarea calendaristică, proiectarea
unităților de învățare, proiectul de lecție
Auxiliarele curriculare – instrumente eficiente ale invățării
Principalele repere ale curriculum-ului românesc. Abordare critică Tehnicile Suport de

1. Curriculum Național: componenta strategică, reglatoare, conceptuală audiovizuale curs
2. Ciclurile curriculare, ariile curriculare, domenii experiențiale (Prezentare
3. Programe școlare centrate pe formarea de competențe Power Point)
4. Manuale alternative și varianta lor digitală
5. Proiectarea unităților de învățare și activitățile integrate
6. Plan de învățământ la gimnaziu. Plan de învățământ la liceu
7. CDS – teme interesante – exemple care demonstrează ce etape au fost
traversate.
Bibliografie
1. Cerghit Ioan, Neacşu Ioan, Negreţ-Dobridor Ion, Pânişoară Ion-Ovidiu, Prelegeri pedagogice, 2001,
Polirom, Iaşi.
2. Creţu Carmen, 1997, Psihopedagogia succesului, Polirom, Iaşi
3. Creţu Carmen, 1998, Curriculum diferenţiat şi personalizat, Polirom, Iaşi
4. Cucoş Constantin, Pedagogie (ediţia a doua revăzută şi adăugită), 2002, Polirom, Iaşi.
5. D”Hainaut L. (coord.), 1981, Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, EDP. Bucureşti.
6. Ionescu Mircea, Radu Ioan (coord.), 1995, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
7. Iosifescu Şerban, Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ, 2001, Tiparul şi coperta:
Tipogrup press Buzău, Bucureşti.
8. Neacşu Ioan, Învăţământul modular – strategie integrată în abordarea interdisciplinară a
învăţământului, Revista de Pedagogie, EDP, Bucureşti;
9. Păun Emil, Potolea Dan, 2002, Pedagogie. Fundamente teoretice şi demersuri aplicative., Polirom, Iaşi.
10. Pălăşan Toader, Huţanu Elena, Crocnan Ovidiu Daniel, Interdisciplinaritate şi integrare – o noua
abordare a ştiinţelor în învăţământul preuniversitar, în Formarea continuă, nr. 4-5, 2003, Bucureşti, p.
53-61
11. Pânișoară, I.O., M. Manolescu (2019). Pedagogia invatamantului primar si prescolar, vol. I, coord.,
Iași: Polirom, ISBN 978-973-46-7877-8

• Elementele teoretice vor avea o stransa legatura cu activitatile
practice desfasurate de studenti. Se va pune accent nu atȃt pe
teoretizare ci pe implicarea practica a viitorului specialist in
solutionarea diverselor probleme ce pot apare in activitatea de
conducere a clasei de elevi. Prin competenţele şi abilitǎţile
dobandite la sfarsitul cursului și a programului de licență,
studentul trebuie sǎ fie apt in a cunoaste si intelege actul
conducerii si evaluarea procesului instructiv -educativ și a
tuturor activităților care se desfășoară în instituţiile școlare.
10. Evaluare
Tip de 10.1. Criterii de 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere din
activitate evaluare nota finală
10.4. Curs Prezenta fizica - participare activa studentul intra in
si activa la curs -calitatea interventiilor examen daca a
-calitatea intrebarilor participat la cel
-contributii clarificatoare putin 50% din
-comentarii pertinente cursuri
10.5. Prezenta fizica - participare activa -studentul intra

Seminar/ si activa la -prezentarea de referate, materiale elaborate in examen daca a
Laborator seminarii -conceperea unor instrumente de lucru specifice participat la cel
activitatii de mentorat putin 70% din
-calitatea interventiilor seminarii
-calitatea intrebarilor
-contributii clarificatoare
-comentarii pertinente
Standard Cerinţe minime de promovare :
minum de Pentru a obtine cel putin nota 5 studentul trebuie sa indeplineasca simultan
performan urmatoarele cerinte:
ţă • Sa sustina examenul oral si sa-l promoveze cu minim 5(cinci)
• Sa realizeze si sa sustina Portofoliul în cadrul seminarului;
• Sa aiba prezenta la cel putin 70% din seminarii ;
• Sa aiba prezenta la cel putin 50% din cursuri.
FISA DISCIPLINEI

1.4. Domeniul de studii Științe ale educației

2.1. Denumirea disciplinei ASISTENTA SOCIALA A PERSOANELOR AFLATE IN
DIFICULTATE
seminar
2.4. Anul de studiu II 2.5. I 2.6. Tipul de E1 2.7.Regimul Ob

teren
Tutoriat 5
Examinări 2
Alte activităţi 6

4.1. de currinculum • Fundamentele psihopedagogiei speciale

• videoproiector

• videoproiector
Competenţe C4 Consilierea , orientarea si asistarea psihopedagogica a diverselor categorii de
profesionale persoane / grupuri educationale (copii / elevi, familii, profesori, angajati etc.)
C4.1 Descrierea strategiilor de comunicare adaptate diferitelor categorii de persoane
cu CES precum si a principalelor orientari in consilierea acestora
C4.2 Identificarea principalelor nevoi ale persoanelor cu CES si ale familiilor acestora
pentru explicarea principalelor modalitati de consiliere psihopedagogica utilizate
C 4.3 Elaborarea si aplicarea adecvata a unor metode de consiliere psihopedagogica

adaptate nevoilor persoanelor cu CES, atat la nivel individual cât si la nivelul grupului
C 4.4 Evaluarea obiectiva, critica si constructiva a valorii metodologice si

operationale a principalelor teorii specific domeniului
C 4.5 Elaborarea si implementarea unor planuri de consiliere psihopedagogica si

evaluarea si monitorizarea evolutiei persoanelor cu CES care au beneficiat de
aceasta

CT3 Utilizarea metodelor si tehnicilor eficiente de invatare pe tot parcursul vietii,

in vedere formarii ti dezvoltarii profesionale continue

7.1. Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea capacitatii de a identifica, intelege si elabora programe
de interventie pentru grupurile de persoane alflate in dificultate
7.2. Obiectivele specifice • Cunoasterea principalelor concepte utilizate in asistenta
sociala pentru persoanele aflate in dificultate .
• Comprehensiunea unei perspective istorice asupra
persoanelor cu nevoi sociale
• Prezentarea principalelor modele de actiune care stau la
baza asistentei sociale pentru persoanele cu handicap (
modelele medical si social )
• Descrierea principalelor metode si tehnici de lucru cu
persoanele aflate in imposibilitatea de gasire a unui echilibru
adaptativ din punct de vedere social
• Cunoasterea si aplicarea in activitatea proprie a principiilor
moderne pe care se bazeaza protectia speciala
(institutionalizarea , dezinstitutionalizarea, non-
institutionalizarea, normalizarea, ingrijirea in comunitate si
universalismul ) .
• Prezentarea legislatiei generale internationale si interne cu
privire la protectia speciala a persoanelor cu handicap .
• Cunoasterea principalelor tipuri de prestatii si facilitati
acordate in favoarea acestor categorii de persoane
(persoanele cu nevoi sociale) .
• Descrierea modului de organizare a sistemului national de
protectie speciala .
• Prezentarea rolului asistentului social .
• Cunoasterea strategiilor de actiune ale societatii civile,
fundatii si asociatii neguvernamentale in vederea asigurarii
protectiei speciale a persoanelor nevoi sociale.
8. Conţinuturi
1. Asistenta sociala in cadrul stiintelor socio- Conferinţă Suport de curs

psihopedagogice. Definitia sistemului de asistenta Studiu individual Materiale bibliografice
sociala. Relatiile dintre ramurile si subramurile Tehnicile audiovizuale
asistentei sociale , importanta lor teoretica si (Prezentare Power Point,)
practica.
2. Scurt istoric asupra dezvoltarii asistentei Conferinţă Suport de curs

sociale in lume si la noi.. Principiile metodologige Studiu individual Materiale bibliografice
fundamentale ale asistentei sociale aplicate ca parte Tehnicile audiovizuale
componenta a protectiei sociale. (Prezentare Power Point,)
Lectura
3. Delimitari conceptuale. Definirea Conferinţă Suport de curs
conceptului de persoana cu nevoi sociale. Implicatii Studiu individual Materiale bibliografice
psihologice. Definitii adoptate de Organizatia Tehnicile audiovizuale
Mondiala a Sanatatii. (Prezentare Power Point,
Prezentare filme)
4. Drepturile persoanei cu nevoi speciale si ale Conferinţă Suport de curs
persoanei cu nevoi sociale. Reglementari Studiu individual Materiale bibliografice
internationale. Legislatie interna. Prestatii in favoare Tehnicile audiovizuale
persoanelor cu handicap in lume si in Romania. (Prezentare Power Point)
Asistenta sociala dupa „revolutie”. Asistenta sociala
si biserica.
5. Asistentul social in calitate de cercetator Conferinţă Suport de curs

stiintific si profesionist. Metode generale in asistenta Studiu individual Materiale bibliografice
sociala ( metoda actiunii, metoda retelelor, tehnici de Tehnicile audiovizuale
interventie sociala). General si specific in teoriile (Prezentare Power Point,
asistentei sociale (teoria actiunii, teoria retelelor,
teoria participarii, teoria atasamentului, teoria
identitatii, teoria pierderii)
6. Asistenta sociala a persoanelor infestate cu Conferinţă Suport de curs

HIV Studiu individual Materiale bibliografice
7. Asistenta sociala a femeilor victime Conferinţă Suport de curs
8. Asistenta sociala a familiei. Violenta domestica ca Conferinţă Suport de curs
problema sociala Studiu individual Materiale bibliografice
9. Asistenta sociala a tinerilor cu comportament suicidar Conferinţă Suport de curs
10. Asistenta sociala in caz de adoptie si plasament. Conferinţă Suport de curs
11. Asistenta sociala si abuzul asupra copilului Conferinţă Suport de curs
12. Asistenta sociala a batranilor Conferinţă Suport de curs
13. Diverse propuneri de imbunatatire a sistemului Conferinţă Suport de curs
14. Perspective in dezvoltarea sistemului Conferinţă Suport de curs
psihopedagogiei speciale si a asistentei sociale a Studiu individual Materiale bibliografice
persoanelor cu nevoi sociale/speciale. Tehnicile audiovizuale
Bibliografie
• • Verza F. E., ( 2002), „Introducere în psihopedagogia specială şi în asistenţa socială”,
Bucureşti, Ed. Fundaţiei Humanitas B. Material de aprofundare
• Albu Adriana, Albu C-tin., Petcu I., (2001), „ Asistenţa în familie a persoanei cu deficienţă funcţională”,
Ed. Polirom
• Bocancea C., Neamţu G., (1999), „Elemente de asistenţă socială în România”, Ed. All
• Brânzei P., Scripcaru Gh., Pirozynski T., (1970), „Comportamentul aberant în relaţiile cu mediul”, Iaşi,
Ed. Junimea
• Clancy H., Clark M.J., (1990), „Occupational Therapy with children”, Churchill Livingstone
• Coulshed Veronica, (1993), „Practica asistenţei sociale”, Ed. Alternative”
• Du Ranquet Mathilde, (1976),”Le modele d intervention en temps de crise”, Paris, Revue francais de
service social nr. 111
• Kempe R.S., Kempe H., (1984), „The Common Secret: Sexual abuse of children and Adolescents”, New
York, W.H.Freeman
• Manea L., (2000), „Protecţia socială a persoanelor cu handicap”, Bucureşti, Ed. Şansa
• Mănoiu Florica, Epureanu Viorica, (1996), „Asistenţa socială în România”, Ed. All
• Miftode V., (1999), „Fundamente ale asistenţei sociale”, Bucureşti, Ed. Eminescu
• Mihăilescu I., (1999), „Familia în societăţile europene”, Bucureşti, Ed. Universităţii Bucureşti
• Răşcanu Ruxandra, (2001), „Metode şi tehnici de asistenţă socială”, Ed. Fundaţiei Humanitas
• Robert P., (1977), „Dictionnaire”, Paris, Ed. Societe du Noveau Lettre”
• 14) Spânu Mariana, (1998), „Introducere în asistenţa socială a familiei şi protecţia copilului”,
Chişinău, Ed. Tehnică
• 15) Verza F. E., ( 2002), „Introducere în psihopedagogia specială şi în asistenţa socială”, Bucureşti, Ed.
Fundaţiei Humanitas
• 16)Voinea Maria, (1993), „Sociologia familiei”, Ed. Universităţii Bucureşti
• 17) Walker L. (1979), „The battered woman”, Harper and Row
• 18) Zamfir C., Vlăsceanu L., coord., (1993), „Dicţionar de sociologie”, Ed. Babel
• 19) Zamfir Elena, coord., (1994), „Situaţia familiei şi a copilului în România”, UNICEF
• 20) Zamfir Elena, Zamfir C., (1995), „Politici sociale. România în context european”, Bucureşti, Ed.
Alternative
C. Alte surse utile

•

1. Perspectivă istorică aupra asistenţei sociale. Studiu individual Materiale bibliografice
Lectura
2. Sistemul asistenţei sociale în România. Studiu individual Materiale bibliografice
Exerciţii
3.Abilităţi şi deprinderi necesare asistentului social. Studiu individual Materiale bibliografice
Studii de caz
4.Organizarea asistenţei sociale în domeniul protecţiei Studiu individual Materiale bibliografice
copilului . Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video

persoanelor de vârsta a treia. Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Studii de caz
persoanelor cu handicap Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Studii de caz
7.Asistenţa socială a familiei şi protecţia copilului. Studiu individual Materiale bibliografice
Studii de caz
Bibliografie
1) Albu Adriana, Albu C-tin., Petcu I., (2001), „ Asistenţa în familie a persoanei cu deficienţă
funcţională”, Ed. Polirom
2) Bocancea C., Neamţu G., (1999), „Elemente de asistenţă socială în România”, Ed. All
3) Brânzei P., Scripcaru Gh., Pirozynski T., (1970), „Comportamentul aberant în relaţiile cu mediul”,
Iaşi, Ed. Junimea
4) Clancy H., Clark M.J., (1990), „Occupational Therapy with children”, Churchill Livingstone
5) Coulshed Veronica, (1993), „Practica asistenţei sociale”, Ed. Alternative”
6) Du Ranquet Mathilde, (1976),”Le modele d intervention en temps de crise”, Paris, Revue francais
de service social nr. 111
7) Kempe R.S., Kempe H., (1984), „The Common Secret: Sexual abuse of children and Adolescents”,
New York, W.H.Freeman
8) Manea L., (2000), „Protecţia socială a persoanelor cu handicap”, Bucureşti, Ed. Şansa
9) Mănoiu Florica, Epureanu Viorica, (1996), „Asistenţa socială în România”, Ed. All
10) Miftode V., (1999), „Fundamente ale asistenţei sociale”, Bucureşti, Ed. Eminescu
11) Mihăilescu I., (1999), „Familia în societăţile europene”, Bucureşti, Ed. Universităţii Bucureşti
12) Răşcanu Ruxandra, (2001), „Metode şi tehnici de asistenţă socială”, Ed. Fundaţiei Humanitas
13) Robert P., (1977), „Dictionnaire”, Paris, Ed. Societe du Noveau Lettre”
14) Spânu Mariana, (1998), „Introducere în asistenţa socială a familiei şi protecţia copilului”,
Chişinău, Ed. Tehnică
15) Verza F. E., ( 2002), „Introducere în psihopedagogia specială şi în asistenţa socială”, Bucureşti, Ed.
16)Voinea Maria, (1993), „Sociologia familiei”, Ed. Universităţii Bucureşti
17) Walker L. (1979), „The battered woman”, Harper and Row
18) Zamfir C., Vlăsceanu L., coord., (1993), „Dicţionar de sociologie”, Ed. Babel
19) Zamfir Elena, coord., (1994), „Situaţia familiei şi a copilului în România”, UNICEF
20) Zamfir Elena, Zamfir C., (1995), „Politici sociale. România în context european”, Bucureşti, Ed.
Alternative

nevoi speciale
10. Evaluare
evaluare evaluare
practice

de caz etc)
Standard minum de
performanţă
- Prezenta si activitate seminariala de cel putin 35%;
- Definirea principalelor notiuni, metode si tehnici
ale asistentei sociale;
- Descrierea principalelor forme de asistenta sociala
in functie de categoria de persoane carora se adreseaza
FISA DISCIPLINEI

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea din Bucureşti

2.1.Denumirea disciplinei DESIGN UNIVERSAL SI TEHNOLOGII PENTRU
COMUNICARE
curs
seminar
2.4. Anul de II 2.5. II 2.6. Tipul de E2 2.7.Regimul Facultativ
studiu Semest evaluare disciplinei
rul

3.4. Total ore din planul de 42 3.5. Din care 283.6. 14
şi pe teren
Tutoriat -
Examinări 3
Alte activităţi -

4.1. de curriculum  Fundamentele Psihopedagogie Speciale
4.2. de competenţe  nu este cazul

5.1. de desfăşurare a cursului  amfiteatru, videoproiector, tabla/flipchart
5.2. de desfăşurare a seminarului/  Mijloace de prezentare multimedia
laboratorului (laptop, videoproiector), tehnologii de acces
(cititor de ecran, magnificator de ecran,
imprimantă Braille, display Braille, cititor
cărți daisy, echipament de producere a
imaginilor tactile, smartphone cu touch
screen).
Competenţe o Utilizarea şi adaptarea tehnologiilor de acces pe baza principiilor designului

profesionale universal în programele de învăţare şi reabilitare pentru copiii de vârstă
antepreşcolară şi şcolară, al elevului, studentului şi adultului cu nevoi
speciale:
o Cunoaşterea principalelor tehnologii de acces, a produselor, serviciilor şi
resurselor care facilitează mediul de dezvoltare al copiilor mici, mediul de
învăţare ale elevilor cu diverse dizabilităţi; şi mediul de lucru ale adulţilor cu
nevoi speciale
o Cunoaşterea principiilor designului universal în vederea facilitării accesului
copiilor cu dizabilităţi la curriculum şi în activităţile educaţionale şi de viaţă
cotidiană. Facilitarea integrării pe piaţa de muncă al adultului cu nevoi
speciale
o Colaborarea în evaluarea nevoilor persoanei cu dizabilităţi de utilizare a
tehnologiilor de acces;
Competenţe o Utilizarea platformelor de e-learning, a învăţării de tip blended learning şi
transversale a bazelor de date internaţionale pentru dezvoltarea personală şi profesională.

7.1. Obiectivul general al • Cursul şi seminarul sunt interdisciplinare,
disciplinei cuprinzând informaţii din domeniul
psihopedagogie speciale, tehnologiei
informaţiei şi comunicării şi tehnologii
informaţionale. Temele propuse abordează
principalele teorii, produse şi tehnologii
informaţionale şi de acces, utilizate de
persoanele fără deficienţă în informare şi
comunicare dar şi de către persoanele cu
deficienţe în procesul de educaţie şi reabilitare
7.2. Obiectivele specifice • Definirea, principiile şi implicaţiile designului
universal în învăţare.
• Definirea conceptelor de produse şi tehnologii
de acces (identificarea caracteristicilor
individuale care stau la baza selecţiei
tehnologiilor de acces; identificarea
caracteristicilor softurilor educaţionale în
contextul evaluării şi intervenţiei persoanelor cu
diferite dizabilităţi)
• Dificultăţi întâmpinate de persoanele cu
dificultăţi de învăţare şi modalităţi de sprijin:
programe de organizare a timpului, programe de
sprijin a lecturii, sisteme de citire, harta
conceptelor, predicţia cuvintelor, recunoaşterea
vocii.
• Prezentarea principalelor tehnologii de acces
utilizate de către persoanele cu dizabilităţi
vizuale (cititorul de ecran / sintezele vocale,
afişajul Braille, imprimanta Braille,
termoformul, scannerul şi aplicaţiile OCR,
aparatul de luat notiţe în Braille, televizorul cu
circuit închis (magnificatorul optic), programe
de muzică (Braille Music Editor),
magnificatoare portabile).
• Elemente ale accesibilităţii mediului încojurător şi
a mediului online.
• Definirea şi analiza elementelor tehnologiei
informaţiei şi comunicării.
• Definirea şi prezentarea principalelor norme de
tehnoredactare a unui text ştiinţific.
• Definirea comunicării orale în contextul
prezentării unei cercetării.
8. Conţinuturi
1. Definiţii şi clasificări ale tehnologiilor de Prelegere interactivă
Suport de curs,
acces. Interfeţe şi programe pentru utilizatorii bibliografie
cu cerinţe speciale obligatorie
2 Definirea, principiile şi implicaţiile designuluiPrelegere interactivă, Suport de curs,
universal în mediului educaţional destinat prezentare powerpoint bibliografie
persoanelor cu dizabilităţi. obligatorie
3. Dificultăţi întâmpinate de persoanele cu Prelegere interactivă, Suport de curs,
deficienţe în procesul de utilizare a prezentare powerpoint bibliografie
computerului. obligatorie
4. Tehnologiile de sprijin pentru persoanele cu Prelegere interactivă, Suport de curs,
deficienţe de vedere. prezentare powerpoint bibliografie
obligatorie
5. Tehnologiile de sprijin pentru persoanele cu Prelegere interactivă, Suport de curs,
tulburări de limbaj / deficienţe de auz / prezentare powerpoint bibliografie
dificultăţi de învăţare şi deficienţe motorii. obligatorie
6. Jocuri şi aplicaţii educaţionale pentru copii – Prelegere interactivă, Suport de curs,
o abordare psihopedagogică. prezentare powerpoint bibliografie
obligatorie
7. Principii şi modele ale accesibilităţii în Prelegere interactivă, Suport de curs,
contextul diferitelor tipuri de dizabilităţi. prezentare powerpoint bibliografie
obligatorie
8. Accesibilitatea online şi dificultăţile Prelegere interactivă, Suport de curs,
întâmpinate de persoanele cu dizabilităţi. prezentare powerpoint bibliografie
obligatorie
9. Accesibilitatea mediului înconjurător în Prelegere interactivă, Suport de curs,
contextul dizabilităţi. prezentare bibliografie
powerpoint, studiu de obligatorie
caz
10. Textul ştiinţific: construcţie, analiză, Prelegere interactivă, Suport de curs,
standarde prezentare bibliografie
powerpoint, studiu de obligatorie
caz
11. Culegerea de date şi referinţe bibliografice: Prelegere interactivă, Suport de curs,
baze de date prezentare powerpoint bibliografie
obligatorie
12. Teorii moderne ale comunicării. Prelegere interactivă, Suport de curs,
prezentare powerpoint bibliografie
obligatorie
13 Teorii moderne ale comunicării. Prelegere interactivă, Suport de curs,
obligatorie
14. Comunicarea ştiinţifică în context academic. Problematizare, Suport de curs,
dezbatere structurată bibliografie
obligatorie
Bibliografie
Anca M. (2007), Aplicaţii software ale unei cercetării acţiune, în Anca M. (coord.),
Dezvoltarea competenţelor didactice şi de cercetare în ştiinţele naturii, Editura Casa Cărţii de
Ştiinţă, Cluj-Napoca, pp. 96-103. APA Citation Style -
www.liu.edu/cwis/cwp/library/workshop/citapa.htm
Arion M. (2000), Persoanele cu deficienţe şi calculatorul, în Preda, V.,(2000), Orientări
teoretico-praxiologice în educaţia specială, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca, pp. 101-142.
Brodwin G..M., Star T., Cardoso E., (2004). Computer Assistive Technology for People who
Have Disabilities: Computer Adaptation and Modification, Journal of Rehabilitation; Jul-Sept.
2004, 70, 3; 28. Online la:
http://findarticles.com/p/articles/mi_m0825/is_3_70/ai_n6237489/print?tag=artBody;col1
CATA Centrul de Asistenţă în Domeniul Tehnologiilor de Acces pentru Persoane cu
Deficienţe de Vedere – www.cata.centre.ubbcluj.ro
Chelcea, S. (2007). Cum să redactăm o lucrare de diplomă, o teză de doctorat, un articol
ştiinţific în domeniul ştiinţelor socioumane (ediţia a IV-a, revăzută şi adăugită), Bucureşti,
Editura Comunicare.ro.
Collett, P. (2005). Cartea gesturilor. Cum putem citi gândurile oamenilor din acţiunile lor.
Editura Trei, Bucureşti.
Cook, A.M., Hussey, S.M. (2002). Assistive technologie. Principles and practice, ST.Louis,
Mo.Moby. EATT Equal Access to Technology Training - www.eatt.org/en/index.php
Kerscher, G. (2006). The Essential Role of Libraries Serving Persons Who Are Blind and Print
Disabled in The Information Age. în Computers Helping People with Special Needs, Springer,
Germany, pp. 100-105.
Miesenberger, K., Klaus, J., Zagler, W. and Karshmer, A. (Eds.)(2006). Computers Helping
People with Special Needs. 10th International Conference, ICCHP 2006, Linz, Austria, July
2006, Proceedings. Spring Publishing Berlin – Germany.
People with Special Needs – part 1 and part 2. 12th International Conference, ICCHP 2010,
Vienna, Austria, July 2010, Proceedings. Spring Publishing Berlin – Germany.
Pah I. (2000), Rolul tehnologiilor informatice în educaţia specială, în Preda, V.,(2000),
Orientări teoretico-praxiologice în educaţia specială, Cluj-Napoca, Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca, pp. 142-148.
Pădure M. (2006), Implicaţii ale tehnologiilor informaţionale şi de acces în educaţia elevilor
cu deficienţe de vedere, în Anuarul Institutului de Pregătire Universitară, Universitatea
„Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, pp. 211-221.
Pădure M. (2007), Valenţe formative ale tehnologiilor de acces, în Educaţie şi Creativitate
pentru o societate bazată pe cunoaştere, 4 Editura Universităţii Titu Maiorescu, Bucureşti, pp.
43-47.
Pădure, M. (2008). Daisy – cărţi digitale accesibile pentru persoanele cu deficienţe vizuale şi
dificultăţi de învăţare, în Buraga, S., Juvina, I. (editor), Interacţiune Om-Calculator, Editura
Matrix Rom, Bucureşti, pp. 65-68.
Pădure, M. (2010). Interacţiunea utilizatorului cu deficienţe de vedere cu tehnologiile de acces,
în Revista Română de Interacţiune Om-Calculator, Editura MatrixRom, 3(1), 2010, pp. 65-78.
Pease, A. (1997). LIMBAJUL TRUPULUI, Cum pot fi citite gândurile altora din gesturile lor.
Editura POLIMARK, Bucureşti.
Principiile Designului Universal - www.design.ncsu.edu
Rascanu, R. (2003). Psihologie si comunicare, Editia a II-a, revazuta si adaugita, Editura
Universitatii din Bucuresti. Section 508 - www.section508.gov Umberto E. (2000).
Cum se face o teză de licenţă, Editura Pontica, Bucureşti. Universal Design for Learning -
www.cast.org Web Accessibility Initiative (WAI) - www.w3.org/WAI/
Seminar Metode de predare Observații
1. Principiile educaţionale ale Dezbatere asistată, Studiu individual
tehnologiilor de acces în contextul tehnici audiovizuale al bibliografiei
dizabilităţii. (prezentare power obligatorii și
point, prezentare suplimentare
filme,
studii de caz)
2. Principiile designul universal în Dezbatere asistată, Studiu individual
învăţare. tehnici audiovizuale al bibliografiei
obligatorii și
suplimentare
3. Valenţe formative ale tehnologiilor de Dezbatere asistată, Studiu individual
acces. Orientarea şcolară şi profesională tehnici audiovizuale al bibliografiei
a persoanelor cu dizabilităţi în contextul obligatorii și
utilizării tehnologiilor de acces. suplimentare
4. Tehnologii de sprijin destinate Dezbatere asistată, Studiu individual
utilizatorilor cu deficienţe de vedere. tehnici audiovizuale al bibliografiei
(echipamente soft şi hard) obligatorii și
suplimentare
5. Tehnologii de sprijin destinate Dezbatere asistată, Studiu individual
utilizatorilor cu deficienţe de vedere. tehnici audiovizuale al bibliografiei
(echipamente soft şi hard) obligatorii și
suplimentare
6. Aplicaţii software destinate persoanelor Tehnologii de sprijin Tehnologii de
cu tulburări de limbaj / deficienţe de destinate utilizatorilor sprijin destinate
auz / dificultăţi de învăţare şi deficienţe cu deficienţe de utilizatorilor cu
motorii. vedere. (echipamente deficienţe de
soft şi hard) vedere.
(echipamente soft
şi hard)
7. Tehnologii de sprijin destinate Tehnologii de sprijin Tehnologii de
utilizatorilor cu deficienţe de vedere. destinate utilizatorilor sprijin destinate
(echipamente soft şi hard) cu deficienţe de utilizatorilor cu
vedere. (echipamente deficienţe de
(echipamente soft
şi hard)
8. Evaluarea accesibilităţi mediului online Tehnologii de sprijin Tehnologii de
din perspectivă psihopedagogică. destinate utilizatorilor sprijin destinate
cu deficienţe de utilizatorilor cu
vedere. (echipamente deficienţe de
(echipamente soft
şi hard)
9. Accesibilitatea mediului înconjurător în Dezbatere asistată, Studiu individual
contextul dizabilităţi – studii de caz tehnici audiovizuale al bibliografiei
obligatorii și
suplimentare
10. . Formatarea textului ştiinţific. Dezbatere asistată, Studiu individual
tehnici audiovizuale al bibliografiei
obligatorii și
suplimentare
11. Construcţia şi analiza primară a grafică Dezbatere asistată, Studiu individual
de date. tehnici audiovizuale al bibliografiei
obligatorii și
suplimentare
12. Principii elementare pentru o Dezbatere asistată, Studiu individual
comunicare ştiinţifică eficientă tehnici audiovizuale al bibliografiei
obligatorii și
suplimentare
Bibliografie suplimentară:
Bibliografie AccesIT - www.washington.edu/accessit/index.html Adaptive Technology

Resource Center – www.atrc.utoronto.ca Ai Squard - www.aisquared.com APA Citation
Style - www.liu.edu/cwis/cwp/library/workshop/citapa.htm
Apetrei, V. (2007). Power point şi Arta comunicării. în medic.ro, nr. 36. disponibil online:
http://www.presspromedic.ro/article-- x-IT-Power_Point_si_arta_comunicarii--
4948.html.
Baum Engineering - www.baum.ro
Burgsthaler, S. (2002). Working together: People with disabilities and computer

technology, University of Washington. Online la:
http://www.washington.edu/doit/Brochures/Technology/wtcomp.html CATA Centrul de
Asistenţă în Domeniul Tehnologiilor de Acces pentru Persoane cu Deficienţe de Vedere –
www.cata.centre.ubbcluj.ro
Chelcea, S. (2007). Cum să redactăm o lucrare de diplomă, o teză de doctorat, un articol

ştiinţific în domeniul ştiinţelor socioumane (ediţia a IV-a, revăzută şi adăugită), Bucureşti,
Editura Comunicare.ro.
Cook, A.M., Hussey, S.M. (2002). Assistive technologie. Principles and practice,
ST.Louis, Mo.Moby. Daisy Consortium – www.daisy.org Dolphin Computer Access -
www.yourdolphin.com EATT Equal Access to Technology Training -
www.eatt.org/en/index.php
Flippo F.K, Inge J.K & Barcus J.M. (1995). Assistive Technology. A Resource for School,
Work and Community, Editura Paul.H. Brookes, Baltimore. Freedom Scientific –
www.hj.com
Gray D., Quatrano L.A. & Lieberman L.M. (1998), Designing and Using Assistive
technology. The Human perspective, Editura Paul.H. Brookes, Baltimore. Independent
Living - www.independentliving.com Intellitools A Cambium Learning Technologies
Company - www.intellitools.com
Kerscher, G. (2006). The Essential Role of Libraries Serving Persons Who Are Blind and
Print Disabled in The Information Age. în Computers Helping People with Special Needs,
Springer, Germany, pp. 100-105. Learning Solutions - www.dyslexialearning.com
Miesenberger, K., Klaus, J., Zagler, W. and Karshmer, A. (Eds.)(2006). Computers

Helping People with Special Needs. 10th International Conference, ICCHP 2006, Linz,
Austria, July 2006, Proceedings. Spring Publishing Berlin – Germany.


Helping People with Special Needs – part 1 and part 2. 12th International Conference,
ICCHP 2010, Vienna, Austria, July 2010, Proceedings. Spring Publishing Berlin –
Germany.

Pădure M. (2007), Aspecte ale utilizării tehnologiilor de acces în educaţia persoanelor cu

deficienţe de vedere, în Preda V. (coord)(2007), Elemente de Psihopedagogie Specială,
Editura EIKON, Cluj-Napoca, pp. 171-188.
Pădure M. (2008), Metode şi tehnici de accesibilizare a manualelor şi cursurilor pentru

persoanele cu deficienţe de vedere, în Tehnologii Informatice Inclusive ProInclusiv 2008,
editori:
Marian Dârdală, Costin Pribeanu, Aurelia Băndilă, Doru-Vlad Popovici, editura ASE
Bucureşti, pp. 125-131.
Pădure, M. (2009). Transpunerea textelor matematice în format DAISY cu ajutorul

aplicaţiilor Save as Daisy şi MathType, în Gorgan. D. si Guran, A.M. (coordonatori)
Interacţiune Om-Calculator, Editura Matrix-Rom, Bucureşti, pp. 129-130.
Principiile Designului Universal - www.design.ncsu.edu Section 508 -

www.section508.gov Taylor G.R. & Murphy-Herd M. (1998), Access Technology with
Computers for Students Who Have Visual Impairments with Other Disabilities, în Sacks
S.Z.,
Silberman R.K. (1998), Educating Students Who Have Visual Impairments with Other
Disabilities, Editura Paul.H. Brookes, Baltimore. The screen magnifiers homepage -
www.magnifiers.org
Universal Design for Learning - www.cast.org University of Washington Resourse -

www.washington.edu/doit/Resources/ Web Accessibility Initiative (WAI) -
www.w3.org/WAI/

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
• Cunoştinţe privind caracteristicile principalelor produselor din sfera tehnologiilor
de acces persoanele cu dizabilităţi.
• Cunoştinţe privind designul universal în învăţare şi a principalelor caracteristici.
• Cunoştinţe privind principalele nivele de accesibilitate a mediului înconjurător şi online,
destinat persoanelor cu diferite dizabilităţi.
• Cunoştinţe şi abilităţi de creare, structurare, formatare şi prezentare a unui material
ştiinţific
10. Evaluare
evaluare evaluare nota finală (%)
10.4. Curs Examen grilă Examen grilă 40 %
10.5. Seminar/ Sarcină de lucru Tema 1: Analiza 20 %

Laborator individuală (tema 1) produsului de
culegere
bibliografică şi
realizare a unui
referat ştiinţific după
standarde de
construcţie şi 20% 6
formatare clar
definite; Tema 2:
Analiza expunerii
orale, sub formă de
prezentare
multimedia, a
materialului
ştiinţific realizat la
tema 1.
Sarcină de lucru în Realizarea unui 30%
echipă (tema 2) portofoliu al
accesibilități
instituționale.
Standard minum
de performanţă
 Cunoaşterea principalelor tehnologii de acces, a produselor, serviciilor şi resurselor care
facilitează mediul de dezvoltare al copiilor mici, mediul de învăţare ale elevilor cu diverse
dizabilităţi; şi mediul de lucru ale adulţilor cu nevoi speciale.
• Cunoaşterea principiilor designului universal în învăţare, în vederea facilitării accesului
copiilor cu dizabilităţi la curriculum şi în activităţile educaţionale şi de viaţă cotidiană
facilitarea integrării pe piaţa de muncă al adultului cu nevoi speciale.
• Evaluarea nevoilor persoanei cu dizabilităţi de utilizare a tehnologiilor de acces. •
Identificarea şi analiza standardelor minime de accesibilitate.
• Alegerea şi implementarea sistemelor şi mijloacelor de comunicare augmentativă sau
aleternativă pentru elevii cu dizabilităţi.
• Formarea abilităţilor de formatare a materialelor ştiinţifice, de creare a graficelor unei
cercetării şi de expunere orală a acestora într-o prezentare multimedia.
• Formarea abilităţilor de utilizare a produselor şi tehnologiilor de acces utilizate de către
persoanele cu dizabilităţi
FISA DISCIPLINEI


2.1. Denumirea disciplinei DIDACTICA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SPECIAL ŞI
INTEGRAT

curs
seminar
2.4. Anul II 2.5. II 2.6. Tipul E2 2.7.Regimul Ob
de studiu Semestrul de disciplinei
evaluare.

teren
Tutoriat
Examinări 2
Alte activităţi 6

4.1. de curiculum Teoria şi metodologia curriculumului
Fundamentele psihopedagogiei speciale
Psihopedagogia dificultăţilor de învăţare
Teoria si metodologia instruirii
4.2. de competenţe - Aplicarea achizitiilor pedagogice privind

finalitățile educației , definirea obiectivelor
operaționale ale lecției și elaborarea unui proiect
didactic
- Raportare la teoria științfică a Curriculumului
- Luarea în considerare a paradigmelor și
schemelor de fundamentare a optimizării
curriculare moderne; aplicarea achizițiilor privind
produsele curriculare moderne
-Identificarea consecințelor deficienței /afectării
specifice în cazul unui elev asupra proiectării
didactice

5.1. de desfăşurare a cursului  Amfiteatru
5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului  Sali de curs corespunzatoare grupelor
Competenţe
profesionale
1. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvată a
noţiunilor specifice disciplinei)
- Cunoaşte principiile respectării si promovării drepturilor copilului în
educație ( principiul normalizarii, principiul integrării și incluziunii
școlare, sociale și profesionale, principiul abordării
pozitive,promptitudinii, intervenţiei şi educaţiei timpurii, prevenirii,
centrării pe copil si responsabilizării copilului) si factorii care asigura
respectarea lor; Precizează definitia unor concepte prezentate în
documente precum Convenția privind drepturilor persoanelor cu
handicap, Clasificarea internatională a funcționării , handicapului și
sănătății-CIF (handicap, Design Universal, adaptare rezonabilă,
funcționare, competenta , performantă )
- Intelege importanta raport[rii la anumite principii si teorii (învățare
deplină, învățare mediaytă,pedagogia succesului) pentruproiectarea
lecției
-Cunoaşte sistematic, avansat conceptele fundamentale pentru
didactica și metodica educației speciale : recuperare/reabilitare, șanse
egale, egalizarea şanselor, nevoi speciale, nevoi de sprijin/suport,
cerinţe educative speciale(CES), compensare și tipuri de compensare(la
nivelul fiecărui analizator; funcţională intrasistemică, mixtă)
Defineste învăţarea perceptivă drept forma de învăţare umană ce

asigură perfecţionarea sensibilităţii şi acuităţii discriminative,
formarea strategiilor de explorare, elaborarea de scheme perceptive
generalizate. Enumeră factorii generali și pe cei specifici unor categorii
de deficiențe care condiţionează eficiența învăţării perceptive
Enumeră factorii generali și pe cei specifici unor categorii de deficiențe
care asigură ameliorarea proceselor mnezice, prevenirea uitării,
valorificarea potențialului memoriei mecanice, semantice ,
procedurale, după caz.
- Enumeră factorii generali și pe cei specifici unor categorii de

deficiențe care asigură, în cadrul lecției, dezvoltarea gândirii,
înțelegerea, aplicarea microoperațiilor gândirii în rezolvarea unor
probleme, dezvoltarea capacității de procesare a informației la nivel
acțional, iconic și verbal, dezvoltarea competențelor creative, după caz
-Precizează importanța orientării lecției spre educația compensatorie ,
spre sprijinirea procesului de substituire a funcţiei lezate/pierdute prin
crearea unui nou mod de acţiune pe baza legii unităţii şi interacţiunii
unui sistem în vederea echilibrării funcţionale a organismului şi
adaptării la cerinţele mediului natural şi social.
- Enumeră factorii generali și pe cei specifici unor categorii de
deficiențe care asigură realizarea obiectivelor psihomotorii ale lecției(
raportarea la o taxonomie adecvată, respectarea regulilor de formare a
unor deprinderi , identificarea și satisfacerea unor cerinte educative
speciale( de ex exersarea aceleasi deprinderi pe dispozitive diferite de
la cele mai simple la cele complexe de la un loc de muncă), orientarea
spre competențe necesare în plan școlar, cotidian și social
1. Explicare si interpretare (explicarea si interpretarea unor
idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi
practice ale disciplinei)
- Justifică și explică strategiile didactice pe care le utilizează și
condiţiile pe care le respectă
--Justifică și explică optiunea pedagogică pentru un anumit mod de
combinare a metodelor, procedeelor, mijloacelor de invatamant,
formelor de organizare a invătării-pentu aplicarea unei anumote
strategii didactice
- Explică importanţa raportării la teoriile domeniului;
-Interpretează rezultatele școlare ale elevilor făcând apel la distincţia
deficienţă - handicap , la teoriile la care s-a raportat,la strategiile
utilizate, la măsura în care au fost satisfăcite CES
-Explică şi interpretează deciziile legate de planificarea evenimentelor
lecției
- Documentează şi argumentează importanța unor soluții inovative din
planul de inrevenție personalizat
- Evaluarea critic-constructivă a proiectelor didactice şi a rezultatelor
obținute
- Explicarea deciziei privind alegerea unei strategii didactice
- Justifică selecţia adecvată a unei anumite metode
ABILITATI Competente Instrumental - aplicative
- Gaseste solutii pentru valorizarea fiecărui elev în scoala si in
procesul de invatamant ,in contextul unei pedagogii a succesului si
a invatarii depline.
- Concepe proiectele didactice , ținând cont de exigențele educației
speciale și de marea diversitate individuală
- Stabilește obiectivele generale ale lecției- cognitive, afective ,
psihomotorii
- Stabilește obiectivele operaționale ale lecției, centrate pe elev, definite
în termeni de comportament observabil și măsurabil, cu precizarea
condițiilor derealizare a cerințelor educative speciale ce pot fi
satisfăcute în lecția respectivă, cu precizrea reușitelor minimale
- Stabilește obiectivele generale și operaționale ale lecției care
asigură învățarea perceptivă, ținând cont de diversitatea individuală a
copiilor în situație de handicap;
- Stabilește obiectivele lecției vizând educația compensatorie;
definirea operațioanală a obiectivelor vizând educaţia perceptiv-
vizuală, educaţia perceptiv-auditivă, educația tactil-kinestezică în
cazul diferitelor categorii de handicap
- Definește obiectivele operaționale ale lecției vizând ameliorarea
proceselor mnezice, valorificarea de către elev a memoriei mecanice și
celei semantice, asigurarea trecerii achizișiilor școlare în blocul
memoriei de lungă durată, dezvoltarea memorie procedurale
- Definește obiectivele operaționale ale lecției vizând învățarea
cognitivă, ținând cont de speciful învățării elevilor cu diferite
afectări/deficiențe; programează și definește cu prioritate dezvoltarea
microoperațiilor gândirii la elevii cu handicap de intelect; defineste
obiective vizțnd dezvoltarea creativității le elevii nevăzători,cu
handicap fizic, cu boala oaselor de sticlă ș.a
- Definește obiectivele psihomotorii ale lecției, porind de la evaluarea
initială și progresul planificat; Își reprezintă indicatorii prin
intermediul cărora un comportament poate fi măsurat( de ex. defineşte
operaţional comportamentul tactil-kinestezic prin opt dimensiuni:
motricitatea fină; capacitatea de coordonare bimanuală; strategii de
explorare tactil-kinestezică; capacitatea de identificare tactilă;
capacitatea de discriminare tactilă; capacitatea de orientare în spaţiul
restrâns; capacitatea de raţionament perceptiv-spaţial; reprezentări
tactil-kinestezice –lacare se referă în stabilirea progreselor) .
- Aplică strategiile pedagogiei individualizării realizând: diversificarea
/adaptarea conținutului în funcție de capacitățile, dificultățile și
interesul elevului; diferențierea și operaționalizarea obiectivelor
didactice; diversificarea metodelor, diferențierea temporară ,
recunoscând dreptul unui elev de a învăța în ritmul cel mai adecvat.
- Selecţia adecvată și fundamentată a metodelor
- Selectează sau concepe cele mai adecvate metode și mijloace de
învățământ pentru progresul elevului în învățarea perceptivă:
stimularea posibilităţilor de diferenţiere a formelor, mărimilor, în
diferite poziţii spaţiale,a culorilor, a texturilor; dezvoltareaspiritului
de observație; realizarea rapotului mulțime-număr –cifră, realizarea
raportului fonem-grafem; citirea silabei ca un gestalt; cunoașterea
semnificației culorilor semaforului și respectarea lor.
-Procesează informația la nivel acțional ,iconic și verbal atăt în lecțiile
orientate spre învățarea perceptivă căt și în cele ce asigură învățarea
cognitive Asigură această procesare prin o mare diversitate în ceea ce
priveste alegerea mediului instructiv(excursii ), material audio-vizual,
jocuri, poezii etc
- Realizează evaluarea diagnostică, ținând cont de particularitățile de
vârstă, trăsăturile de specificitate date tipul și gradul de handicap;
stabilește discrepanța într competentă și performanță în cazul fiecărui
elev ; realizează evaluarea inițială a achizițiilor școlare
-Asigură feed-backul pe tot parcursul lecției, își ajustează demersul
-Realizează evaluarea sumativă .prin raportare la obiectivele
terminale- cadru și de referință, prin prisma competențelor, a
capacităților necesare integrării sociale și profesionale a perdoanei cu
handicap
-Rezolvă probleme ale fiecărui elev și asigură progresul școlar prin
aplicarea, după caz, a prescripțiilor de: repetiție a conținuturilor;
ajustare/adaptare la obiective: prescripții de îmbogățire
-Realizează analiza detaliată a cauzelor de nereușită în asigurarea
autonomie personală , în însușirea achizițiilor minimale, în formarea
unor abilități solicitate de integrarea scolară și socială
- Selecţia adecvată a metodelor
-Operaționalizează conceptul de mediere exprimând nivelul de
sprijin(verbal, fizic, verbal și acțional) oferit în rezolvarea unei sarcini.
-Abilități necesarea desfășurării lecției, centrării pe elev și organizării
mediului instructiv : Evaluarea condiţiilor Comunicare cu
familia/apartinatorii, cu ceilalti colegi care asigură terapia
tulburăriloer de limbaj și/sau kinetoterapia ; Procurarea programelor
si softurilor(logiciel); Procurarea sau realizarea mijloacelor de
ănvățământ; Asigurarea mijloacelor necesare comunicării nonverbale,
comunicării alternative augmentative după caz
-Schimbarea demersurilor în funcție de conexiunea inversă și/sau de
anumite comportamente manifestate de elevi
Competenţe
transversale Valori, atitudini:
- Valorizarea fiecarui copil; recunoaşterea demnităţii şi valorii sale
- Implicare in respectarea tuturor drepturilor unui copil, in dezvoltarea
maximală a potenţialului său biopsihic, construirea viitorului său
- Implicare în egalizarea şanselor pentru oricare copil. Militantism, ca
profesionist si membru al societăţii civile pentru asigurarea calităţii educaţiei şi
vieţii copilului cu handicap, a activităţii şi participării sale la viaţa comunităţii
şi societăţii
- Respecta caracterul confidential al informatiilor cu privire la activitatile
specifice și subiecți
- Manifesta, in orice activitate, respect pentru demnitatea copilului si a
familiei sale, inclusiv prin implicarea acestora in gasirea solutiilor
- Dezvoltarea creativitatii, a capacitatii de a gândi alternative, de a le
fundamenta ştiinţific şi de a le promova în educaţia şi/sau protecţia
drepturilor copilului
- Valorizarea educaţiei timpurii.
- Respecta normele deontologice ale domeniului social/ educational
Comunicare
Asigură comunicarea conform normelor pedagogice cu elevii și părinții
/apartinătorii ;foloseşte , după caz şi mijloace augmentative şi alternative
de comunicare; comunică pentru a asigura familiei şi servicii de
advocacy pe probleme educationale , de orientare și inegrare profesională
- Asigură copiilor/elevilor feed-back şi încurajare; oferă feed-back pozitiv în
raport cu aspectele calitative şi punctele tari ale activităţii elevilor ;feed-back
ul este însoţit de exprimarea unor aşteptări pozitive
- Consideră comunicarea cu ceilalți colegi şi cadrele didactice din domeniul

său, prin diferite modalităţi, drept o responsabilitate, căreia îi acordă timpul
şi resursele necesare
- Se informează cu privire la rezultatele şi argumentele aduse în publicaţii şi

conferinţe,
- Consideră comunicarea propriilor preocupări, contribuţii şi rezultate

obţinute drept o obligaţie profesională şi o realizează relativ continuu
- In comunicarea cu elevii au un control adecvat al impulsurilor şi

comportamentelor emoţionale ;
- In echipă manifestă un control adecvat al impulsurilor şi

comportamentelor emoţionale ; reacţiile emoţionale şi comportamentele
(inclusiv verbale) ale unor colegi sunt ignorate sau evaluate dintr-o
perspectivă pozitivă, orientată spre integrare şi interrelaţionare
- Acceptă, sigură/susţine integrarea voluntarilor în echipa școlii ; prezintă

exigenţele echipei; valorifică punctele tari ale voluntarilor(omenia, ajutor
acordat la momentul potrivit, când nu e prea târziu, angajare în activităţi de
regulă neagreabile, dure,repetitive, în condiţiile unui anumit mediu;
prezenţa competenţei în sfera know-how, a unei experienţe pe care nu mulţi
o capătă ); asigură respectarea drepturilor lor, susţine recunoaşterea
meritelor lor şi dezvoltarea lor personală.
- Manifestă respect faţă de toţi elevii cărora le descoperă și comunică
punctele tari, precum și față de toți colegii și față de părinți; acţionează în
acest sens fiind conştient că: primul pas major în stabilirea de relaţii strînse
într-o echipă este respectul; relaţiile şi contactele care nu sunt construite pe
baza respectului nu sunt întotdeauna de durată sau sustenabile; absenţa
respectului sau dispariţia acestuia sunt factori cheie în ruperea relaţiilor şi
în ocurenţa conflictului.
- Comunică pentru atenuarea atitudinilor interpersonale negative din școlii ,
determinate de elemente afective
- Asigură informarea tuturor părţilor și autorizate interesate privind
progresele elevului
- Demonstrează abilităţi de comunicare pe dimensiunile : verbală, cu mijloace
alternative și augmentative de comunicare, scrisă, de ascultare
Activitate în echipă
-Asigură/solicită activitatea în echipă pentru eleborarea planului de
intervenție personalizat, pentru găsirea de soluții pentru orientare și
integrarea profesională a elevului/ absolventului, atunci când este vorba de:
introducerea unor noi alternative ce necesita generarea de solutii multiple;
gestionarea unor activitati si procese complexe, efort combinat, expertiza in
multiple domenii profesionale etc.;
- Acționează pentru a forma o echipă în vederea accesării unor proiecte
bazate pe granturi
- Participă la luarea deciziilor privind problemele complexe şi susţine
activitatea conjugată a tuturor membrilor echipei, demonstrând convingerea
că numai prin contribuţia echipei se pot identifica mai multe soluţii optime
şi se poate asigura calitatea unei decizii;
- Acţionează demonstrând că echipa este mai mul decât un grup, că
presupune muncă în comun pentru atingerea obiectivelor comune,
recunoaşterea şi valorizarea abilităţilor complementare , un mod de
realizare a învăţării continue
- Acţionează pentru a asigura compatibilitatea scopurilor şi intereselor
membrilor echipei
- Asigură controlul emoţiilor în rezolvarea de probleme care au ca obiect
probleme, dispute interpersonale
- Participă la transferul de cunoştinte intre membrii echipei şi îl susţine
- Contribuie la crearea unui mediu profesional armonios, prin recunoşterea
valorii contribuţiei şi efortului colegilor, prin suţinerea motivaţiei fiecărui
membru al echipei.
– Contribuie/iniţiază activităţi /procese gândite să îmbunatateasca relatiile
si raporturile în școală, pentru depăsirea barierelor in atingerea obiectivelor
comune(team building); consultă echipa şi valorifică propria experienţă şi
observaţiile privind punctele tari şi slabe ale muncii desfăşurate în comun
- Susţine dezvoltarea competenţelor profesionale ale colegilor.
- Se implică în transmiterea sentimentului de apartenenţă la grup şi de
responsabilitate al fiecărui membru al echipei
Autonomie si responsabilitate
• .Să identifice obiective, activităţi şi procese de egalizare a şanselor la
realizarea cărora ar putea contribui.
• Sa propună noi alternative vizând integrarea şcolară si profesionala a
persoanei cu handicap.
• Sa-si asume responsabilitatea promovării, prin cercetare, a unor
alternative, asigurând calitatea educaţiei şi a vieţii copilului/adultului cu
handicap.
• Să-şi asume coordonarea responsabilă a unui colectiv de cercetare pe
bază de proiecte finanţate prin granturi.
• Să respecte angajamentele într-un context de cercetare în calitate de
membru al echipei de proiect/partener / beneficiar.
• Să mobilizeze membrii colectivului în care lucrează pentru a participa la
competiţii pentru obţinerea de proiecte / granturi.
Dezvoltare personală
-identifică priorităţi de cunoaştere, probleme teoretice actuale ale
domeniului în care este specializat;
-identifică priorităţi aplicative ale domeniului în care este specializat;
cercetează cauzele care au generat problema şi a efectelor pe care le are
nerezolvarea ei
-sesizează direcții de perfecționare în literatura de specialitate (şi în
domeniile conexe) dar şi în practică
-să realizeze activităţi de perfecţionare/autoperfecţionare în domeniul
managementului de proiect.
Este la curent cu domeniile de finanţare şi criteriile de eligibilitate ale
principalilor finanţatori în domeniu
Evaluează propriile nevoi de formare pentru promovarea de noi alternative
pentru elevii şi adulţii cu handicap
Competenţă inovativ-creativă (creativitate)
Demonstrează capacitate de problematizare, sensibilitate la probleme
- demonstrează:spirit critic
- recunoaşte şi formulează o problemă
- creează/propune soluţii noi la probleme identificate;
- oferă soluţii la problemele existente.
- Anticipează probleme
- Anticipează impactul soluţiilor posibile
Rezolvă creativ problemele
implică în rezolvarea problemelor gândirea divergentă , fără a neglija
gândirea convergentă
- antrenează operaţiile de analiză şi sinteză( capabil de a genera idei noi
datorită perspectivei de ansamblu pe care o are asupra problemei, dar suficient
de analitic pentru a evalua corect potenţialitatea practică a soluţiei propuse).
- realizează combinarea selectivă –descoperă un cadru ascuns potrivit pentru
elementele relevante ale unei situaţii problematice;
- realizează comparare selectivă –descoperirea unei relaţii între noile
informaţii şi cunoştinţele anterioare.
- In activitatea cotidiană practică/exerseză gândirea regresivă sau ludică
Demonstrează flexibilitate şi atitudini creative
- Demonstrează schimbarea punctului de vedere, a direcţiei gândirii, a
modului de abordare a unei situaţii sau probleme în funcţie de parametrii noii
situaţii şi a unei decizii fundamentate.
- schimbă demersul pe baza unor noi informaţii
- adaptează metodele de învățământ
- demonstrează flexibilitate în raport cu riscurile identificate
- adoptă decizii rezonabile în funcţie rezultatele elewevilorde context şi
schimbări
- utilizeaza o abordare diferită pentru a obţine acelaşi scop
- se bucură de o provocare
- reacţie favorabilă la nou
- Demonstrează viziune: identifică subiecte şi probleme strategice;
generează direcţii de dezvoltare a domeniului/ instituţieișcolare; se
manifestă proactiv în dezvoltarea strategiilor care conduc la realizarea
obiectivelor; se implică ca agent al schimbării; conduce spre schimbare şi
perfecţionare; nu acceptă status-quo; propune standarde înalte şi convinge
pe alţii să le accepte: gândeşte prospectiv şi acţionează în favoarea
oportunităţilor viitoare
- Atrage şi convinge colegii pentru a participa la cercetare ; comunică

direcţiile şi strategiile proprii, motivează , convinge şi inspiră pe alţii să
urmeze aceeaşi direcţie; demonstrează şi inspiră entuziasm pentru
posibilităţile viitoare; atrage adepţi (followers)care au încredere în el şi îl
urmează; organizează grupul pentru atingerea unui scop comun , chiar
dacă are sau nu o autoritate formală
- respectă şi aplică regulile unei echipe bine constituite
- Acţionează prospectiv în favoarea valorilor şi principiilor domeniului:
- Se implică voluntar pentru a oferi informaţii suplimentare , resurse,

instrumente.

7.1. Obiectivul general al disciplinei  Insușirea achizițiilor fundamentale privind specificul
proiectării metodologiei didactice în educația specială și
aplicarea lor în conceperea unui proiect de lecție
- Luarea în considerare a dificultăţilor de învăţare și a
cerințelor educative speciale în definirea obiectivelor
generale și operaționale ale lecției, în elaborarea
proiectului didactic și a proiectului de intervenție
individualizat
7.2. Obiectivele specifice 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor

specifice acumulate)
Cunoasterea principiilor orientate spre incluziunea scolara
si socială a copilului /adultului cu handicap si a modelului
competential de abordare a persoanei cu handicap și
respectarea lor.. Raportarea la teorii relevante pentru educatia
speciala si educatia speciala inegrata(pedagogia succesului,
invatarea deplina ,ferestrele oportunitatii/momentului optim al
dezvoltarii s.a.). Analiza problemelor actuale in educatia
speciala si in dezvoltarea incluziunii scolare si specificul
sistemului de metode adecvat.
-Raportarea la concepte importante pentru educația specială(
care asigură respectarea drepturilor omului, s; care asigură
abordarea pozitivă , compensarea, recuperarea /reabilitarea,
tratarea individualizată, progresul școlar Analiza conceptuală
şi operaţionalizarea conceptelor în tema de cercetare.
- Reflecţie critică şi constructivă pentru stabilirea obiectivelor
; definirea operațională a obiectivelor recuperatorii și
compensatorii care pot fi realizate într-o lecței centrate pe
elev, pe nivelul atins în ănvățarea percepătivă, cognitivă,
psihomotorir , etc
- Cunoasterea specificului si avantajelor diferitelor strategii
didactice, evidențiind prevalența strategiilor activ-
participatibve și individualiatoare
- Cunoaşterea specificului principalelor metode, tehnici şi
procedee didactice în domeniul educatiei speciale și a unor
cerințe /condiții pentru a fi utilizate.
-.Definirea operationala a obiectivelor șințnd nd cont de
diversitatea individuală dintr-o clasă
-Realizarea un proiect de lecție din școala specială ținând
cont de toaote exigențele specifice educației speciale
Realizarea unui proiect de lecție în condițiile integrării elevilor
cu handicap grav și sever (sindroame rare, autism, ADHD,
polihandicap ş.a.)
Colaborare cu cadrele didactice incluzive din școala de masă
pentru a stabili adaptarea și individualizarea demersului
didactic
Desfășoară și realizează lecția , aplicând cunoștințele specifice
de metodică și didactică în condițiile specifice ale educației
specialeale, valorificând nformațiile recente
alepsihopedagogiei speciale
-E laborarea proiectului de intervenție individualizat ținân
cont de cunoștințele științifice recente și de experiența
avansată din domeniu( pe arii de dezvltar; în echipă ; etc)
8. Conţinuturi
1. Finalitatile educatiei. Importanța raportării Prelegere Materialul

la idealul educational contemporan în educația pentru
Procedee de comunicare
specială. Aspecte specifice importante pentru examinare:
actualizarea și dezvoltarea întregului potențial interactivă - cărţile
biopsihic al unui copil/elev cu handicap. îndicale la
Prezentare Power Point
Importanța dezvoltării creativității la elevii cu bibliografie
handicap fizic și senzorial din perspectiva Activități pe grupe - folder trimis
integrării profesionale , accesului în pe email
Activități de utilizare a
învățământul superior și a unei cariere - material oferit
intelectuale de succes. Importanța dezvoltării tehnologiei de acces pe CD
armonioase a copiilor cu handicap pe cele - biblioraft
cinci domenii ale educației. Importanța Studiu individual pentru copiere
obiectivelor-cadru și de referințăîn educația Modelarea comportamentului - site, link
specială . Obiectivele generale și operaționale
ale lecției
2. Principiile respectării si promovării drepturilor -

copilului în educație ( principiul normalizării, al - Demonstraţii
nediscriminării, principiul integrării și - Studii de caz
incluziunii școlare, sociale și profesionale, -Analiza de catre studenti a
principiul abordării pozitive, intervenţiei şi documentelor studiate
educaţiei timpurii, prevenirii, centrării pe copil -Prezentare și analiză film
si responsabilizării copilului) -Activități pe grupe
Prelegere
. 3.-Concepte fundamentale pentru didactica și
metodica educației speciale : Procedee de comunicare
recuperare/reabilitare, șanse egale, egalizarea
interactivă
şanselor, nevoi speciale, nevoi de
sprijin/suport,cerinţe educative speciale(CES), Activități de utilizare a
compensare și tipuri de compensaredificultăți
tehnologiei de acces
de învățare, tulburări de învățare.
Operaționalizarea conceptelor Demonstraţii
Teorii relevante (învăţarea deplină, pedagogia Activități pe grupe
succesului, modelul competenţial, îmbogățirea
Observare
instrumentală și învățarea mediată) pentru
proiectarea didactică
4. Aspecte specifice ale proiectării curriculare în Prelegere interactivă

educația specială . Adaptarea curriculară și
importanța ei. Realizarea adaptării curriculară
prin: simplificare- accesibilizare; extensie Analiza curriculară
(introducerea unor activităţi suplimentare de
compensare – recuperare); selectarea unor Activități pe grupe
metode şi procedee didactice şi a unor mijloace Demonstraţii
de învăţământ care asigură progresul elevilor cu
hándicap; folosirea unor metode şi procedee de Conversatie
evaluare bazate pe abordarea pozitivă, care
evidenţiază punctele tari(ce poate să facă), Dezbatere
evoluţia şi performanţele elevilor în diferite
planuri.
5 Tendinţe în proiectarea curriculară. Curriculum
integrat.Design curricular universal; Anti-bias
curriculum; Curriculum afectiv; Designul
universal în documentele ONU. Importanța
Designului curricular universal prin prisma Brainstorming
principiilor incluziunii , nediscriminării și
centrării pe elev , prin luarea în considerare a
marii diversități individuale , culturale...
Designul curricular universal din perspectiva
educaţiei pentru toţi/fiecare şi construirea şcolii
incluzive
6. Proiectarea pedagogică a lecției. Logica
proiectării lecției , având în vedere specificul Analize de proiecte
educației speciale. Aspecte specifice ale didactice
proiectului de lecție. Strategiile didactice. Metode euristice
Asigurarea caracterul activ, participativ al lecției Demonstratii cu mijloacede
ținând cont de marea diversitate individuală . învățământ
Deschiderea educației speciale și a lecției spre
viața reală . Obiective cognitive, afective și Exerciții
psihomotorii
7. Aspecte metodologice ale elaborării şi Analize PIP
redactării planului de intervenţie
individualizat(PIP). Implicarea beneficiarului, a
familiei şi a echipei de stabilire a nevoilor de
sprijin. Relaţia dintre planul de Exerciții
recuperare/intervenţie psihopedagogică şi alte Activitate pe grupe
documente utilizate în evaluarea, expertiza,
educaţia şi protecţia specială (fişa nevoilor de
sprijin, caracterizarea psihopedagogică, fişa
logopedică ş.a.).
Exerciții de definire operațională
8. Orientarea lecției spre realizarea învățării
a obiectivelor cognitive și
perceptive având în vedere afectările specifice. psihomotorii
Creşterea sensibilităţii absolute şi diferenţiale a Exemple de obiective afective
principalilor analizatori. Formarea unor abilități
de observare şi explorare a realităţii. Formarea
unor structuri perceptive noi pentru simboluri
figurale (semnul de circulaţie, interdicţii) şi
pentru cele alfanumerice. Sustinerea procesului Mjloace audio-vizuale
de compensare. Exemple de obiective
operaționale lecției , de metode și mijloace de
învățământ
9. Orientarea lecției spre dezvoltarea proceselor

mnezice la diferite categorii de copii cu
handicap. Luarea în considerare a afectării
memoriei în cazul handicapului de intelect.
Luarea în considerare a rolului compensator al
memoriei în handicapul senzorial. Strategii,
metode și procedee care asigură eficaxitatea
celor trei procese mnezice memorării/encodării,
stocării şi recuperării informației . Memoria ca
resursă compensatorie în cazul unor persoane cu
handicap.
10.Orientarea lecției spre dezvoltarea laturii
informaţionale a gândirii. Formarea noţiunilor la
diferitelor categorii de persoane cu handicap.
Formarea noţiunilor în procesul de învăţământ
având în vedere afectările specific diferitelor
categorii de persoane cu handicap. Metode
compensatorii şi recuperatorii vizând diminuarea
tulburărilor formării noţiunilor la copii cu
handicap mintal.
11. Învăţarea cognitivă. Orientarea lecției spre
dezvoltarea laturii operaţionale a gândirii.
Importanța obiectivelor formative orientate spre
formarea operaţiilor gândirii la diferite
categorii de elevi cu handicap în vederea
adaptării şi integrării sociale și
profesionale.Condții privind realizarea
înţelegerii la elevii cu handicap de intelect
Dezvoltarea gândirii prin antrenarea operatorilor
logici la nivel acţional, iconic şi verbal.
Rezolvarea de probleme și metacogniția .
Importanţa rezolutivităţii şi creativităţii pentru
integrarea socială a unor persoane cu handicap
12. Realizarea obiectivelor psihomotorii ale

lecției( raportarea la o taxonomie adecvată,
respectarea regulilor de formare a unor
deprinderi , identificarea și satisfacerea unor
cerinte educative speciale( de ex exersarea
aceleasi deprinderi pe dispozitive diferite de la
cele mai simple la cele complexe de la un loc de
muncă), orientarea spre competențe necesare în
plan școlar, cotidian și social
13. Evalurea în educația specială. Principiile
evaluării. Exigențe privind evaluarea
diagnostică, evaluarea inițială, evaluarea
sumativă , asigurarea feed-backul pe tot
parcursul lecției. Fișa de progres școlar
14. Orientarea școlară și profesională a
persoanelor cu handicap. Probleme actuale ale
integrării profesionale a persoanelor cu
handicap: Bune practici, Exemple.
Analiza SWOT
Analiza unor bune practici
Activitate în echipă
Bibliografie
- Cretu Verginia (2011) – Tratat de Psihopedagogie specială capitolul XV- Învăţarea cognitivă
la elevii cu handicap mintal ; Design curricular universal, pag 842-867 şi pag.897-931, coord
Emil Verza, Florin Verza Editura Universităţii din Bucureşti
-Popovici Doru Vlad (2007) Orientari teoretice si practice in educatia integrata, Arad , Ed Univ
A. Vlaicu
- Mara, L. (2009). Strategii didactice în educaţia incluzivă (Ediţia II). Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică.
- Doru-Vlad Popovici, Aurelia Racu, Anatol Danii, Verginia Creţu (2009)- Intervenţia
recuperativ-terapeutică pentru copiii cu dizabilităţi multiple, Chişinău. Editura Ruxanda
- Creţu Verginia (2010 )- Concepte şi principii care semnifică respectarea drepturilor
inalienabile ale persoanei cu handicap, în volumul Psihologia sănătăţii; Abordări aplicate(coord
E. Avram), Bucureşti , Editura Universitară (pag 36-70)
- Creţu Verginia (1999), Educaţia pentru Drepturile Copilului, Bucureşti, FDSC, Editura
Semne.
- Verza Emil (1998), Psihopedagogia specială, Bucureşti, E.D.P.
B.Material de aprofundare
- Cerghit Ioan(2002) Sisteme de instruire alternative şi complementare, Ed. Aramis, Bucureşti
--Creţu Carmen (1999). Curriculum diferenţiat şi personalizat. Bucureşti: Editura Polirom.,
- Verginia Cretu (2006) Integrarea tehnologiilor de acces-, conditie a egalizarii sanselor

pentru nevazatori, revista Informatica, vol.X/2006 -(revista recunoscuta de CNCSIS, seria B)
-Cretu Verginia (2008)- Cresterea eficientei didactice a jocului pe calculator prin
procesarea informatiei la nivel actional, iconic si verbal în volumul Interactiune Om-
Calculator -RoCHI 2008, Iaşi, Editura MatrixRom (IndexCopernicus Journal Abstract 240
puncte);
Cretu Verginia, Modul curricular pentru educatia speciala a copiilor cu handicap mintal
sever in revista Societate si Handicap nr.1-2/2001
;
-Creţu Verginia, Stimularea copilului pe arii de dezvoltare şi câmpuri sociale prin activitate şi
participare, în: Societate şi hanidicap, nr.1-2, 2001.
-Vrasmas E, Oprea V, Vrasmas Tr. – Bune practici în educaţia incluzivă (Good practices in
inclusive education),Bucureşti, Representative of UNICEF in Romania, Bucureşti, 2002.
-Zlate Mielu (1999)– Psihologia mecanismelor cognitive, Polirom, Iaşi (selectiv, în funcţie de
cerinţele programei).
Preda Vasile, Cziker Roxana (2004) – Explorarea tactil – kinestezică în perceperea obiectelor,
a imaginilor tactile şi în lectura Braille, Presa Universitară Clujeană, Cluj.
- ONU (1989) Conventia cu privire la Drepturile Copilului.
- ONU (1989) Conventia privind Drepturile persoanelor cu Dizabilități
-- Revista de Psihopedagogie ; Universitatea din Bucuresti-Catedra de Psihoprdagogie
Speciala și Departamentul pentru invățământ Superior și Cercetare Stiințifică Humanitas
-American Journal of Mental Retardation
C. Alte surse utile
- Cerghit Ioan(1997), Metode de învățământ , Bucureşti, E.D.P. RA
- Cojocaru Stefan ( 2006)- Proiectul de interventie in asistenta sociala. De la propunerea de
finantare la planurile individualizate de interventie, Iasi , Polirom
-Creţu Verginia (2006) – Integrarea şi incluziunea socială a persoanei cu handicap. Strategii şi
metode de cercetare , Bucureşti, Editura Printech.
-Holban I (1995)-Teste de cunoştinţe, Bucureşti, E.D.P. RA;
- Micle Mircea(2003) – Psihologie cognitivă, Polirom, Iaşi

1. Analiza idealul educational contemporan din Dirijarea activității
legislația educațională din țara noastră și alte țări studenților în seminar
europene. Analize centrate pe evidențierea pentru a realiza analiza
potențialului biopsihic în cazul diferitelor categorii de unei probleme propuse
la curs ( pe baza
copii/elevi cu handicap ; evidențierea ariilor în care un
studiului individual,
copil poate progrsa și performa, în pofida dezvoltării conspectării unui
inegale a altor zone psihice. Demonstrarea importanței studiu )
dezvoltării creativității la elevii cu handicap fizic și Lectura
senzorial Exemple de obiective-cadru și de referință. Problematizare
Definirea obiectivelor generale(cognitive, afective și Dezbatere
psihomotorii) și operaționale ale lecției.Exemple de Exercitii de definirea
obiective ale educației intelectuale , fizice , morale, obiectivelor
estetice și ale educației prin și pentru muncă ;
importanța lor pentru integrarea socială
2 Principiile respectării si promovării drepturilor Analiza critica a unui

copilului în educație ( principiul normalizării, al film
nediscriminării, principiul integrării și incluziunii Studii de caz
școlare, sociale și profesionale, principiul abordării Lectura
pozitive, intervenţiei şi educaţiei timpurii, Eseu
Activitate in echipă
prevenirii, centrării pe copil si responsabilizării Probleme și
copilului) exercițiixerciţii
. 3.-Concepte fundamentale pentru didactica și metodica Instruire asistată de

educației speciale : recuperare/reabilitare, șanse egale, calculator
egalizarea şanselor, nevoi speciale, nevoi de Studii de caz
sprijin/suport,cerinţe educative speciale(CES), Conversație
Dezbatere
compensare și tipuri de compensaredificultăți de
Lectura
învățare, tulburări de învățare. Operaționalizarea Eseu
conceptelor
Teorii relevante (învăţarea deplină, pedagogia
succesului, modelul competenţial, îmbogățirea
instrumentală și învățarea mediată) pentru proiectarea
didactică
4 Aspecte specifice ale proiectării curriculare în Analiza SWOT

educația specială . Adaptarea curriculară și importanța DEmonstrația
ei. Realizarea adaptării curriculară prin: simplificare- Lectura
accesibilizare; extensie (introducerea unor activităţi Conversație
suplimentare de compensare – recuperare); selectarea Dezbatere
Problematizare și
unor metode şi procedee didactice şi a unor mijloace de activitate în echipă
învăţământ care asigură progresul elevilor cu hándicap;
folosirea unor metode şi procedee de evaluare bazate
pe abordarea pozitivă, care evidenţiază punctele tari(ce
poate să facă), evoluţia şi performanţele elevilor în
diferite planuri.
5 Tendinţe în proiectarea curriculară. Curriculum Prezentare Power
integrat.Design curricular universal; Anti-bias Point a unor module
curriculum; Curriculum afectiv; Designul universal în curriculare
documentele ONU. Importanța Designului curricular Problematizare și
activitate în echipă
universal prin prisma principiilor incluziunii ,
Rotirea în sarcini
nediscriminării și centrării pe elev , prin luarea în
considerare a marii diversități individuale , culturale...
Designul curricular universal din perspectiva educaţiei
pentru toţi/fiecare şi construirea şcolii incluzive
6. Proiectarea pedagogică a lecției. Logica proiectării Prezentare Power
lecției , având în vedere specificul educației speciale. Point
Aspecte specifice ale proiectului de lecție. Strategiile Joc de rol
didactice. Asigurarea caracterul activ, participativ al Trainingul pregătitor
Simulări
lecției ținând cont de marea diversitate individuală .
Analiza critica a unor
Deschiderea educației speciale și a lecției spre viața metode și mijloace de
reală . Obiective cognitive, afective și psihomotorii învățământ
7. Aspecte metodologice ale elaborării şi redactării Demonstrații-

planului de intervenţie individualizat(PIP). Implicarea Studii de caz
beneficiarului, a familiei şi a echipei de stabilire a Mijloace
nevoilor de sprijin. Relaţia dintre planul de audiovizuale
recuperare/intervenţie psihopedagogică şi alte Analiza si
documente utilizate în evaluarea, expertiza, educaţia şi dezbatere pe baza
protecţia specială (fişa nevoilor de sprijin, unui PIP
caracterizarea psihopedagogică, fişa logopedică ş.a.). Dezbatere pe
marginea unui film
si elborarea unui
PIP retroactiv
Conversație
Dezbatere
Lectura
8. Orientarea lecției spre realizarea învățării perceptive
având în vedere afectările specifice. Creşterea Demonstrația
sensibilităţii absolute şi diferenţiale a principalilor Analiza critica a unor
analizatori. Formarea unor abilități de observare şi metode și mijloace de
învățământ
explorare a realităţii. Formarea unor structuri perceptive
Exerciții de definire a
noi pentru simboluri figurale (semnul de circulaţie,
obiectivelor
interdicţii) şi pentru cele alfanumerice. Sustinerea
operaționale ale
procesului de compensare. Exemple de obiective
lecției vizînd
operaționale lecției , de metode și mijloace de
învățarea
învățământ
perceptivă
9 Definirea de obiective generale și operaționale vizând Definirea de
dezvoltarea proceselor mnezice la diferite categorii de obiective generale
copii cu handicap. Strategii, metode și procedee care și operaționale
asigură eficaxitatea celor trei procese mnezice vizând dezvoltarea
memorării/encodării, stocării şi recuperării informației- proceselor mnezice
exemple . Memoria ca resursă compensatorie în cazul Exerciții
unor persoane cu handicap- exemple. mnemotehnice
Problemaizarea
10. Definirea de obiective generale și operaționale Exerciții de:
vizând dezvoltarea laturii informaţionale a gândirii. definire a
Exemple de metode și mijloace de învățământ care obiectivelor
contribuie la formarea noțiunilor. Metode și procedee informative;
compensatorii şi recuperatorii vizând diminuarea exemplificarea
tulburărilor formării noţiunilor la copii cu handicap conținutului –
mintal, evitarea clișeelor verbale.. notelor si sferei
unor noțiuni
Dezbatere
11 Definirea de obiective generale și operaționale Exerciții de:

vizând dezvoltarea laturii operaţionale a gândirii la definire a
diferite categrii deelvi cu handicap.. Stabilirea de forme obiectivelor
de organizare a mediului instructi (excursii ) , de formative
metode și mijloace pentru antrenarea microoprațiilor Analiza critica a unor
gțndirii/ operatorilor logici la nivel acţional, iconic şi metode și mijloace de
verbal. Soluții pentru dezvoltarea rezolutivităţii şi învățământ
creativităţii pentru integrarea socială a unor persoane cu Dezbatere
handicap fizic, senzorial
12 Definirea obiectivelor psihomotorii ale unei lecții;, Exerciții de:

identificarea de soluții , de metode și mijloace pentru stabilire a nivelului
formarea unor abilități, recuperarea/reabilitareași taxonomic pe baza
formarea autonomiei personale; raportarea obiectivelor analizei si
lpsihomotorii la ocupații pe care le-ar putea practica dezbaterii unui
elvii cu anumite deficiențe , pentru care sunt posturi studiu de caz; de
vacante pe piața liberă a muncii definire
operațională a
obiectivelor
psihomotorii;
Dezbatere de
raportare la piața
muncii.
13 Principiile evaluării. Selectarea de instrumente pentru Dezbatere pe baza
evaluarea diagnostică, evaluarea inițială, evaluarea unei analiza uor
sumativă .Analiza de exemole privindasigurarea feed- documente privind
backul pe tot parcursul lecției și flexibilizarea evaluarea: Exerciții
demersului didactic. Elaborarea unei fișe de progres de selectie și
școlar completare a unor
scale, de elaborare
a nei fișe de
progres școlar
14 Orientarea școlară și profesională a persoanelor cu Analiza SWOT (scoala
handicap. Probleme actuale ale integrării profesionale a specială, scoală
persoanelor cu handicap: Bune practici, Exemple. profesională , centre de
educație incluzivă)
Simulări
Dezbatere
Problematizare-idei de
proiecte-brainstorming
Bibliografie

-Instituțiile de educație specială asteaptă soluții privind integrarea copiilor cu handicap grav și sever
.Problematica este exemplificată și cu modalități de intervenție individualizată vizând incluziunea școlară și
progresul acestor categorii de elevi, cu exemple privind pomovarea metodelor alternative și augmentative de
comunicare.
-Comunitatea academică asteaptă creștereanumărului studenților cu handicap fizic, vizual ș.a; problematica
acestora și soluții sunprezente în curs
- Asociațiile și fundațiile din domeniul handicapului au așteptări în zona integrării profesionale a persoanelor
cu handicap ;De aceea vor fi exemple de cercetări –acțiune, de bune practici
10. Evaluare
evaluare evaluare
10.4. Curs Comportament activ- orală
participativ
Problematizează, se orală
manifestă ca un spirit
critic care pune
probleme pe baza
cunostințelor
academice anterioare
și a cunoașterii
realității școlare
1 punct
10.5. Seminar/ Documentare –
Laborator prezentare
Analiză critică a
problematicii
Elaborarea si
prezentarea unui
proiect de lecție și a
unui PIP
Identificare de bune
practici pentru
probleme insuficient
rezolvate în educația
specială
2 puncte
Standard minum de Elaborează un proiect de cercetare
performanţă Elaborează un proiect de intervenție individualizat
Examen scris 7 puncte
FISA DISCIPLINEI


2.1. Denumirea disciplinei EDUCATIE INTEGRATA
curs
seminar
2.4. Anul de II 2.5. I 2.6. Tipul E1 2.7.Regimul Ob
studiu Semestrul de disciplinei
evaluare

3.1. Număr de ore pe 4 3.2. Din care 2 3.3. 2
săptămână Curs Seminar/laborator
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de 10
specialitate şi pe teren
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi 2

4.1. de curriculum Fundamentele psihopedagogiei speciale,
Psihopedagogia copiilor cu dificultati de invatare
4.2. de competenţe nu e cazul
• videoproiector
• tabla
5.2. de desfăşurare a seminarului/ • sala de curs
laboratorului • videoproiector
• tabla

Competenţe • Cunoasterea principiilor, teoriilor si modelelor de organizare ale
profesionale invatamantului special;
• Intelegerea sistemelor de organizare, alternative ale educatiei speciale;
• Cunoasterea principalelor directii de reformare ale educatiei speciale, pe
plan intern si international.
• Promovarea schimbarii la nivelul scolii speciale prin strategii adecvate;
• Elaborarea de Planuri Educative Personalizate
• Proiectarea unor forme si strategii alternative in educatia speciala.
Competenţe • Evaluarea elevilor cu CES in vederea integrarii sociale si educationale;

transversale • Aplicarea metodelor specifice educatiei integrate prin studii de caz;
• Elaborarea de Programe de Servicii Personalizate pe categoria de
deficienta.
• Cunoasterea sistemului de valori pe care bazeaza scoala incluziva;
• Respectarea drepturilor persoanelor cu handicap si valorizarea acestora;
• Promovarea unei culturi bazate pe incluziune la nivel de scoala si
comunitate.

7.1. Obiectivul general al Insusirea de catre studenti a principiilor, teoriilor si
disciplinei modelelor de organizare ale invatamantului special
7.2. Obiectivele specifice • Familiarizarea studentilor cu sistemele de
organizare, alternative ale educatiei speciale
• Insusirea principalelor directii de reformare ale
educatiei speciale, pe plan intern si international
• Insusirea principiilor, procedeelor si strategiilor
folosite pentru Evaluarea elevilor cu CES in
vederea integrarii sociale si educationale
• Formarea capacitatilor necesare in vederea
elaborarii programelor educative personalizate si
planurilor de servicii personalizate;
• Pregatirea studentilor pentru a deveni, la randul
lor, formatori pentru raspandirea cunostintelor
privind educatia integrata in intreg sistemul
general de invatamant;
• Dobandirea cunostintelor necesare in vederea
conducerii unui centru de integrare dintr-o scoala
incluziva;
• Formarea capacitatilor si deprinderilor necesare
colaborarii cu profesorii si familiile elevilor cu
handicap, in procesul de aplicare a strategiilor
didactice din domeniul educatiei integrate.
8. Conţinuturi
1. Delimitari conceptuale. Cadrul legislativ • prelegerea Suport de curs
national si international. Experienta interactiva
internationala actuala privind sprijinul si
cooperarea in predare-invatare pentru
copiii cu CES in scolile obisnuite.
2. Bariere ale invatarii. Caracteristicile • prelegerea Suport de curs

tulburarilor de invatare – clasificare, interactiva
evaluare, interventie. Reducerea
dizabilitatilor. Deprivarile. Modalitati de
rezolvare educationala.
3 Asigurarea dreptului la educatie pentru toti • prelegerea Suport de curs

elevii. Implicatii pentru profesorii din interactiva
scoala incluziva. Reactii ale profesorilor.
4 Strategii de alcatuire a echipelor de • prelegerea Suport de curs
interventie. Echipa multidisiplinara- roluri si interactiva
caracteristici. Echipa de sprijin pentru
profesorii din scoala incluziva. Modele
romanesti si internationale.
5 Regulile generale ale UNESCO – 2001, • prelegerea Suport de curs
pentru optimizarea integrarii educationale a interactiva
copiilor cu dizabilitati; Includerea fiecarui
individ, Comunicarea, Organizarea clasei,
Proiectarea lectiilor, Planuri individuale,
Sprijin individual, Mijloace de sprijin,
Managementul comportamentului, Munca in
echipa.
6 Modele de bune practici pentru integrarea • prelegerea Suport de curs
elevilor cu CES. Proiecte derulate pentru interactiva
integrarea copiilor cu CES. Bariere si factori • studii de caz
de succes in realizarea rolului cadrului didactic
de sprijin (CDS). Competentele cadrului
didactic de sprijin. Studio de caz si
recomandari.
7 Rolul cadrelor didactice de sprijin (CDS) in • prelegerea Suport de curs
rezolvarea dificultatilorr de invatare. Program, interactiva
strategii si metode. Echipa de sprijin pentru
profesori (ESP) – tehnici de comunicare si
colaborare eficienta.
8 Strategii si instrumente de activitate pentru • prelegerea Suport de curs
cadrele didactice de sprijin (CDS) si echipele interactiva
de sprijin pentru profesori (ESP). Tehnici de
evaluare anuala. Modele de buna practica
pentru intalnirile de evaluare anuala.
9 Intocmirea si revizuirea planului educativ • prelegerea Suport de curs
individual (PEI). Rolul CDS si ESP in interactiva
adaptarea si diferentierea curriculara,
destinata elevilor cu CES. Sprijin si resurse
pentru familie.
10 Dezvoltari psihopedagogice ale educatiei • prelegerea Suport de curs
pentru toti. Problema diferentelor si diferentierii interactiva
in educatie. Diversitatea si etica in scoala.
Functia integratoare a scolii din perspectiva
etica si cetateneasca. Diversitatea culturala in
scoala. Aspecte ale evaluarii rezultatelor
scolare in sistemul de invatamant integrat.
11 Strategii contemporane pentru educatia • prelegerea Suport de curs

scolara a copiilor cu deficiente intelectuale, interactiva
auditive, vizuale si fizice. Noi viziuni in
managementul mediului de invatare.
12 Traume psihice si stresul de separatie la • prelegerea Suport de curs
copiii cu deficiente institutionalizati. Reactii si interactiva
tulburari afective la experientele stresante din
institutii. Tulburari de adaptare, reactii
emotionale si tulburari afective minore.
Aspecte teoretice si practice in cadrul
procesului de integrare educationala.
13 Adaptarea scolara si particularitatile • prelegerea Suport de curs

biopsihosociale ale scolaruli mic si mijlociu. interactiva
Relatia dintre scoala incluziva si mecanismele
socio-adaptative ale elevului cu deficiente.
Partularitati ale comportamentului adaptativ
scolar la elevii cu deficiente.
14 Modele si strategii generale, care • prelegerea Suport de curs

favorizeaza instruirea eficienta pentru elevii cu interactiva
deficiente. Modele care leaga eficienta
instruirii de timp. Invatarea deplina (eficienta)-
“mastery learning”. Modelul de structurare a
timpului in clasa. Modelul “Quait” de instruire
eficienta. Instruirea directa (explicita). Modelul
comunitatii scolare protective.
Bibliografie
. D.V. POPOVICI – Orientari teoretice si practice in educatia integrata, Editura
Universitatii “Aurel Vlaicu”, Arad, 2007.
1. *** RENINCO-UNICEF – Ghid de predare-invatarea pentru copiii cu cerinte
educationale speciale, Buc. 1999.
2. *** MECT-RENINCO-UNICEF – Ghid pentru cadre didactice de sprijin
CDS – UNICEF, 2003.
3. *** UNESCO – Proiectul „Cerinte speciale in clasa”, 1995.
4. *** UNESCO – GHID pentru profesori – „Sa intelegem si sa raspundem la cerintele
elevilor din clasele incluzive, UNICEF-RENINCO, 2002.
5. M.AINSCOW – Special needs in the clasroom, a teacher education guide, Jessica
Kingsley Publishers Ltd. 1994.
6. H.N.BANBURY, A.ROTATORI, A.R.FOX – Issues in special education,
Hayfield Publishing Co. 1987.
7. R.E.FLYNN – Normalisation, social integration and community services, University
Park Press, Baltimore, 1990.
8. H.KAUFMAN – Exceptional children – introduction to special education Simon
&Shuster, 1991.
9. P.KNOBLOCK – Understanding exceptional children and youth, Little
Brown and Co. Boston, Toronto, 1987.
10. M.L.MELERO, J.F.G.LOPEZ – Cominado hacia el siglio XXI la integracion escolar,
Universidad de Malaga, 1990.
11. D.V.POPOVICI – „Idei pentru reforma. Educatia speciala in Norvegia-prezent si
perspective”, in Revista de Educatie Speciala, nr.1/1993.
12. D.V.POPOVICI – „Aspecte ale relatiei dintre normalizare si calitatea vietii la
handicapatii mintal”, comunicare la Simpozionul RENINCO, Craiova, 1995.
13. D.V.POPOVICI – „Influenta institutiilor traditionale asupra personalitatii
handicapatilor mintal”, in revista Recuperarea si Integrarea persoanelor cu handicap,
nr.2/1996.
14. D.V.POPOVICI – Elemente de psihopedagogia integrarii, Edit. PRO-HUMANITATE,
1999.
15. D.V. POPOVICI – Orientari teoretice si practice in educatia integrata, Editura
Universitatii “Aurel Vlaicu”, Arad, 2007.
16. D.V. POPOVICI, A. RACU, A. DANI (2009)- Educatia incluziva - Ghid pentru cadrele
didactice si manageriale, Edit. Universul Chisinau, Rep. Moldova.
17. D.V. POPOVICI (coord.) (2010) - Psihopedagogia integrata, Tipografia Centrala
Chisinau, Rep. Moldova.
18. D.V. POPOVICI, A. ROZOREA (2013) - Protectia Sociala a Copilului FICE-Romania,
Anul XV, Nr. 12 (49-50) - Orientarea Scolara si Planificarea Careierei Copiilor si Tinerilor
cu CES.
19. GH.RADU – „Contradictii ale sistemului actual de insusire si educatie speciala a
handicapatilor mintal”, in Revista de Educatie Speciala, nr.1/1992.
20. J.SUTCLIFFE – Integration for adults with learning difficulties, The National Institute
of Adults Continuing Education, England and Wales, 1992.
21.T.J.WEIHS – Sa-i ajutam iubindu-i, Edit. Humanitas, 1992.
22.E.VERZA – „Psihopedagogia integrarii si normalizarii” in Revista de Educatie
Speciala, nr.1/1992.
23. E.VERZA, E. PAUN – Educatia integrata a copiilor handicapati, RENINCO-UNICEF,
1998.
24. E. VERZA, F.E.VERZA (2011) - Tratat de psihopedagogie speciala, Edit.
Universitatii din Bucuresti.
24.T.VRAJMAS, I.MUSU, P.DOUNT – Integrarea in comunitate a copiilor cu cerinte
educationale speciale, MEN si UNICEF, 1995.
25. T. VRASMAS – Scoala si educatia pentru toti, Edit. Miniped, Bucuresti, 2004.
1 Educatia incluziva in Europa – Studii de caz Documentare Suport
Realizari si perspective ale educatiei integrate Dezbatere structurata bibliografic
din Romania i perioada contemporana
2 Dificultati de invatare / tulburari de invatare. Referat Studiu de caz
Modalitati de interventie recuperativa. Strategii Dezbatere structurata
recomandate in educatia integrata a elevilor cu
deficiente mintale
3. Niveluri functionale ale normalizarii si Exemplificare Suport
calitatea vietii persoanelor cu dizabilitati. Erori bibliografic
in aplicarea principiului normalizarii
4 Modele de organizare ale invatamantului Prezentare Suport
integrat pentru elevii cu dizabilitati. Avantaje si bibliografic
limite ale integrarii si normalizarii
5 Bariere si factori de succes in realizarea Prezentare Suport
rolului cadrului didactic de sprijin (CDS). bibliografic
Competentele cadrului didactic de sprijin.
Studio de caz si recomandari.
6 Rolul cadrelor didactice de sprijin (CDS) in Prezentare Studiu de caz
rezolvarea dificultatilorr de invatare. Program,
strategii si metode. Echipa de sprijin pentru
profesori (ESP) – tehnici de comunicare si
colaborare eficienta.
7 Principiul incluziunii si implicatiile lui in Studiu de caz Suport
educarea si recuperarea elevilor cu deficiente bibliografic
8 Adaptarea curriculara si planul de interventie Prezentare Suport
individualizat pentru elevii cu dizabilitati bibliografic
9. Modele si strategii generale in sprijinul Prezentare Suport
instruirii eficiente pentru elevii cu deficiente. bibliografic
10 Influenta institutiilor traditionale asupra Studiu de caz

personalitatii personelor cu deficiente.
11.Particularitati ale comportamentului Studii de caz Suport
adaptativ scolar la elevii cu deficiente. bibliografic
12 Realizarea planului educativ individual Studiu de caz draft

(PEI). Implicarea cadrelor didactice de sprijin
si ESP in adaptarea si diferentierea
curriculara, destinata elevilor cu CES
13 Planul educational individualizat Proiect
14 Planul educational individualizat Sustinere
Bibliografie
1. *** RENINCO-UNICEF – Ghid de predare-invatarea pentru copiii cu cerinte
educationale speciale, Buc. 1999.
2. *** MECT-RENINCO-UNICEF – Ghid pentru cadre didactice de sprijin
CDS – UNICEF, 2003.
3. *** UNESCO – Proiectul „Cerinte speciale in clasa”, 1995.
4. D.V. POPOVICI, A. RACU, A. DANI (2009)- Educatia incluziva - Ghid pentru cadrele
didactice si manageriale, Edit. Universul Chisinau, Rep. Moldova.
5. D.V. POPOVICI (coord.) (2010) - Psihopedagogia integrata, Tipografia Centrala
Chisinau, Rep. Moldova.
6. D.V.POPOVICI – Elemente de psihopedagogia integrarii, Edit. PRO-HUMANITATE,
1999.
7. BABAN, A (coord.) (2002) Consiliere educationala, Cluj Napoca, Psinet
8. DUMITRU, I. Al. (2004) Consiliere psihopedagogica. Fundamente teoretice si sugestii
practice de actiune, Timisoara, Eurostampa
9.GHERGUT, A. (2001) Psihopedagogia persoanelor cu cerinte speciale. Strategii de
educatie integrata, Iasi, Polirom
10.UNGUREANU, D. (2000) Educatia integrata si scoala incluziva, Timisoara, Editura de
Vest

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul
aferent programului
Continuturile au fost elaborate in conformitate cu necesitatile de pregatire a
personalului didactic din invatamantul special si integrt, cu standardele
ocupationale ale profesiilor din domeniu si cu orientarile teoretice si practice
actuale din domeniul educatiei integrate
10. Evaluare
itemi grila)
Evaluare sumativa
10.5. Seminar/ Interventii in Tabel de frecventa 20%
Laborator dezbateri, referate
si studii de caz
Plan educational Proiect 20%
individualizat
Standard minum
de performanţă
Cunoasterea principalelor orientari teoretice si practice referitoare la domeniu educatiei
integrate
Cunoasterea principiilor, structurii si finalitatilor planului educational individualizat
FIȘA DISCIPLINEI
1.4. Domeniul de studii Științel ae Educației

2.1. Denumirea disciplinei INCLUZIUNEA SOCIO-EDUCAȚIONALĂ A
PERSOANELOR BOLNAVE CRONIC ȘCOLARIZATE LA
DOMICILIU SAU ÎN ȘCOALA DE SPITAL
seminar
2.4. Anul de studiu II 2.5. I 2.6. Tipul de E1 2.7.Regimul F

Tutoriat 3
Examinări 2
Alte activităţi 3

• Educatie integrată
• Protectie specială
• Psihopedagogia persoanelor cu deficiențe
(intelect, senzoriale, neuromotorii)
5.1. de desfăşurare a cursului 
5.2. de desfăşurare a seminarului/ 
laboratorului

Competenţe  Competențe profesionale:
profesionale - Utilizarea terminologiei şi metodologiei de intervenție psihologică și
educațională pentru persoanele (copii și tineri) îndelung
spitalizate/imobilizate la domiciliu înscrise în școlarizrea în spital/la
domiciliu, precum şi pentru familiile acestora.
- Elaborarea de planuri de intervenție personalizate pentru persoanele cu
boli cronice/limitatoare de viașă, înscrise în școala de spital
- Executarea de activităţi specifice de consiliere psihologică, educațională
şi de asistenţă socială, cu beneficiarii direcți și cu familiile acestora
• Cunoștințe
- Noțiuni legate de specificul manifestării bolilor cronice/limitatoare de
viață;
- Stabilirea de scopuri şi obiective în procesul intervenției
psihoeducaționale pentru copiii și adolescenții școlarizați în spital/la
domiciliu;
- Cunoștințe privind etapele proiectării activităților de intervenție
psihoeducațională în școala de spital/școlarizarea la domiciliu.
- Noțiuni legate de consilierea psihologică și educațională,individuală şi de
grup.
• Abilităţi
- Elaborarea și aplicarea adecvată a unor metode de intervenție
psihoeducațională în școala de spital/școlarizare la domicilui.
- Managementul cazului/grupului de elevi în școala de spital/școlarizare la
domiciliu.
- Abordarea situțiilor speciale;
- Abilităţi de contact, interacţiune şi colaborarea complementară în echipă
(terapeutică, de consultanţă sau managerială).
Competenţe • Responsabiliate şi interacţiune socială: respectarea principiilor etice,

transversale secretului profesional/confidenţialităţii, a legislaţiei în vigoare, a
principiilor de bune practici din aria de specialitate
• Dezvoltare personală şi profesională: cunoaşte sursele de formare
profesională relevante în domeniu, cunoaşte şi utilizează sursele de
documentare ştiinţifică relevante la cazurile de rezolvat, ştie care sunt şi
participă la evenimente ştiinţifice din domeniu, la întruniri ale
organizaţiilor sau grupurilor profesionale.
7.1. Obiectivul general al  Înţelegerea și folosirea corectă a intervenției
disciplinei psihoeudcaționale în condițiile școlii de spital/școlarizare la
domiciliu, ca bază a programelor de integrare/incluziune
educațională și socială optimă a acestora.
7.2. Obiectivele specifice • Aprofundarea unor noi strategii şi instrumente de
intervenție psihoeducațională în școala de
spital/școlarizarea la domiciliu.
• Aprofundarea cunoaşterii şi înţelegerii corecte a
specificului metodelor de intervenție psihoeducațională în
școala de spital/școlarizare la domiciliu.
• Îmbogăţirea abilităţilor de lucru în echipe
multidisciplinare.
• Utilizarea corespunzătoare a conceptelor şi a
metodologiei de intervenție psihoeducațională pentru
copiii și adolescenții din școala de spital/școlarizare la
domiciliu, precum şi pentru familiilor acestora.
8. Conţinuturi
1. Introducere în problematica serviciilor •Prelegere

de intervenție psihoeducațională în •Dezbaterea in grup a
situația școlii de spital/școlarizare la unei teme
domiciliu. Scopuri şi obiective ale
intervenției psihoeducaționale în școala
de spital/școlarizare la domiciliu.
2. Legislația internă și internațională în •Prelegere
privința funcționării școlii de •Dezbaterea in grup a
spital/școlarizării la domiciliu unei teme
3. Specificul manifestării bolilor •Prelegere

dizabilitante care sunt întâlnite la copiii •Dezbaterea in grup a
și adolescenții din școala de unei teme
spital/școlarizare la domiciliu
4. Particularitățile proceselor psihice și ale •Prelegere
personalității copiilor și adolescenților •Dezbaterea in grup a
cu boli cronice/limitatoare de viață, unei teme
școlarizați în spital/la domiciliu și
importanța lor în procesul de învățare
5. Nevoile speciale ale copiilor și •Prelegere
adolescenților cu boli cronice/limitatoare •Dezbaterea in grup a
de viață din școala de spital/școlarizați la unei teme
domiciliu •Studii de caz
6. Dezvoltarea abilităţilor de contact, •Studiul individual

interacţiune şi colaborarea •Exerciţii
complementară în echipă (terapeutică, de •Lectura
consultanţă/consiliere sau managerială). •Dezbaterea in grup a
Relaţia cu alţi specialişti. unei teme
7. Rolul intervenției psihoeducaționale în •Studiu individual

procesul recuperativ a copiilor și •Exerciţii
adolescenților, în cadrul școlii de •Lectura
spital/școlarizare la domiciliu. •Dezbaterea in grup a
unei teme
8. Metode inovative psihoeducaționale, •Studiu individual

aplicabile în școala de spital/școlarizare •Simulări
la domiciliu •Exerciţii
•Joc de rol
9. Profilul profesional al profesorului de •Studiu individual

spital •Prelegere
•Dezbaterea in grup a
unei teme
10. Consilierea individuală şi de grup, luarea

•Studiu individual
deciziilor cu privire la carieră, •Exerciţii
relaţionare elev-părinte, elev-profesor,•Lectura
etc. •Studii de caz
•Joc de rol
11. Metode de evaluare și interventie •Studiu individual
psihoeducațională, folosind platformele •Prelegere
on-line, tehnologiile informaționale și •Dezbaterea in grup a
IAC. unei teme
12. Etapele proiectării activităților de •Studiu individual

intervenție psihoeducațională în școala •Exerciţii
de spital/școlarizare la domiciliu. •Lectura
•Dezbaterea in grup
a unei teme
13. Metode folosite în consilierea•Studiu individual

psihopedagogică şi socială a familiilor •Simulări
copiilor și adolescenților din țcoala de •Exerciţii
spital. •Joc de rol
unei teme
14. Metode de cercetare psihopedagogică în •Studiu individual
activitatea desfășurată în școala spital •Simulări
•Exerciţii
Bibliografie
American Psychiatric Association (2016) (trad.) DSM-5 Manual de Diagnostic și Clasificare
Statistica a Tulburarilor Mintale, Editura Callistro,
Burcu, A., (2004), Managementul calitatii vietii si condiției umane. Abilitățile consilierului,
Bucuresti, Ed. Mega.
David, D., (2006), Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale, Ed. Polirom, Iași.
Dumitru.I.Al., (2004), Consiliere psihopedagogică. Fundamente teoretice şi sugestii practice
de acţiune, Timişoara, Eurostampa.
Gherguţ, A., (2001), Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale, Iaşi Polirom.
Gherguț, A., (2016). Sinteze de psihopedagogie speciala (ediția a III-a),
Nelson-Jones, R (2009), Manual de consiliere, Bucuresti, Ed. Trei. Elefantonline
Oprișan, E. (2016). Deficiențele neuromotorii: concepte fundamentale din perspectivă
psihopedagogică, Editura Universității din București, București
Popovici, D.V., Matei, R. (2005), Terapie ocupaționala pentru persoanele cu deficiențe, Ed.
Muntenia
Popovici, D.V. (2007). Orientări teoretice și practice în educația integrata, Arad: Editura
Universității Aurel Vlaicu
Ungureanu, D., (2000), Educaţia integrată şi şcoala incluzivă, Timişoara, Editura de Vest.
Vrasmas, T., (2010), Incluziunea scolara a copiilor cu cerinte educative speciale, Bucuresti,
Ed. Vanemonde.
*** (2016). ICD-10 Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament. Descrieri clinice și
îndreptare diagnostice, București, Editura Trei
C. Alte surse utile
Dumitrașcu, H., (2012) Consilierea în asistența socială, Polirom
Geldard, Kathryn (2013), Consilierea copiilor: O introducere practica, Polirom.
Holdevici, I., Neacșu, V., (2006), Consiliere și psihoterapie în situații de criza, Ed. Dual Tech
Mearns, Dave (2012), Consilierea centrată pe persoană în acțiune, ed Trei
Păun, E., Vrăsmaș, E., Șoitu L.(2001), Consiliere familială, fișe, Institutul European pentru
cooperare Cultural-Științifică.
8.1. Seminar/Laborator Metode de predare Observaţii
1. Clarificari terminologice privind •Dezbaterea in grup a

școlarizarea în spital/la domiciliu unei teme
2. Legea Educatiei 1/2011 si Metodologia de •Studiu individual

aplicare privid scolarizarea in spital/la •Exerciţii
domiciliu. •Lectura
Legislatia specifica in tari cu traditie privind •Studii de caz
scolarizarea in spital/la domiciliu •Dezbaterea in grup a
unei teme
3. Boli cronice/limitatoare de viata. Cauze, •Studiu individual

manifestare, interventie multidisciplinara •Exerciţii
•Lectura
unei teme
4.Chimioterapia. Radioterapia. Imunoterapia. •Studiu individual

Influenta tratamentelor asupra proceselor •Exerciţii
psihice implicate in invatare. •Lectura
5.Specificul proceselor psihice si •Studiu individual

personalitatea copiilor si adolescentilor cu •Simulări
boli cronice/limitatoare de viata scolarizati in •Exerciţii
spital/la domiciliu •Joc de rol
6. Terapii de scurta durata folosite in •Studiu individual

interventia psihologica pentru copiii, •Prelegere
adolescentii si familiile lor la aflarea •Dezbaterea in grup a
diagnosticului unei teme
7. Lucrul in echipa multidisciplinara •Studiu individual

terapeutica, de consiliere, manageriala. •Exerciţii
Rolul fiecarui specialist. •Lectura
•Studii de caz
•Joc de rol
8. Metode inovative de predare si evaluare •Studiu individual
in scolarizarea in spital/la domiciliu. Rolul •Prelegere
evaluarii psihoeducationale initiale in •Dezbaterea in grup a
adaptarea si individualizarea metodelor unei teme
utilizate
9. Profilul profesorului de spital - educator si •Studiu individual
profesor de educatie remediala/speciala. •Exerciţii
Profesorul de spital ca sprijin pentru ceilalti •Lectura
profesori, partener al familiei, manager de •Dezbaterea in grup
caz, membru al echipei multidisciplinare a unei teme
10. Consiliere individuala si de grup (cariera, •Studiu individual
relationare elev-parinte, elev-profesor) •Simulări
•Exerciţii
•Joc de rol
unei teme
11. Utilizarea platformelor online. Interventie •Studiu individual

si evaluare •Simulări
•Exerciţii
12.Proiectarea activitatilor •Studiu individual
psihoeducationale. Curriculum adaptat. Plan •Simulări
de interventie Personalizat •Exerciţii
•Studii de caz
unei teme
13. Activitati remediale specifice aplicate in •Studiu individual
cazul diverselor boli cronice/limitatoare de •Simulări
viata. •Exerciţii
•Studii de caz
unei teme
14. Activitati remediale specifice aplicate in •Studiu individual
cazul diverselor boli cronice/limitatoare de •Simulări
viata. •Exerciţii
•Studii de caz
unei teme
BIBLIOGRAFIE
1. Australian Government (2013), Australian Education Act 2013 – An act in relation to
school education and reforms relating to school education, and for related purposes;
Act No. 67, 2013. http://www.comlaw.gov.au/Details/C2013A00067
2. Benigno, V., Fante, C., Epifania, O., Caruso, G., & Ravicchio, F. (2018). Un modello
dinamico per la formazione a distanza: valutazione di un corso online per lo sviluppo
professionale dei docenti ospedalieri. Italian Journal of Educational Technology,
26(1), 90-103.
3. Crump, C., Rivera, D., London, R., Landau, M., Erlendson, B. and E. Rodriguez
(2013). "Chronic health conditions and school performance among children and youth"
Annals of Epidemiology 23(4): 179-184.
4. Fottland, H. (2000). Childhood Cancer and the Interplay between Self-evaluation, and
Academic Experiences. Scandianvian Journal of Educational Research, Vol. 44,
No.3., 253-273.
5. Kapelaki, U es mtsai (2012). A Novel Idea for an Organized Hospital/School Program
For Children with Malignances: Issues in Implementation. Pediatric Hematology and
Oncology, 20, 79-87.
6. Wadley, G., Vetere, F., Hopkins, L., Green, J. and L Kulik (2014). "Designing ambient
technology to connect hospitalised children with home and school." International
Journal of Human Computer studies.
7. Wilkie, K. (2010). "Academic continuity through online collaboration: mathematics
teachers support the learning of pupils with chronic illness during school absence."
Interactive Learning Environments 19:519-535. 10.1080/10494820903545542
8. Wilkie, K. and A. Jones (2008). “Link and learn: Students connecting to their schools
and studies using ICT despite chronic illness”. Presentation to Australia Association
for Research in Education conference. Canberra.

programului
10. Evaluare
10.4. Curs Raspunsuri Examen scris 70%
corecte la
subiectele teoretice
si practice

Laborator
Elaborarea unor 15%
lucrari (referate,
studii de caz)
Standard minum Prezenta la min. 50% din numarul intalnirilor saptamanale, -
de performanţă 15%
Raspunsuri corecte la 35% din conținutul examenului scris
Elaborarea unui studiu de caz
FISA DISCIPLINEI
1.3. Departamentul Științele Educației
1.6. Programul de studii Pedagogie

2.1. Denumirea disciplinei INSTRUIRE ASISTATĂ DE CALCULATOR

2.4. Anul de II 2.5. II 2.6. Tipul C/II 2.7.Regimul Ob
studiu Semestrul de evaluare disciplinei

Tutoriat -
Examinări 4
Alte activităţi: realizarea de proiecte la clasă 3

4.1. de curriculum
4.2. de competenţe - competențe de documentare
- competențe TIC
- competențe de analiză critică a informațiilor
- competențe de sistematizare a informațiilor obținute din diverse surse
- competențe de comunicare în limbi moderne – engleză, franceză
- competențe de stabilire a corespondențelor intra- și interdisciplinare

5.1. de desfăşurare a cursului Sală dotată cu videoproiector
5.2. de desfăşurare a seminarului Sală dotată cu calculatoare
1
Competenţe • Cunoaşterea și înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază ale IAC;
profesionale • Dezvoltarea aptitudinilor necesare în vederea proiectării, gestionării și evaluării activităților
didactice utilizând diverse resurse educaţionale;
• Manifestarea unei atitudini pozitive față de integrarea tehnologiei informației și comunicării în
educație;
Competenţe • Dezvoltarea interesului pentru viitoarea profesie și a conexiunilor între tehnologia informației,
transversale societate și educație.
• Familiarizarea cu rolurile și activitățile specifice muncii în echipa multidisciplinară;
• Utilizarea eficientă a platformelor de e-learning, a învățării de tip blended learning și a bazelor
de date pentru dezvoltarea personală și profesională.

7.1. Obiectivul general al Formarea unor cunoştinţe de ordin teoretic, metodologic şi practico-metodic,
disciplinei necesare pregătirii cu ajutorul calculatorului a activităţilor didactice specifice
științelor educației.
7.2. Obiectivele specifice • Însuşirea noţiunilor de specialitate, teoretice şi practice, ale
instruirii asistate de calculator;
• Proiectarea activităţii didactice utilizând resursele de instruire
asistată de calculator (softuri, tutoriale, aplicații interactive);
• Adecvarea conținuturilor la nevoile de instruire ale cursanților și la
gradul de experiență în utilizarea tehnologiilor informaționale;
• Abordarea interdisciplinară și integrarea didactică eficientă a
secvențelor de instruire asistată de calculator;
• Proiectarea evaluării activităţii didactice şi a performanţelor
elevilor utilizând resurse specifice instruirii asistate de calculator.
8. Conţinuturi
Metode de Observaţii
predare
1. Introducere în Instruirea asistată de calculator (IAC) – 2 h Explicație, Obiectivele IAC;
Conversație Structura;
Metode.
2. Aplicații software in educație – 2 h Prelegere Definire;
interactivă, Clasificare;
Conversație Exemple.
3. e-Learning – 2 h Prelegere Definire;
interactivă, concepte
Explicație asociate;
arhitectura unui
sistem de e-
Learning.
4. Platforme de e-Learning – 2 h Problematizare, Structura;clasifi
Conversație care; exemple
5. Realitatea augmentată (augmented reality - AR) în educație – 2 h Problematizare, Definire
Conversație Interfețe AR,
6. Platforme educaționale bazate pe VR/AR – 2 h Problematizare, Aplicații AR,
Explicație Clasificare;
Exercițiul Exemple
2
7. Rețelele sociale online ca instrumente de facilitare a activităților Brainstorming Implicații
Problematizare educaționale
educaționale – 2 h
ale OSN
8. Grupurile de discuții ca medii de facilitare a activităților educaționale – 2 h Conversație Aplicații
practice
9. Implementarea unui program de Instruire asistată de calculator– 2 h Brainstorming Etaplele
Simulare implementării;
Aplicații
practice
10. m-Learning - Aplicații de m-Learning – 2 h Brainstorming Structura;
clasificare;
exemple.
11. Evaluarea utilizabilității aplicațiilor educaționale de tip software – 2 h Explicație, Definire;
Exercițiul Strategii de
evaluare
12. Metode și instrumente de evaluare a platformelor de e-Learning – 2 h Exercițiul TAP, evaluare
euristică.
13. Evaluarea eficacității pedagogice a platformelor de învățare – 2 h Demonstrația Definire;
exemple.
14. Tehnologii asistive în educație – 2 h Studii de caz CES – definire;
clasificare;
exemple.
Bibliografie
1. Adăscăliţei, A., (2007), Instruire asistată de calculator: didactică informatică, Ed. Polirom, Iași.
2. Cucoş, C. (2006). Informatizarea în educaţie, aspecte ale virtualizării formării, Editura Polirom.
3. Eagle, A., Schmidt, E., & Rosenberg, J. (2014). Cum funcționează Google. Editura Publica.
4. Grosseck, G. & Malita, L (2015). Ghid de e-learning. Editura Universitatii de Vest din Timisoara.
5. Grosseck, G. & Malița, L. (2015). Elemente de e-learning în vederea achiziției de competențe cheie în
științele sociale. Editura de Vest Timișoara.
6. Logofatu Mihaela, Utilizarea PC si Internet, Proiectul pentru Invatamantul Rural, 2007;
7. Noveanu, E., Istrate O (2005). Proiectarea pedagogica a lectiilor multimedia, Bucuresti.
8. MEC, Consiliul National pentru Curriculum, Ghid metodologic_ Tehnologia informatiei si a
Comunicatiilor in procesul didactic (gimnaziu si liceu), Editura Aramis, 2001.
9. Palladino, L.J. (2015). Copiii în epoca dependenței de tehnologie. Noile dispozitive digitale și riscurile
utilizării lor excesive. Editura Polirom. 2015.
10. Vlădoiu D. (2005), Instruirea asistată de calculator, PIR, București.

Obiectul și metodele IAC Conversația, exercițiul Analiza SWOT - IAC
Software educațional Conversația, exercițiul Utilizare de softuri educaționale diverse
Platforme de e-Learning Explicația, demonstrația Utilizarea platformelor Edmodo și
Easyclass
Platforme de realitate augmentată Simularea, exercițiul Exemplificare platforma ARTP
Implementarea programelor de IAC Brainstorming, explicația Elaborare proiect IAC
m-Learning - Aplicații de m-Learning Explicația, demonstrația Exersare aplicații m-Learning
Evaluarea platformelor de e-Learning Conversația, exercițiul Exersare evaluare euristică
Tehnologii asistive în educație Explicația, exercițiul Utilizare tehnologii asistive
Bibliografie
3
1. Anderson, C. (2016). Ghidul oficial TED pentru vorbit în publici. Editura Publica.
2. Anghel, T. (2009). Instrumente Web 2.0 utilizate în educație, Editura Cartea Albastră. 4. Battelle, J. (2009).
Fenomenul Google. Editura Orizonturi.
3. Ceobanu, C. (2016). Invatarea in mediul virtual. Ghid de utilizare a calculatorului in educatie, Editura
Polirom.
4. Crăciun D. și M. Iordan (2013), IAC-resurse Web 2.0 pentru viitorul profesor, Ed. Mirton, Timisoara.
5. Noveanu, G.N. și Vlădoiu, D. (2009), Folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării înprocesul de predare
-învăţare. Educaţia 2000+, Bucureşti.
6. Nielsen, J. (1994), “Heuristic evaluation”. In Nielsen, J., and Mack, R.L. (Eds.), Usability Inspection
Methods, John Wiley & Sons, New York, NY.
7. Pribeanu, C. (2001), Proiectarea interfeţelor om-calculator. Editura Matrix Rom, Bucureşti.
8. Rochlin, G. (2002). Calculatorul: Binefacere sau blestem? Editura Curtea Veche.

Conţinuturile disciplinei sunt în concordanţă cu așteptările asociațiilor profesionale și angajatorilor reprezentativi,
fiind una bazată pe cunoaștere și tehnologie, promovând comunicarea prin diverse media, colaborarea, auto -
formarea și responsabilitatea socială.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de 10.3.
evaluare Pondere
din nota
finală
10.4. Curs - Cunoașterea și înțelegerea conceptelor, teoriilor și e-Portofoliu 70 %
metodelor de bază ale IAC;
- Utilizarea resurselor digitale în proiectarea,
gestionarea și evaluarea activităților didactice.
10.5. Seminar - Capacitatea de utilizare adecvată a resurselor Evaluare practică 30%
digitale studiate;
- Capacitate de evaluare a eficacității pedagogice a
platformelor de e-Learning;
- Utilizarea resurselor digitale în proiectarea,
gestionarea și evaluarea activităților didactice.
Standard minum de - Realizarea tuturor cerinţelor din timpul activităţii de seminar (evaluate cu cel puțin
performanţă suficient/nota 5);
- Evaluarea cu cel putin nota 5 a e-Portofoliului și a prezentării acestuia.
4
FISA DISCIPLINEI


2.1. Denumirea disciplinei INTRODUCERE IN LOGOPEDIE
seminar

teren
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi 2


• videoproiector

• videoproiector
Competenţe C1.1 Analiza comparativa a principalelor modalitati de diagnoza a persoanelor
profesionale cu handicap, a principiilor de aplicare si utilizarea adecvata a acestora in
diverse situatii de evaluare a copiilor, tinerilor si adultilor cu CES
C1.2 Operationalizarea conceptelor de baza utilizate in psihodiagnoza

persoanelor cu CES si interpretarea rezultatelor evaluarii psihopedagogice, a
instrumentelor si metodologiei utilizate
C 1.3 Identificarea si principalelor metode de diagnoza si aplicarea adecvata a

acestora in vederea realizarii unei experize raportate la categoria de
deficienta/handicap, la context si la nicitatea dezvoltarii umane individuale
C 1.4 Evaluarea critica si constructiva a metodelor de psihodiagnoza pentru

selectarea eficienta a metodelor de evaluare in functie de factorii contextuali,
de mediu, de tipul si gravitatea deficientei, precum si a rezultatelor evaluarii
psihopedagogice.
C 1.5 Stabilirea tipurilor de evaluare in concordanta cu momentul invatarii si cu

etapele procesului de recuperare, pe baza utilizarii metodologiilor consecrate


CT3 Utilizarea metodelor si tehnicilor eficiente de invatare pe tot parcursul

vietii, in vedere formarii ti dezvoltarii profesionale continue

7.1. Obiectivul general al disciplinei Dezvoltrarea capacitatii de a analiza si diferentia principalele
tulburari ale limbajului
7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea obiectului de studiu al logopediei şi a
relaţiei sale cu celelalte ştiinţe.
• Cunoaşterea bazelor fiziologice şi psihologice ale
limbajului.
• Studierea relaţiei dintre comunicare, personalitate şi
comportament la persoanele cu deficienţe.
• Studierea principalelor clasificări ale tulburărilor de
limbaj din literatura românească (E. Verza) şi străină
de specialitate.
• Evidenţierea specificului tulburărilor de limbaj şi
comunicare la persoanele cu deficienţe mintale şi
senzoriale.
8. Conţinuturi
1. Logopedia – ştiinţă interdisciplinară. Constituirea Conferinţă Suport de curs

logopediei ca ştiinţă. Etiologia şi clasificarea Studiu individual Materiale
tulburărilor de limbaj. Tehnicile audiovizuale bibliografice
2. Legile logopediei. Frecvenţa şi importanţa Conferinţă Suport de curs
corectării tulburărilor de limbaj. Studiu individual Materiale
Tehnicile audiovizuale bibliografice
Lectura
3. Locul limbajului în cadrul sistemului psihic uman. Conferinţă Suport de curs
Studiu individual Materiale
Prezentare filme)
4. Dinamism şi relaţie în evoluţia limbajului. Conferinţă Suport de curs
Dezvoltarea limbajului în contextul normalităţii Studiu individual Materiale
umane. Evoluţia limbajului la persoanele cu Tehnicile audiovizuale bibliografice
handicap senzorial şi de intelect. (Prezentare Power Point)
5. Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de citit-scris. Conferinţă Suport de curs

Pregătirea copilului pentru achiziţia citit-scrisului. Studiu individual Materiale
Vârsta optimă de învăţare a citit-scrisului. Geneza Tehnicile audiovizuale bibliografice
scrisului şi a cititului. (Prezentare Power Point,
6. Etapele învăţării citit-scrisului. Citit –scris şi Conferinţă Suport de curs

intelect. Scris şi motricitate. Citire şi înţelegere. Studiu individual Materiale
Tulburările dislexo-disgrafice. Tehnicile audiovizuale bibliografice
7. Tulburări de pronunţie de tip dislalic. Specificul Conferinţă Suport de curs
tulburărilor dislalice pe fondul intelectului normal. Studiu individual Materiale
8. Specificul tulburărilor dislalice la diferite categorii de Conferinţă Suport de curs
deficienţe de intelect, auz şi vedere. Studiu individual Materiale
9. Convergenţe şi diferenţe în dislalie, rinolalie şi Conferinţă Suport de curs
disartrie. Perspectiva generală asupra elementelor Studiu individual Materiale
comune ale acestor tulburări ale limbajului oral. Tehnicile audiovizuale bibliografice
10. Specificul tulburărilor de ritm şi fluenţă a vorbirii pe Conferinţă Suport de curs
fondul intelectului normal şi al diferitelor categorii de Studiu individual Materiale
deficienţă. Tehnicile audiovizuale bibliografice
11. Tulburările de voce şi impactul acestora asupra Conferinţă Suport de curs
relaţionării cu cei din jur, prin comunicare. Studiu individual Materiale
12. Relaţie şi determinare psihologică şi neurofiziologică Conferinţă Suport de curs
în tulburările polimorfe ale limbajului. Studiu individual Materiale
13. Corelaţie intelect-motricitate în retardul verbal. Conferinţă Suport de curs
14. Impactul tulburărilor de limbaj asupra personalităţii şi Conferinţă Suport de curs
comportamentului. Studiu individual Materiale
Bibliografie
• Verza, E., (2003), Tratat de logopedie Vol I, Bucureşti, Ed. Fundaţiei Humanitas.
Verza, E., Tratat de logopedie vol II, Bucureşti, Ed. Semne.
• Ajuriaguerra, De J., Auzias, M., Denner, A., (1980), Scrisul copilului, vol. I, Bucureşti, Editura
• Ajuriaguerra, De J., Auzias, M., Denner, A., (1980), Scrisul copilului, vol. II, Bucureşti, Editura
• Boşcaiu, E., (1973), Prevenirea şi corectarea tulburărilor de vorbire în grădiniţele de copii,
Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.
• Burlea, Georgeta şi colab., (2003), Bâlbâiala, manual de diagnostic şi terapie, Chişinău, Ed.
Tehnică – Info.
• Verza, E., (1972), Particularităţile psihoterapiei în reeducarea vorbirii şi personalităţii nevroticului,
în Analele Universităţii din Bucureşti, seria Psihologie.
• Verza, E., (1973), Conduita verbală a şcolarilor mici, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.
• Verza, E., (1977), Dislalia şi terapia ei, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.
• Verza, E., (1982), Ce este logopedia, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.
• Verza, E., (1983), Disgrafia şi terapia ei, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.
• Verza, E., Radu, Gh., (1988), Terapia limbajului în învăţământul ajutător, raportul limbaj-
comunicare-învăţare la deficientul mintal, în E. Verza (coord.), Probleme de defectologie,
Tipografia Universităţii din Bucureşti.
C. Alte surse utile

• Carantină, D., (2002), Dinamica relaţiei dintre tulburările de limbaj şi dizabilităţile psihomotorii _
teza de doctorat.
• Graur, Al. (1972), Lingvistica pe înţelesul tuturor, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.
• Hvattev, M.E., (1959), Logopedia, Moskva, Ed. Pedagoghika.
• Jurcau, E., Jurcau, N., (1989), Cum vorbesc copiii noştri, Cluj-Napoca, Ediura Dacia.
• Kocker, Fr., (1962), La reeducation des dyslexiques, Paris, P.U.F.
• Păunescu, C. şi colab. (1972), Nedezvoltarea vorbirii copilului, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică.
• Popovici, D.V., (2000), Dezvoltarea comunicării la copiii cu deficienţe mintale, Bucureşti, Ed. Pro.
Humanitate.
• Verza, E.F., (2004), Afectivitate şi comunicare la copiii în dificultate, Bucureşti, Ed. Fundaţiei
Humanitas.
• Verza, E., (2005), Comunicarea totală, în Revista de Psihopedagogie, nr. 2
1.Clasificarea tulburărilor de limbaj şi metodologia Studiu individual Materiale
studierii şi cercetării în logopedie. Tehnicile audiovizuale bibliografice
Lectura Suporturi audio-
video
2. Prezentarea mecanismelor neurofiziologice şi Studiu individual Materiale
psihologice ale limbajului. Tehnicile audiovizuale bibliografice
Exerciţii Suporturi audio-
video
3. Lectura după imagini – etapa premergătoare a Studiu individual Materiale
achiziţiei citit-scrisului. Exemplificarea unor modele de Lectura bibliografice
bună practică. Studii de caz Suporturi audio-
video
4. Noţiuni introductive despre citit-scrisul în Braille. Studiu individual Materiale
Descrierea şi structura acestui tip de alfabet. Tehnicile audiovizuale bibliografice
Suporturi audio-
video
5. Relaţii şi ierarhizare în rinolalie şi disartrie. Aspecte Studiu individual Materiale
teoretice şi practice. Tehnicile audiovizuale bibliografice
Studii de caz Suporturi audio-
video
6. Trăsături ale tulburărilor dislalice la deficienţii Studiu individual Materiale
senzoriali. Tehnicile audiovizuale bibliografice
video
7. Aspecte ale relaţiei dintre tulburările de pronunţie şi Studiu individual Materiale
tulburările limbajului citit-scris Tehnicile audiovizuale bibliografice
video
8. Trăsături ale tulburărilor dislalice la elevii deficienţi de Studiu individual Materiale
intelect. Tehnicile audiovizuale bibliografice
video
9. Criterii de diagnoză şi departajare a bâlbâielii şi Studiu individual Materiale
logonevrozei de tulburările de ritm şi fluenţă Tehnicile audiovizuale bibliografice
asemănătoare acestora: tahilalie, bradilalie, tumultus Studii de caz Suporturi audio-
sermonis, aftongie etc. video
10. Diagnoză şi prognoză diferenţială în logopedie. Studiu individual Materiale

Studii de caz video
11. Relaţie în învăţare şi retard verbal. Studiu individual Materiale
video
12. Studii de caz Studiu individual Materiale
Studii de caz video
Bibliografie
• • Ajuriaguerra, De J., Auzias, M., Denner, A., (1980), Scrisul copilului, vol. I, Bucureşti,
Editura Didactică şi Pedagogică.
Tehnică – Info.
comunicare-învăţare la deficientul mintal, în E. Verza (coord.), Probleme de defectologie, Tipografia
Universităţii din Bucureşti.
• Verza, E., (2003), Tratat de logopedie, Bucureşti, Ed. Fundaţiei Humanitas.

Elaborarea continuturilor tematice si a aplicatiilor practice s-a facut in concordanta cu cerintele
actuale existente pe piata muncii in domeniul educarii, recuperarii si insertiei socio-profesionale a
persoanelor cu nevoi speciale
10. Evaluare
practice

de caz etc)
Standard minum de
performanţă
Completarea satisfăcătoare a fişei de depistare.
referate şi dezbateri şi aplicarea metodologiei corective.
FISA DISCIPLINEI


2.1. Denumirea disciplinei INTRODUCERE IN PSIHODIAGNOSTICUL SPECIAL
seminar

teren
Tutoriat 4
Examinări 2
Alte activităţi 2

• Psihologia varstelor

• videoproiector

• videoproiector
Competenţe C1 Evaluarea complexa (psiho-socio-pedagogica) a copiilor, tinerilor si adultilor cu CES
profesionale
C1.1 Analiza comparativa a principalelor modalitati de diagnoza a persoanelor cu
handicap, a principiilor de aplicare si utilizarea adecvata a acestora in diverse situatii de
evaluare a copiilor, tinerilor si adultilor cu CES
C1.2 Operationalizarea conceptelor de baza utilizate in psihodiagnoza persoanelor cu CES

si interpretarea rezultatelor evaluarii psihopedagogice, a instrumentelor si metodologiei
utilizate
C 1.3 Identificarea si principalelor metode de diagnoza si aplicarea adecvata a acestora in

vederea realizarii unei experize raportate la categoria de deficienta/handicap, la context si
la nicitatea dezvoltarii umane individuale
C 1.4 Evaluarea critica si constructiva a metodelor de psihodiagnoza pentru selectarea

eficienta a metodelor de evaluare in functie de factorii contextuali, de mediu, de tipul si
gravitatea deficientei, precum si a rezultatelor evaluarii psihopedagogice.
C 1.5 Stabilirea tipurilor de evaluare in concordanta cu momentul invatarii si cu etapele

procesului de recuperare, pe baza utilizarii metodologiilor consecrate

CT3 Utilizarea metodelor si tehnicilor eficiente de invatare pe tot parcursul vietii, in vedere
formarii ti dezvoltarii profesionale continue

7.1. Obiectivul general al disciplinei Cunoastera rolului psihodiagnozei şi a modalităţilor lui specifice
de realizare a acesteia.
7.2. Obiectivele specifice • Inţelegerea principalelor calităţi psihometrice ale
testului psihologic.
• Cunoaşterea principalelor metode experimentale
utilizate în psihologie.
• Familiarizarea studenţilor cu tehnica testării
psihologice.
• Cunoaşterea principalelor instrumente de evaluare
psihologică
8. Conţinuturi
1. Istoric al evaluării psihologice. Conferinţă Suport de curs

2. Locul si rolul psihodiagnosticului in cadrul Conferinţă Suport de curs
stiintei psihologice Studiu individual Materiale bibliografice
Lectura
3. Psihodiagnosticul traditional Conferinţă Suport de curs
Prezentare filme)
4. Psihodiagnoza formativa Conferinţă Suport de curs
5. Examenul psihologic si functiile Conferinţă Suport de curs
psihodiagnosticului Studiu individual Materiale bibliografice
6. Testul psihologic, mijloc principal in evaluarea Conferinţă Suport de curs
psihologica Studiu individual Materiale bibliografice
7. Consecinte ale testarii psihologice Conferinţă Suport de curs
8. Calitatile generale ale testului psihologic Conferinţă Suport de curs
9. Masurarea in psihologie. Tipuri de scale de Conferinţă Suport de curs
masurare Studiu individual Materiale bibliografice
10. Concepte implicate in metrologies i calitatile Conferinţă Suport de curs
metrologice ale testelor Studiu individual Materiale bibliografice
11. Testarea inteligentei Conferinţă Suport de curs
12. Psihodiagnozala varstele mici Conferinţă Suport de curs
13. Testarea aptitudinilor Conferinţă Suport de curs
14. Teste de creativitate Conferinţă Suport de curs

Bibliografie
Bratu Marilena – Note de curs
• Bontilă Gh. (1971) – Aptitudinile şi măsurarea lor, Centrul de documentare şi Publicaţii al Ministerului Muncii,
Bucureşti
• Botez C., Mamali M., Pufan P. (1971) – Selecţia şi orientarea profesională, Centrul de documentare şi Publicaţii
al Ministerului Muncii, Bucureşti
• Dincă M (2001)- Teste de creativitate, Ed. Paideia, Bucureşti.
• Eysenck, H.J (1953)- The structure of human peesonality, New York, Wiley
• Golu M. (1997)- Dezvoltarea stadială şi cerinţele cunoaşterii copilului, în Dima S. (coord)- „Copilăria fundament
al personalităţii”, editată de Revista învăţământului preşcolar, Bucureşti.
• Guilford J.P. (1965)- The structure of inyellect, Psych Bull.
• Guilford J.P. (1967)- The nature of human Intelligence, Bearly Limited, New York.
• Minulescu M (2001) – Testele proiective, Editura Titu Maiorescu, Bucureşti
• Piaget J. (1973)- Naşterea inteligenţei la copil, EDP, Bucureşti.
• Popa M. (2008)- Statistică pentru psihologie. Teorie şi aplicaţii SPSS, Ed. Polirom, Iaşi.
• Rozorea A., Sterian M (2000)- Testul arborelui, Ed. Paideia, Bucureşti.
• Şchiopu U (2002) – Introducere în psihodiagnostic, Editura Fundaţiei Humanitas, Bucureşti
• Verza E. (1987)- Psihodiagnoza şi prognoza în defectologie, în Revista de psihologie, nr. 4, Bucureşti.
• Verza E. (1987)- Metodologii contemporane în domeniul defectologiei şi logopediei, Universitatea din Bucureşti.
C. Alte surse utile
...
1. Definiţii ale testului psihologic. Tipuri de teste Studiu individual Materiale bibliografice
psihologice. Scopuri ale evaluării psihologice. Tehnicile audiovizuale
Lectura
2. Evaluarea psihologică: indici statistici de Studiu individual Materiale bibliografice
măsurare/evaluare. Scale de măsură. Tehnicile audiovizuale
Standardizarea. Exerciţii
3. Metodele experimentale în psihologie Studiu individual Materiale bibliografice
Lectura
Studii de caz
4. Fidelitatea testului psihologic. Validitatea Studiu individual Materiale bibliografice
testului psihologic Tehnicile audiovizuale
5. Testarea inteligentei Studiu individual Materiale bibliografice
Studii de caz
6. Scalele de dezvoltare Studiu individual Materiale bibliografice
Studii de caz
7. Specificul psihodiagnozei si prognozei in Studiu individual Materiale bibliografice
psihopedagogia speciala Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Studii de caz
Bibliografie
• 1. Bontilă Gh. (1971) – Aptitudinile şi măsurarea lor, Centrul de documentare şi Publicaţii al Ministerului
Muncii, Bucureşti
2. Botez C., Mamali M., Pufan P. (1971) – Selecţia şi orientarea profesională, Centrul de documentare şi Publicaţii
al Ministerului Muncii, Bucureşti
3. Dincă M (2001)- Teste de creativitate, Ed. Paideia, Bucureşti.
4. Eysenck, H.J (1953)- The structure of human peesonality, New York, Wiley
5. Golu M. (1997)- Dezvoltarea stadială şi cerinţele cunoaşterii copilului, în Dima S. (coord)- „Copilăria fundament
al personalităţii”, editată de Revista învăţământului preşcolar, Bucureşti.
6. Guilford J.P. (1965)- The structure of inyellect, Psych Bull.
7. Guilford J.P. (1967)- The nature of human Intelligence, Bearly Limited, New York.
8. Minulescu M (2001) – Testele proiective, Editura Titu Maiorescu, Bucureşti
9. Piaget J. (1973)- Naşterea inteligenţei la copil, EDP, Bucureşti.
10. Popa M. (2008)- Statistică pentru psihologie. Teorie şi aplicaţii SPSS, Ed. Polirom, Iaşi.
11. Rozorea A., Sterian M (2000)- Testul arborelui, Ed. Paideia, Bucureşti.
12. Şchiopu U (2002) – Introducere în psihodiagnostic, Editura Fundaţiei Humanitas, Bucureşti
13. Verza E. (1987)- Psihodiagnoza şi prognoza în defectologie, în Revista de psihologie, nr. 4, Bucureşti.
14. Verza E. (1987)- Metodologii contemporane în domeniul defectologiei şi logopediei, Universitatea din Bucureşti.

Elaborarea continuturilor tematice si a aplicatiilor practice s-a facut in concordanta cu cerintele actuale existente pe
piata muncii in domeniul educarii, recuperarii si insertiei socio-profesionale a persoanelor cu nevoi speciale
10. Evaluare
evaluare evaluare
practice

de caz etc)
Standard minum de
performanţă
Cunoasterea calitatilor testului ca instrument principal de psihodiagnoza
Cunoasterea principalelor metode de psihodiagnoza
FIȘA DISCIPLINEI

1.1. Instituţia de Învăţământ superior Universitatea din București
1.2. Facultatea, Psihologie și Științele Educației

2.1.Denumirea MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
disciplinei
2.2.Titularul activităţilor de
curs
seminar
2.4. Anul de II 2.5. 1 2.6. Tipul E1 2.7.Regimul Ob.
studii Semestrul de evaluare disciplinei

Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi -

4.2. de competenţe Elemente de dezvoltare personală, competențe de
comunicare individuale, de grup și publice

5.1. de desfăşurare a cursului -
5.2. de desfăşurare a seminarului/ -
laboratorului
Competenţe Cunoaștere și înțelegere
profesionale • Familiarizarea cu conceptele definitorii din domeniul managementului clasei de elevi.
• Cunoașterea specificității strategiilor de rezolvare a conflictelor educaționale
• Înțelegerea corelațiilor între diferitele concepte utilizate și înțelegerea incidenței acestora în
practică.
• Explicare si interpretare
• Interpretarea strategiilor de management al clasei la particularitățile elevilor cu CES
• Explicarea coerentei logice dintre predare-învățare-evaluare la nivelul procesului de
învățământ pe axa avantaje-dezavantaje.
• Identificarea de procese ameliorative, interpretate conform cazurilor diagnosticate
Instrumental – aplicative
• Dezvoltarea capacităților de evaluare a strategiilor diverse de management al clasei.
• Formarea capacităților de dezvoltare personala si profesionala in aria conducerii eficiente a
clasei de elevi.
• Utilizarea constructiva a forței motivaționale a managementului emoțiilor în spațiul de
evoluție al clasei de elevi.
Competenţe • Dezvoltarea unor atitudini pozitive față de managementul clasei în general și față de rolul
transversale profesorului ca manager al clasei de elevi la nivel specific.
• Utilizarea propriul potențial de dezvoltare a calităților de lider.
• Gestionarea pozitivă a emoțiilor și stărilor emoționale

7.1. Obiectivul general al Însușirea teoretico-aplicativă a cunoștințelor din spațiul discursiv
disciplinei al managementului clasei de elevi la nivel personal, profesional și
social.
7.2. Obiectivele specifice Reconstrucția personală a unui model de profesor de succes.
Generarea unor modalități eficiente de gestionare a stărilor
emoționale provocate de apariția confictelor.
Construirea unui plan de dezvoltare personală pentru un bun
management al emoțiilor.
Realizarea unui proiect de reconstrucție a motivației personale
pentru cariera didactică.
8. Conţinuturi
Clasa de elevi – spațiu de interacțiune: Prelegere

definiție, caracteristici, particularități problematizată
Particularități ale actanților educaționali – Prelegere
profilul cadrului didactic problematizată,
studii de caz
Particularități ale actanților educaționali – Prelegere
profilul elevului astăzi. problematizată,
buzz groups
Tipuri de conflicte educaționale. Conflict și Prelegere
violență în spațiul școlar. probematizată
Managementul emoțiilor în spațiul școlar Conversație
euristică
Rolul profesorului ca manager al clasei. Prelegere
Modele ale managementului clasei: R. problematizată,
Dreikurs, Kounin, neoskinnerian, Redl și studii de caz
Wattenberg etc.
Profesorul – manager sau lider: roluri cale Conversație
cadrului didactic – elemente de coaching euristică
educațional.
8.2. Seminar Metode de predare Observaţii
Identificarea caracteristicilor unice ale Reflcția personală,

clasei de elevi prin apelul la propria rolestorming,
experiență școlară metoda mozaicului
Tipologia profesorilor: identificarea Reflecția persoanlă,
modului în care influențează un profesor o brainstorming și
clasă de elevi. Caractersitici de pozitivare și bodystorming,
de negativizare a spațiului de interacțiune Creative Problem
educațională. Solving
Tipologia elevilor: perspectiva nativiului Studiul de caz,
digital. Studii de caz, analiză introspective reflecția personală,
etc. turul galariei
Importanța unui bun management al Studiul de caz,
conflictului educațional în dezvoltarea unor dezbaterea,
relaționări eficiente. Studii de caz personale. controversa creativă
Tipologia emoțiilor în spațiul educational. Dezbaterea, Tehnica
Emoții ale profesorului, emoții ale elevilor și forum, tehnica
cum influențează ele apariția conflictelor. fisbowl
Analiza principalelor modele ale Bodystorming,
managementului clasei și dezbatere privind mozaic, reflcție
un model adaptat la confluența dintre ele. personală
Tipuri de lider educational. Modul în care Simulare, relflecția
un profesor poate să devină un coach pentru personală
elevii săi.
Bibliografie:
Barish, K. (2012). Pride and Joy: A Guide to Understanding Your Child's Emotions and Solving
Family Problems. Oxford: Oxford University Press
Beckwith, H., (2007) Ce doresc clienţii noştri, Polirom, Iaşi
Belding, S., (2006) Cum să faci faţă unui şef dificil, Polirom, Iaşi
Bell, A., H., (2007) Gestionarea conflictelor în organizaţii, Poliorm, Iaşi
Blase, J., Blase, J., (1998) Handbook of Instructional Leadership, Corwin Press, Inc., Thousand
Oaks, California
Charles, C. M. (2014). Building Classroom Discipline. New York: Pearson.
Cutright M (ed.) (2001) Chaos theory & higher education: leadership, planning & policy, Peter
Lang, NY
Daniels, A., (2007) Managementul performanţei, Polirom, Iaşi
Davies, B., Ellison, L., (1999) School Leadership for the 21st Century, Routledge, New York
Dreikurs, R. (1972). Psychology in the Classroom. New York: Harper & Row.
Iucu, R. (2006). Managementul clasei de elevi. Iași: Polirom.
Johnson R., Brock, D. (2017). The Positive Power of Sadness: How Good Grief Prevents and Cures
Anxiety, Depression, and Anger. Denver: Praeger
Kohlrieser, G., (2007) Soluţionarea conflictelor şi creşterea performanţei, Polirom, Iaşi
Kohn, S., E., O’Connell, V. D., (2005) Highly Effective Bosses, Career Press, Franklin Lakes
Lewis, M., Haviland-Jones, J. M., Feldman Barrett, L. (2008) Handbook of Emotions, Third
Edition. New York: The Guilford Press.
Labergere, R., (2007) Managerul începător, Polirom, Iaşi.
McKee, A., Boyatizis, R., Johnston, F., (2008) Becoming a Resonant Leader, Harvard Business
Press, Boston
Pânişoară I. O., (2015) Comunicarea eficientă, ediţia a IV a, Polirom, Iaşi
Pânișoară I. O. (2017). Ghidul profesorului, Polirom, Iași.
programului
10. Evaluare
evaluare evaluare
10.4. Curs Evaluarea Proiect de 70%
cunoștințelor dezvoltare a
acumulate și a caractersiticilor
capacității de managementului
aplicare practică a clasei în profilul
acestora personal de viitror
cadru didctic
10.5. Seminar/ Evaluare continuă Identificarea și 30%
Laborator utilizarea
potențialului
comunicațional
propriu prin teme
care vizează
dezvoltarea
managementului
clasei de elevi
10.6. Standard Minim 5 la fiecare criteriu
minim de
performanţă
FISA DISCIPLINEI


2.1. Denumirea disciplinei METODOLOGIA CERCETĂRII PSIHOPEDAGOGICE
seminar
2.4. Anul de II 2.5. II 2.6. Tipul de E2 2.7.Regimul Ob
studiu Semestrul evaluare. disciplinei


teren
Tutoriat 4
Examinări 2
Alte activităţi 4

4.1. de curiculum Fundamentele psihopedagogiei speciale
 Didactica si metodica inv. Special
 Psihopedagogia dificultăţilor de învăţare
-Dezbatere argumentare si gândire critică
4.2. de competenţe - identificarea particularităților de varstă
specifice elevilor din grupul-țintă
-Identificarea consecințelor deficienței /afectării
specifice în cazul unui elev asupra procesului de
învățămant
-Identificarea barierelor din mediu fizic,
atitudinal, școlar care contribuie la situația de
ănvățare
-Identificarea dificultăţilor de învăţare
- Stabilirea cerințelor educative speciale
- Argumentare si gândire critică

5.1. de desfăşurare a cursului  Amfiteatru
5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului  Sali de curs corespunzatoare grupelor

Competenţe C5 Autoevaluarea şi ameliorarea continuă a practicilor profesionale şi a evoluţiei
profesionale în carieră
C5.1 Identificarea noilor orientări metodologice în domeniul recuperării,

educării şi integrării socioprofesionale a persoanelor cu CES
C5.2 Interpretarea realităţii psihosociale prin aplicarea cunoşrinţelor
fundamentale domeniului psihopedagogiei speciale
C5.3 Identificarea celor mai adecvate metode şi tehnici de colectare a datelor şi
valorificarea rezultatelor acestora în vederea îmbunătăţirii permanente a
practicilor profesionale în domeniul recuperării, educării şi integrării socio-
profesionale a persoanelor cu CES
C5.4 Evaluarea critică şi constructivă a instrumentelor utilizate în realizarea
cercetărilor psihopedagogice proprii, precum şi a rezultatelor obţinute în
vederea ameliorării metodologiei cercetării şi a practicii profesionale
C5.5 Elaborarea şi implementarea unui proiect de dezvoltare personală.
Competenţe
transversale

7.1. Obiectivul general al disciplinei  Insușirea achizițiilor fundamentale privind metodologia
cercetării știibnțifice și aplicarea lor în conceperea unui
proiect de cercetare , desfășurarea unei cercetări concrete ,
finalizate prin lucrarea de licență.
7.2. Obiectivele specifice 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila
competenţelor specifice acumulate)
Cunoasterea specificului si avantajelor strategiile de
cercetare orientate spre incluziunea scolara si socială
a copilului /adultului cu handicap si a modelului
competential de abordare a persoanei cu handicap.
Impactul stratregiilor incluziunii la la nivelul
finalitatilor cercetarii , sistemului de metode şi
conţinutului cercetării;
• Depistarea probleme de cercetare în domeniul
Psihopedagogiei Speciale Conduită creativ -
inovativă pentru recunoaşterea şi definirea unei
probleme de cercetare.Stabilirea temei de
cercetare
• Raportarea la teorii relevante pentru educatia
speciala si educatia speciala inegrata(pedagogia
succesului, invatarea deplina ,ferestrele
oportunitatii/momentului optim al dezvoltarii s.a.).
Analiza problemelor actuale in educatia speciala si
in dezvoltarea incluziunii scolare si specificul
sistemului de metode adecvat.
• Raportarea la concepte importante pentru educația
specială( care asigură respectarea drepturilor
omului, s; care asigură abordarea pozitivă ,
compensarea, recuperarea /reabilitarea, tratarea
individualizată, progresul școlar Analiza
conceptuală şi operaţionalizarea conceptelor în
tema de cercetare.
• Reflecţie critică şi constructivă pentru stabilirea
obiectivelor
• Reflecţie critică şi constructivă pentru stabilirea şi
formularea ipotezelor
• Reflecţie critică şi constructivă pentru stabilirea
variabilelor
• Cunoaşterea specificului principalelor metode,
tehnici şi procedee de cercetare în domeniul
educatiei special și a unor cerințe /condiții pentru a
fi utilizate.
• Cunoaşterea exigenţele competiţiei pentru
finanţarea pe bază de granturi. Criterii de
eligibilitate.. Designul propunerilor de finantare
.Definirea operationala a obiectivelor.Parteneri si
beneficiari . Populatia tinta si grupul tinta..
Indicatori cantitativi si calitativi.Stabilirea
activitatilor. Monitorizarea proiectului . Stabilirea
resurselor. Vizibilitatea activitatii s.a. ; Analiza
unot programe şi proiecte din domeniul
handicapului
• Realizarea unui proiect de cercetare în domeniul
educaţiei integrate (inclusiv cu respectarea
exigenţelor managementului de proiect cu
finanţare naţională/europeană
• Realizarea unui proiect de cercetare în domeniul
școlii speciale în condițiile integrării elevilor cu
handicap grav și sever
• Realizare de studii de caz și identificarea pe
această bază a cerințelor educative speciale
• Realizarea unui proiect de cercetare privind
integrarea în sistemul naţional de învăţământ a
unor categorii de copii (sindroame rare, autism,
ADHD, polihandicap ş.a.)
• Dezvoltarea creativităţii, formarea atitudinilor
specifice omului de ştiinţă în abordarea şi
rezolvarea problemelor educaţiei persoanelor cu
handicap;
• Dezvoltarea capacităţii de a utiliza raţionamentul
experimental, de a gândi alternative, de a le
fundamenta ştiinţific şi de a le promova în
educaţia şi/sau protecţia specială persoanelor cu
handicap;
• Utilizarea corectă a metodelor cantitative și
calitatative
• Dezvoltarea însuşirilor psihice specifice unui
cercetător, stăpânirea unor tehnici de stimulare a
creativităţii şi de elaborare, redactare a unui
proiect de cercetare;
8. Conţinuturi
1. Curs Metode de predare Observaţii
1 Principiile normalizării, abordării pozitive, Prelegere materialul

imtegrării și incluziunii școlare , sociale și pentru
Procedee de
profesionale a copilului/adultului cu handicap și examinare:
impactul lor la nivelul finalitatilor cercetarii , comunicare - cărţile
sistemului de metode , conţinutului și evaluării indicate la
interactivă
cercetării; Concepte fundamentale: educatie pentru bibliografie
toti/fiecare; integrare si incluziune;educatie Tehnicile - folder
integrata, scoala incluziva, functionare, factori de trimis pe
audiovizuale
mediu( fizic,social si atitudinal) si factori personali email
determinanti ai activitatii si participarii elevului cu (Prezentare Power - material
handicap. Operaționalizarea conceptelor: sanse oferit pe CD
Point, Prezentare
egale-egalizarea șanselor; nevoi de sprijin-cerințe - biblioraft
educative speciale filme,) pentru
copiere
Activități pe grupe
- site, link
2 1. Caracteristicile cunoaşterii ştiinţifice. Metoda Activități de
de cercetare, strategii, procedee şi tehnici de
utilizare a
investigaţie (definiţii). Dimensiunea obiectivă şi
dimensiunea subiectivă a metodei. tehnologiei de acces
2. Deontologia cercetării. Activitatea în echipă
Analiza critica de
și comunicarea –condiții ale cercetării actuale
catre studenti a
3 Etapele înscrise în proiectul de cercetare.
cercetarilor studiate
Obiectivele cercetării
4 Ipoteza – verigă de bază în logica şi metodologia
cercetării. Rolul, geneza şi formularea ipotezei. Simulări
Caracteristicile unei ipoteze ştiinţifice
Studii de caz
5 Eşantionul cercetării. Tipuri de eşantionare şi Joc de rol
tipuri de eşantion:
Rotirea în sarcini
- Riscuri majore de distorsiune;
- Principalele concepte utilizate în teoria Trainingul
eşantionării;
pregătitor
- Factorii de care depinde gradul de
acurateţe al unui eşantion; Observare
- Tipuri de eşantionare probabilistă şi non-
probabilist.
6 Metoda observaţiei .
Caracteristicile unei observaţii ştiinţifice. Niveluri
posibile ale observaţiei(extensivă/intensivă). Tipuri
de observaţii. Criterii de clasificare. Exemple de
observaţii directe/indirecte; neparticipative /
participative; continue / instantanee în
psihopedagogia specială. Reguli respectate în
cadrul observaţiei. Instrumente utilizate (ghidul şi
fişa de observaţie). Evaluarea cognitivă a
observaţiei.
Scale utilizate în cercetarea ştiinţifică. Exemple de
scale.
7 Experimentul – metodă fundamentală în cercetarea

contemporană. Funcţiile experimentului. Condiţiile
experimentului ştiinţific. Definirea metodei
experimentale. Rolul experimentului în
psihopedagogia specială.
8 Experimentul .Variabile independente şi variabile

dependente. Grupe experimentale şi grupe de
control. Scheme experimentale. Validitatea internă şi
validitatea externă. Complexitatea controlului
condiţiilor în educaţia specială
9 Cercetările corelaţionale. Delimitări în cadrul
pedagogiei experimentale. Caracteristicile
cercetărilor corelaţionale (comparativ cu
experimentul). Exemple
10Metoda studiului de caz. Rolul studiului de caz în
istoria psihopedagogiei speciale (semne, simptome,
sindroame semnalate; studii de caz marcând
schimbarea atitudinilor faţă de persoanele cu
handicap). Specificul şi funcţiile studiului de caz.
Comparaţii cu alte metode.
11 Metoda anchetei.
a. Teme care solicită utilizarea
interviului şi chestionarului în domeniul
fenomenului de handicap (exemple). Factori care
asigură reuşita interviului. Tipuri de interviu.
Cerinţe în cazul interviului liber şi a celui
formalizat/standardizat.
b. Principii respectate în alcătuirea
chestionarului. Criterii de clasificare a întrebărilor.
Exemple de întrebări de opinie, factuale, de
motivaţie, de cunoştinţe, utilizate în domeniul
handicapului. Avantaje şi dezavantaje ale
întrebărilor închise şi deschise. Ordinea întrebărilor
în chestionar. Modalităţi de aplicare şi administrare
a chestionarului.
12 Selectarea si utilizarea instrumentele statistice

cerute de: relaţiile dintre variabile presupuse de
ipoteze şi de metodele de cercetare propuse( ex.în
studiile corelaţionale propune coeficientul de
corelaţie Pearson); de mărimea eşantionului
(propune metode nonparametrice atunci când
eşantioanele sunt mici)
13. Managementul cercetării prin granturi-

planificare,implementare , evaluare Cunoaşterea
caracteristicilor unui proiect bazat pe granturi, a
terminologiei, a metodelor şi procedurilor în faza de
iniţiere a proiectului. Identificarea schimbărilor
benefice, dezirabile şi posibile pentru o populaţie –
ţintă, care pot fi promovate prin proiect şi satisfac
criteriile de eligibilitate ale unei linii de finanţare.
Utilizarea de principii şi metode avansate pentru
satisfacerea criteriilor de eligibilitate ale liniei de
finanţare în faza de iniţiere a proiectului . Utilizarea
de principii şi metode avansate pentru
managementul fazei de planificare a proiectului
14 Managementul fazei de implementare a

proiectului Evaluarea continuă a procesului,
progreselor, livrabilelor, pentru a fundamenta
decizii constructive., rezolvarea problemelor care
asigură finalizarea lui conform exigenţelor
finanţatorului
Bibliografie
1.Creţu Verginia (2006) – Integrarea şi incluziunea socială a persoanei cu handicap.
Strategii şi metode de cercetare , Bucureşti, Editura Printech.
2.Cojocaru Stefan ( 2006)- Designul propunerilor dr finanțare –Metodologie, modele de
proiecte, comentarii, Iasi , Editura Lumen
3.Verza E. Verza F coord (2011) – Tratat de Psihopedagogie specială, Bucuresti,
Editura Universităţii din Bucureşti
4.Septimiu Chelcea Metodologia elaborării unei lucrări ştiinţifice Bucuresti
5. Creţu Verginia (2010 )- Concepte şi principii care semnifică respectarea drepturilor
inalienabile ale persoanei cu handicap, în volumul Psihologia sănătăţii; Abordări
aplicate(coord E. Avram), Bucureşti , Editura Universitară (pag 36-70)
6.Creţu Verginia (2012) The problematic fields, the scientific and applicative topics in
Special Education in compliance with national and European policies and strategies
regarding disabilities(II), in Studia Doctoralia-Psychology and Sciences of Education,
Vol Vol I, nr. 1-2, Universitatea din Bucuresti și vol II , nr. 3, Universitatea din
Bucuresti..
-Anderson Gary (2000)– Fundalmentals of Educational Research, III – rd Editon Falmer
Press.
- Chelcea Septimiu(2007),Metodologia cercet[rii sociologicw. Metode cantitative ;i
calitative, Bucuresti, Editura Economica
- Creţu Verginia (2007), „Evolutii in sistemul de protectie socială a persoanelor cu
handicap”, „Ocupaţii, competenţe şi standarde ocupaţionale în domeniul handicapului”, „
Codul deontologic al profesionistului în serviciul persoanei cu handicap”, Definiţia
handicapului din perspectiva Drepturilor Omului şi stiinţei contemporane”(pag. 37-49 şi
165- 235). In volumul : Racu A., D.V. Popovici D.V., Creţu Verginia, Racu S. , Bucinschi
C. (2007) – Asistenţa socială a persoanelor cu dizabilităţi, Editura Pontos, Chişinău, 297
pag. Carte premiată de Universitatea din Bucureşti
- Revista de Psihopedagogie ; Universitatea din Bucuresti-Catedra de Psihoprdagogie
Speciala și Departamentul pentru invățământ Superior și Cercetare Stiințifică Humanitas
-American Journal of Mental Retardation
C. Alte surse utile

1.Holban I (1995)-Teste de cunoştinţe, Bucureşti, E.D.P. RA;
2.King, Verba, Keohane (2001) – Fundamentele cercetării sociale, Ed. Polirom, Iaşi;
3.Landsheere G.(1995) -Istoria universală a pedagogiei experimentale, Bucureşti
E.D.P.RA;
Seminar Metode de dirijare a Observaţii

activității studenților
1.Seminar( 2 ore ) : Specificul cercetării științice în Dirijarea activității
Psihopedagogia specială și a sistemului de metode. studenților în seminar
Competentele cercetatorului. Creativitatea – pentru a realiza analiza
competenta a cadrului didactic din domeniul unei probleme propuse
educației speciale. la curs
( pe baza studiului
2.Seminar( 2 ore ) Prezentarea unor cercetări din
individual, conspectării
literatura psihopedagogica recentă şi categorizarea
unei cercetări/metode
lor. Stabilirea indicatorilor definiţionali pentru
utilizate într-o
principalele concepte. Deontologie, comunicare și
cercetare concretă-)
activitatea in echipa
Analiza critica a
3.Seminar( 2 ore ) Etapele înscrise într-un proiect cercetării alese
de cercetare. Analiza obiectivelor și ipotezelor Tehnicile
unor cercetări recente audiovizuale
4.Seminar( 2 ore ) Elaborarea și analiza unor fișe (Prezentare Power
de observatie. Reflectie si exemple privind reguli Point, Prezentare
respectate în cadrul observației . Evaluarea filme,)
cognitivă a observaţiei efectuate în cadrul școlii Activitate in echipă
de practică.. Analiza diferitelor tipuri de scale Simulări
utilizate ăn psihopedagogia specială și în școala Exerciţii
incluziva(scale de suport) Lectura
5.Seminar( 2 ore ) : Exemple de studii de caz . Studii de caz
Compararea studiului de caz din cadrul unei Eseu
cercetări cu cel din practica Joc de rol
rerapeuţilor,logopezilor Raportul între studiul de Rotirea în sarcini
caaz şi proiectul de intervenţie personalizat.. Trainingul pregătitor
6.Seminar( 2 ore ) Cercetarea experimentală. Observare
Exemple de variabile independente şi variabile Instruire asistată de
dependente din cercetările conspectate. Exemple de calculator
scheme experimentale
7. Seminar( 2 ore ) : Exemple de cercetări
corelaţionale. Compararea metodei cu cea
experimentală în educația specială
8.Seminar( 2 ore ) : Metoda anchetei. Raportul
între împuternicirea persoanei cu handicap ca
principiu social şi creşterea ponderii metodei
anchetei. Exemple de întrebări de opinie, factuale,
de motivaţie, de cunoştinţe, utilizate în domeniul
handicapului. Avantaje şi dezavantaje ale
întrebărilor închise şi deschise. Ordinea întrebărilor
în chestionar. Modalităţi de aplicare şi administrare
a chestionarului.
9 Seminar( 2 ore ) Aspecte relevante pentru
utilizarea metodelor calitative în educația specială .
Generalizarea rezultatelor cercetării în condițiile
utilizării metodelor calitative. Exemple
10. Probleme și exerciții privind selectarea si
utilizarea instrumentele statistice cerute de:
relaţiile dintre variabile presupuse de ipoteze ; de
metodele de cercetare propuse( ex.în studiile
corelaţionale propune coeficientul de corelaţie
Pearson); de mărimea eşantionului (propune
metode nonparametrice atunci când eşantioanele sunt
mici)
11. Metode statistice -Aplicații
12. Seminar( 2 ore ) : Exigenţele competiţiei pentru

finanţarea pe bază de granturi. Criterii de
eligibilitate. Paşii parcurşi pentru redactarea unui
proiect în lumina exigenţelor managementului de
proiect.
13 Seminar( 2 ore ) Analiza de Programe şi
proiecte în domeniul handicapului finanțate din
fondurri ale Uniunii Europene. Identificarea
factorilor de reușită. Rolul parteneriatului într
instituțiile de ănvățământ si asociațiile și fundațiile
persoanelor cu handicap.
14. Seminar( 2 ore ) Deontologia cercetării.
Exemple . Activitatea în echipa și comunicarea –
condiții ale cercetării actuale

-Instituțiile de educație specială asteaptă soluții privind integrarea copiilor cu handicap grav și sever
.Problematica de cercetare este exemplificată și cu modalități de intervenție individualizată vizând
incluziunea școlară și progresul acestor categorii de elevi, cu exemle privind pomovarea metodelor
alternative și augmentative de comunicare.
- Asociațiile și fundațiile din domeniul handicapului au așteptări în zona integrării profesionale a
persoanelor cu handicap ;De aceea vor fi exemple de cercetări –acțiune, granturi în aria economiei
sociale
10. Evaluare
evaluare evaluare
10.4. Curs Comportament activ- orală
participativ
Problematizează, se orală
manifestă ca un spirit
critic care pune
probleme pe baza
cunostințelor
academice anterioare
și a cunoașterii
realității școlare
1 punct
10.5. Seminar/ Documentare –
Laborator prezentare
Analiză critică a unei
cercetări recente
Elaborarea si
prezentarea unui
proiect de cercetare
Identificare de bune
practici pentru
probleme insuficient
rezolvate îneducația
specială
2 puncte
Standard minum de Elaborează un proiect de cercetare
performanţă Prezintă cuprinsul unei lucrări de licență
Examen scris 7 puncte
FISA DISCIPLINEI

1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii Psihopedagogie Specială

2.1.Denumirea disciplinei PRACTICA PROFESIONALĂ

seminar
2.4. Anul de studiu II 2.5. II 2.6. Tipul C2 2.7.Regimul Ob
Semestrul de evaluare disciplinei

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Din care - 3.3. 3
3.4. Total ore din planul de 42 3.5. Din care - 3.6. 42
şi pe teren
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi -

4.1. de curriculum  parcurgerea disciplinelor de specialitate din
planul de învăţământ
4.2. de competenţe  cunoașterea trăsăturilor de specificitate ale
persoanelor cu deficiențe
5.2. de desfăşurare a seminarului/ Orele de practică profesională se vor desfășura în
laboratorului cabinetele logopedice şi sălile de curs din școlile de
aplicație conform contractelor de practica

Competenţe • Cunoașterea principalelor trăsături de specificitate ale persoanelor cu nevoi
profesionale speciale pe diferite categorii de deficienţă;
• Cunoașterea caracteristicilor si specificului diferitelor instituții si organizații
cu rol în educația copiilor cu deficiențe, a scopului si funcțiilor specifice
acestora, a principalelor direcții de lucru si programe de tip educațional;
• Explicarea rolurilor si funcțiunilor pe care diferite instituții, organizații si
organisme naționale si internaționale le exercita in domeniul educației speciale
si in domenii conexe sau inter si transdiciplinare ;
• Explorarea domeniilor profesionale in care pot lucra absolvenții profilului
Psihopedagogie Specială în Romania prin intermediul desfășurării unei
practici de orientare in problematica instituțiilor cu profil educațional;
• Integrarea cunoștințelor dobândite la diferite discipline in cadrul programului
de studii în situații oferite prin experiența practicii profesionale;
• Valorificarea experiențelor si pregătirii din cadrul programului de studii in
contextul oferit de practica profesionala.
Competenţe • Aplicarea principiilor si a normelor de deontologie profesionala în relație cu

transversale persoanelor cu deficienta/handicap.
• Identificarea și utilizarea surselor de documentare ştiinţifică relevante și
actuale pentru domeniul psihopedagogiei speciale

7.1. Obiectivul general al Însușirea de către studenți a modelelor de organizare ale
disciplinei învățământului special și explorarea domeniilor profesionale
in care pot lucra absolvenții profilului Psihopedagogie
Specială
7.2. Obiectivele specifice Clasificarea și descrierea diferitelor forme de școlarizare a
copiilor cu CES;
Familiarizarea studenților cu sistemele de organizare alternative
ale educației speciale;
Cunoașterea pozițiilor, rolurilor si funcțiilor specialistului in
educație specială in cadrul instituțiilor de învățământ special si a
organismelor care se ocupă cu sprijinirea persoanelor cu CES.
Familiarizarea studenţilor cu particularităţile activităţii
educaţionale şi a terapiilor specifice, cu educaţia specială şi
integrată pentru copiii cu deficienţă.
Consolidarea cunoaşterii de către studenţi a particularităţilor
activităţii educaţionale şi a terapiilor specifice pe care le
presupune educaţia specială şi integrată pentru copiii cu CES.
Orientarea studenţilor spre teoriile moderne cu privire la
integrare, socializare, normalizare, incluziune ş.a., aplicate
adaptat la specificul realităţilor din ţara noastră
Cunoașterea posibilităților de dezvoltare personală și
profesionala in domeniu psihopedagogiei speciale
8. Conţinuturi
predare
...
8.2. Seminar / Laborator Metode de Observaţii
predare
1. Activităţi de cunoaştere generală a şcolilor speciale: clasele, Observare
spatiile comune de lucru si recreere, orarul clasei etc.
2. Prezentarea activităților de terapie specifică care se desfășoară Observare
în școlile speciale.
3. Importanța și a rolului profesorului de sprijin în integrarea Observare
copilului cu CES
4. Specificul procesului instructiv-educativ şi de recuperare în Observare
educația elevilor cu CES
5. Forme de integrare şi incluziune educaţional școlara a copiilor Observare
cu CES
6. Prezentarea unor forme alternative de organizare a activităților Observare
educative și de terapie destinate elevilor cu CES
7. Realizarea un studiu privind specificul procesului instructiv- Studii de caz
educativ şi de recuperare în învățământul special
Bibliografie minimală obligatorie:
1. D.V. Popovici (2007), Orientari teoretice si practice in

educatia integrata, Editura Universitatii “Aurel Vlaicu”,
Arad.
2. Ghergut, A. (2001) Psihopedagogia persoanelor cu cerinte
speciale. Strategii de educatie integrata, Iasi, Polirom
3. Verza E., Verza F.E. (coord.), 2011, Tratat de
Psihopedagogie speciala, Editura Universitatii din
Bucuresti.

programului
Continuturile tematice au fost elaborate in concordanta cu necesitatile de pregatire a

personalului didactic din invatamantul special si integrat, cu cerintele actuale existente pe
piata muncii in domeniul educarii, recuperarii si insertiei socio-profesionale a persoanelor
cu nevoi speciale
10. Evaluare
10.4. Curs
10.5. Seminar/ Continuă Evaluarea 40%

Laborator criterială
Participare la
50%+1 din
activitatea de
practica
Finală Evaluarea 60%
criterială analitică
Standard minum Realizarea un studiu privind specificul procesului instructiv-educativ
de performanţă şi de recuperare în învățământul special
FISA DISCIPLINEI


2.1.Denumirea disciplinei PSIHODIAGNOZA PERSONALITĂŢII CU
DIZABILITĂŢI
curs
seminar
2.4.Anul II 2.5. II 2.6.Tipul E2 2.7.Regimul Ob
de studiu Semestrul de disciplinei
evaluare

Tutoriat 2
Examinări 2
Alte activităţi -

4.1. de curriculum • Curs „Psihologia copilului“
• Curs „Psihologia personalității“
• Curs „Fundamentele psihopedagogiei speciale“
4.2. de competenţe • Să cunoască și să poată identifica / utiliza
reperele dezvoltării normale a personalității
pe axa vârstelor
• Să poată discrimina / identifica consecințele
deficienței / deficiențelor asupra personalității
la diferite vârste
• Competenţe necesare evaluării ştiinţifice
a personalităţii

5.2. de desfăşurare a seminarului / laboratorului Nu este cazul

Competenţe • Abilităţi cognitive:
profesionale • Cunoaştere şi înţelegere
• Competențe pentru cunoaşterea, înţelegerea şi aprofundarea
studiului ştiinţific al acțiunii sinergice a factorilor dezvoltării
personalității la diferite vârste, în normalitate și în contextul unei
deficiențe sau a deficiențelor asociate
• Competențe pentru înţelegerea specificului teoriilor și modelelor
explicativ-interpretative a personalității, pe baza cărora sunt
concepute probele psihodiagnostice
• Competențe pentru cunoaşterea consecinţelor diferitelor deficienţe
asupra personalităţii în scopul înţelegerii specificului personalităţii
decompensate
• Competențe pentru înţelegerea rolului psihodiagnozei personalităţii
pentru cunoaşterea omului / persoanei cu diferite deficienţe, în
contexte sociale diverse
• Explicare şi interpretare
• Competențe pentru explicarea şi interpretarea rezultatelor
psihodiagnozei prin prisma teoriilor clasice şi moderne din științele
intercorelate (psihodiagnoză, psihopedagogie specială, psihologia
educației, psihoterapie)
• Competențe pentru realizarea unui psihodiagnostic diferenţial
corect, realist și cu valențe formative
• Competențe pentru interpretarea calitativă a rezultatelor la probele
psihodiagnostice specifice pentru diferite vârstele, coroborate cu unele
metode adaptate pentru diferite deficiențe / pentru deficiențe asociate
• Abilităţi practic-aplicative:
• Abilități instrumental-aplicative pentru utilizarea de metode,
instrumente, probe psihodiagnostice adaptate diferitelor vârste
• Abilități pentru aplicarea, prelucrarea şi interpretarea corectă şi
multidimensională a rezultatelor la probele psihodiagnostice
• Deprinderi pentru realizarea protocoalelor de examinare în cazul
fiecărui tip de deficienţă
Competenţe • Autonomie:
transversale • Abilități pentru exprimarea / argumentarea / susținerea ideilor proprii,
pentru independența gândirii și acțiunii educațional-terapeutice
• Competențe pentru exersarea profesiei aplicând cunoștințele asimilate
• Abilități critice și autocritice
• Deprinderi pentru independența decizională în activitatea de psihodiagnoză
• Responsabilitate şi interacţiune socială:
• Competențe pentru cunoaşterea şi respectarea codului deontologic în
activitatea de psihodiagnoză, educațională, terapeutică, pedagogică
(păstrarea secretului profesional, a confidenţialităţii, a cooperării loiale etc.)
• Deprinderi pentru respectarea legislației actuale din România și din
spațiul european
• Competențe pentru colaborare și cooperare profesională, cu familia
copilului, cu diferite instituții, organizații, fundații, foruri decizionale etc.
respectând principiile etice, legile, regulamentele etc.
• Dezvoltare personală şi profesională
• Deprinderi pentru identificarea surselor de formare profesională în
domeniul psihopedagogiei speciale / psihodiagnozei / consilierii pentru
copiii cu deficiențe și pentru familiile lor
• Valorificarea potenţialului aptitudinal în exersarea viitoare a profesiei
la care contribuie disciplina predată
• Deprinderi pentru perfecționare profesională (prin studierea surselor
de documentare ştiinţifică relevante, prin voluntariat, prin cursuri de
formare, prin participare la evenimente științifice din domeniu și din
domenii interdisciplinare etc.)
• Competențe pentru valorizarea bunelor practici personale și ale
specialiștilor din domeniu
• Competențe instrumentale:
• Deprinderi pentru utilizarea programelor de calculator (inclusiv în
psihodiagnoză, cercetare etc.)
• Deprinderi pentru exprimarea orală și scrisă în limba maternă
• Abilități pentru managementul informațiilor științifice
• Competențe interpersonale
• Competenţe pentru relaţionare, comunicare şi muncă în echipă
interdisciplinară
• Abilități de comunicare cu experți din domeniu și din alte domenii,
din țară și din străinătate
• Competențe atitudinale:
• Dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini pozitive şi de valorizare a
copiilor cu deficienţă
• Manifestarea unor atitudini corespunzătoare deontologiei profesiei de
psihopedagog special şi de psihodiagnostician
• Valorificarea potenţialului aptitudinal-atitudinal în perspectiva
exercitării viitoare a profesiei de psihodiagnostician
• Competențe sistemice:
• Abilități de corelare a informațiilor teoretice cu cercetarea și cu
strategiile de aplicarea / valorificarea lor în practica profesională
• Competențe pentru conceperea / conducerea de proiecte

7.1. • Transmiterea de informaţii sistematizate din literatura de specialitate
Obiectivul referitoare la personalitate şi psihodiagnoza personalităţii și
general al instrumentarea studenţilor cu tehnici şi metode de psihodiagnoză
disciplinei
7.2. • informaţionale:
Obiectivele • Cunoaşterea şi înţelegerea corectă a rolului evaluării ştiinţifice a
specifice personalităţii, a specificului metodelor și probelor psihodiagnostice și
a specificului dezvoltării copiilor cu diferite deficienţe
• Operarea corectă cu aparatul conceptual presupus de cercetarea și
practica psihodiagnostică
• Cunoaşterea şi înţelegerea specificului tipului de personalitate
decompensată – consecinţă a diferitelor deficienţe
• formative:
• Formarea competenţelor ştiinţifice necesare pentru realizarea
psihodiagnozei şi a protocolului de examinare
• Formarea şi perfecţionarea competenţelor studenţilor pentru aplicarea,
prelucrarea şi interpretarea calitativă a probelor psihodiagnostice şi
pentru realizarea profilelor psihice ale copiilor
• Exersarea unor modalităţi concrete de realizare a protocolului de
examinare şi a recomandărilor / intervenţiilor psihologice şi
psihosociale care să susţină integrarea optimă a copiilor cu CES în
familie, şcoală, comunitate etc.
8. Conţinuturi
8.1. Metode de Observaţii
Curs predare
BLOCURI DE CONŢINUT INFORMAŢIONAL • Prelegeri Se pot utiliza:
• Abordări • Cărţi
interactive • Articole
• Studiul • Alte surse
individual bibliografice
• Tehnicile • Folder trimis
audiovizuale pe email
(prezentare • Material
Power Point) oferit pe CD
1. PERSONALITATEA ŞI FACTORII DETERMINANŢI • Elaborarea • Site, link
AI FORMĂRII ŞI DEZVOLTĂRII EI de protocoale
2. MODELE DE DEFINIRE, ANALIZĂ INTERPRETARE de examinare
A PERSONALITĂŢII. MODELUL BIG FIVE şi de profile Selectarea
3. DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ÎN DIFERITE de personalitate metodelor se
ETAPE DE VÂRSTĂ ŞI ROLUL EI ÎN ADAPTAREA în cazul face în funcție
ŞI RELAŢIONAREA INTERPERSONALĂ copiilor cu de obiectivele
4. TIPOLOGIA PERSONALITĂŢII: PERSONALITĂŢI deficiențe vizate în
MATURE, IMATURE, ACCENTUATE, PATOLOGICE activitatea de
5. SPECIFICUL PERSONALITĂŢII DECOMPENSATE curs
CA URMARE A DIFERITELOR DEFICIENŢE
6. PSIHODIAGNOZA – O COORDONATĂ A
PSIHOLOGIEI MODERNE APLICATE
• Conceptul de psihodiagnoză
• Diagnoza psihologică şi cea medicală
• Psihodiagnoza şi psihologia aplicată
• Reguli privind psihodiagnoza
• Codul deontologic al profesiei de psihodiagnostician
7. INDIVIDUAL ŞI STATISTIC ÎN PSIHODIAGNOZA
PERSONALITĂŢII
• Tehnica psihodiagnozei personalităţii (instrumente
de evaluare, cerinţe deontologice şi practice,
condiţii de examinare, eşantion, precauţii
metodice, prelucrare statistico-matematică, rolul
protocolului de prezentare a rezultatelor)
• Diagnosticul diferenţial în cazul personalităţii
decompensate
8. TIPOLOGIA INSTRUMENTELOR/PROBELOR
PENTRU PSIHODIAGNOZA PERSONALITĂŢII
• Chestionare de adaptare
• Chestionare de atitudini şi aspiraţii
• Chestionare de interese
9. TIPOLOGIA INSTRUMENTELOR DE
PSIHODIAGNOZĂ A PERSONALITĂŢII
• Chestionare şi teste multidimensionale
• Chestionare de temperament
10. TIPOLOGIA INSTRUMENTELOR DE
PSIHODIAGNOZĂ A PERSONALITĂŢII
• Testele proiective
11. ALTE INSTRUMENTE ÎN PSIHODIAGNOZA
PERSONALITĂŢII
• Testele obiective de personalitate
• Elemente de grafologie în psihodiagnoza personalităţii
• Testele de sociabilitate. Analiza sociometrică
• Personalitatea şi grupa sanguină
12. TESTE PENTRU INVESTIGAREA
PSIHOPATOLOGIEI PERSONALITĂŢII
• Investigarea tulburărilor de personalitate
• Chestionare pentru evaluarea personalităţilor accentuate
13. METODA EXPERIMENTALĂ ÎN
PSIHODIAGNOZA PERSONALITĂŢII
14. APLICAŢII PRACTICE – METODOLOGIA
ELABORĂRII UNUI PROTOCOL DE EVALUARE
A PERSONALITĂŢII
• Bibliografie
1. Adler, A. – „Cunoaşterea omului“, Editura IRI, Bucureşti, 1996.

2. Alexandrescu, I. – „Personalitate şi vocaţie“, Iaşi, Ed. Junimea, 1981.
3. Allport, G.W. – „Structura şi dezvoltarea personalităţii“, EDP, Bucureşti, 1991.
4. Anastasi, A. – „Individual Differencies“, New York, Willey, 1965.
5. Anastasi, A. – „La psychologie, les psychologues et les tests psychologiques“, Paris, Binop, 1969.
6. Anzieu, D. – „Méthodes et techniques projectives“, în „Bulletin de Psychologie“,
Bucureşti, 1966.
7. Anzieu, D. – „Les méthodes projectives“, Paris, Puf, 1960
8. Atanasiu, A. – „Scris şi personalitate“, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, col. Psyché, 1969.
9. Beck, S.J. – „Projectives Technics in Personality Assessment“ (edit. A.I. Rabin), New
York, Springer, 1968.
10. Binet, A. – „Ideile moderne despre copil“, Bucureşti, EDP, 1975.
11. Bogdan, T. şi colab – „O tehnică verbal-proiectivă în cercetarea personalităţii
adolescenţilor“, Revista de psihologie, nr.15/1969, p. 437.
12. Bonnardel, R. – „Intelligence, caractère et physionomie“, Travail humain, no.3/1963, p.64
13. Bontilă, U. – „Culegere de texte psihologice de nivel şi aptitudini“, Ministerul Muncii, 1971.
14. Brody, N. & Shrlichnon, H. – „Personality Psychology“, 1997.
15. Buss, M. David, Nancy Cantor – „Personality Psychology – Recent Trends and
Emerging Directions“, 1989.
16. Caluschi, Mariana – „Empatia ca factor al individualizării“, Iaşi, 1995.
17. Caprane, G.V., Cervone, D. – „Personality. Determinants, Dynamics and Potentials“,
Cambridge, UK, Cambridge University Press, 2000.
18. Cattell, R.B. – „The Scientific Analysis of Personality“New York, World Book, 1957.
19. Cattell, R. B. – „Readability and Technical Meaning of Personality Questionnaire
Scores“, American Psychologist, 19/1964, p. 102.
20. Cattell, R.B. – „Personalité“ (tr.), Paris, PUF, 1956.
21. Chateau, I. – „L’enfant et le jeu“, Les Editions de Scarabée, Paris, 1967.
22. Chelcea, Adina, Chelcea, Septimiu – „Cunoaşterea de sine – condiţie a înţelepciunii“,
Editura Albatros, Bucureşti, 1986
23. Chelcea, A. – „Psihoteste“, Editura Ştiinţă şi Tehnică, S.A., vol.I (1994), vol.II (1997).
24. Chiriac, I.C., Chiţu, A. – „Aprecierea dezvoltării psihice la copilul preşcolar“, Editura
Medicală, Bucureşti, 1980.
25. Derlega, V.,Winstead,B.A.,Jones,W.H.–„Personality – Contemporary Theory and Research“, 1999.
26. Enăchescu, C. – „Elemente de psihologie proiectivă“, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1973.
27. Golu, M. – „Curs de statistică psihologică“, Centrul de multiplicare al Univ. Buc., 1968
28. Golu, Mihai – „Dinamica personalităţii“, Editura Geneze, Bucureşti, 1993.
29. Havârneanu, C. – „Cunoaşterea psihologică a persoanei“, Editura Polirom, Iaşi, 2000.
30. Holban, I. (coord.) – „Cunoaşterea elevilor – o sinteză a metodelor“, Bucureşti, EDP, 1978.
31. Horghidan, V. – „Metode de psihodiagnostic“, Bucureşti, EDP, 1980.
32. Horney, Karen – „Personalitatea nevrotică a epocii noastre“, Editura IRI, Bucureşti, 1998.
33. Ionescu, G. – „Investigaţia psihologică în practica medicală“, Bucureşti, Viaţa medicală,
1970, XVII, p. 17.
34. Klein, M. – „Povestea unei analize de copil“, Editura S. Freud, Binghampton, Cluj, 1994.
35. Knoff, H.M. – „The Assessment of Child and Adolescent Personality“, New York, Guilford Press, 1981.
36. Kramer, Ch. – „Le test de frustration Rosenzweig“, Paris, Binop, 1959.
37. Krau, E. – „Diagnosticarea experimentală a unor trăsături de personalitate printr-un test
proiectiv de completare“, Revista de psihologie, nr.2/1967, p.233.
38. Kulcsar, T. – „Lecţii practice de psihodiagnostic“, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj, 1980.
39. Littauer, Florence (trad. Diana Soare) – „Personalitate puzzle“, Bucureşti, 2002.
40. Lorioz, A. – „Test Rosenzweig et statut sociométrique“, in Revue de Psychologie
Appliquée, no.15/1965, p.25.
41. Mamali, C. – „Diagnosticarea emotivităţii prin metoda asociaţiei verbale libere“,
Revista de psihologie nr.1/1968.
42. Marcus, S. – „Empatia“, Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1971.
43. Marcus, S. – „Empatie şi personalitate“, Editura Athos, Bucureşti, 1997.
44. Maslow, A.H. – „Motivation and Personality“, New York, Harper & Row, 1972.
45. Mărgineanu, N. – „Măsurarea trăsăturilor de temperament şi caracter“, Cluj, Editura
Institutului de Psihologie, 1938.
46. Meilli, R. – „Manuel de diagnostique psychologique“, Paris, PUF, 1964.
47. Minulescu, Mihaela – „Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologică“,
Bucureşti, Garell Publishing House, 1994.
48. Mitrofan, N. – „Particularităţi privind utilizarea testelor tip „screening“ la vârstele mici“,
în Revista învăţământului preşcolar, nr.3-4/1997.
49. Munteanu, A. – „Incursiuni în creatologie“, Timişoara, Editura Augusta, 1994.
50. Munteanu, A. – „Stadiile dezvoltării (vârstele copilăriei şi adolescenţei)“, Timişoara,
Editura Augusta, 1997.
51. Neveanu, P.P. – „Dicţionar de psihologie“, Editura Albatros, Bucureşti, 1978.
52. Piérron, H. – „Traité de psychologie appliquée“, vol.I, II, Paris, PUF, 1960.
53. Popescu-Solomon, E. – „Câteva aspecte ale psihodiagnozei emotivităţii în stările
reactive la copii“, Revista de psihologie, nr.4/1967, Bucureşti
54. * * * Revue Roumaine des Sciences Sociales, série Psychologie, no.11/1967, p.177.
55. Rey, A. – „Connaissance de l’individu par les tests“, Bruxelles, Dessart, 1963.
56. Rorschach, H. – „Le psychodiagnostic“, Paris, PUF, 1947.
57. Rose, Vincent – „Cunoaşterea copilului“, EDP, Bucureşti, 1972.
58. Roşca, Al. – „Creativitate generală şi specifică“, Bucureşti, Editura Academiei, 1981.
59. Roşca, M. – „Metode de psihodiagnostic“, Bucureşti, EDP, 1972.
60. Sergent, A. – „Projective Methods. Their Origins, Theory and Application in Personality
Research“, in Psychological Bulletin, no.43/1945., p.257.
61. Sheldon, W.H. (trad.) – „Les variétés du tempérament“, Paris, PUF, 1951.
62. Sillamy, Norbert – „Dicţionar de psihologie“, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996.
63. Streleski, C. – „Précis de graphologie pratique“, Paris, Masson, 1942.
64. Szondy, L. – „Experimentelle troebdiagnostik“, Bern, Huber, 1947.
65. Şchiopu, U. – „Introducere în psihodiagnostic“, Ed. Fundaţiei Humanitas, Bucureşti, 2000.
66. Şchiopu, U., Verza, E. – „Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii“, EDP, Bucureşti, 1997.
67. Verza, E. –„Dimensiunile personalităţii la handicapaţi“, în Revista de educaţie specială
nr.1/1991.
68. Verza, E. – „Dimensiunea interdependenţei dintre personalitate, comportament şi
comunicare“, în Revista de psihologie nr.2/1992.
69. Verza, E., Verza, Florin - „Tratat de Psihopedagogie specială“, Editura Universității din
București, 2011.
70. Vlad, E. – „Evaluarea în actul educaţional terapeutic“, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti, 2000.
71. Wallon, H. – „Evoluţia psihologică a copilului“, EDP, Bucureşti, 1978.
72. Zapan, G. – „Cunoaşterea şi aprecierea obiectivă a personalităţii“, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1984.
73. Zörgö,B.– „Examinările psihologice“, în „Îndrumător psihodiagnostic“, vol.II, Cluj,1975
74. Zlate M. – „Eul şi personalitatea“, Editura Trei, Bucureşti, 1999.
• Alecu, R., Bica, R., Plugaru, L., (1976), Psihologie si etica profesionala, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti
• Caluschi, Mariana (1995) – „Empatia ca factor al individualizării“, Iaşi
• Cretu, R.Z. (2005), „ Evaluarea personalităţii. Modele alternative“, Ed. Polirom, Iaşi
• Dumitru, S. (2003). Sociabilitatea în spaţiul dezvoltării. Iaşi : Editura Polirom
• DSM IV (2000) – Manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale (ediţia a
IV-a), editat de Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România, Bucureşti
• Macsinga, I. (2003), „ Psihologia diferenţială a personalităţii“, Ed. Mirton, Timişoara
• Matthews, G. (coord.) (2005), „Psihologia personalităţii. Trăsături, cauze,
conseciţte“ , Ed.Polirom, Iaşi
• Porrot, M. – „Le dessin de la famille“, Revue de Psychologie Appliquée, no.35/1965.
• Rose, Vincent (1972) – „Cunoaşterea copilului“, EDP, Bucureşti
• Rozorea Anca, „Specificul evaluării și diagnozei psihice în stările de dezvoltare pe
scala extremelor inferior/superior“, în Verza. E, Verza. Fl, (coord). (2011). „Tratat
de psihopedagogie specială“ . București, Editura Universității din Bucureşti, 2011,
ISBN 978-606-16-0006-9, pag. 60-83
• Şchiopu, U., Verza, E. (1997) – „Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii“, EDP, Bucureşti
• Tieger, B.D., Barron-Tieger, B. – „Descoperirea propriei personalităţi“, Ed. Teora, Buc. 1998.
• Zazzo, R. – „Manuel pour l’examen psychologique de l’enfant“, Neuchatel,
Delachaux et Niestlé, 1969, p.127.
C. Alte surse utile
• Site-uri educaționale
• Surse bibliografice opționale

1. Rolul determinant al educaţiei în formarea • Studiul individual Selectarea
şi dezvoltarea personalităţii în fiecare • Joc de rol metodelor
stadiu de vârstă • Studii de caz se face în
2. Modelul „Big Five“ • Realizare de „profile“ psihologice funcție de
şi psihosociale
3. Modelul sintetic-integrator al • Aplicaţii practice concrete
obiectivele
personalităţii (M. Zlate) (aplicarea unor metode şi probe vizate în
4. Utilizarea metodelor psihologice în psihodiagnostice, prelucrarea şi activitatea
Psihopedagogia specială – aplicaţii practice / interpretarea rezultatelor) de seminar
studii de caz / protocoale de examinare • Elaborarea de protocoale de
5. Tipologia instrumentelor / probelor examinare psihologică
pentru psihodiagnoza personalităţii • Elaborarea de profile
6. Pregătirea copilului pentru evaluare psihologice individuale (studii
de caz) şi de grup (în funcţie de
psihodiagnostică. Reguli generale ale natura, gravitatea, prognosticul
psihodiagnozei, diagnostic diferenţial şi deficienţei / deficienţelor
deontologie profesională copiilor cu CES)
7. Realizarea de miniexperimente
8. Elemente de grafologie
9. Testele obiective de personalitate
10. Desenul ca abordare diagnostică şi
terapeutică a copilului. Testul Arborelui
11. Probe psihodiagnostice pentru
evaluarea tulburărilor de personalitate
12. Elaborarea de Protocoale de examinare
psihologică
13. Realizarea de Planuri de intervenţie personalizată
pe baza rezultatelor evaluării complexe
14. Personalitatea şi grupa sanguină
Bibliografie – idem bibliografie curs

• Formarea unor abilități / competențe ale studenților necesare pentru integrarea
profesională optimă în contextul unei societăți care vizează competiția și performanța
• Formarea abilităților pentru colaborare în echipe interdisciplinare în domeniul
educației timpurii
10. Evaluare
Criterii de evaluare Metode de Pondere din nota
evaluare finală
• participare interactivă la curs / seminar şi feed- • participare activă prezența la cel
back oral • calitatea putin 50% din
Calitatea activității seminariale: intervențiilor cursuri
• referate (unul obligatoriu) din lectura de • calitatea
specialitate a studentului, din preocupările întrebărilor
proprii de cercetare sau din bibliografia • contributii
clarificatoare
recomandată
• prezentarea de
• recenzii de carte din literatura de specialitate, Internet etc.
referate, materiale
• discuţii tematice în seminar
elaborate
• traduceri din texte inedite
• demonstraţii practice
prezența la cel
• studii de caz
putin 70% din
• realizarea de proiecte personale (de evaluare /
seminarii
consiliere / terapie / orientare şcolară)
• prezentarea de cercetări şi informaţii de ultimă
oră de pe Internet
• iniţiative personale în experimentarea unor
tehnici psihoterapeutice
• prezentarea unor studii de caz şi a unor planuri terapeutice
• prezența activă la cursuri / seminarii 60% - probă
colocviu – ca probă finală de evaluare a scrisă / colocviu
volumului, calităţii şi gradului de 40% -
operaţionalizare a informaţiilor asimilate de activitate
studenţi şi a deprinderilor formate pentru seminarială
activitățile vizate de curs
Cerinţe minime de promovare
Pentru a obține cel puțin nota 5 (cinci), studentul trebuie să îndeplinească simultan
următoarele cerințe:
• Să susțină examenul scris și să-l promoveze cu minimum nota 5(cinci)
• Să realizeze și să susțina portofoliul / materialele realizate în cadrul seminarului
• Să aibă prezență la cel puțin 70% din seminarii
• Să aibă prezentța la cel puțin 50% din cursuri
FISA DISCIPLINEI

2.1. Denumirea disciplinei PSIHOPATOLOGIE SI PSIHOLOGIE MEDICALA
2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul I 2.6.Tipul de E1 2.7.Regimul Ob

3.4. Total ore din planul de învăţământ 56 3.5. Din care 28 3.6. 28
teren
Tutoriat 2
Examinări 2
Alte activităţi -
4. Precondiţii (nu este cazul)

5. Condiţii (nu este cazul)

5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului 

Competenţe Cunoasterea principalelor tulburari psihiatrice ale copilului si adolescentului conform
profesionale ICD 10/DSM-IV.
Cunoasterea principalelor tipuri de terapii folosite in tratamentul tulburarilor
psihiatrice ale copilului si adolescentului.
Cunoasterea principalelor teste si scale de evaluare folosite in psihiatria copilului si
adolescentului.
Formarea capacitatilor de evaluare a copiilor si adolescentilor cu tulburari

psihiatrice:
• aplicarea de chestionare si scale sau interviuri nestructurate;
• aprecierea naturii si severitatii prolemei;
• identificarea unor cauze posibile;
• planificarea unui program terapeutic.
Formarea capacitatilor de lucru cu familiile copiilor si adolescentilor cu tulburari
psihiatrice prin aplicarea de tehnici de terapie comportamentala/familiala si consiliere
psihoterapica.
Formarea capacitatilor de lucru in echipa multidisciplinara care se ocupa de copiii si
adolescentii cu probleme psihiatrice.
Explicarea principalelor tulburari psihiatrice ale copilului si adolescentului prin

intelegerea mecanismelor etiopatogenice.
Competenţe Dezvoltarea unei atitudini de respect si intelegere fata de copiii cu probleme

transversale psihiatrice si fata de familiile acestora.
Dezvoltarea abilitatilor de lucru in echipa multidisciplinara.

7.1. Obiectivul general al disciplinei  Cunoasterea principalelor tulburari psihiatrice ale copilului
si adolescentului
7.2. Obiectivele specifice • Formarea capacitatilor de evaluare a copiilor si
adolescentilor cu tulburari psihiatrice
• Formarea capacitatilor de lucru cu familiile copiilor si
adolescentilor cu tulburari psihiatrice
• Familiarizarea cu principalele tipuri de terapii folosite in
tratamentul tulburarilor psihiatrice ale copilului si
adolescentului
• Formarea capacitatii de lucru in echipa multidisciplinara
care se ocupa de copiii si adolescentii cu tulburari psihiatrice
8. Conţinuturi
1 Introducere in psihiatria copilului si adolescentului Prelegeri interactive cărţile indicate la

Studii de caz bibliografie
2 Dezvoltarea normala a copilului si adolescentului Prelegeri interactive cărţile indicate la
3 Evaluarea psihiatrica a copilului si adolescentului Prelegeri interactive cărţile indicate la
4 Intarzierile mintale Prelegeri interactive cărţile indicate la
5 Tulburarile specifice de invatare Prelegeri interactive cărţile indicate la
6 Tulburarile pervazive de dezvoltare Prelegeri interactive cărţile indicate la
7 Tulburarile specifice de dezvoltare a limbajului Prelegeri interactive cărţile indicate la
8 Tulburarea hiperkinetica cu deficit atentie Prelegeri interactive cărţile indicate la
9 Tulburarile de conduita si de opozitie Prelegeri interactive cărţile indicate la
10 Tulburarile de anxietate la copil si adolescent Prelegeri interactive cărţile indicate la
11 Ticurile Prelegeri interactive cărţile indicate la
12 Schizofrenia cu debut precoce Prelegeri interactive cărţile indicate la
13 Tulburarile afective la copil si adolescent Prelegeri interactive cărţile indicate la
14 Tulburarile de alimentatie la copil si adolescent Prelegeri interactive cărţile indicate la
Bibliografie
B. Material de aprofundare:
Dobrescu Iuliana
1. Copilul neastâmpărat, agitat şi neatent”, Infomedica, 2005.( coordonator )
2. Actualităţi în psihofarmacologia copilului şi adolescentului – ghid practic, Amaltea, 2004.
( coordonator )
3. Manual de psihiatrie a copilului si adolescentului vol I si II, Ed. Medica, 2010.(coordonator)

1 Teste si scale de evaluare pentru copii/adolescenti Observare
Studii de caz
2 Tulb. de invatare Observare
Studii de caz
3 Enurezis, encoprezis Observare
Studii de caz
4 Intarzierile mintale Observare
Studii de caz
5 Tulb. specifice de dezvoltare Observare
Studii de caz
6 Tulb. pervazive de dezvoltare Observare
Studii de caz
7 Tulb. specifice de dezvoltare a limbajului Observare
Studii de caz
8 Tulb. hiperkinetica cu deficit de atentie Observare
Studii de caz
9 Tulb. de conduita si de opozitie Observare
Studii de caz
10 Tulb. de anxietate Observare
Studii de caz
11 Ticurile Observare
Studii de caz
12 Schizofrenia cu debut precoce si foarte precoce Observare
Studii de caz
13 Tulb. afective la copil si adolescent Observare
Studii de caz
14 Tulb. de alimentatie la copil si adolescent Observare
Studii de caz
9. Evaluare
10.4. Curs Raspunsurile la Examen scris 70%
examen
10.5. Seminar/ Raspunsuri finale la Examen oral 20%
Laborator lucrarile practice de
laborator
Testare periodica prin 10%
lucrari de control
Standard minim de  Cerinte minime pentru nota 5 – Cunoasterea tipurilor si manifestarilor
performanţă clinice ale tulburarilor psihiatrice ale copilului si adolescentului
 Cerinte minime pentru nota 10 – Capacitatea de evaluare in cadrul
echipei multidisciplinare si de elaborare a unui plan terapeutic adecvat
pentru copilul si adolescentul cu tulburari psihiatrice
FISA DISCIPLINEI


2.1. Denumirea disciplinei PSIHOPEDAGOGIA INADAPTĂRII ŞI DEVIANŢEI
COMPORTAMENTALE
curs
seminar

teren
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi 6


4.1. de currinculum Psihologia copilului
Psihologia adolescentului și adultului
4.2. de competenţe -
5.1. de desfăşurare a cursului  sala dotată cu retroproiector
5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului  sala dotată cu retroproiector

Competenţe Informaţii utile
profesionale Competenţe profesionale:
Evaluarea complexă (psiho-socio-pedagogică) a copiilor, tinerilor și adulților cu
CES;
Proiectarea unor programe educaționale adaptate pentru diverse niveluri și grupuri
țintă (copii cu tulburări de comportament, consumatori de substanțe cu risc ridicat).
Cunostinte
descriere: a) Fundamentele teoretice ale psihopedagogiei inadaptării şi devianţei;b) Formel
devianţei şi inadaptării comportamentale;
- explicare-interpretare-predicţie: a) Complexităţii cauzale a inadaptării şi devianţei
comportamentale; b) Teoriilor şi modelelor explicative ale fenomenului delicvenţei, cu
accent pe delicvenţa juvenilă
- despre practici: a) Metodele şi tehnicile de cercetare a fenomenului inadaptării şi
devianţei comportamentale; b) Profilele consumatorilor de substanţe cu risc ridicat
Abilităţi
- cognitive: Identificarea principalelor metode de diagnoză și aplicarea adecvată a
acestora în vederea realizării unei expertize a tulburărilor de comportament.
- practice: a) Identificarea situațiilor problematice și a conflictelor în instruirea,
reabilitarea persoanelor cu tulburări comportamentale;b) Elaborarea de proiecte pe tipuri
de tulburări de comportament și context individuale și sociale de rezolvare a problemelor.
Competenţe Autonomie:
transversale Responsabiliate şi interacţiune socială: Aplicarea principiilor și a normelor de
deontologie profesională fundamentate pe opțiuni, valorice explicite în relație cu
drepturile
și demnitatea persoanelor cu tulburări comportamentale/ deficiență
Dezvoltare personală şi profesională: Cooperarea eficientă în echipe de lucru
profesionale, interdisciplinare, specific desfășurării proiectelor și programelor de
intervenție specifică.

7.1. Obiectivul general al Formarea și dezvoltarea structurilor operatorii multinivelare
disciplinei necesare actului de intervenție complexă a copiilor, tinerilor
cu tulburări de comportament pe fondul intelectului normal, a
tinerilor consumatori de substanțe cu risc ridicat
. Obiectivele specifice a) informative
Cunoaşterea fundamentelor teoretice ale psihopedagogiei
inadaptării şi devianţei comportamentale;
Cunoaşterea formelor devianţei şi inadaptării comportamentale
pe fondul intelectului normal ;
Cunoaşterea unora dintre modalităţile de prevenţie, intervenţie
practic- reabilitativă a formelor inadaptării şi devianţei
comportamentale;
b) formative
Cunoaşterea complexităţii cauzale a fenomenelor inadaptării şi
delicvenţei, ca şi unele din măsurile de combatere, eradicare a
fenomenologiei;
Cunoaşterea metodelor şi tehnicilor de cercetare a fenomenului
inadaptării şi devianţei comportamentale
Cunoaşterea unora dintre modalităţile de intervenţie şi recuperare
a persoanelor consumatoare de substanţe cu risc ridicat.
8. Conţinuturi
Obiectul de studiu al psihopedagogiei devianţei şi Prelegere interactivă - biblioraft

inadaptării- 2 ore pentru copiere
1 Determinante generale şi specifice ale Prelegere interactivă - biblioraft

devianţei, cu accent pe devianţa juvenilă- 2 ore pentru copiere
2 Teorii şi modele explicative ale fenomenului Prelegere interactivă - biblioraft
delicvenţeii – 2 ore pentru copiere
3 Metode şi tehnici de cercetare a tendinţelor de Prelegere interactivă - biblioraft
deviant- 4 ore Exerciții pentru copiere
4.Starea de dependență, tipuri și forme – 2 ore Prelegere interactivă -biblioraft pentru
Studii de caz copiere
5 Alcoolul- 2 ore Prelegere interactivă -biblioraft pentru
6 Consumul de droguri şi efectele acestora- 6 ore Prelegere interactivă -biblioraft pentru
7 Inadaptarea şi devianţa în procesul instructiv- Prelegere interactivă - biblioraft
educativ: tulburările emoţionale – 4 ore Studii de caz pentru copiere
Exerciții -
8. Programe specifice de intervenție în cazul Prelegere interactivă - biblioraft
tulburărilor de comportament- 4 ore Studii de caz pentru copiere
Exerciții -
Bibliografie
1.Albu, E. (2002), Manifestări tipice ale devierilor de comportament la elevii preadolescenţi.
Prevenire şi terapie , Editura Aramis, Bucureşti
2.Banciu, D., Rădulescu, S.M. (2002), Evoluţii ale delincvenţei juvenile în România. Cercetare şi
prevenire socială , București, , Editura Lumina Lex;
3.Fugăreţu- Urea, R., (2007). Introducere în psihopedagogia devianţei şi inadaptării , Editura.
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.
4.Neagoe, M (2002). Psihopedagogia adaptării şi problematica anxietăţii şcolare, Bucureşti,
Editura. Fundaţiei Humanitas;
1.Golu, M (2000). .Compendiu de psihologie generală, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de
Mâine.
2.Răşcanu, R., (1999). Neuropsihofiziologia devianţei la adolescenţi şi la tineri, Bucureşti,
Editura. Actami.
3.Stanisor, E. (2003). Delicvența juvenilă, București, Editura. Oscar Print.
4.Şchiopu, U (2002).Introducere în psihodiagnostic, București, Editura Fundaţiei Humanitas.
5.Turliuc, M.N., Karner-Huţuleac, A., Dănilă, O. (2009), Violenţa în familie.
Teorii, particularităţi şiintervenţii specifice, Iași, Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi.
6.Verza, E., Verza, F.E., (2000). Psihologia vârstelor, București, Editura Pro Humanitate.
8.2 Seminar Metode de predare Observaţii
1. Particularitățile devenirii personalității de la Debate
naștere până la tinerețe- 2 ore
2.Rolul părinților în modelarea comportamentală a Debate
copiilor - 1 oră
3 Crearea unui chestionar de investigare a atitudinii Exercițiu
față de tulburările de comportament-2 ore
4. Testul de anxietate Cattel- 1 oră Exerciții
5. Bandele de cartier, fenomenul de bulying- 2 ore Studii de caz
6. Starea de dependență- note diferențiatoare- 2 ore Studii de caz
7. Profile ale consumatorilor de droguri -2 ore Studii de caz
8. Case- managementul în tulburările de Studii de caz

comportament-2 ore
Bibliografie
1 Butoi, T., Butoi, I.T.(2006)., Psihologie judiciară, curs universitar, București, Editura
Fundatiei Romania Maine.
2. Butoi, T, (coord.) (2004). Victimologie, curs universitar, București, Editura Pinguin Book.
3. Paunescu, C.(1994). Agresivitatea și conditia umană, București, Editura Tehnica.
4. Pitulescu, I. (1995). Delicvența juvenilă, București, Editura Ministerului de Interne
5. Preda, V (1981). Profilaxia delicvenței și reintegrarea socială, București, Editura Științifică
și Enciclopedică
6.. Radulescu, M., Piticariu, M.(1989). Deviantă comportamentală și boala psihică, București¸
Editura Academiei
www.anagov.ro

programului
 listaţi câteva aşteptări şi arătaţi cum le soluţionaţi
Formarea abilităților de a crea instrumente de investigare a tulburărilor de comportament
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1. Criterii de 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere
evaluare din nota finală
10.4. Curs Continuă- realizarea Analiza de către colegii a 5%
unui referat din referatului/ traducerii
tematica propusă prezentat/ prezentate
Finală – examen Evaluare sumativă- lucrare scris 70%
10.5. Seminar/ Continuă- realizarea Evaluarea criterială 10%

Laborator unui instrument de
investigare a
tulburărilor de
comportament
Finală- participarea la Evaluarea criterială analitică 15%
o investigație
psihologică a
tușburărilor de
comportament
Standard minum de - Subiecţii trebuie să facă un referat sau o traducere, cotat cu 1 punct, iar l
performanţă lucrarea scrisă să obţină nota 4
FIȘA DISCIPLINEI

2.1. Denumirea disciplinei STATISTICĂ ÎN PSIHOPEDAGOGIA SPECIALĂ
seminar
2.4. Anul de studiu II 2.5. II 2.6. Tipul de E2 2.7.Regimul Ob

pe teren
Tutoriat 4
Examinări 2
Alte activităţi 8

4.1. de currinculum  Metodologia cercetării psihopedagogice

5.1. de desfăşurare a cursului sala de curs dotată cu retroproiector și
tablă
5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului  sala dotată cu calculatoare, retroproiector
și tablă
Competenţe  Competenţe profesionale:
profesionale Autoevaluarea și ameliorarea continuă a practicilor profesionale și a
evoluției în carieră
Evaluarea complexă (psiho-socio-pedagogică ) a copiilor, tinerilor și
adulților cu CES
Cunostinte
- descriere: Cunoaşterea diferitelor tipuri de design-uri experimentale şi statistice.
Cunoaşterea modalităţilor de prezentare a datelor stastistice.
Cunoaşterea tipurilor de teste statistice şi a cerinţelor lor de aplicare.
- explicare-interpretare-predicţie: Explicarea principalelor caracteristici şi condiţii
de aplicare ale testelor statistice.
Interpretarea psihologică a rezultatelor prelucărilor statistice.
- despre practici: Formarea capacităţilor de organizare a design-urilor
experimentale
Formarea capacităţilor de prezentare sintetică a datelor statistice
Formarea capacităţilor de analiză şi interpretare statistică a rezultatelor cercetării
Abilităţi
- Identificarea celor mai adecvate metode și tehnici de colectare a datelor
și valorificare a rezultatelor acestora în vederea îmbunătățirii permanente a
practicilor profesionale în domeniul recuperării, educării și integrării
socioprofesionale a persoanelor cu CES
- Evaluarea critică și constructivă a instrumentelor utilizate în realizarea
cercetărilor psihopedagogice proprii, precum și a rezultatelor obținute în vederea
ameliorării metodologiei cercetării și a practicii profesionale
Competenţe Utilizarea metodelor și tehnicilor eficiente de învățare pe tot parcursul vieții,

transversale în vederea formării și dezvoltării profesionale continue

7.1. Obiectivul general al  Formarea abilităților de prelucrare statistică
disciplinei complexă și de interpretare a datelor unui demers
psihopedagogic investigativ în raport de obiectivele
acestuia
7.2. Obiectivele specifice  informaţionale:
- Cunoaşterea noţiunilor fundamentale ale statisticii
- Identificarea raţionamentului testării ipotezelor statistice
(teorema limitei centrale, ipoteze statistice, decizia
statistică, erori statistice, mărimea efectului şi puterea
testelor);
Cunoaşterea elementelor ce conferă validitate şi etalonare
în statistica psihologică;
b) formative:
- Formarea capacităţilor necesare realizării analizei
distribuţiilor statistice;
- Formarea capacităţii critice legate de datele de cercetare
8. Conţinuturi
Tehnicile audiovizuale biblioraft

1. Noțiuni introductive . măsurare, variabile
Prezentare Power Point, pentru copiere
statistice, indicatori statistici- 2 ore - site, link
Prezentare Power Point - biblioraft
2.Măsurarea în psihopedagogia specială - 2 ore
pentru copiere
- site, link
Tehnicile audiovizuale - biblioraft
3. Statistica descriptivă (analiza de frecvențe,
grafice) - 4 ore Exerciţii - site, link
4. Statistica descriptivă (indicatori sintetici) - 2 ore Tehnicile audiovizuale - biblioraft
Exerciţii
5. Scoruri z și curba normală - 2 ore
Instruire asistată de
calculator
6. Statistica inferențială. Testul z(t) pentru un
eșantion - 2 ore Instruire asistată de
calculator
Prezentare Power Point, biblioraft
7. Erori statistice, puterea testului și mărimea
Instruire asistată de pentru copiere
efectului - 2 ore calculator
8. Testul t al diferenței dintre două eșantioane
independente - 4 ore Instruire asistată de
calculator
9. Testul t pentru eșantioane dependente - 2 ore
calculator
10. Corelația liniară Pearson - 2 ore
calculator
11. Analiza de varianță - 4 ore
calculator
Bibliografie
1 Clocotici, V. (2000). Statistica aplicata în psihologie. Iasi: Editura Polirom.

2 Milton-Smith, G. (1971). Ghid simplificat de statistică pentru psihologie și
pedagogie. București: E.D.P.
3 Popa, M (2008). ”Statistica pentru psihologie: Teorie si aplicatii SPSS. Iași:
Editura Polirom
4 Rotariu, T., Badescu, & all (1999). Metode statistice aplicate în stiintele
sociale. Iasi: Editura Polirom
5 Voiculescu,E., Voiculescu, F.,(2007). Măsurarea în științele educației. București:
Institutul European.
...B. Material de aprofundare
1 Cramer, D., Howitt, D.(2010). Introducere in Spss pentru psihologie. Iași:

Editura Polirom
2 Marginean, I. (2000). Proiectarea cercetarii sociologice. Iasi: Editura Polirom.
3 Milton-Smith, G. (1971). Ghid simplificat de statistică pentru psihologie și
pedagogie. București: E.D.P.
C. Alte surse utile

www. A. M. A. .org. com
www.ibm.com/software/analytics/SPSS
Prezentare Power Point,

1. Noțiuni introductive . măsurare, variabile
statistice, indicatori statistici- 1 oră
Studii de caz
2.Măsurarea în psihopedagogia specială - 1 oră
Exerciții
3. Statistica descriptivă (analiza de frecvențe,
grafice) - 2 ore calculator
4. Statistica descriptivă (indicatori sintetici) - 1 oră Exerciții
calculator
Exerciții
5. Scoruri z și curba normală - 1 oră
calculator
Exerciții
6. Statistica inferențială. Testul z(t) pentru un
eșantion - 1 oră calculator
Exerciții
7. Erori statistice, puterea testului și mărimea
efectului - 1 oră calculator
Exerciții
8. Testul t al diferenței dintre două eșantioane
independente - 2 ore calculator
Exerciții
9. Testul t pentru eșantioane dependente - 1 oră
calculator
Exerciții
10. Corelația liniară Pearson - 1 oră
calculator
Exerciții
11. Analiza de varianță - 2 ore
calculator
Bibliografie
Jaba, E. şi Grama, A. (2007). Analiza statistica cu SPSS sub
Windows, BUcurești: Editura;
Lungu, O.(2001). Ghid introductiv pentru SPSS 10.0. Iasi: Seria Psihologie
Experimentala și Aplicată;
Pitariu, H.D., Albu, M. (1997). Psihologia personalului: I. Masurarea si interpretarea
diferentelor individuale. Cluj Napoca: Editura Presa Universitara Clujeană;

programului
 Realizarea prelucrărilor statistice la tema lucrării de licență
10. Evaluare
10.4. Curs Continuă- realizarea Analiza de către colegii 5%
unui referat din a referatului/
tematica propusă traducerii prezentat/
prezentate
Finală – examen Evaluare sumativă- 70%
lucrare scrisă
10.5. Seminar/ Testarea continuă pe Evaluare criterială 20%

Laborator parcursul
semestrului
Realizarea Evaluare criterială 30%
prelucrărilor analitică
statistice a. datelor
culese pentru
lucrarea de licență
Standard minum de Rezolvarea problemelor statistice aferente pentru obținerea notei 5
performanţă
FISA DISCIPLINEI


2.1. Denumirea disciplinei TEORIA SI METODOLOGIA INSTRUIRII
2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de E1 2.7.Regimul Ob


Tutoriat 2
Examinări 2
Alte activităţi

4.1. de curriculum  Fundamentele pedagogiei

5.1. de desfăşurare a cursului  sală dotată cu videoproiector
5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului  sală dotată cu videoproiector
Competenţe 1. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvata a noţiunilor specifice disciplinei)
profesionale  cunoaşterea diverselor unghiuri de abordare ale procesului de învăţământ, formele,
structurile principale ale acestuia şi relaţiile dintre acestea;
 utilizarea teoriei şi a metodologiei instruirii la construirea unor situaţii instructiv-educative (de
învăţare) pe baza procedurilor învăţate, la diverse teme de specialitate;
 descrierea modului de utilizare al diverselor metode şi tehnici de instruire în practica şcolară
pe baza cunoaşterii teoriei şi metodologiei instruirii;
2. Explicare si interpretare (explicarea si interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a
 explicarea diferenţelor dintre principalele modele ale instruirii si modele ale procesului de
învățământ
 interpretarea avantajelor si a limitelor modelelor studiate in contextul personal al
reprezentărilor procesului de învățământ
 evidenţierea specificului proiectării activităţii didactice şi demonstrarea modului în care vor
aplica în practica şcolară, conţinutul acestei activităţi;
 interpretarea unor componente structurale ale strategiilor instrucţionale atât în faza de
proiectare cât şi în cea de implementare
 implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor în procesul de învăţământ;
Competenţe 1. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de domeniul ştiinţific /
transversale cultivarea unui mediu ştiinţific centrat pe valori si relaţii democratice / promovarea unui sistem de
valori culturale, morale şi civice / valorificarea optima si creativa a propriului potenţial în activităţile
ştiinţifice / implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice / angajarea
in relaţii de parteneriat cu alte persoane - instituţii cu responsabilităţi similare / participarea la
propria dezvoltare profesionala)
 participarea la propria dezvoltare profesionala şi la definirea unui stil propriu de instruire;
 manifestarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de domeniul instruirii

7.1. Obiectivul general al disciplinei  asimilarea conţinuturilor teoretice si practice ale disciplinei în vederea
proiectării, conducerii si evaluării activităţilor practice specifice
procesului didactic, precum și utilizarea unor metode, tehnici si
instrumente de investigare a realității școlare.
7.2. Obiectivele specifice  cunoaşterea diverselor unghiuri de abordare ale procesului de

învăţământ, formele, structurile principale ale acestuia şi relaţiile
dintre acestea;
 utilizarea teoriei şi a metodologiei instruirii la construirea unor
situaţii instructiv-educative (de învăţare) pe baza procedurilor
învăţate, la diverse teme de specialitate;
 descrierea modului de utilizare al diverselor metode şi tehnici de
instruire în practica şcolară pe baza cunoaşterii teoriei şi
metodologiei instruirii;
 explicarea diferenţelor dintre principalele modele ale instruirii si
modele ale procesului de învățământ
 interpretarea avantajelor si a limitelor modelelor studiate in
contextul personal al reprezentărilor procesului de învățământ
 evidenţierea specificului proiectării activităţii didactice şi
demonstrarea modului în care vor aplica în practica şcolară,
conţinutul acestei activităţi;
 interpretarea unor componente structurale ale strategiilor
instrucţionale atât în faza de proiectare cât şi în cea de
implementare
 implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor
în procesul de învăţământ;
8. Conţinuturi
1. Didactica intre clasic si modern Prelegere

Dezbatere
2. Teoria instruirii – conexiuni in interiorul ştiinţelor Prelegere
Dezbatere
educației
3. Fundamentele teoretico - metodologice ale teoriei Prelegere
Dezbatere
instruirii
4. Învățarea - instruirea - predarea: interdependente Prelegere
Dezbatere
si determinări
5. Procesul de învățământ: Prelegere
Dezbatere
5.1. Structura si conceptualizare
5.2. Modele structural – funcţionale ale
procesului de învățământ
6. Strategiile instruirii: Prelegere
Dezbatere
6.1. Metodologia instruirii
6.2. Sistemul metodelor de instruire
6.3. Mijloacele de instruire
6.4. Structuri si forme de organizare ale
instruirii: clasic si modern in
configurarea formelor de organizare a
instruirii;
6.5. Strategia instruirii: operatori si valori
constitutive:
6.6. Alternative moderne ale strategiilor de
instruire: instruirea si praxiologia;
studiul de caz; portofoliul instrucţional;
instruirea si gândirea critica:
organizatorul grafic al gândirii;
rezolvarea de probleme; instruirea si
gândirea creativa: instruirea si teoria
inteligentele multiple: “centrele de
6.7. învățare”, “pachetele de învățare” ,
instruirea si inter-culturalitatea:
învățarea prin cooperare, simularea si
jocul de rol
7. Relaţii si interacţiuni educaţionale: Prelegere

Dezbatere
7.1. Specificul relaţiilor educaţionale in
procesul de predare – învățare
7.2. Stilurile de predare: personalitate si
stil. Stilul didactic si aptitudinea
pedagogica. Definirea stilurilor,
problemele care compun stilul
educaţional. Stil de predare - stil de
învățare: conexiuni.
8. Proiectarea activităţilor instructive: Prelegere
Dezbatere
8.1. Activitate practica de proiectare,
alcătuirea unor instrumente si
suporturi pentru proiectare /
discutarea acestora
9. Calitatea instruirii: Prelegere
Dezbatere
9.1. Specificitatea conceptului de calitate a
instruirii: tehnici standard si non-standard
utilizate in studiul calităţii instruirii;
Intervenţii in scopul optimizării
procesului de instruire: rolul conexiunii
inverse in procesul de reglare;
9.2. Proiectarea si construcţia unui ghid
(grila) de evaluare a activităţilor
instrucţionale
10. Metodologia cercetării pedagogice in domeniul Prelegere

Dezbatere
instruirii
11. Curs deschis Prelegere
Dezbatere
Bibliografie
1. Arends, I., R., “Learning To Teach”, McGraw-Hill, inc, San Francisco, 1998
2. Bucureşti, 2002
3. Cerghit, I., „Sisteme de instruire alternative şi complementare”, Editura Aramis,
4. Cerghit, I., Neacşu, I., Negret, I., Pânişoară, I. O., „Prelegeri pedagogice”,editura Polirom, Iaşi, 2001
5. Cerghit, I.,"Metode de învăţământ ", Bucureşti, EDP, 1998.
6. Iucu, B. Romiţă, „Instruirea şcolară”, Editura Polirom, Iaşi, 2002
7. Knud, I., „Contemporary Teories of Learning” Routledge, 2009
8. Neacșu,I., „Instruire şi învăţare”, EDP, Bucureşti, 1999
9. Păun, E., Potolea, D., (coord.), „Pedagogie – fundamente teoretice şi demersuri aplicative”, Editura
Polirom, Iaşi, 2002

• Iucu, R., Teoria și metodologia instruirii, Suport de curs, 2005
C. Alte surse utile

...
Brainstorming
1. Didactica si relațiile ei cu teoria instruirii. Controversa
Fundamentele teoretico metodologice academica
ale teoriei instruirii.
2. Teorii contemporane ale învățării - Sistemul Dezbatere
comprehensiv al învățării (Knud Illeris) Studiul de caz;
3. Teorii contemporane ale învățării - o teorie sociala a Dezbatere
învățării (Etienne Wenger) Studiul de caz;
4. Teorii contemporane ale învățării - Învățarea Dezbatere
experențială (Peter Javis) Studiul de caz;
5. Pragmatismul: o teorie a învățării pentru viitor (Bente Dezbatere
Elkjaer) Studiul de caz;
6. Teorii contemporane ale învățării - teoria inteligentelor Dezbatere
multiple (Haward Gardner) Studiul de caz;
7. Procesul de învățământ - cadrul de realizare al Dezbatere
instruirii. Dimensiuni si caracteristici generale. STAD (Student Teams
Achievement Division) –
Metoda învăţării pe grupe
mici;
Dezbatere
8. Metodologia instruirii. Metode, tehnici, mijloace de Metoda Jigsaw
instruire. Rolul (Mozaicul);
strategiilor didactice.
9. Organizarea instruirii. Moduri si forme de organizare a Dezbatere
procesului Phillips 6/6;
didactic. Lecția - forma principală de organizare a
instruirii.
10. Realizarea instruirii ca activitate de predare – Dezbatere
Învățare - evaluare. Diagrama cauzelor şi a
efectului
11. Seminar final Masa rotundă;
Metoda R.A.I. ;
Bibliografie
1. Arends, I., R., “Learning To Teach”, McGraw-Hill, inc, San Francisco, 1998
2. Bucureşti, 2002
3. Cerghit, I., „Sisteme de instruire alternative şi complementare”, Editura Aramis,
4. Cerghit, I., Neacşu, I., Negret, I., Pânişoară, I. O., „Prelegeri pedagogice”,editura Polirom, Iaşi, 2001
5. Cerghit, I.,"Metode de învăţământ ", Bucureşti, EDP, 1998.
6. Iucu, B. Romiţă, „Instruirea şcolară”, Editura Polirom, Iaşi, 2002
7. Knud, I., „Contemporary Teories of Learning” Routledge, 2009
8. Neacșu,I., „Instruire şi învăţare”, EDP, Bucureşti, 1999
9. Păun, E., Potolea, D., (coord.), „Pedagogie – fundamente teoretice şi demersuri aplicative”, Editura
Polirom, Iaşi, 2002

În urma parcurgerii disciplinei Teoria și metodologia instruirii se dorește consolidarea competențelor didactice
prin explicarea diferenţelor dintre principalele modele ale instruirii si modele ale procesului de învățământ,
precum și dezvoltarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de domeniul instruirii.
10. Evaluare
10.4. Curs Participare la Examen scris 50 %
activitatea didactica
10.5. Seminar/ Participare la 30%

Laborator activitatea didactica
si de
cercetare
Efectuarea activităților Portofoliu 20%
individuale: teme /
referate / eseuri /
traduceri / proiecte etc.
Standard minum de
performanţă
o  Răspunsuri corecte la 40 % dintre itemii cu caracter reproductiv
o Cunoașterea noțiunilor de baza in proporție de 60%
o Stăpânirea la nivel satisfăcător de performanta, fără omisiuni sau erori fundamentale si frecventa a
principalelor competente subsumate celor doua categorii : interpretare si aplicații
FISA DISCIPLINEI

1.1. Instituția de învățământ superior Universitatea din Bucureşti

2.1.Denumirea disciplinei TEORIA ȘI PRACTICA EVALUĂRII
2.2. Titularul activităților de curs

2.3. Titularul activităților de
seminar
2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare E2 2.7.Regimul disciplinei Ob

teren
Tutoriat 4
Examinări 2
Alte activităţi: lucru în echipă, consultări, aplicații de instrumente pe teren (pr. pedagogică) -

4.1. de curriculum  parcurgerea cursurilor de Teoria curriculumului și Teoria
instruirii
* participarea la stagiul de practică pedagogică
4.2. de competențe  formularea de obiective de învățare în termeni de
competențe
* utilizarea documentelor curriculare – plan, programa,
manual, conținuturi
5.1. de desfășurare a cursului  NA
5.2. de desfășurare a seminarului/ laboratorului  NA
Competenţe C3. Evaluarea programelor educationale

profesionale
C3.1 Identificarea si compararea teoriilor, modelelor, metodelor, tehnicilor
si instrumentelor specifice evaluarii educationale
C3.2 Analiza, interpretarea si explicarea rezultatelor obtinute în urma

evaluarii performantelor la nivel individual si institutional.
C3.3. Aplicarea metodologiilor, a tehnicilor si instrumentelor de baza

specifice evaluarii rezultatelor obtinute în diferite contexte educationale / de
formare profesionala continua
C3.4. Utilizarea de criterii si metode standard de apreciere a calitatii /

oportunitatii metodelor, instrumentelor si proceselor de evaluare.
C.3.5. Realizarea unor strategii evaluative care sa includa instrumente /

probe alternative de evaluare diferentiata a rezultatelor proceselor de
învatare.
Standarde minimale de performanta pentru evaluarea competentei
Elaborarea si aplicarea probelor de evaluare, aprecierea si interpretarea

rezultatelor. Argumentarea alegerii metodelor, tehnicilor si instrumentelor
utilizate.
Competenţe CT1 Aplicarea principiilor si a normelor de deontologie profesionala
transversale fundamentate pe optiuni valorice explicite specifice specialistului în stiintele
Educatiei
CT3 Utilizarea metodelor si tehnicilor eficiente de învatare pe tot parcursul

vietii în vederea formarii si dezvoltarii profesionale continue

7.1. Obiectivul general al  Dezvoltarea competentelor specifice de evaluare a rezultatelor
disciplinei scolare, concretizate în constructia/designul unui plan de evaluare a
rezultatelor școlare – evaluare semestrială (sumativă) și incadrarea
demersului evaluativ in ciclul calitatii.
7.2.Obiectivele specifice  Utilizarea, în contexte generale și specifice, a terminologiei specifice
domeniului evaluării educaționale
 Utilizarea cadrelor de asigurare a calității în domeniul educației în
vederea subsumării demersului evaluativ unui model al calității
 Dezvoltarea capacității de a iniția demersuri evaluative planificate,
structurate prin care să se asigure obiectivitatea și relevanța evaluării
rezulatelor școlare.
8. Conţinuturi
1. Curs introductiv. Așteptări și teme de interes privind evaluarea - discuție facilitată

educațională. Prezentarea obiectivelor formale – fișa disciplinei. - prezentare
Decizii privind evaluarea studenților. Planificarea săptămânală a
temelor. Harta tematică și relații între discipline/teme majore din
educație și evaluare.
2. Evaluarea educațională – concepte cheie. Evaluarea ca proces și - prezentare
ca punct final al procesului educațional. Evaluation / assessment și - discuție facilitată
alte definiții – tipologii. - facilitare grafică vizuală
3. Competențe ale evaluatorului. Profesor – evaluator. - prezentare
Evaluator competențe profesionale. Formarea competențelor - discuție facilitată
specifice necesare evaluatorului. - facilitare grafică vizuală
4.Tipuri și forme ale evaluării. Funcții ale evaluării. - prezentare
- discuție facilitată
- facilitare grafică vizuală
5. Asigurarea calității în educație. Modele de asigurare a calității, - prezentare
implicații pentru evaluarea educațională. Evaluarea asigurată - discuție facilitată
calitativ. - facilitare grafică vizuală
6. Planul de evaluare – structura, întrebări care circumscriu - prezentare
procesul evaluativ. - discuție facilitată
7. Rezultate școlare. Rezultate ale învățării. Competența. - prezentare
Performanța. Randamentul școlar. Eficacitate, eficiență în - discuție facilitată
învățare. - facilitare grafică vizuală
8. Analiza obiectivelor educaționale. Dimensiunile competenței și - prezentare
matricea de specificație a rezultatelor evaluate - discuție facilitată
9. Taxonomii – niveluri de complexitate ale diferitelor categorii de - prezentare
rezultate ale învățării – cunostinte, abilitati, atitudini. Bloom - discuție facilitată
revizuit și alte modele taxonomice corespunzatoarea diferitelor - facilitare grafică vizuală
domenii.
10. Matricea de specificație a metodelor de evaluare. Alegerea - prezentare
metodelor de evaluare adecvate. Ponderarea. - discuție facilitată
11. Itemi de evaluare. Analiza de itemi – diferite categorii de sarcini - prezentare
de evaluare. Calitati ale itemilor – validitate, fidelitate, obiectivitate. - discuție facilitată
12. Standarde de evaluare. Criterii, standarder, niveluri de - prezentare
performanță, descriptori de performanță. Bareme de notare. - discuție facilitată
13. Scale și sisteme de notare. Avantaje, limite. Abordare - prezentare
comparativă la nivel european. Compatibilizarea sistemelor de - discuție facilitată
notare. - facilitare grafică vizuală
14.Variabilitatea evaluării. Distorsiuni în evaluare. Etica - prezentare
evaluatorului. - discuție facilitată
Bibliografie
Resurse specifice selectate în acord cu tematica săptămânală – KIT electronic pentru studenti
Walberg, Herbert, Haertel, Geneva – The International Encyclopedia of Educational Evaluation,

Pergamon Press
Potolea. D., Neacsu, I., Manolescu, M. – Metodologia evaluarii realizarilor scolare ale elevilor, INSAM,
ERC Press, Bucuresti, 2011
Stoica, A. Mihai, R. - Evaluarea educationala. Inovatii si perspective, Humanitas, Bucuresti, 2007
ANC/CNFPA – Ghid de aplicarea metodologiei de certificare a calificarilor si competentelor – ghid
pentru M4 (iunie 2009)
Potolea, D., Manolescu, M. – Teoria si practica evaluarii educationale, MEN - PIR, Bucuresti, 2005
Stoica, A. – Reforma evaluarii in invatamant, Sigma, Bucuresti, 2000
Stoica A. (coord.) – Evaluarea curenta si examenele. Ghid pentru profesori, SNEE (anul nu e
disponibil)
Vieru, O., Butyka, M., Mustata, A., Culidiuc, T. – Jurnal IMPACT – destinat cluburilor de initiativa
comunitara pentru tineri IMPACT, Fundatia Noi Orizonturi, 2012
Gronlund, Norman E. – Assessment of Student Achievement, sixth edition, Allyn & Bacon, 1998
Radu, I. T. - Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000;
MEN – CNC – Ghid metodologic de aplicare a programei de Geografie (claele IV – VIII), Aramis Print,
Bucuresti, 2001
Potolea Dan, Neacsu Ioan, coord. - Pregatirea psihopedagogica, Polirom, Iasi, 2008
Osterlind, Steven – Constructing test items - Multiple Choice, Constructed – Response, Performance
and other Formats, second edition, Kluwer Academic Publishers, 2001
Cerghit Ioan - Sisteme de instruire alternative si complementare. Structuri, stiluri si strategii, Polirom,
Iasi, 2008;
Cucos, Constantin - Teoria si metodologia evaluarii, Polirom, Iasi, 2008
Manolescu M. - Activitatea evaluativa între cognitie si metacognitie, Editura Meteor Press, Bucuresti,
2004;
Manolescu M. – Evaluarea scolara. Metode, tehnici, instrumente, Meteor Press, Bucuresti, 2005
Meyer Genevieve- De ce si cum evaluam, Polirom, Iasi, 2002,
Vogler Jean - Evaluarea in invatamantul preuniversitar, Polirom, Iasi, 2003
C. Alte surse utile

http://www.ets.org/gre
www.cnee.ro

1. Cunoasterea studentilor, a asteptarilor privind cursul - activitati pe grupe
(prelucrarea aprofundata a asteptarilor discutate la curs). - discutii facilitate
Ce inseamna un evaluator bun? Profilul unui cadrul
didactic cu abordari evaluative pozitive/negative.
2. Harta conceptuală a evaluării. Relații între - activități pe grupe
conceptele cheie din evaluare și conceptele din - prezentare rezultate
celelalte discipline corelate evaluării – curriculum, activitate pe grupe
instruire. - discuții de procesare a
rezultatelor și reflecții
personale ale studenților.
3. Profilul propriu de evaluare ca si viitor evaluator – ce - activități pe grupe
cunoștințe, abilități și atitudini îmi sunt necesare - prezentare rezultate
pentru a deveni un evaluator competent? Analiza SO activitate pe grupe
profesor și evaluator competențe profesionale, - discuții de procesare a
decelarea competențelor comune/similare și rezultatelor și reflecții
realizarea profilului propriu – ce competențe am/am personale ale studenților.
nevoie să dezvolt pentru a realiza evaluări eficiente?
4. Analiza tipurilor și formelor de evaluare din - prezentare studenți
perspectiva funcțiilor. Adecvarea la momentul - discuții facilitate
evaluării, reflecții critice privind gradul de utilizare
al diferitelor forme – funcții.
5. Asigurarea calității – simulare pentru procesele - activitate pe grupe
educaționale – predare, învățare, evaluare. Ce
înseamnă educație de calitate – predare de calitate,
învățare de calitate, evaluare de calitate.
6. Competența, rezultat al învățării. Competențele- - activitate pe grupe
cheie și analiza documentelor curriculare pentru
analiza formulărilor obiectivelor de învățare în
termeni de competențe.
7. Planul de evaluare. Activități specifice de construcție - activitate individuală, pe
a planului de evaluare, sprijin în construcția grupe și frontală
planului.
8.Activități de construcție a planului de evaluare. - activități pe grupe.
Matrici de specificație – analiza competențelor. Clarificări – frontal
9. Activități de construcție a planului de evaluare. - activități pe grupe.
Matrici de specificație – analiza nivelurilor de Clarificări – frontal
complexitate utilizând taxonomii.
Matrici de specificație – metode de evaluare. Clarificări – frontal
Specificațiile de test. Utilizarea itemilor – tipuri, Clarificări – frontal
formulări.
12. Construcția baremului de evaluare. Elaborarea - activități pe grupe.
standardelor de performanță. Activități de Clarificări – frontal
construcție a baremului pentru proba de evaluare.
13. Variabilitatea evaluării, prevenirea și limitarea - prezentare studenți
efectelor variabilității în evaluare.
14. Evaluarea cursului, aprecierea atingerii obiectivelor - discuții facilitate,
propuse ale cursului, a modului de lucru, pregătire activități pe grupe.
pentru evaluarea finală (examen).
Bibliografie

- tematica și aspectele practic-aplicative ale cursului au fost discutate cu mentorii de
practică pedagogică, astfel că studenții pot integra demersurile evaluative proiectate în
cadrul activităților de practică pedagogică la clasă (aplicarea unor instrumente / probe de
evaluare)
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere din nota finală
10.4. Curs Realizarea unui plan de proiect 60%

evaluare, insotit de
instrumente si standarde
de performanta
10.5. Seminar/ Prezentari continuturi prezentare si 40%

Laborator teoretice si contributii la contributii la seminar
clarificari
Standard minum de
performanţă
realizarea planului de evaluare cu toate cele 10 componente
 o prezentare de grup pentru seminar pe una din temele de curs, sprijin in asimilarea conceptelor
cheie
FISA DISCIPLINEI


2.1. Denumirea disciplinei TERAPIA TULBURARILOR DE LIMBAJ
seminar
2.4. Anul de studiu II 2.5. II 2.6. Tipul de E2 2.7.Regimul Ob

teren
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi 2

4.1. de currinculum • Introducere in logopedie

• videoproiector

• videoproiector
Competenţe C2 Interventia psihopedagogica specifica (compensare, recuperare, terapie) pentru
profesionale persoanele cu CES
C2.1 Definirea, clasificarea si alegerea metodelor, tehnicilor si procedeelor utilizate
in interventia psihopedagogica

programe interventie psihopedagogica adaptate tipului si gradului deficientei
C 2.3 Utilizarea principiilor de baza in verderea elaborarii programelor de interventie

personalizata, a adaptari curriculare pentru copiii cu CES in functie de nevoile
specifice si
Particularitatile acestora.
C 2.4 Evaluarea periodica a programelor de interventie psihopedagogica in vederea

relizarii unor eventuale corectii ale acestora
C 2.5 Elaborarea unor modalitati de interventie in vederea recuperarii persoanelor

cu CES prin aplicarea adecvata a principiilor si metodelor consacrate in domeniu
C3 Proiectarea unor programe educationale adaptate pentru diverse diverse niveluri si grupuri
tinta
C3.2 Utilizarea adecvata a cunostintelor fundamenlate ale domeniului psihopedagogiei speciale in

vederea explicarii si interpretarii strategiilor, continuturilor si mijloacelor de proiectare si
implementare curriculara, de reabilitare si compensare specific
C 3.3 Identificarea situatiilor problematice si a conflictelor in instruirea, reabilitarea si

compensarea la persoanele cu CES la nivel individual si de grup
C 3.4 Elaborarea si evaluarea strategiilor corespunzatoare de rezolvare a problemelor si

conflictelor specific instruirii, reabilitarii si compensarii la persoanele cu CES
C 3.5 Elaborarea unor proiecte pe tipuri de deficienta si context individuale si sociale de rezolvare
a problemelor si conflictelor

CT3 Utilizarea metodelor si tehnicilor eficiente de invatare pe tot parcursul vietii,

in vedere formarii ti dezvoltarii profesionale continue

7.1. Obiectivul general al disciplinei Dezvoltrarea capacitatii de a cunoaste principalele metode de
corectare a tulburarior de limbaj limbajului si de elaborare a unor
proiecte de terapie
7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea obiectului de studiu al logopediei şi a
relaţiei sale cu celelalte ştiinţe.
• Cunoaşterea bazelor fiziologice şi psihologice ale
limbajului.
• Studierea relaţiei dintre comunicare, personalitate şi
comportament la persoanele cu deficienţe.
• Studierea principalelor clasificări ale tulburărilor de
limbaj din literatura românească (E. Verza) şi străină
de specialitate.
• Evidenţierea specificului tulburărilor de limbaj şi
comunicare la persoanele cu deficienţe mintale şi
senzoriale.
8. Conţinuturi
1. Principii generale şi specifice care stau la baza Conferinţă Suport de curs

metodologiilor educaţional-recuperative în logopedie Studiu individual Materiale
2. Relaţia diagnoză logopedică, psihologică şi medicală. Conferinţă Suport de curs
Lectura
3. Concordanţă şi discordanţă în intervenţia logopedică, Conferinţă Suport de curs
psihopedagogică şi medicală. Studiu individual Materiale
Prezentare filme)
4. Formele terapiei logopedice şi adaptarea acestora la Conferinţă Suport de curs
vârstele cronologice şi mentale ale logopaţilor. Studiu individual Materiale
5. Specificul intervenţiilor logopedice şi a terapiilor Conferinţă Suport de curs
adaptate la vârstele copilăriei şi la cele ale tinereţii şi a Studiu individual Materiale
adulţilor. Tehnicile audiovizuale bibliografice
6. Terapia logopedică în: Conferinţă Suport de curs
• Tulburările de pronunţie Studiu individual Materiale
• Tulburările de ritm şi fluenţă a vorbirii Tehnicile audiovizuale bibliografice
• Tulburările de voce (Prezentare Power Point,)
• Tulburările citit-scrisului
• Tulburările polimorfe
• Tulburările de dezvoltare ale limbajului.
7. Specificul terapiei logopedice în tulburările de limbaj Conferinţă Suport de curs

asociate deficienţelor senzoriale şi mintale. Studiu individual Materiale
Bibliografie
• Verza, E., (2003), Tratat de logopedie Vol I, Bucureşti, Ed. Fundaţiei Humanitas.
Verza, E., Tratat de logopedie vol II, Bucureşti, Ed. Semne.
• Ajuriaguerra, De J., Auzias, M., Denner, A., (1980), Scrisul copilului, vol. I, Bucureşti, Editura
Tehnică – Info.
comunicare-învăţare la deficientul mintal, în E. Verza (coord.), Probleme de defectologie,
Tipografia Universităţii din Bucureşti.
C. Alte surse utile

• Carantină, D., (2002), Dinamica relaţiei dintre tulburările de limbaj şi dizabilităţile psihomotorii _
teza de doctorat.
• Graur, Al. (1972), Lingvistica pe înţelesul tuturor, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.
• Hvattev, M.E., (1959), Logopedia, Moskva, Ed. Pedagoghika.
• Jurcau, E., Jurcau, N., (1989), Cum vorbesc copiii noştri, Cluj-Napoca, Ediura Dacia.
• Kocker, Fr., (1962), La reeducation des dyslexiques, Paris, P.U.F.
• Păunescu, C. şi colab. (1972), Nedezvoltarea vorbirii copilului, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică.
• Popovici, D.V., (2000), Dezvoltarea comunicării la copiii cu deficienţe mintale, Bucureşti, Ed. Pro.
Humanitate.
• Verza, E.F., (2004), Afectivitate şi comunicare la copiii în dificultate, Bucureşti, Ed. Fundaţiei
Humanitas.
• Verza, E., (2005), Comunicarea totală, în Revista de Psihopedagogie, nr. 2
1. Criterii de departajare a metodelor generale de Studiu individual Materiale
video
2. Adaptarea metodologiei educaţional-recuperative la Studiu individual Materiale
vârsta cronologică şi mintală a subiectului. Tehnicile audiovizuale bibliografice
video
3. Specificul activităţilor terapeutice individuale şi de grup Studiu individual Materiale
Lectura bibliografice
video
4. Terapia logopedică complexă sau cu mai multe Studiu individual Materiale
dimensiuni în diferitele categorii de tulburări de limbaj Tehnicile audiovizuale bibliografice
Suporturi audio-
video
5. Terapia logopedică în tulburările limbajului în Braille. Studiu individual Materiale
video
6. Colaborarea logopedului cu şcoala şi familia Studiu individual Materiale
logopatului, pentru asigurarea continuităţii activităţilor Tehnicile audiovizuale bibliografice
terapeutice. Studii de caz Suporturi audio-
video
7. Studii de caz Studiu individual Materiale
video
Bibliografie
• • Ajuriaguerra, De J., Auzias, M., Denner, A., (1980), Scrisul copilului, vol. I, Bucureşti,
Editura Didactică şi Pedagogică.
Tehnică – Info.
comunicare-învăţare la deficientul mintal, în E. Verza (coord.), Probleme de defectologie, Tipografia
Universităţii din Bucureşti.
• Verza, E., (2003), Tratat de logopedie, Bucureşti, Ed. Fundaţiei Humanitas.
10. Evaluare
practice

de caz etc)
Standard minum de
performanţă
Completarea satisfăcătoare a fişei de depistare.
referate şi dezbateri şi aplicarea metodologiei corective.
FISA DISCIPLINEI

2.1. Denumirea disciplinei CONSILIEREA FAMILIEI ŞI A PERSOANELOR CU HANDICAP
seminar
2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de E2 2.7.Regimul Ob

Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi -


5.1. de desfăşurare a cursului  sală dotată cu retroproiector
5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului sală dotată cu retroproiector

Competenţe Competenţe profesionale:
profesionale Consilierea , orientarea și asistarea psihopedagogică a diverselor categorii de persoane / grupuri
educaționale (copii /elevi, familii, profesori, angajați etc.)
Autoevaluarea și ameliorarea continuă a practicilor profesionale și a evoluției în carieră
Facilitarea incluziunii școlare, profesionale și sociale a persoanelor cu CES
Cunostinte
- descriere: Descrierea strategiilor de comunicare adaptate diferitelor categorii de persoane cu
CES precum si a principalelor orientari in consilierea acestora: Fundamentele teoretice ale
consilierii psihopedagogice; Tipurile de activităţi de consiliere .
 - explicare-interpretare-predicţie: Complexităţii actului de consiliere psihopedagogică;
Principiilor activităţii de consiliere; Metodele şi tehnicile de consiliere a familiei copiilor cu
deficienţe
- despre practici: Identificarea principalelor nevoi ale persoanelor cu CES și ale familiilor
acestora pentru explicarea principalelor modalitati de consiliere psihopedagogică utilizate:
Modalităţile de intervenţie specifică în consilierea copiilor cu deficiențe; Programele de
intervenţie în consilierea familiei copiilor cu deficienţe;
Abilităţi
Cognitive:
Evaluarea obiectivă, critică și constructivă a valorii metodologice și operaționale a principalelor
teorii specifice consilierii psihopedagogice complexe;
Evaluarea critic-constructivă a programelor de consiliere educațională individualizate aplicate în
vederea integrării sociale a persoanelor cu deficiență/handicap
Practice:
Elaborarea și aplicarea adecvată a unor metode de consiliere psihopedagogică
adaptate nevoilor persoanelor cu CES, atât la nivel individual cât și la nivelul grupului;
Elaborarea și implementarea unor planuri de consiliere psihopedagogică și
evaluarea și monitorizarea evoluției persoanelor cu CES care au beneficiat de activități de
consiliere.
Competenţe  Autonomie:
transversale Responsabiliate şi interacţiune socială:
Aplicarea principiilor și a normelor de deontologie profesională fundamentate pe opțiuni valorice
explicite în relație cu drepturile și demnitatea persoanelor cu deficiență/handicap.
Cooperarea eficientă în echipe de profesionale, interdisciplinare, specifice desfășurării
proiectelor și programelor din domeniul științelor educației
Dezvoltare personală şi profesională:
Cunoaşterea sursele de formare profesională relevante în domeniul consilierii psihopedagogice a
persoanelor cu CES;
Cunoaşterea şi utilizarea surselor de documentare ştiinţifică relevante pentru cazurile de
consiliere individuală a copiilor/ persoanelor cu CES și a familiilor acestora;
Participarea la evenimente ştiinţifice din domeniu, la întruniri ale organizaţiilor sau grupurilor
profesionale preocupate de asistarea complexă și integrarea persoanelor cu CES

7.1. Obiectivul general al disciplinei  Formarea și dezvoltarea structurilor operatorii multinivelare necesare
actului de consiliere a copiilor/ persoanelor cu CES și a familiilor
acestora
7.2. Obiectivele specifice  Cunoaşterea fundamentelor teoretice ale consilierii, prin prisma
 psihopedagogiei speciale;
 Cunoaşterea unui ansamblu sistematizat de principii, şi a
caracteristicii relaţiilor din procesul de consiliere;
 Cunoaşterea tehnicilor specifice consilierii psihologice;
 Cunoaşterea specificului consilierii familiilor cu copii cu C.E.S;
 Cunoaşterea specificului consilierii adresate elevilor cu deficienţe;
 Cunoaşterea unora dintre caracteristicile consilierii de prevenţie;
8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii (păstraţi
(păstraţi varianta aleasă varianta aleasă de dvs.)
de dvs.)
1 Obiectul de studiu al consilierii familiei şi persoanelor Prelegere intereactivă biblioraft pentru copiere
deficiente: .- 2 ore
2 Procesul consilierii psihopedagogice : - 2 ore Prelegere intereactivă biblioraft pentru copiere
3 Fundamentele teoretice ale consilierii- 2 ore Prelegere intereactivă biblioraft pentru copiere
4 Fundamentele consilierii din abordările de tip afectiv:- Prelegere interactivă biblioraft pentru copiere
4 ore Studii de caz
5 Tehnici fundamentale în consiliere- 4 ore Exerciții biblioraft pentru copiere
Studii de caz
6 Consilierea psihopedagogică a grupurilor -4 ore Prelegere interactivă biblioraft pentru copiere
Studii de caz
Joc de rol
7. Consilierea psihopedagogică a familiei copiilor cu Prelegere interactivă biblioraft pentru copiere
Studii de caz
deficienţe: - 6 ore;
Joc de rol
8. Consilierea – ca formă de prevenție a eșecului Prelegere interactivă biblioraft pentru copiere
integrării persoanelor cu CES-4 ore
Bibliografie
1. Carroll, M. (2004) Counselling Supervision - Theory, skills and practice. London: Cassell
2. Dumitru, I.&,colab. (2008), Consilierea psihopedagogică, Iaşi, Editura Polirom.
3. Manolache, I, (2004). Consilierea şi orientarea elevilor cu cerinţe educative speciale, Bucureşti,
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei.
4. Mitrofan, I, Nuţă, A (2009), Consilierea Psihologică. Cine, ce şi cum? (Repere pentru formarea
experienţială), reeditare, Bucureşti, Editura Sper.
5. Nelson- Jones, R., (2005). Introduction to Counselling Skills: Texts and Activities. London: Sage.
6. Urea. R, (2011). Consilierea persoanelor aflate în dificultate și a familiilor acestora, în Verza. E,
Verza. Fl, (coord). (2011). “Tratat de psihopedagogie specială” . București Editura Universității din
Bucureşti.
7. Vrăşmaş, E.A, (2002). Consilierea şi educaţia părinţilor, Bucureşti, Editura Aramis.
1. Barrett-Lennard-, G.T. (1998) Carl Rogers' Helping System: Journey and Substance. London: Sage.
2. Georgescu, M, (2004), Introducere în consilierea psihologică, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de
Mâine.
3. Holdevici I, Neacşu V (2006), Consiliere psihologică şi psihoterapie în situaţii de criză, Bucureşti, Editura
Dual Tech.
4. Ivey, A., Gluckstern, N., Bradford Ivey, M., (1999), Abilităţile consilierului, Editura Risoprint, Cluj-
Napoca.
5. Mc Leo, J.,(2007).Counselling Skill. Boston: McGraw-Hill International.
6. Tarrier, N. (2006) Case Formulation in Cognitive Behavioural Therapy. UK: Routledge
7. Urea, R, (2005). Specificul consilierei persoanelor cu deficienţă, în Revista de ”Protecţie socială a
copilului”- FICE România 12/2005, Bucureşti,Editura Universitară.
8. Woolfe,R., Dryden,W., Strawbridge, S., (2003). Handbook of Counselling Psychology. London: SAGE.

Limbajul verbal şi nonverbal şi actul de consiliere- 1 oră Debate
Conflictul dintre generaţii- 1 oră Debate
3Consilierea şi situaţia de risc-2 ore Studii de caz
4 Sugestiile paradoxale şi actul de consliere-1 oră Joc de rol
5 Consilierul: avocat sau complice ? -2 ore Debate
6 Autocontrolul şi activitatea de consiliere- 2 oră Exerciții
Studii de caz
7 Părinţii dominatori – în actul de consiliere 2 ore Exerciții
Jocuri de rol
8 Părintele refuză colaborarea – 2 ore oră Studii de caz
9 Tendinţe actuale în actul de consiliere a persoanelor cu
cerinţe educative speciale- 1 oră
Bibliografie
Basco, J, H., Thase, M, E. (2006) Learning Cognitive Behaviour Therapy: An Illustrated Guide. USA.
American Psychiatric Publishing
Bennett-Levy, J., Butler, G., fennel, M. and Hackman, A. (2004) Oxford Guide to
Behavioural Experiments in Cognitive Therapy. Oxford: Open University Press
Egan, G. (2002) The Skilled Helper: A Problem-Management and Opportunity-Development Approach to
Helping, 7th Edition. Pacific Grove, California: Brooks/Cole
Forest, A. Steigerwald, F, (2004), Social Constructivism Model of Ethical Decision Making An Examination of
Gender and Ethics in Family Counseling, The Family,Journal: Counseling and therapy for couples and
families, Vol. 12 No. 3, July 2004.
Lisievici, P., (1998), Teoria şi practica consilierii, Editura Universităţii din Bucureşti
Simek,- Downing, I, (1998). Counseling and psychoterapy- skills, theories and practice, second edition, New
Jersey, Pretince Hall.

 Realizarea unui program de consiliere pentru un elev cu CES/ sau pentru familia
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de 10.3. Pondere din nota
evaluare finală
10.4. Curs Continuă- Participarea la discuțiile 5%
aferente
Finală – examen Evaluare sumativă- lucrare 70%
10.5. Seminar/ Continuă- realizarea Analiza de către colegii 10%
Laborator unui referat/ traducere a referatului
din tematica indicată
Finală- realizarea unui Evaluarea criterială 15%
proiect de consiliere a analitică
unui elev cu CES/ a
familiei acestuia
Standard minum de Subiecţii trebuie să facă un referat sau o traducere, cotat cu 1 punct, iar la
performanţă lucrarea scrisă să obţină nota 4.

FISA DISCIPLINEI

2.1. Denumirea disciplinei EVALUAREA ȘI EDUCATIA PERSONALITĂȚII LA
DEFICIENȚI
curs
seminar
2.4. Anul de III 2.5. I 2.6. Tipul de E1 2.7.Regimul Ob

Tutoriat 20
Examinări 2
Alte activităţi 6

4.1. de curriculum Psihologia personalitatii
Cunostinte fundamentale de psihodiagnostic
Fundamentele psihopedagogiei speciale
4.2. de competenţe
- sa cunoasca si sa identifice reperele
structurarii normale a personalitatii pe axa
varstelor
- sa poata discrimina, identifica consecintele
deficientei asupra structurarii personalitatii
la diferite varste
- sa aiba competente necesare pentru
evaluarea stiintifica a personalitatii
persoanelor cu deficiente (sa aplice si
interpreteze unele probe psihologice)

5.2. de desfăşurare a seminarului/ 
laboratorului

Competenţe C1 Evaluarea complexa (psiho-socio-pedagogică) a copiilor, tinerilor și
profesionale adulttilor cu CES. Cunoastere și intelegere
C1.1. Analiza comparativa a principalelor modalitati de diagnoza a persoanelor
cu dizabilitati, a principiilor de aplicare si utiliyare adecvata a acestora in
diverse situatii de evaluare a copiilor, tinerilor si adultilor cu CES
C1.2. Operationalizarea conceptelor de baza utilizate in psihodiagnoza
persoanelor cu CES si interpretarea rezultatelor evaluarii psihopedagogice, a
instrumentelor si metodologiei utilizate
C1.3. Identificarea principalelor metode de diagnoza si aplicarea adecvata a
acestora in vederea realizarii unei expertixe raportate la categoria de deficienta,
la context si la unicitatea dezvoltarii umane individuale.
C1.4. Evaluarea critica si constructiva a metodelor de psihodiagnoza pentru
selectarea eficianta a metodelor de evaluare in functie de factorii contextuali, de
mediu, de tipul si gravitatea deficientei, precum si a rezultatelor evaluarii
psihopedagogice.
C1.5. Stabilirea tipurilor de evaluare in concordanta cu momentul invatarii ssi
cu atapele procesului de recuperare, pe baza utilizarii metodologiilor consacrate
C2 Interventia psihopedagogica spevcifica (compensare-recuperare-terapie)
pentru persoanele cu CES
C2.1. Definirea, clasificarea si alegerea metodelor, tehnicilor, procedeelor
utilizate in interventia psihopedagogica
C2.2 Interpretarea adecvata a ciunostintelor teoretice in vederea elaborarii unor
programe de interventie psihopedagogica adaptate tipului si gradului deficientei
C2.3. Utilizarea principiilor de baza in vederea elaborarii programelor de
interventie personalizata, a adaptarii curriculare pentru copiii cu CES, in functie
de nevoile specifice si de particularitatile acestora
C2.4. Evaluarea periodica a programelor de interventie psihopedagogica in
veredea realizarii unor eventuale corectii ale acestora
- C2.6. Elaborarea unor modalitati de interventie in vederea recuperarii
persoanelor cu CES, prin aplicarea adecvata a principiilor si metodelor
consacrate in domeniu.
Competenţe • Responsabiliate şi interacţiune socială: respectarea principiilor etice,
transversale secretului profesional/confidenţialităţii, a legislaţiei în vigoare, a
principiilor de bune practici din aria de specialitate
• Dezvoltare personală şi profesională: cunoaşte sursele de formare
profesională relevante în domeniu, cunoaşte şi utilizează sursele de
documentare ştiinţifică relevante la cazurile de rezolvat, ştie care sunt şi
participă la evenimente ştiinţifice din domeniu, la întruniri ale organizaţiilor
sau grupurilor profesionale.

7.1. Obiectivul general al Transmiterea de informatii teoretice referitoare la
disciplinei consecintele diferitelor deficiente asupra evolutiei
personalitatii
Particularizarea si intelegerea rolului evaluarii personalitatii
pentru demersurile educational+terapeutice vizand
integrarea psiho-sociala optima a copiilor cu CES
7.2. Obiectivele specifice Informationale:
Operarea corecta cu instrumentele de cercetare si de
evaluare stiintifica a personalitatii
Cunoasterea aprofundata a functionalitatii normale a
componentelor personalitatii persoanelor cu deficiente
Aprofundarea cunoasterii si inteleferii corecte a specificului
metodelor si a probelor psihodiagnostice folosite pentru
evaluarea personalitatii persoanelor cu deficiente
Formative:
Formarea si exersarea competentelor stiintifice necesare
pentru evaluarea psihologica multidimensionala a
persoanelor cu deficiente
Formarea abilitatilor de evaluare si identificare a tipului de
personalitate la diferite categorii de deficienti
Formarea si perfectionarea capacitatilor necesare pentru
aplicarea, cotarea, prelucrarea și interpretarea calitativa a
rezultatelor obtinute cu ajutorul tehnicilor si probelor de
evaluare psihodiagnostica
Valorificarea rezultatelor evalurii personalitatii in
conceperea si aplicarea programelor de educare a
personalitatii persoanelor cu deficiente
8. Conţinuturi
8.1. Seminar/Laborator Metode de Observaţii
predare
1.Factorii determinanti ai formarii si dezvoltarii
personalitatii. Personalitate si dezvoltare
2 Modele de definire a personalitatii
3 Perspective noi de abordare a personalitatii
4 Tipologia personalitatii Tehnicile
5 Tulburari de personalitate si boala psihica audiovizuale
6 Consecintele deficientelor supra personalitatii. (Prezentare
Personalitate si deficienta senzoriala Power Point,
7 Consecintele deficientei de intelect si specificul Prezentare
personalitatii persoanei cu dizabilitate mintala filme)
8 Personalitatea si tulburarile
psihocomportamentale
9 Modalitati de evaluare a personalitatii in Studii de caz,
psihopedagogia speciala
10 Tehnica psihodiagnozei personalitatii
11 Chestionarele de personalitate Joc de rol,
12 Testele proiective
13 Alte instrumente in psihodiagnoza personalitatii:
Demonstratii
analiza sociometrica
practice
14 Modalitati concrete de educare a personalitatii in
cazul diferitelor deficiente. Educarea autoreglajului
constient
Bibliografie
American Psychiatric Association (20166) DSM5, Editura medicala CALLISTO
Abraham, G., (2004), Desenul persoanei. Testul Machover, Editura Profex, Bucuresti
Albu, M., (1998), Construirea si utilizarea testelor psihologice, Cluj, Ed. Clusium
Adler, A., (1996), Cunoasterea omului, Bucuresti, Ed. IRI
Allport, G.W. (1991), Structura si dezvoltarea personalitatii, Bucuresti, EDP.
Chelcea, A., (1997), Psihoteste, Bucuresti, Ed. Stiinta si Tehnica
Croti, E., (2010), Desenele copilului tau. Interpretari psihologice, Bucuresti, Ed. Litera
Deri, S., (2000), Introducere in testul Szondy, Bucuresti, Ed. Paideea
Dumitrascu, N., (2005), Tehnici proiective in evaluarea personalitatii, Bucuresti, Ed. Trei
Enachescu, C., (1973), Elemente de psihologie proiectiva, Bucuresti, Ed. Stiintifica
Havarneanu, C., (2000)Cunoasterea psihologica a persoanei, Iasi, Polirom
Iliescu, D., Minulescu, M., Nedelcea, C., (2006)Chestionarele non-verbale de personalitate NPQ
si FFNPQ, Bucuresti, Ed. Psiho Cober
Jourdan Ionescu C., (2003), Desenul Familiei, Timisoara, Ed. Profex
Minulescu, Mihaela (1994), Chestionarele de personalitate in evaluarea psihologic, Bucuresti,
Garell Publishing House
Minulescu, Mihaela (2004), Psihodiagnoza moderna. Chestionarele de personalitate Bucuresti,
Ed. Fundatiei Romania de maine
Minulescu, Mihaela, (2001), Tehnici proiective, Bucuresti, Ed. Titu Maiorescu
Rozorea, Anca, Sterian, Mihaela (2000), Testul arborelui, Bucuresti, Ed. Paideea
Verza, E., Dimensiunile personalitatii la handicapati, in Revista de educatie speciala nr. 1/1991
Vlad, Elena, (2000), Evaluarea in actul educational terapeutic, Bucuresti, Ed. Pro Humanitate
Zapan, G., (1984), Cunoasterea apreciativa obiectiva a personalitatii, Bucuresti, EStiintifica si
Enciclopedica
Zlate, M., (1999), Eul si personalitatea, Bucuresti, Ed. Trei
8.2. Seminar/Laborator Metode de Observaţii

predare
1 Rolul determinant al educatiei in formarea si
dezvoltarea personalitatii in fiecare stadiu de varsta
-Tipologia instrumentelor, probelor pentru
psihodiagnoza personalitatii
- Elemente de grafologie
-Teste obiective de personalitate Studiu
- Deficienta si inteligenta emotionala individual
- Stimularea sociabilitatii si reducerea fobiei sociale Tehnicile
- Normalizare-integrare-recuperare-educare in audiovizuale
cazul copiilor/persoanelor cu diferite deficiente sau (Prezentare
cu deficiente asociate Power Point,
- Repere definitorii ale psihodiagnozei stiintifice Prezentare
2 Modelul ”Big Five” filme,
3 Modelul sintetic integrator al personalitatii (M. Prezentare
Zlate) materiale audio)
4 Tipuri psihoilogice (C.G. Jung) Simulări
5 Relatia dintre personalitate, comportament si Exerciţii
limbaj in contextul diferitelor deficiente Studii de caz
6 Specificul personalitatii decompensate in Joc de rol
contextul deficientelor senzoriale
7 Specificul personalitatii decompensate in
contextul deficientei de intelect
contextul deficientei de limbaj
contextul deficientei psihomotorii
10 Specificul personalitatii in patologie
11 Probe proiective – aplicatii
12 Elaborarea de Protecoale de examinare
psihologica
13 Utilizarea metodelor psihologice in psihologia
speciala-aplicatii practice/ studii de caz/
protocoale de evaluare
14 Relatia dintre rezultatele psihodiagnozei si
interventiile recuperator-terapeutice si
educationale
Bibliografie
Abraham, G., (2004), Desenul persoanei. Testul Machover, Editura Profex, Bucuresti
Albu, M., (1998), Construirea si utilizarea testelor psihologice, Cluj, Ed. Clusium
Adler, A., (1996), Cunoasterea omului, Bucuresti, Ed. IRI
Allport, G.W. (1991), Structura si dezvoltarea personalitatii, Bucuresti, EDP.
Chelcea, A., (1997), Psihoteste, Bucuresti, Ed. Stiinta si Tehnica
Croti, E., (2010), Desenele copilului tau. Interpretari psihologice, Bucuresti, Ed. Litera
Deri, S., (2000), Introducere in testul Szondy, Bucuresti, Ed. Paideea
Dumitrascu, N., (2005), Tehnici proiective in evaluarea personalitatii, Bucuresti, Ed. Trei
Enachescu, C., (1973), Elemente de psihologie proiectiva, Bucuresti, Ed. Stiintifica
Havarneanu, C., (2000)Cunoasterea psihologica a persoanei, Iasi, Polirom
Iliescu, D., Minulescu, M., Nedelcea, C., (2006)Chestionarele non-verbale de personalitate NPQ
si FFNPQ, Bucuresti, Ed. Psiho Cober
Jourdan Ionescu C., (2003), Desenul Familiei, Timisoara, Ed. Profex
Minulescu, Mihaela (1994), Chestionarele de personalitate in evaluarea psihologic, Bucuresti,
Garell Publishing House
Minulescu, Mihaela (2004), Psihodiagnoza moderna. Chestionarele de personalitate Bucuresti,
Ed. Fundatiei Romania de maine
Minulescu, Mihaela, (2001), Tehnici proiective, Bucuresti, Ed. Titu Maiorescu
Rozorea, Anca, Sterian, Mihaela (2000), Testul arborelui, Bucuresti, Ed. Paideea
Verza, E., Dimensiunile personalitatii la handicapati, in Revista de educatie speciala nr. 1/1991
Vlad, Elena, (2000), Evaluarea in actul educational terapeutic, Bucuresti, Ed. Pro Humanitate
Zapan, G., (1984), Cunoasterea apreciativa obiectiva a personalitatii, Bucuresti, EStiintifica si
Enciclopedica
Zlate, M., (1999), Eul si personalitatea, Bucuresti, Ed. Trei

programului
Formarea unor abilitati-competente ale studentilor necesare pentru integrarea profesionala
optima, in contextul unei societati care vizeaza competitia si performanta
Formarea abilitatilor pentru colaborare in echipe interdisciplinare in domeniul educatiei
speciale
10. Evaluare
10.4. Curs Sunt vizate volumul, examen 60%
calitatea si gradul de
operationalizare a
informatiilor
asimilate de studenti
si a deprinderilor
formate pentru
activitatile vizate de
curs
10.5. Seminar/ Prezenta la min.
Laborator 70% din seminarii 40%
Realizarea de
referate, studii de
caz, aplicatii,
proiecte personale
Standard minum de  Sa realizeze portofoliul la seminar
performanţă  Sa demonstreze la proba scrisa dobandirea cunostintelor teoretice si
si a deprinderilor de baza legate de specificul cursului
FISA DISCIPLINEI


2.1.Denumirea disciplinei INTRODUCERE ÎN PSIHOTERAPIE
2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de E1 2.7.Regimul Ob

teren
Tutoriat 10
Examinări 2
Alte activităţi 14

4.1. de curriculum Fundamentele psihologiei, Psihologia copilului,
Psihologia adolescentului și adultului, Psihologia
personalității, Psihopatologie și psihologie medicală
4.2. de competenţe nu este cazul
5.1. de desfăşurare a cursului amfiteatru, videoproiector, tabla/flipchart
5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului sala de curs/amfiteatru, videoproiector,
tabla/flipchart
Competenţe • Operaționalizarea conceptelor de bază utilizate în principalele forme de
profesionale psihoterapie
• Definirea, clasificarea și identificarea principalelor noțiuni cu care operează
diferite tipuri de psihoterapie
• Identificarea principalelor curente de psihoterapie si a autorilor
reprezentativi fiecărei școli psihoterapeutice
• Selectarea și individualizarea tehnicilor, procedeelor şi a metodelor folosite
în intervenția psihoterapeutică raportat la tipul de tulburare psihică
• Utilizarea adecvată a cunoștințelor fundamentale din psihoterapie în
vederea susținerii unei activităţi eficiente, a compensării şi stimulării
funcţiilor și proceselor dezechilibrate sau deficitare.
• Facilitarea adaptării școlare, profesionale și sociale a persoanelor care
necesită intervenție de specialitate
Competenţe • Aplicarea principiilor și normelor de deontologie profesională în relație cu

transversale drepturile și demnitatea persoanelor care aplelează la psihoterapie
• Formarea unor modalităţi de relaţionare adecvate cu persoanele care
necesită intervenție psihoterapeutică
• Implicarea studenţilor în relaţii de voluntariat cu instituţii care au în vedere
susținerea terapeutică a persoanelor cu tulburări psihice sau boli psihice.

7.1. Obiectivul general al Însușirea temeinică de către studenți a cunoștințelor generale
disciplinei din cele mai importante curente de psihoterapie
7.2. Obiectivele specifice • Formarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor studenţilor cu
privire la principalele curente psihoterapeutice din
istorie
• Însuşirea de cunoştinţe specifice cu privire la
modalități de abordare a psihopatologiei psihice în
diverse curente psihoterapeutice.
• Cunoașterea principalelor caracteristici ale relației
terapeutice și cadrului terapeutic în anumite forme de
psihoterapie .
• Formarea capacităţii de analiză critică în ceea ce
privește evoluția curentelor psihoterapeutice și
abordarea clientului ca fiind obiect sau subiect al
transformării
• Cunoaşterea tehnicilor, procedeelor şi a metodelor
folosite în principalele curente ale psihoterapiei
8. Conţinuturi
1. Scurt istoric al psihoterapiei Prelegere interactivă Suport de curs,
bibliografie obligatorie
2. Concepte specifice psihoterapeutice: credințe, Prelegere interactivă, Suport de curs,
mecanisme de apărare, tipuri de comunicare prezentare powerpoint bibliografie obligatorie
3. Relația terapeutică. Transfer și contratransfer. Prelegere interactivă, Suport de curs,
prezentare powerpoint, bibliografie obligatorie
dezbatere dirijată
4. Psihanaliza și principalii ei reprezentanți. Prelegere interactivă, Suport de curs,
prezentare powerpoint bibliografie obligatorie
5. Terapia centrată pe client sau non-directivitatea Prelegere interactivă, Suport de curs,
rogersiană prezentare powerpoint bibliografie obligatorie
6. Gestalt-terapia Prelegere interactivă, Suport de curs,
7. Analiza tranzacțională Prelegere interactivă, Suport de curs,
dezbatere dirijată
8. Programarea neurolingvistică Prelegere interactivă, Suport de curs,
dezbatere dirijată
9. Terapia de familie Prelegere interactivă, Suport de curs,
studiu de caz
10. Psihoterapia experențială Prelegere interactivă, Suport de curs,
studiu de caz
11. Caracteristici ale psihoterapiei copilului Prelegere interactivă, Suport de curs,
12. Terapia cognitiv-comportamentală și rațional Prelegere interactivă, Suport de curs,
emotivă. prezentare powerpoint bibliografie obligatorie
13. Psihodrama și alte forme de psihoterapie Prelegere interactivă, Suport de curs,
14. Recapitularea noțiunilor de bază. Clarificări. Problematizare, Suport de curs,
dezbatere structurată bibliografie obligatorie
Bibliografie
Oprișan, Emilia, (2014). Introducere în psihoterapie pentru psihopedagogi (suport de curs). București,
Editura Universității din București
Băban, A., Dumitraşcu, D.L., (1991), Somatizarea, Bucureşti: Ed. Viaţa Medicală
Băban, A., (1998), Stres şi personalitate, Cluj-Napoca: Ed. Dacia
Beck, J.S., (1995), Cognitive Therapy: Basics and Beyond, New York, London: The Guildfors Press
Burns, George W., (2005), 101 Healing Stories for Kids and Teens, Using Metaphors in Therapy, New
Jersey: Ed. J. Wiley&Sons
Dafinoiu, I.,( 2002), Personalitatea. Metode de abordare clinică: observaţia şi interviul, Iași: Ed. Polirom
Dafinoiu, I., Vargha, J. L., (2003), Hipnoza clinică -Tehnici de inducţie. Strategii terapeutice, Iași: Ed.
Polirom
Dafinoiu, I., Vargha, J.L., (2005), Psihoterapii scurte - Strategii, metode, tehnici,Iași: Ed. Polirom
De Shazer, Steve., (1985), Keys to Solution in Brief Therapy, New York, London: W.W. Norton &
Company
Elkaim, M., (2007), Ce psihoterapie să alegem?, Bucuresti: Ed. Trei
Freud, S., (1980), Introducere în psihanaliză, Prelegeri de psihanaliză, Psihopatologia vieţii cotidiene,
București: E.D.P.
Holdevici, I., (1995), Autosugestie şi relaxare, București: Ed. Ceres
Ionescu, S., Jacquet, M.H., Lhote, C., (2002), Mecanismele de apărare – teorie şi aspecte clinice,
București: Ed. Polirom
Marcelli, D., (2003), Tratat de psihopatologia copilului,București: EFG
Mitrofan, I., (2001), coord., Psihopatologia, psihoterapia şi consilierea copilului, București: Ed. SPER
Sartre, J.P., (1997), Psihologia emoţiei, București: Ed. IRI
1. Relația terapeutică și dezvoltarea calităților Dezbatere asistată, Studiu individual al
necesare unui bun terapeut Grupuri de discuție cu bibliografiei obligatorii
jocuri de rol și suplimentare
2. Mecanisme de apărare. Discutarea și Dezbatere asistată, Studiu individual al
întelegerea noțiunilor de transfer și tehnici audiovizuale, bibliografiei obligatorii
contratransfer recenzii de carte și suplimentare
3. Să înțelegem obiectivul terapiei – Grupuri de discuție, Studiu individual al
schimbarea terapeutică, reducerea jocuri de rol bibliografiei obligatorii
credințelor deformate și suplimentare
4. Avantaje și dezavantaje ale terapiei Recenzie de carte, Studiu individual al
psihanalitice. vizionare film bibliografiei obligatorii
documentar și suplimentare
5. Noile curente terapeutice si sensul Dezbatere asistată, Studiu individual al
schimbării tehnici audiovizuale, bibliografiei obligatorii
recenzie de carte și suplimentare
6. Principiile terapiei de grup – argumente pro Dezbatere asistată, Studiu individual al
și contra tehnici audiovizuale, bibliografiei obligatorii
recenzie de carte și suplimentare
7. Terapiile de expresie – utilitate în sfera Desenul, muzicoterapia, Studiu individual al
psihoterapiei copilului dansterpia, aromoterapia bibliografiei obligatorii
și suplimentare
Adler, A., (1995), Psihologia școlarului greu educabil, București: Editura IRI
Barabasz, A., Watkins, J.G., (2011), Tehnici de hipnoterapie, București: Polirom
Chapman, G., Campbell, R., (2001), Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor, București: Curtea Veche
Dolto, F., (2005), Ce să spunem copiilor, București: Editura Trei
Dolto, F., (2007), Când părinții se despart, București: Editura Trei
Dolto, F., (2005), Imaginea inconștientă a corpului, București: Editura Trei
Dolto, F., (2005), Psihanaliza și copilul, București: Editura Trei
Cashdan, S., (2009), Vrăjitoarea trebuie să moară, București: Editura Trei
Freud, S., (2000), Nevroza la copil, București: Editura Trei
Guilane-Nanchez, E., (2004), Transa, hipnoza și autohipnoza, București: Polirom
Hawkins, P.J. (2009), Hipnoza și stresul, București: Polirom
Jung, C.G., (1995), Memories, Dreams, Reflections, London: Fontana Press
Manus, A., (1998), Psihozele și nevrozele adultului, București: Editura Științifică
Moreau, A., (2007), Psihoterapie, metode și tehnici, București: Ed Trei
Moreau, A., (2005), Viața mea aici și acum.Gestalt terapia, drumul vieții, București: Ed Trei
Nitzsche, F., (2000), Călătorul și umbra sa, București: Antet
Prior, R., O Connor, J., (2006), NLP și relațiile de cuplu, București: Editura Curtea Veche
Rogers, C., (2008), A deveni o persoană, București: Editura Trei
Salome, J., (2007), Povești pentru a ne vindeca. Povești pentru a crește, București: Editura Ascendent
Salome, J., (2007), Povești pentru a iubi. Povești pentru a ne iubi, București: Editura Ascendent
Salome, J., (2007), Credeam că e de ajuns să te iubesc..., București: Editura Ascendent

Conţinuturile au fost elaborate în conformitate cu necesitățile de pregătire a specialiştilor din domeniul
psihopedagogiei speciale şi cu orientările teoretice şi practice actuale în sfera noțiunilor generale în
psihoterapie.
10. Evaluare
10.4. Curs Răspuns corect la Examen scris 70
itemii de examinare
10.5. Seminar/ Activitate de prezentare Evaluare orală, 30

Laborator a unor recenzii de individuală sau de grup
carte, lucrări
individuale, studii de
caz, dezvoltare
personală
Standard minim de
performanţă
 Însuşirea noţiunilor de bază vizând principalele forme de psihoterapie, a principalilor autori
reprezentativi pentru diverse forme de psihoterapie, a principalelor tehnici și metode utilizate în școlile
de psihoterapie reprezentative.
 Activitate de studiu individual în scopul consolidării cunoştinţelor fundamentale
FISA DISCIPLINEI

1.3. Departamentul Psihopedagogie Speciala

2.1. Denumirea disciplinei LIMBAJUL MIMICO-GESTUAL
seminar
2.4. Anul de III 2.5. I 2.6. Tipul de E1 2.7.Regimul Facultativ

teren
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi -

4.1. de currinculum Curs de introducere in psihopedagogia speciala
4.2. de competenţe  cunoasterea trăsăturilor generice ale
persoanelor cu deficiente de auz în raport de
tipul si gradul deficientei

5.1. de desfăşurare a cursului  sala de curs cu scaune
5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului  sala de curs cu scaune
Competenţe  Se vor cunoaste concepte specifice procesului de compensare si recuperare a persoanelor cu deficienta
profesionale  Se vor dobandi cunostiinte despre diferite sisteme de comunicare interumana
 Se vor dezvolta deprinderi de comunicare in limbaj mimico gestual
 Se va invata alfabetul dactil
 Se vor castiga abilitati de a interactiona cu persoanele deficiente de auz
 Se va facilita procesul de consiliere a familiilor cu copii deficienti de auz
 Se va facilita procesul de instruire si educare a copiilor cu eficiente de auz
 Se va facilita sustinerea dezvoltarii comunicarii verbale si a comunicarii totale
 Se va intelege relatia dintre translatia in limbajul mimico gestual si conversatia in LMG
Competenţe
transversale Se va redefini conceptul de autonomie prin largirea sentimentului de
responsabiliate şi interacţiune socială cu aceasta categorie de persoane cu deficienta
de auz.
Se vor respecta principiile etice si confidentialitatea in cazul serviciilor prestate in
favoarea persoanelor deficiente de auz.
Se va largi sfera de relatii intr profesionale precum si cazuistica abordata in domeniul
recuperarii si al integrarii sociale si profesionale.

7.1. Obiectivul general al disciplinei Dobandirea abilitatilor de intelegere si comunicare in limbajul
mimico-gestual
7.2. Obiectivele specifice -Dobandirea cuostiintelor despre spatiul de dactilat
-Intelegerea relatiei dintre imica -gestica si pantimima
-intelegerea importantei pozitiei mainii si structurarea spatiala
Intelegerea principiilor gramaticii lmg
Invatatarea dactilemelor
-Invatarea principalelor formule de introducere si salut in limbajul m-g
-Invatarea semnelor corespunzatoare activitatilor , relatilor si
persoanelor celor mai familiare.
-dobandirea abilitatii de exprimare in lmg
8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii (păstraţi varianta
(păstraţi varianta aleasă de aleasă de dvs.)
dvs.)
Materialul pentru examinare:
- cărţile îndicale la bibliografie
Studiu individual - material oferit pe CD
Tehnicile audiovizuale - site, link
Prezentare filme,
Simulări
Exerciţii
Studii de caz
Joc de rol
Rotirea în sarcini
Observare
1 Dezvoltarea limbajului mimico gestual , etape. Simulări
Cunoasterea spatiului pentru comunicarea m-g Exerciţii
;cunoasterea gesturilor pentru salut si prezentare Studii de caz
Joc de rol
2 Gesturile, tipurile de gesturi. Elementele Simulări

gestului ; prezentarea dactilemelor Exerciţii
Studii de caz
Joc de rol
3 Gramatica l-m-g ; genul, pluralul; Simulări

prezentarea semnelor, gesturilor pentru Exerciţii
numeratie , loc, timp Studii de caz
Joc de rol
4 Timpurile , punctuatia; prezentarea semnelor, Simulări

gesturilor pentru culori , zilele saptamanii; pozitii si Exerciţii
directii Studii de caz
Joc de rol
5 Verbele in l-m-g; prezentarea;prezentarea Simulări

gesturilor referitoare la persoana, familie,ocupatie, Exerciţii
profesie. Studii de caz
Joc de rol
6 Structura mofologica a gesturilor ; prezentarea Simulări

gesturilor referitoare la igiena, imbracaminte, Exerciţii
incaltaminte. Studii de caz
Joc de rol
7 Structurarea propozitiei; prezentarea gesturilor Simulări

referitoare la alimentatie, fructe, legume, animale Exerciţii
Studii de caz
Joc de rol
8 Gramatica faciala; prezentarea gesturilor Simulări

referitoare la ocrotirea sanatatii. Exerciţii
Studii de caz
Joc de rol
9 Elementele de clasificare; prezentarea gesturilor Simulări

referitoare la viata psihica . Exerciţii
Studii de caz
Joc de rol
10 Semne bazate pe metafora; prezentarea Simulări

gesturilor referitoare la casa si scola Exerciţii
Studii de caz
Joc de rol
11 Limbaje mimico-gestuale specifice :ASL, BSL, Simulări

engleza gestuala , prezentarea gesturilor referitoare Exerciţii
la surdopedagogie. Studii de caz
Joc de rol
12 Prezentarea gesturilor referitoare la transport, Simulări
circulatie. Exerciţii
Studii de caz
Joc de rol
13 Prezentarea gesturilor referitoare la organizatie, Simulări

justitie, religie Exerciţii
Studii de caz
Joc de rol
14 Prezentarea in l-m-g a impresiilor legate de curs. Simulări

Recapitulare Exerciţii
Studii de caz
Joc de rol
Bibliografie
Popa , M. Cunoastere si comunicare in conditii adverse , Ed universitatii Petru Maior ,2003
Dragutoiu I. Limbajul mimico gestual. Dictionar bilingv ilustrat . Arhiepiscopia ortodoxa Romana , Sibiu ,
1992
Barbu,F. Surditate si comunicare, asociatia acusticienilor protezisti, 2006
Urea, I. R.Interpret in limbaj mimico gestual,Ed Fundatiei Romania de Maine 2011
C. Alte surse utile
Constantin,O. Comunicare si slujire prin limbajul mimico-gestual
1 Organizatiile surzilor , forme de transmitere a Studiu individual
culturii si traditiilor comunitatii Tehnicile audiovizuale
Exersarea formulelor de salut , de politete si de Prezentare filme,
prezentare Simulări
Pregătirea prin muncă
Exerciţii
Lectura
Studii de caz
Joc de rol
Rotirea în sarcini
Trainingul pregătitor
Observare
Modelarea
comportamentului
2 Legislatia si serviciile acordate surzilor in societate Studiu individual
Exersarea dactilemelor Tehnicile audiovizuale
Prezentare filme,
Simulări
Exerciţii
Lectura
Studii de caz
Joc de rol
Rotirea în sarcini
Observare
Modelarea
comportamentului
3 Integrarea sociala a surzilor Studiu individual
Exersarea numeratiei si a adverbelor de loc si timp Tehnicile audiovizuale
Prezentare filme,
Simulări
Exerciţii
Lectura
Studii de caz
Joc de rol
Rotirea în sarcini
Observare
Modelarea
comportamentului
4 Integrarea scolara din perspectiva dreptului de a Studiu individual
invata in limba materna Tehnicile audiovizuale
Exersarea culorilor si a zilelor saptamanii Prezentare filme,
;prezentare de film Simulări
Exerciţii
Lectura
Studii de caz
Joc de rol
Rotirea în sarcini
Observare
Modelarea
comportamentului
5 Bilingvismul ca modalitate de educatie a surzilor Studiu individual
Exersarea ocopatiilor si realiza rea propozitiilor; Tehnicile audiovizuale
simulare Prezentare filme,
Simulări
Exerciţii
Lectura
Studii de caz
Joc de rol
Rotirea în sarcini
Observare
Modelarea
comportamentului
6 Filosofia oralista in educatia surzilor Studiu individual
Exersarea spatialitatii ; simulare ;prezentarea Tehnicile audiovizuale
gesturilor referitoare la persoana, familie,ocupatie, Prezentare filme,
profesie. Simulări
Exerciţii
Lectura
Studii de caz
Joc de rol
Rotirea în sarcini
Observare
Modelarea
comportamentului
7 Exersarea tipurilor de propozitii; joc de rol Studiu individual
prezentarea gesturilor referitoare la alimentatie, Tehnicile audiovizuale
fructe, legume, animale Prezentare filme,
Simulări
Exerciţii
Lectura
Studii de caz
Joc de rol
Rotirea în sarcini
Observare
Modelarea
comportamentului
8 Note specifice in interpretare Exercitii ;rotire in Studiu individual
sarcini ; exersarea gesturilor referitoare la ocrotirea Tehnicile audiovizuale
sanatatii. Prezentare filme,
Simulări
Exerciţii
Lectura
Studii de caz
Joc de rol
Rotirea în sarcini
Observare
Modelarea
comportamentului
9 Interpretarea in diverse situatii, joc de rol; rotire Studiu individual
in sarcini; exersarea gesturilor referitoare la viata Tehnicile audiovizuale
psihica . Prezentare filme,
Simulări
Exerciţii
Lectura
Studii de caz
Joc de rol
Rotirea în sarcini
Observare
Modelarea
comportamentului
10 Interpreti pentru traducere orala; joc de rol; Studiu individual
exersarea gesturilor referitoare la casa si scola Tehnicile audiovizuale
Prezentare filme,
Simulări
Exerciţii
Lectura
Studii de caz
Joc de rol
Rotirea în sarcini
Observare
Modelarea
comportamentului
11 Exersarea gesturilor referitoare la Studiu individual
surdopedagogie. Tehnicile audiovizuale
Prezentare filme,
Simulări
Exerciţii
Lectura
Studii de caz
Joc de rol
Rotirea în sarcini
Observare
Modelarea
comportamentului
12 Exersarea gesturilor referitoare la transport, Studiu individual
circulatie Tehnicile audiovizuale
Prezentare filme,
Simulări
Exerciţii
Lectura
Studii de caz
Joc de rol
Rotirea în sarcini
Observare
Modelarea
comportamentului
13 Exersarea gesturilor referitoare la organizatie, Studiu individual
justitie, religie Tehnicile audiovizuale
Prezentare filme,
Simulări
Exerciţii
Lectura
Studii de caz
Joc de rol
Rotirea în sarcini
Observare
Modelarea
comportamentului
14 Recapitulare, interviu in l-m-g filmat comentarii
Bibliografie
PopaComunicare si personalitate la deficientul de auz,. Bucuresti ,Ed Fundatiei Humanitas, 2001
Popa , M. Cunoastere si comunicare in conditii adverse , Ed universitatii Petru Maior ,2003
Dragutoiu I. Limbajul mimico gestual. Dictionar bilingv ilustrat . Arhiepiscopia ortodoxa Romana , Sibiu ,
1992
Barbu,F. Surditate si comunicare, asociatia acusticienilor protezisti, 2006
Urea, I. R.Interpret in limbaj mimico gestual,Ed Fundatiei Romania de Maine 2011
Constantin,O. Comunicare si slujire prin limbajul mimico-gestual, Editura Universitatii din Pitesti 2003
 listaţi câteva aşteptări şi arătaţi cum le soluţionaţi
10. Evaluare
10.4. Curs Sa cunoasca , sa examen 70%
descrie, sa practice
comunicarea mimico
gestuala
10.5. Seminar/ Prezenta , activitate Activitate practica 30%

Laborator practica
Standard minum de Sa cunoasca dactilemele , principalele formule de adresare , sa

performanţă construiasca propozitii despre activitatile cotidiene
FISA DISCIPLINEI


2.1.Denumirea disciplinei
LIMBAJUL IN BRAILLE

seminar
2.4.Anul de III 2.5. II 2.6.Tipul de E2 2.7.Regimul Facultativ


Tutoriat / consultații -
Examinări 2
Alte activităţi Activități aplicative (proiecte de activități educațional-terapeutice, 3
ateliere de lucru pentru confecționare de materiale tiflografice etc.)

4.1. de curriculum • Curs „Psihologia educației“
• Curs „ Psihopedagogia deficienților de văz“
4.2. de competenţe • Să cunoască tehnica de scris-citit Braille
• Să identifice specificul comunicării prin sistemul Braille
• Să cunoască metodica predării – învățării – evalurii în procesul de
învățământ tiflopedagogic, la diferite vârste și nivele de școlarizare, în
raport cu tipul, gradul, gravitatea, particularitățile deficienței vizuale
• Să poată concepe, motiva, realiza și utiliza materiale tiflografice


• Cunoaşterea şi înţelegerea importanţei sistemului Braille în
educaţia specială (tiflopedagogică) a nevăzătorilor
• Cunoaştera şi înţelegerea specificului comunicării în instruirea
nevăzătorilor și ambliopilor cu boli oftalmologice grave și
evolutive spre cecitate
• Cunoaşterea şi operarea corectă cu instrumentele și aparatele cu
care se realizează scrierea și citirea Braille
• Explicarea şi interpretarea corectă a consecinţelor deficienţei
vizuale asupra proceselor psihice implicate în învățarea scris-
cititului Braille
• Explicarea tehnicii de scris-citit Braille la nivelul de înțelegere al
vârstei și capacităților cognitive
• Interpretarea corectă a rolului proceselor psihice și implicarea lor
în realizarea progresului în învăţarea scris-cititului Braille
• Formarea competenţelor pentru învățarea tehnicii de scris-citit
Braille
• Formarea competenţelor pentru aplicarea strategiilor moderne și
pentru utilizarea tehnologiilor de acces pentru optimizarea învăţării
în cazul elevilor cu deficienţă vizuală gravă
• Formarea abilităţilor pentru utilizarea sistemului Braille în sens
compensator-recuperator
• Formarea abilităţilor pentru conceperea şi utilizarea materialelor
tiflografice, a diagramelor tactile pentru deficienţii de vedere
• Exersarea deprinderilor pentru comunicare cu persoanele cu
cecitate prin însuşirea sistemului Braille
transversale • Abilități pentru independența gândirii și pentru proiectarea / aplicarea de
intervenții speciale de natură psihopedagogică
• Capacitate decizională realistă și profesionistă

activitatea de tiflopsihopedagog
spațiul european
• Valorificarea potenţialului aptitudinal-atitudinal în scopul exersării
viitoare a profesiei de tiflopsihopedagog
interdisciplinară
• Deprinderi pentru identificarea surselor de formare / perfecționare
profesională în domeniul psihopedagogiei speciale
• Stimularea capacităţii de autoperfecţionare a studenţilor (din punct de
vedere teoretic şi aplicativ).
• Deprinderi pentru exprimarea orală și scrisă în limba maternă și într-o
limbă străină de circulație internațională
• Abilități pentru managementul și valorificarea informațiilor științifice
și a surselor documentare
• Competenţe şi atitudini prosociale
• Competențe pentru realizarea de parteneriate în favoarea cercetării, a
educaţiei speciale şi a copilului deficient vizual
interdisciplinară
• Formarea şi manifestarea unor atitudini corespunzătoare deontologiei
profesiei de psihopedagog special
• Valorificarea potenţialului aptitudinal-atitudinal şi a trăsăturilor
pozitive de personalitate necesare unui profesor modern
interdisciplinară (pentru integrare optimă şi eficientă în colectivul
didactic, în gruprile de elevi, în grupurile de cercetare etc)
• Stimularea capacităţii de autoperfecţionare a studenşilor pe plan
teoretic şi aplicativ

7.1.
Obiectivul Transmiterea de informaţii teoretice din literatura de specialitate şi din
general lucrările personale pentru învățarea sistemului Braille
al disciplinei
Obiectivele • Cunoaşterea şi înţelegerea importanţei sistemului Braille
specifice • Înţelegerea rolului compensator al învățării scrisului și cititului în
Braille în perspectiva unei mai bune integrări psihosociale
• Înţelegerea specificului învăţământului special tiflopedagogic şi/sau
integrat/incluziv – ca alternative educaţionale ale copiilor cu deficienţă
vizuală, pentru reușita cărora sistemul Braille are un rol fundamental
• formative:
• Formarea, consolidarea şi optimizarea unor competenţe pentru
scrisul și cititul în Braille, ca mijloc de comunicare cu copiii și
persoanele nevăzătoare
• Formarea deprinderilor și a tehnicii de scris-citit Braille
8. Conţinuturi
Curs predare
I. ASPECTE PARTICULARE ALE ACTIVITĂȚII DE

ÎNVĂȚARE ÎN CAZUL COPIILOR NEVĂZĂTORI
II. SISTEMUL DE SCRIERE-CITIRE BRAILLE –
ACTIVITATE CU ROL COMPENSATOR ȘI
MODALITATE DE COMUNICARE SPECIFICĂ
PENTRU NEVĂZĂTORI
III. REPERE ISTORICE ALE SISTEMELOR
ALTERNATIVE DE SCRIERE ÎN RELIEF
IV. COMPONENTE PSIHICE IMPLICATE ÎN
SCRIS-CITITUL BRAILLE
V. COMPONENTE PSIHICE IMPLICATE ÎN
SCRIS-CITITUL BRAILLE
VI. TEHNICA ÎNVĂȚĂRII SCRIS-CITITULUI
BRAILLE
VII. ETAPA PREGĂTITOARE A ÎNVĂȚĂRII
SCRIS-CITITULUI BRAILLE
VIII. ETAPA PRE-ALFABETARĂ A ÎNVĂȚĂRII
SCRIS-CITITULUI BRAILLE
IX. ETAPA ALFABETARĂ A ÎNVĂȚĂRII SCRIS-
CITITULUI BRAILLE
X. REGULI DE SCRIERE A SEMNELOR
BRAILLE
XI. ETAPA POST-ALFABETARĂ
XII. MATERIALE TIFLOGRAFICE ȘI DIA
GRAME TACTILE CU ROL ÎN ÎNVĂȚARE
XIII. TEHNOLOGIA DE ACCES PENTRU
OPTIMIZAREA ÎNVĂȚĂRII ÎN CAZUL
NEVĂZĂTORILOR
XIV. PERSONALITĂȚI DIN CONSTELAȚIA
HOMER
• Bibliografie
1. Cernea, P. - „Anomalii oculare congenitale“, Bucureşti, Editura Medicală, 1988.

2. Chapman, K., Elisabeth & Stone Juliet, M. - „The Visually Handicapped Child in
Your Classroom“, London, SW, P1RT, Cassell, 1989.
3. Damaschin, D. - „Defectologie. Teoria şi practica compensaţiei“, Bucureşti, EDP, 1973.
4. Lazăr, A. - „Situaţii motivaţionale favorabile învăţării de tip şcolar“, Bucureşti, EDP,
1975.
5. Labregère, A. - „Aveugles et amblyopes“, în vol. „Les enfants et les adolescents
inadaptés“, A. Colin, Paris, 1968.
6. Preda, V. - „Psihologia deficienţilor vizuali“, Univ. Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca,
1993.
7. Roth, W. - „Tiflolologia. Psihologia deficienţilor vizuali“, Universitatea Babeş-
Bolyai, Cluj-Napoca, 1973.
8. Rozorea, A. - „Deficienţii de vedere în relaţiile socio-umane“, în „Litera noastră“, nr.
1/1994.
9. Rozorea, A. şi colab. - „Deficienţe senzoriale“, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti,
1997.
10. Rozorea, A. - „Deficienţa de vedere - o perspectivă psihosocială şi
psihoterapeutică“, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti, 1998.
11. Ştefan, M. - „Educarea copiilor cu vedere slabă. Ambliopi“, E. D. P., Bucureşti,
1981.
12. Verza, E. - „Psihopedagogie specială“, EDP-RA, Bucureşti, 1995.
1. Neveanu, Popescu, P., Zlate, Mielu, Creţu, T. - „Psihologie şcolară“, Universitatea
Bucureşti, 1987.
2. Piaget, J. - „Les mecansimes perceptifs“, Paris, PUF, 1961.
3. Piaget, J., Inhelder, B. - „Psihologia copilului“, Bucureşti, EDP, 1970.
4. Preda, V. - „Explorarea vizuală. Cercetări fundamentale şi aplicative“, Ed.
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988.
5. Verza, E., Verza, Florin - „Tratat de Psihopedagogie specială“, Editura Universității
din București, 2011.
C. Alte surse utile


1. Tradiţional şi modern în • Studiul individual Selectarea
organizarea lecţiei de predare- • Clarificări conceptuale metodelor
învăţare a diferitelor discipline • Demonstrații practice se face în
2. Confecţionarea unor materile • Ateliere de lucru – pentru funcție de
conceperea și utilizarea de
didactice tiflografice şi diagrame obiectivele
materiale tiflografice
tactile pentru elevii nevăzători vizate în
3. Exerciţii de educaţie şi compensare activitatea
polisenzorială de seminar
4. Învăţarea şi exersarea sistemul de
scriere-citire Braille (8 lecții
practice)
5. „Cum percep lumea exterioară“
6. „Constelația Homer“
7. Vizită de lucru la o școală pentru
nevăzători

programului
• Formarea unor abilități / competențe ale studenților necesare pentru
integrarea profesională optimă în contextul unei societăți care vizează
competiția și performanța
• Formarea abilităților pentru colaborare în echipe interdisciplinare în
domeniul educației timpurii
10. Evaluare
10.1. 10.2. 10.3.
evaluare finală
intervențiilor cursuri
• calitatea
întrebărilor
• contribuții
clarificatoare
• comentarii
pertinente
Calitatea activității seminariale: • participare la

• referate (unul obligatoriu) din lectura de demonstrații prezența la cel
specialitate sau din bibliografia recomandată / practice putin 70% din
recenzii de carte din literatura de specialitate, • prezentarea de seminarii
Internet etc. referate,
• discuţii tematice în seminar materiale
• demonstraţii practice elaborate
• prezența activă la cursuri / seminarii • calitatea
• participare la atelierele de lucru intervențiilor /
întrebărilor
• comentarii
pertinente
• examen – ca probă finală de evaluare a 50% - probă
volumului, calităţii şi gradului de scrisă / examen
operaţionalizare a informaţiilor asimilate de 50% -
studenţi şi a deprinderilor formate pentru activitate
activitățile vizate de curs seminarială
FISA DISCIPLINEI

1.3. Departamentul Psihopedagogie specială
1.4. Domeniul de studii Științele educației

2.1.Denumirea METODICA EDUCĂRII ȘI INSTRUIRII
disciplinei DEFICIENȚILOR DE VĂZ
seminar
2.4.Anul de III 2.5. Semestrul II 2.6.Tipul de E2 2.7.Regimul Ob
studiu evaluare disciplinei


Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi Activități aplicative (realizare de protocoale de examinare 8
psihologică, de studii de caz,proiecte de activități educațional-terapeutice,

• Curs „Psihologia educației“
• Cunoștințe preliminare de psihoterapie
• Cunoștințe preliminare de Psihopedagogia școlii incluzive
4.2. de competenţe • Să cunoască și să poată identifica diferențele dintre procesul de
învățământ normal / special / integrat / incluziv
• Să identifice specificul învățării în cazul deficienților de văz
• Să poată concepe și aplica programe individualizate / personalizate
de învățare, compensare, recuperare, consiliere, psihoterapie


• Competențe lingvistice:
• Operarea corectă cu terminologia ştiinţifică a Psihopedagogiei
speciale, a Psihologiei educației și cu aparatul conceptual al altor
științe conexe
• Competențe cognitive:
• Cunoaşterea şi înţelegerea rolului disciplinei „Metodica instruirii şi
educării deficienților de văz“
• Înţelegerea rolului psihodiagnozei și a Fișei psihopedagogice – ca bază
pentru programele educațional-terapeutice și pentru individualizarea
procesului de învățare și a activităților compensatorii specifice
• Înţelegerea specificului procesului de învățământ pentru deficienții
de vedere, a rolului materialelor tiflografice, a computerului
adaptat, a metodelor specifice etc.
• Interpretarea corectă a specificului implicării copilului deficient de
văz, de diferite vârste, în activitatea de învățare
vizuale asupra proceselor psihice implicate în învățare
• Competenţe pentru proiectarea, conducerea şi evaluarea procesului
educaţiei speciale şi/sau integrate/incluzive pentru elevii cu
deficienţă vizuală
• Competenţe didactice necesare predării-învăţării în şcolile pentru
deficienţi de vedere sau în clasele/şcolile din învăţământul
integrat/incluziv
• Competențe pentru realizarea de proiecte de tehnologie didactică
• Competenţe pentru proiectarea şi conceperea unor materiale
didactice tiflografice necesare pentru o învățare eficientă
transversale • Abilități pentru exprimarea / argumentarea / susținerea ideilor proprii, pentru
independența gândirii și pentru proiectarea / aplicarea de intervenții speciale de
natură psihopedagogică
spațiul european
• Competenţe pentru relaţionare, comunicare şi muncă în echipă interdisciplinară
• Stimularea capacităţii de autoperfecţionare a studenţilor (din punct de
vedere teoretic şi aplicativ).
• Competențe pentru realizarea de parteneriate în favoarea cercetării, a
educaţiei speciale şi a copilului deficient vizual
interdisciplinară
• Dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini pozitive față de copii şi faţă
de familiile lor
• Valorizarea copiilor deficienţi vizual şi eliminarea segregării /
stigmatizării lor

7.1. Selectarea, înțelegerea, aprofundarea, sistematizarea și aplicarea informaţiilor din
Obiectivul curs, din literatura de specialitate și din experiența profesională personală,
general referitoare la în proiectarea, conducerea şi evaluarea procesului educaţiei speciale
al disciplinei (tiflopedagogice) şi / sau integrate / incluzive pentru elevii cu deficienţă de vedere
Obiectivele • Cunoaşterea şi înţelegerea importanţei Psihopedagogiei deficienţei
specifice vizuale în educaţia specială (tiflopedagogică)
• Cunoaşterea şi înţelegerea specificului dezvoltării copiilor cu
deficienţă vizuală şi a necesităţii unor cerinţe speciale de educaţie
pentru aceştia.
• Înţelegerea specificului învăţământului special tiflopedagogic şi / sau
integrat / incluziv – ca alternative educaţionale ale copiilor cu
deficienţă vizuală.
• Familiarizarea studenţilor cu particularităţile activităţii educaţionale
şi a terapiilor specifice, cu educaţia specială şi integrată pentru copiii
cu deficienţă vizuală.
• Înţelegerea rolului asistenţei psihopedagogice, a psihodiagnozei, a
consilierii şcolare şi a orientării şcolare şi profesionale – ca activităţi
specifice ale psihologului din şcolile pentru deficienţi vizuali.
• formative:
• Consolidarea cunoaşterii de către studenţi a particularităţilor
activităţii educaţionale şi a terapiilor specifice pe care le presupune
educaţia specială şi integrată pentru copiii cu deficienţă vizuală.
• Formarea şi exersarea competenţelor studenţilor necesare proiectării,
conducerii şi evaluării procesului educaţiei speciale şi/sau
integrate/incluzive pentru elevii cu deficienţă vizuală.
• Formarea competenţelor didactice necesare predării-învăţării în
şcolile pentru deficienţi de vedere sau în clasele/şcolile din
învăţământul integrat/incluziv
• Stimularea creativităţii studenţilor în conceperea unor strategii
moderne instructiv-educative în procesul de învăţământ, care se
desfăşoară în şcolile speciale sau în cele din învăţământul integrat,
pentru elevii cu deficienţă vizuală (strategii privind metodica
predării-învăţării)
• Proiectarea şi conceperea unor materiale didactice tiflografice
• Demonstraţii practice referitoare la crearea unor situaţii de învăţare şi
educaţionale favorabile dezvoltării optime a elevilor cu deficienţă
vizuală în contextul învăţămîntului special şi/sau integrat/incluziv şi
al reformei actuale a învăţământului românesc.
• Formarea competenţelor necesare (capacitate de comunicare empatică,
disponibilitate relaţională, spirit investigator, obiectivitate etc.) necesare
pentru desfăşurarea unor activităţi specifice psihologului şcolar
(psihodiagnoză, consiliere, orientare şcolară şi profesională,
psihoterapie), adaptate pentru elevii cu deficienţă vizuală
8. Conţinuturi
Curs predare

I. SPECIFICUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PENTRU • Abordări • Cărţi
DEFICIENŢII DE VEDERE interactive • Articole
• Învăţământ special versus învăţământ integrat • Clarificări • Alte surse
conceptuale bibliografice
pentru deficienţii de vedere (analiză pe text • Folder trimis
• Argumente şi contraargumente privind oportunitatea şi analiză pe email
unei forme alternative de învăţământ pentru deficienţii comparativă) • Material
de vedere • Studiul oferit pe CD
II. PARTICULARITĂŢI ALE PROCESULUI DE individual • Site - uri,
ÎNVĂŢĂMÂNT DESFĂŞURAT ÎN ŞCOLILE • Tehnicile link-uri
PENTRU DEFICIENŢI DE VEDERE audiovizuale
• Organizarea procesului de învăţământ conform (Prezentare Selectarea
Power Point, metodelor se
curriculum-lui educaţional specific prezentare de face în funcție
• Strategii didactice în procesul de învăţământ filme și de obiectivele
pentru elevii deficienţi vizual materiale vizate în
• Metodologii specifice de predare-învăţare-evaluare audio) activitatea de
• Modelul de învăţare acţional-terapeutică (A. Rozorea) •Studii de caz și curs
• Rolul grupului tiflopedagogic şi specificul relaţiei „profile“ psiho
educaţional-terapeutice în instruirea şi educarea logice și
psihosociale,
elevilor deficienţi vizual vizând
III. ROLUL MATERIALELOR DIDACTICE particularitățile
SPECIFICE (TIFLOGRAFICE) ÎN OPTIMIZAREA elevilor cu
ÎNVĂŢĂRII deficiență
• Rolul materialului didactic în predare-învăţare- vizuală
evaluare
• Tipuri de materiale didactice specifice cu rol în •
optimizarea învăţării şi în stimularea diferitelor • Demonstrații
procese psihice practice
• Ateliere de
• Specificul materialelor tiflografice şi al lucru pentru
diagramelor tactile pentru elevii nevăzători conceperea de
IV. ROLUL PROIECTULUI DE TEHNOLOGIE materiale
DIDACTICĂ tiflografice
• Structura proiectului didactic
• Rolul proiectului didactic în performarea lecţiei
moderne
• Exersarea conceperii de proiecte didactice
specifice diferitelor discipline
V. INTERVENŢII EDUCAŢIONALE ŞI ACTIVITĂŢI
SPECIFICE PENTRU COMPENSAREA, CORECTAREA
ŞI RECUPERAREA DEFICIENŢELOR DE VEDERE
• Conceptul de activitate specifică/intervenţie
educaţional-terapeutică
• Tipurile de activităţi specifice şi rolul lor în
compensarea, corectarea şi recuperarea
deficienţelor de vedere
VI. EDUCAŢIA VIZUALĂ ŞI ROLUL EI ÎN
COMPENSAREA ŞI CREŞTEREA
FUNCŢIONALITĂŢII VEDERII SLABE
(obiectivele, principiile metodice)
• Educaţia vizuală ca activiate specifică
• Obiectivele educaţiei vizuale
• Principii metodice
• Stimularea vizuală timpurie
VII. FORMAREA COMPETENŢELOR ŞI
COMPENSAREA. PROPUNERI DE EXERCIŢII
• Exerciţii de optimizare a indicilor funcţionali ai vederii
• Exerciţii de educaţie şi compensare polisenzorială
(educaţie tactil-kinestezică, educaţie auditivă, educaţie
gustativă şi olfactivă, antrenamentul vizual complex)
• Intervenţii compensator-recuperatorii structurate
pe criterii nosologice
VIII. TIPURI DE COMPENSARE ŞI ROLUL LOR
ÎN STIMULAREA ŞI SUSŢINEREA
RESTANŢELOR VIZUALE
• Compensarea tehnică
• Compensarea afectivă
IX. ACTIVITĂŢI SPECIFICE PENTRU
COMUNICAREA EFICIENTĂ
• Sistemul de scriere-citire Braille – modalitate
specifică de comunicare pentru nevăzători
• Necesitatea corectării dislexiei şi disgrafiei
specifice citirii şi scrierii în cazul elevilor ambliopi
cu restanţe vizuale scăzute
• Strategii eficiente de comunicare şi de optimizare a
relaţiei profesor-elev în clasele cu elevi deficienţi
de vedere
X. ACTIVITĂŢI SPECIFICE PENTRU
OPTIMIZAREA INTEGRĂRII NEVĂZĂTORILOR
• Modalităţi de facilitare a formării autonomiei
personale şi a optimizării integrării sociale a
nevăzătorilor
• Mobilitatea şi orientarea spaţială a nevăzătorilor
XI. CONCEPEREA ŞI MOTIVAREA PLANULUI
DE INTERVENŢIE PERSONALIZATĂ
• Structura planului de intervenţie personalizată
• Rolul planului de intervenţie personalizată în
optimizarea/compensarea vederii şi a creşterii
performanţelor la învăţătură
XII. CONSILIEREA ŞCOLARĂ
• Specificul consilierii şcolare pentru elevii
deficienţi vizual
• Rolul consilierii şcolare în echilibrarea/integrarea
elevilor deficienţi vizual cu probleme de adaptare
şcolare sau socială
• Relaţia şcoală-familie
XIII. PROBLEMATICA PSIHOLOGICĂ ŞI
CONSECINŢELE INSTITUŢIONALI-ZĂRII
ELEVILOR DEFICIENŢI VIZUAL
• Conceptul de instituţionalizare
• Problematica psihologică şi consecinţele
instituţionalizării elevilor deficienţi vizual
XIV. ORIENTAREA ŞCOLARĂ ŞI SOCIO-
PROFESIONALĂ A DEFICIENŢILOR VIZUAL
• Tendinţe actuale în recuperarea, protecţia şi
integrarea deficienţilor vizual în România şi în lume
• Orientarea şcolară şi profesională a deficienţilor
vizual
• Specificul orientării şcolare şi profesionale în cazul
elevilor deficienţi vizual care prezintă şi alte
deficienţe asociate
• Deficienţii vizual şi cu alte deficienţe asociate
neinstituţionalizaţi.
• Bibliografie
• Bangerter, A. - „Traitement de l’amblyopie“, Charleroi, Héraly, 1953.

• * * * „Cercetări asupra dezvoltării eficienţei vizuale a ambliopilor în condiţiile
antrenamentului vizual sistematic“ în „Raportul la Conferinţa naţională de
psihologie“, Bucureşti, 1968.
• Cernea, P. - „Anomalii oculare congenitale“, Bucureşti, Editura Medicală, 1988.
• Chapman, K., Elisabeth & Stone Juliet, M. - „The Visually Handicapped Child in
• Damaschin, D. - „Defectologie. Teoria şi practica compensaţiei“, Bucureşti, EDP,
1973.
• Delthil, S. şi P. - „Le problème des enfants amblyopes“, în vol. „Les enfants et les
adolescents inadaptés“, Paris, Colin, 1968.
• Golu, P. - „Învăţare şi dezvoltare“, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
1975.
• Golu, P. - „Stiluri de comunicare educaţională“ în „Tribuna învăţământului“ nr. 330
din 21.05.1996; 316 din 13.02.1996.
• Lazăr, A. - „Situaţii motivaţionale favorabile învăţării de tip şcolar“, Bucureşti,
EDP, 1975.
• Labregère, A. - „Aveugles et amblyopes“, în vol. „Les enfants et les adolescents
• Neveanu, Popescu, P., Zlate, Mielu, Creţu, T. - „Psihologie şcolară“, Universitatea
Bucureşti, 1987.
• Neveanu, P. P. - „Dicţionar de psihologie“, Bucureşti, Editura Albatros, 1968.
• Piaget, J. - „Les mecansimes perceptifs“, Paris, PUF, 1961.
• Piaget, J., Inhelder, B. - „Psihologia copilului“, Bucureşti, EDP, 1970.
• Preda, V. - „Explorarea vizuală. Cercetări fundamentale şi aplicative“, Ed.
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988.
• Preda, V. - „Psihologia deficienţilor vizuali“, Univ. Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca,
1993.
• Roth, W. - „Tiţologia. Psihologia deficienţilor vizuali“, Universitatea Babeş-Bolyai,
Cluj-Napoca, 1973.
• Rozorea, A. - „Deficienţii de vedere în relaţiile socio-umane“, în „Litera noastră“,
nr. 1/1994.
• Rozorea, A. - „Aspecte controversate în psihologia dezvoltării“, în „Recuperarea şi
integrarea persoanelor cu handicap“, nr. 1, 1996.
• Rozorea, A. - „Particularităţi şi modalităţi de optimizare a percepţiei vizuale la
şcolarul mic ambliop“, în „Recuperarea şi integrarea persoanelor cu handicap“, nr.
2/1996.
• Rozorea, A. - „Modalităţi de consolidare a reprezentărilor vizuale la elevul deficient
de vedere“, în „Recuperarea şi integrarea persoanelor cu handicap“, nr. 1, 1997.
• Rozorea, A. şi colab. - „Deficienţe senzoriale“, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti,
1997.
• Rozorea, A. - „Deficienţa de vedere - o perspectivă psihosocială şi
• Ştefan, M. - „Educarea copiilor cu vedere slabă. Ambliopi“, E. D. P., Bucureşti,
1981.
• Verza, E. - „Psihopedagogie specială“, EDP-RA, Bucureşti, 1995.
• Verza, E., Verza, Florin - „Tratat de Psihopedagogie specială“, Editura Universității
• Anca Maria, D. (2003) – Metode şi tehnici de evaluare a copiilor cu cerinţe
educative speciale, Cluj-Napoca, P. U. C
• Băban, A.(2000) – Strategii şi metode de cercetare calitativă. Interviul şi observaţia,
în Cogniţie, Creier, Comportament, vol.IV, nr. 3 - 4, Cluj Napoca
• Bors, D. A., & Vigneau, F. (2001) – The effect of practice on Raven's Advanced
Progressive Matrices. Learning and Individual Differences, 13(4), p.291-312
• Chapman, K., Elisabeth & Stone Juliet, M. (1989) - „The Visually Handicapped
Child in Your Classroom“, London, SW, P1RT, Cassell
• Hăvârneanu, C. (2000) – Cunoaşterea psihologică a persoanei, Posibilităţi de
utilizare a computerului în psihologia aplicată, Iaşi, Edit. Polirom
• Lisievici, P. (2001) – Tehnici de evaluare educaţională, I – II, Bucureşti, Editura
Titu Maiorescu
• Marcelli, D. (2003) – „Tratat de psihopatologia copilului“, Editura Fundaţiei
Generaţia, Bucureşti
• Roch, L. J. - „Cum să facem exerciţiile senzoriale“, EDP, Bucureşti, 1976.
• Verza, E., Verza, F. E. (coord.), (2011) - Tratat de psihopedagogie specială.
București, Editura Universitară
• Verza, E. (2007) – Fundamentele Psihopedagogiei speciale, Bucureşti, Editura
Ministerului Educaţiei şi Cercetării
• Wilmshurst, Linda (2007) – „Psihopatologia copilului, fundamente“, Editura
Polirom, Iaşi
• Winnicot, D.W. (2006) – „Joc şi realitate“, Editura Trei, 2006
• Vrăjmaş, Ecaterina – „Consilierea şi educaţia părinţilor“, Editura Aramis, Bucureşti,
2002
• Zazzo, R. (1969) – „Manuel pour l’examen psychologique de l’enfant“, Neuchatel,
Delachaux et Niestlé
C. Alte surse utile


1. Aspecte specifice ale învăţământului • Studiul individual Selectarea
tiflopedagogic • Tehnicile audiovizuale (Prezentare metodelor
2. Tradiţional şi modern în organizarea Power Point, Prezentare filme, se face în
lecţiei de predare-învăţare a Prezentare materiale audio) funcție de
• Joc de rol
diferitelor discipline obiectivele
• Studii de caz
3. Exersarea conceperii de proiecte • Realizare de „profile“ psihologice vizate în
didactice specifice diferitelor şi psihosociale activitatea
discipline • Clarificări conceptuale – prin de seminar
4. Exerciţii pentru stimularea vizuală analiză pe text
timpurie • Elaborarea de profile psihologice
5. Exerciţii de educaţie şi compensare individuale (studii de caz) şi de
polisenzorială grup (în funcţie de natura,
gravitatea, prognosticul deficienţei
6. Învăţarea şi exersarea sistemul de / deficienţelor copiilor cu CES)
scriere-citire Braille • Demonstrații practice
7. Realizarea de Proiecte de tehnologie
didactică pentru diferite obiecte de • Ateliere de lucru – pentru
studiu conceperea și utilizarea de
8. Realizarea de Planuri de intervenţie materiale tiflografice
personalizată
9.Consilierea şcolară pentru elevii
deficienţi vizual (tehnica jocului de rol )
10. Specificul compensării în cazul
deficienţei de vedere / deficienţelor
asociate. Rolul proceselor psihice
superioare în procesul compensării
11. Confecţionarea unor materile
didactice pentru elevii ambliopi şi a unor
materiale tiflografice şi diagrame tactile
pentru elevii nevăzători
13. Orientarea şcolară şi profesională a
deficienţilor vizual
14. Exemple de bune practici în
integrarea şcolară şi profesională a
deficienţilor de vedere

programului
10. Evaluare
Criterii de evaluare Metode de evaluare Pondere din nota finală
• participare interactivă la curs / seminar şi • participare activă prezența la cel putin 50%
feed-back oral • calitatea din cursuri
intervențiilor
• calitatea întrebărilor
• contribuții
clarificatoare
• comentarii pertinente
• participare la
demonstrații prezența la cel putin 70%
Calitatea activității seminariale:
practice
• referate (unul obligatoriu) din lectura de din seminarii
• prezentarea de
specialitate a studentului, din preocupările
referate, materiale
proprii de cercetare sau din bibliografia
elaborate
recomandată
• calitatea
• recenzii de carte din literatura de
intervențiilor /
specialitate, Internet etc.
întrebărilor
• discuţii tematice în seminar
• comentarii
• traduceri din texte inedite pertinente
• demonstraţii practice
• realizarea de proiecte personale (de evaluare /
oră de pe Internet
• iniţiative personale în experimentarea unor
tehnici psihoterapeutice
• prezentarea unor studii de caz
• prezența activă la cursuri / seminarii
• participare la atelierele de lucru
• examen – ca probă finală de evaluare a 50% - probă scrisă /
volumului, calităţii şi gradului de examen
operaţionalizare a informaţiilor asimilate 50% -
de studenţi şi a deprinderilor formate activitate seminarială
pentru activitățile vizate de curs
Pentru a obține cel puțin nota 5 (cinci), studentul trebuie să îndeplinească simultan următoarele
cerințe:
FISA DISCIPLINEI


2.1. Denumirea disciplinei METODOLOGIA EDUCARII SI INSTRUIRII DEFICIENȚILOR DE
INTELECT
seminar
2.4. Anul de studiu III 2.5. II 2.6. Tipul de E2 2.7.Regimul Ob

teren

Tutoriat 6
Examinări 2
Alte activităţi 2

• Psihodiagnostic
• Psihopedagogia deficientilor de intelect
4.2. de competenţe
• videoproiector

• videoproiector

Competenţe C 2.3 Utilizarea principiilor de baza in verderea elaborarii programelor de interventie
profesionale personalizata, a adaptari curriculare pentru copiii cu CES in functie de nevoile specifice si
C 2.4 Evaluarea periodica a programelor de interventie psihopedagogica in vederea relizarii

unor eventuale corectii ale acestora
C 2.5 Elaborarea unor modalitati de interventie in vederea recuperarii persoanelor cu CES

prin aplicarea adecvata a principiilor si metodelor consacrate in domeniu
C3 Proiectarea unor programe educationale adaptate pentru diverse diverse niveluri

si grupuri tinta
C3.2 Utilizarea adecvata a cunostintelor fundamenlate ale domeniului psihopedagogiei

speciale in vederea explicarii si interpretarii strategiilor, continuturilor si mijloacelor de
proiectare si implementare curriculara, de reabilitare si compensare specific
C 3.3 Identificarea situatiilor problematice si a conflictelor in instruirea, reabilitarea si

compensarea la persoanele cu CES la nivel individual si de grup
C 3.4 Elaborarea si evaluarea strategiilor corespunzatoare de rezolvare a problemelor si

conflictelor specific instruirii, reabilitarii si compensarii la persoanele cu CES
C 3.5 Elaborarea unor proiecte pe tipuri de deficienta si context individuale si sociale de

rezolvare a problemelor si conflictelor



7.1. Obiectivul general al disciplinei Încadrarea metodologiei educării şi instruirii deficienţilor de
intelect în contextul disciplinelor psihopedagogice, educaţionale şi
sociologice, vizând cunoaşterea problematicii referitoare la aceşti
deficienţi, la intervenţia terapeutică şi modelarea compensatorie,
la integrarea lor şcolară şi socială;
Abordarea comparativă a deficienţei de intelect cu starea de
normalitate, cu alte deficienţe şi cu pseudodeficienţă mintală.
7.2. Obiectivele specifice • Studierea cauzelor complexe ale deficienţelor

mintale, comparativ cu alte deficienţe şi
pseudodeficienţe şi cu starea de normalitate.
diferenţiatoare ale deficienţilor de intelect, de
asemenea printr-o abordare comparativă.
• Analiza particularităţilor dezvoltării psihice a copiilor
cu deficienţe de intelect, sub influenţa activităţilor de
instruire, educaţie şi recuperare, precum şi în planul
dezvoltării compensatorii.
• Evidenţierea posibilităţilor de care dispun
persoanele cu deficienţe de intelect, în perspectiva
pregătirii lor pentru muncă, pentru integrarea socială.
• Sensibilizarea studenţilor pentru cunoaşterea
temeinică - prin contact direct şi studiu bibliografic -
a realităţilor în domeniul abordat.
• Orientarea studenţilor spre teoriile moderne cu privire
la integrare, socializare, normalizare, incluziune ş.a.,
aplicate adaptat la specificul realităţilor din ţara
noastră
8. Conţinuturi
1 Etiologia; metodologii de evaluare. Clasificări ale Conferinţă Suport de curs

deficienţelor de intelect Studiu individual Materiale
2 Particularităţi somatice şi neurofiziologice ale copiilor şi Conferinţă Suport de curs
adolescenţilor cu deficienţe de intelect. Caracteristici ale Studiu individual Materiale
dinamicii lor corticale Tehnicile audiovizuale bibliografice
Lectura
3 Caracteristici ale dinamicii dezvoltării la copiii cu Conferinţă Suport de curs
deficienţe de intelect şi modalităţi de echilibrare şi Studiu individual Materiale
stimulare a acestei dinamici Tehnicile audiovizuale bibliografice
Prezentare filme)
4. Educarea senzoriala la copiii cu deficiente de intelect Conferinţă Suport de curs
5 Modalităţi de stimulare a capacităţilor cognitiv- Conferinţă Suport de curs
comunicaţionale la copiii cu deficienţe de intelect Studiu individual Materiale
6 Subsistemul motivaţional-afectiv în structura psihică a Conferinţă Suport de curs
copiilor cu deficienţe de intelect Studiu individual Materiale
7. Subsistemul acţional - volitiv şi instrumental în Conferinţă Suport de curs
structura psihică a copiilor cu deficienţe de intelect Studiu individual Materiale
8. Structura şi caracteristicile personalităţii la şcolarii cu Conferinţă Suport de curs
deficienţe de intelect Studiu individual Materiale
9. Metodologia cunoaşterii (evaluării) copiilor cu Conferinţă Suport de curs
deficienţe de intelect Studiu individual Materiale
10. Recuperarea psihopedagogică a copiilor, Conferinţă Suport de curs
adolescenţilor şi tinerilor cu deficienţe de intelect Studiu individual Materiale
11. Terapia afectiv-comportamentala la copiii cu Conferinţă Suport de curs
deficiente de intelect Studiu individual Materiale
Bibliografie
Radu, Gh., Bratu Marilena (2011) Deficienta mintala in Verza E., Verza F.E. Tratat de Psihopedagogie
speciala, Editura universitatii din Bucuresti
• Bratu M., Unele particularităţi ale personalităţii puberilor şi adolescenţilor cu debilitate mintală, în:
„Revista de Psihopedagogie” nr. 2/2008, pg. 83-93.
• 2. Buică B. C., Bazele defectologiei, Bucureşti, Ed. „Aramis”, 2004.
• Popovici D.V., DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU DEFICIENŢE MINTALE, Bucureşti,
Ed. „Pro-Humanitate”, 2000.
• Radu Gh. şi colab., INTRODUCERE ÎN PSIHOPEDAGOGIA ŞCOLARILOR CU HANDICAP,
Bucureşti, Ed. „Pro-Humanitate”, 1999.
• 5. Radu Gh., PSIHOPEDAGOGIA ŞCOLARILOR CU HANDICAP MINTAL, Bucureşti, Ed.
„Pro-Humanitate”, 2000.
• 6. Radu Gh., PSIHOLOGIE ŞCOLARĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPECIAL, Bucureşti,
Ed. Fundaţiei „Humanitas”, 2002.
• 7. Roşca M., PSIHOLOGIA DEFICIENŢILOR MINTALI, Bucureşti, E.D.P., 1970.
• 8. Ungureanu D., Educaţia integrată şi şcoala incluzivă, Timişoara, Ed. de Vest, 2000.
• 9. Verza E., UNELE STRUCTURI DE PERSONALITATE ÎN PSIHOLOGIA HANDICAPAŢILOR
DE INTELECT, în: Verza E. (coord.), „Probleme de defectologie”, Bucureşti, Tipografia
Universităţii, 1988.
• 10. Verza E., Tratat de logopedie, vol. 1, Bucureşti; Ed. Fundaţiei „Humanitas”, 2003.
• 11. Verza E. Fl., Introducere în psihopedagogia specială şi asistenţa socială, Bucureşti, Ed.
Fundaţiei „Humanitas”, 2002.
• 12. Vrăjmaş T., ŞCOALA ŞI EDUCAŢIA PENTRU TOŢI, Bucureşti, Ed. „Miniped”, 2004.
• 13. Zazzo R. (coord.), Debilităţile mintale, Bucureşti, E.D.P., 1979.
• 14. * * * Revista de Psihopedagogie Specială, Bucureşti, Ed. Fun-daţiei „Humanitas”, nr.1
şi 2/2004-2007.
C. Alte surse utile
...
1. Aspecte practice ale polietiologiei deficienței de Studiu individual Materiale
intelect Tehnicile audiovizuale bibliografice
video
2. Dereglarea dinamicii dezvolrtarii si modalitati de Studiu individual Materiale
compensare a acesteia Tehnicile audiovizuale bibliografice
video
3. Implicații în activitatea practică a dereglării dinamicii Studiu individual Materiale
corticale Lectura bibliografice
video
4. Particularitati ale terapiei psihomotrice la copiii cu Studiu individual Materiale
deficiente de intelect Tehnicile audiovizuale bibliografice
Suporturi audio-
video
5. Specificul tulburărilor formarii structurilor perceptiv Studiu individual Materiale
motrice de forma, marime si culoare la deficientii de Tehnicile audiovizuale bibliografice
intelect Studii de caz Suporturi audio-
video
6. Specificul dezvoltarii capacitatii de orientare spatiala la Studiu individual Materiale
deficientii de intelect Tehnicile audiovizuale bibliografice
video
7. Specificul dezvoltarii capacitatii de orientare temporala Studiu individual Materiale
la deficientii de intelect Tehnicile audiovizuale bibliografice
video
Bibliografie
• Popovici D.V., DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU DEFICIENŢE MINTALE, Bucureşti,
Ed. „Pro-Humanitate”, 2000.
• Radu Gh., PSIHOPEDAGOGIA ŞCOLARILOR CU HANDICAP MINTAL, Bucureşti, Ed. „Pro-
Humanitate”, 2000.
• Roşca M., PSIHOLOGIA DEFICIENŢILOR MINTALI, Bucureşti, E.D.P., 1970.
• Ungureanu D., Educaţia integrată şi şcoala incluzivă, Timişoara, Ed. de Vest, 2000.
• Verza E., Verza F.E. (2011), Tratat de Psihopedagogie specială, Editura Universității din București.
• Verza E. Fl., Introducere în psihopedagogia specială şi asistenţa socială, Bucureşti, Ed. Fundaţiei
„Humanitas”, 2002.
• Zazzo R. (coord.), Debilităţile mintale, Bucureşti, E.D.P., 1979.
• * * * Revista de Psihopedagogie Specială, Bucureşti, Ed. Fun-daţiei „Humanitas”, nr.1 şi
2/2004-2007.

nevoi speciale
10. Evaluare
practice

de caz etc)
Standard minum de
performanţă
Cunoasterea principalelor trasaturi specifice deficientilor de intelect
Cunoasterea specificului interventiei educativ-terapeutice la copiii cu deficiente de intelect
FISA DISCIPLINEI


2.1.Denumirea disciplinei METODOLOGIA EDUCĂRII ȘI INSTRUIRII
DEFICIENȚILOR DE VEDERE

seminar
2.4.Anul de 2.5. 2.6.Tipul de E2 2.7.Regimul Ob
studiu III Semestrul II evaluare disciplinei


Tutoriat 10
Examinări 2
Alte activităţi Activități aplicative (realizare de protocoale de examinare -
psihologică, de studii de caz,proiecte de activități educațional-terapeutice,

• Curs „Psihologia educației“
• Cunoștințe preliminare de psihoterapie
• Cunoștințe preliminare de Psihopedagogia școlii incluzive
4.2. de competenţe • Să cunoască și să poată identifica diferențele dintre procesul de
învățământ normal / special / integrat / incluziv
• Să identifice specificul învățării în cazul deficienților de văz
• Să poată concepe și aplica programe individualizate / personalizate
de învățare, compensare, recuperare, consiliere, psihoterapie


• Operarea corectă cu terminologia ştiinţifică a Psihopedagogiei
speciale, a Psihologiei educației și cu aparatul conceptual al altor
științe conexe
• Cunoaşterea şi înţelegerea rolului disciplinei „Metodica instruirii şi
educării deficienților de văz“
• Înţelegerea rolului psihodiagnozei și a Fișei psihopedagogice – ca bază
pentru programele educațional-terapeutice și pentru individualizarea
procesului de învățare și a activităților compensatorii specifice
• Înţelegerea specificului procesului de învățământ pentru deficienții
de vedere, a rolului materialelor tiflografice, a computerului
adaptat, a metodelor specifice etc.
• Interpretarea corectă a specificului implicării copilului deficient de
văz, de diferite vârste, în activitatea de învățare
vizuale asupra proceselor psihice implicate în învățare
• Competenţe pentru proiectarea, conducerea şi evaluarea procesului
educaţiei speciale şi/sau integrate/incluzive pentru elevii cu
deficienţă vizuală
• Competenţe didactice necesare predării-învăţării în şcolile pentru
deficienţi de vedere sau în clasele/şcolile din învăţământul
integrat/incluziv
• Competențe pentru realizarea de proiecte de tehnologie didactică
• Competenţe pentru proiectarea şi conceperea unor materiale
didactice tiflografice necesare pentru o învățare eficientă
transversale • Abilități pentru exprimarea / argumentarea / susținerea ideilor proprii,
pentru independența gândirii și pentru proiectarea / aplicarea de intervenții
speciale de natură psihopedagogică
• Competențe pentru exersarea profesiei aplicând cunoștințele
asimilate
spațiul european
interdisciplinară
• Stimularea capacităţii de autoperfecţionare a studenţilor (din punct
de vedere teoretic şi aplicativ).
• Deprinderi pentru exprimarea orală și scrisă în limba maternă și
într-o limbă străină de circulație internațională
• Abilități pentru managementul și valorificarea informațiilor
științifice și a surselor documentare
• Competențe pentru realizarea de parteneriate în favoarea cercetării,
a educaţiei speciale şi a copilului deficient vizual
interdisciplinară
• Dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini pozitive față de copii şi
faţă de familiile lor
stigmatizării lor

7.1. Selectarea, înțelegerea, aprofundarea, sistematizarea și aplicarea informaţiilor din
Obiectivul curs, din literatura de specialitate și din experiența profesională personală,
general referitoare la în proiectarea, conducerea şi evaluarea procesului educaţiei speciale
al disciplinei (tiflopedagogice) şi / sau integrate / incluzive pentru elevii cu deficienţă de vedere
Obiectivele • Cunoaşterea şi înţelegerea importanţei Psihopedagogiei
specifice deficienţei vizuale în educaţia specială (tiflopedagogică)
• Cunoaşterea şi înţelegerea specificului dezvoltării copiilor cu
deficienţă vizuală şi a necesităţii unor cerinţe speciale de educaţie
pentru aceştia.
• Înţelegerea specificului învăţământului special tiflopedagogic şi /
sau integrat / incluziv – ca alternative educaţionale ale copiilor cu
deficienţă vizuală.
• Familiarizarea studenţilor cu particularităţile activităţii
educaţionale şi a terapiilor specifice, cu educaţia specială şi integrată
pentru copiii cu deficienţă vizuală.
• Înţelegerea rolului asistenţei psihopedagogice, a psihodiagnozei, a
consilierii şcolare şi a orientării şcolare şi profesionale – ca activităţi
specifice ale psihologului din şcolile pentru deficienţi vizuali.
• formative:
• Consolidarea cunoaşterii de către studenţi a particularităţilor
activităţii educaţionale şi a terapiilor specifice pe care le presupune
educaţia specială şi integrată pentru copiii cu deficienţă vizuală.
• Formarea şi exersarea competenţelor studenţilor necesare
proiectării, conducerii şi evaluării procesului educaţiei speciale şi/sau
integrate/incluzive pentru elevii cu deficienţă vizuală.
• Formarea competenţelor didactice necesare predării-învăţării în
şcolile pentru deficienţi de vedere sau în clasele/şcolile din
învăţământul integrat/incluziv
• Stimularea creativităţii studenţilor în conceperea unor strategii
moderne instructiv-educative în procesul de învăţământ, care se
desfăşoară în şcolile speciale sau în cele din învăţământul integrat,
pentru elevii cu deficienţă vizuală (strategii privind metodica
predării-învăţării)
• Proiectarea şi conceperea unor materiale didactice tiflografice
• Demonstraţii practice referitoare la crearea unor situaţii de
învăţare şi educaţionale favorabile dezvoltării optime a elevilor cu
deficienţă vizuală în contextul învăţămîntului special şi/sau
integrat/incluziv şi al reformei actuale a învăţământului românesc.
• Formarea competenţelor necesare (capacitate de comunicare
empatică, disponibilitate relaţională, spirit investigator, obiectivitate
etc.) necesare pentru desfăşurarea unor activităţi specifice psihologului
şcolar (psihodiagnoză, consiliere, orientare şcolară şi profesională,
psihoterapie), adaptate pentru elevii cu deficienţă vizuală
8. Conţinuturi
Curs predare
BLOCURI DE CONŢINUT INFORMAŢIONAL • Se pot utiliza:

I. SPECIFICUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PENTRU Prelegeri •
DEFICIENŢII DE VEDERE • Cărţi
• Învăţământ special versus învăţământ integrat Abordări •
interactive Articole
pentru deficienţii de vedere • •
• Argumente şi contraargumente privind Clarificări Alte surse
oportunitatea unei forme alternative de învăţământ conceptuale bibliografice
pentru deficienţii de vedere (analiză pe text •
II. PARTICULARITĂŢI ALE PROCESULUI DE şi analiză Folder trimis
ÎNVĂŢĂMÂNT DESFĂŞURAT ÎN ŞCOLILE comparativă) pe email
PENTRU DEFICIENŢI DE VEDERE • •
• Organizarea procesului de învăţământ Studiul Material
individual oferit pe CD
conform curriculum-lui educaţional specific • •
• Strategii didactice în procesul de învăţământ Tehnicile Site - uri,
pentru elevii deficienţi vizual audiovizuale link-uri
• Metodologii specifice de predare-învăţare- (Prezentare
evaluare Power Point, Selectarea
• Modelul de învăţare acţional-terapeutică prezentare de metodelor se
• Rolul grupului tiflopedagogic şi specificul filme și face în funcție
materiale de obiectivele
relaţiei educaţional-terapeutice în instruirea şi audio) vizate în
educarea elevilor deficienţi vizual
III. ROLUL MATERIALELOR DIDACTICE • activitatea de
SPECIFICE (TIFLOGRAFICE) ÎN OPTIMIZAREA tudii de caz și curs
ÎNVĂŢĂRII „profile“ psiho
• Rolul materialului didactic în predare- logice și
psihosociale,
învăţare-evaluare vizând
• Tipuri de materiale didactice specifice cu rol particularitățile
în optimizarea învăţării şi în stimularea diferitelor elevilor cu
procese psihice deficiență
• Specificul materialelor tiflografice şi al vizuală
diagramelor tactile pentru elevii nevăzători
IV. ROLUL PROIECTULUI DE TEHNOLOGIE •
•
DIDACTICĂ
Demonstrații
• Structura proiectului didactic practice
• Rolul proiectului didactic în performarea •
lecţiei moderne Ateliere de
• Exersarea conceperii de proiecte didactice lucru pentru
specifice diferitelor discipline conceperea de
V. INTERVENŢII EDUCAŢIONALE ŞI ACTIVITĂŢI materiale
SPECIFICE PENTRU COMPENSAREA, CORECTAREA tiflografice
ŞI RECUPERAREA DEFICIENŢELOR DE VEDERE
• Conceptul de activitate specifică/intervenţie
educaţional-terapeutică
• Tipurile de activităţi specifice şi rolul lor în
compensarea, corectarea şi recuperarea
deficienţelor de vedere
VI. EDUCAŢIA VIZUALĂ ŞI ROLUL EI ÎN
COMPENSAREA ŞI CREŞTEREA
FUNCŢIONALITĂŢII VEDERII SLABE
(obiectivele, principiile metodice)
• Educaţia vizuală ca activiate specifică
• Obiectivele educaţiei vizuale
• Principii metodice
• Stimularea vizuală timpurie
VII. METODOLOGIA ACTIVITATILOR DE
EDUCATIE VIZUALA ; FORMAREA
COMPETENŢELOR ŞI COMPENSAREA.
PROPUNERI DE EXERCIŢII
• Exerciţii de optimizare a indicilor funcţionali ai
vederii
• Exerciţii de educaţie şi compensare
polisenzorială (educaţie tactil-kinestezică, educaţie
auditivă, educaţie gustativă şi olfactivă, antrenamentul
vizual complex)
• Intervenţii compensator-recuperatorii
structurate pe criterii nosologice
VIII. TIPURI DE COMPENSARE ŞI ROLUL LOR
ÎN STIMULAREA ŞI SUSŢINEREA
RESTANŢELOR VIZUALE
• Compensarea tehnică
• Compensarea afectivă
IX. METODOLOGIA SCRIERII BRAILLE.
ACTIVITĂŢI SPECIFICE PENTRU
COMUNICAREA EFICIENTĂ
• Sistemul de scriere-citire Braille – modalitate
specifică de comunicare pentru nevăzători
• Necesitatea corectării dislexiei şi disgrafiei
specifice citirii şi scrierii în cazul elevilor ambliopi
cu restanţe vizuale scăzute
• Strategii eficiente de comunicare şi de
optimizare a relaţiei profesor-elev în clasele cu
elevi deficienţi de vedere
X. ACTIVITĂŢI SPECIFICE PENTRU
OPTIMIZAREA INTEGRĂRII NEVĂZĂTORILOR
• Modalităţi de facilitare a formării autonomiei
personale şi a optimizării integrării sociale a
nevăzătorilor
• Mobilitatea şi orientarea spaţială a
nevăzătorilor
XI. CONCEPEREA ŞI MOTIVAREA PLANULUI
DE INTERVENŢIE PERSONALIZATĂ
• Structura planului de intervenţie
personalizată
• Rolul planului de intervenţie personalizată în
optimizarea/compensarea vederii şi a creşterii
performanţelor la învăţătură
XII. CONSILIEREA ŞCOLARĂ
• Specificul consilierii şcolare pentru elevii
deficienţi vizual
• Rolul consilierii şcolare în
echilibrarea/integrarea elevilor deficienţi vizual cu
probleme de adaptare şcolare sau socială
• Relaţia şcoală-familie
XIII. PROBLEMATICA PSIHOLOGICĂ ŞI
CONSECINŢELE INSTITUŢIONALI-ZĂRII
ELEVILOR DEFICIENŢI VIZUAL
• Conceptul de instituţionalizare
• Problematica psihologică şi consecinţele
instituţionalizării elevilor deficienţi vizual
XIV. ORIENTAREA ŞCOLARĂ ŞI SOCIO-
PROFESIONALĂ A DEFICIENŢILOR VIZUAL
• Tendinţe actuale în recuperarea, protecţia şi
integrarea deficienţilor vizual în România şi în lume
• Orientarea şcolară şi profesională a
• Specificul orientării şcolare şi profesionale în
cazul elevilor deficienţi vizual care prezintă şi alte
deficienţe asociate
• Deficienţii vizual şi cu alte deficienţe
asociate neinstituţionalizaţi.
• Bibliografie
Popa, Mariana – Psihopedagogia deficientului de vedere, Editura Dimitrie Cantemir ,

Targu Mures , 2002 .
Bangerter, A. - „Traitement de l’amblyopie“, Charleroi, Héraly, 1958* * *
„Cercetări asupra dezvoltării eficienţei vizuale a ambliopilor în condiţiile
antrenamentului vizual sistematic“ în „Raportul la Conferinţa naţională de
psihologie“, Bucureşti, 1968.
Cernea, P. - „Anomalii oculare congenitale“, Bucureşti, Editura Medicală, 1988.
Chapman, K., Elisabeth & Stone Juliet, M. - „The Visually Handicapped Child in
Damaschin, D. - „Defectologie. Teoria şi practica compensaţiei“, Bucureşti, EDP,
1973.
Delthil, S. şi P. - „Le problème des enfants amblyopes“, în vol. „Les enfants et les
Labregère, A. - „Aveugles et amblyopes“, în vol. „Les enfants et les adolescents

Preda, V. - „Explorarea vizuală. Cercetări fundamentale şi aplicative“, Ed. Ştiinţifică
şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988.
Preda, V. - „Psihologia deficienţilor vizuali“, Univ. Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca,
1993.
Roth, W. - „Tiţologia. Psihologia deficienţilor vizuali“, Universitatea Babeş-Bolyai,
Cluj-Napoca, 1973
Rozorea, A. şi colab. - „Deficienţe senzoriale“, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti,
1997.
Rozorea, A. - „Deficienţa de vedere - o perspectivă psihosocială şi
Ştefan, M. - „Educarea copiilor cu vedere slabă. Ambliopi“, E. D. P., Bucureşti,
1981.
Verza, E. - „Psihopedagogie specială“, EDP-RA, Bucureşti, 1995.
Verza, E., Verza, Florin - „Tratat de Psihopedagogie specială“, Editura Universității
Anca Maria, D. (2003) – Metode şi tehnici de evaluare a copiilor cu cerinţe
educative speciale, Cluj-Napoca, P. U. C
Băban, A.(2000) – Strategii şi metode de cercetare calitativă. Interviul şi observaţia,
în Cogniţie, Creier, Comportament, vol.IV, nr. 3 - 4, Cluj Napoca
Chapman, K., Elisabeth & Stone Juliet, M. (1989) - „The Visually Handicapped
Child in Your Classroom“, London, SW, P1RT, Cassell
Hăvârneanu, C. (2000) – Cunoaşterea psihologică a persoanei, Posibilităţi de
utilizare a computerului în psihologia aplicată, Iaşi, Edit. Polirom
Lisievici, P. (2001) – Tehnici de evaluare educaţională, I – II, Bucureşti, Editura
Titu Maiorescu
Marcelli, D. (2003) – „Tratat de psihopatologia copilului“, Editura Fundaţiei
Generaţia, Bucureşti
Popa Mariana(2013)- Misterioasele fatete ale jocului – teorie si practica ; Editura
Universitatii din Bucuresti
Roch, L. J. - „Cum să facem exerciţiile senzoriale“, EDP, Bucureşti, 1976.
Verza, E., Verza, F. E. (coord.), (2011) - Tratat de psihopedagogie specială.
București, Editura Universitară
Verza, E. (2007) – Fundamentele Psihopedagogiei speciale, Bucureşti, Editura
Wilmshurst, Linda (2007) – „Psihopatologia copilului, fundamente“, Editura
Polirom, Iaşi
Winnicot, D.W. (2006) – „Joc şi realitate“, Editura Trei, 2006
Vrăjmaş, Ecaterina – „Consilierea şi educaţia părinţilor“, Editura Aramis, Bucureşti,
2002
C. Alte surse utile


1. Aspecte specifice ale învăţământului • Studiul individual Selectarea
tiflopedagogic • Tehnicile audiovizuale metodelor
2. Tradiţional şi modern în organizarea (Prezentare Power Point, se face în
lecţiei de predare-învăţare a Prezentare filme, Prezentare funcție de
materiale audio)
diferitelor discipline obiectivele
• Joc de rol
3. Exersarea conceperii de proiecte • Studii de caz vizate în
didactice specifice diferitelor • Realizare de activitatea
discipline „profile“ psihologice şi de seminar
4. Exerciţii pentru stimularea vizuală psihosociale
timpurie • Clarificări conceptuale –
5. Exerciţii de educaţie şi compensare prin analiză pe text
polisenzorială • Elaborare
a de profile psihologice
6. Învăţarea şi exersarea sistemul de individuale (studii de caz) şi de
scriere-citire Braille
7. Realizarea de Proiecte de tehnologie grup (în funcţie de natura,
didactică pentru diferite obiecte de gravitatea, prognosticul deficienţei
studiu / deficienţelor copiilor cu CES)
8. Realizarea de Planuri de intervenţie • Demonstr
ații practice
personalizată • Ateliere
9.Consilierea şcolară pentru elevii de lucru – pentru conceperea și
deficienţi vizual (tehnica jocului de rol ) utilizarea de materiale tiflografice
13. Orientarea şcolară şi profesională a

programului
10. Evaluare
10.1. 10.2. 10.3.
Criterii de evaluare Metode de evaluare Pondere din nota
finală
• participare interactivă la curs / seminar • participare prezența la cel
şi feed-back oral activă putin 50% din
• calitatea cursuri
intervențiilor
• calitatea
Calitatea activității seminariale: întrebărilor
• referate (unul obligatoriu) din lectura de • contribuții
clarificatoare
specialitate a studentului, din preocupările proprii
• comentarii
de cercetare sau din bibliografia recomandată
pertinente
• recenzii de carte din literatura de
specialitate, Internet etc. prezența la cel
• discuţii tematice în seminar • participare putin 70% din
• traduceri din texte inedite la demonstrații seminarii
• demonstraţii practice practice
• realizarea de proiecte personale (de • prezentare
evaluare / consiliere / terapie / orientare şcolară) a de referate,
• prezentarea de cercetări şi informaţii de materiale elaborate
ultimă oră de pe Internet • calitatea
• iniţiative personale în experimentarea intervențiilor /
unor tehnici psihoterapeutice întrebărilor
• prezentarea unor studii de caz •
• prezența activă la cursuri / seminarii comentarii
• participare la atelierele de lucru pertinente
• examen – ca probă finală de evaluare 70% - probă
a volumului, calităţii şi gradului de scrisă / examen
FISA DISCIPLINEI

2.1. Denumirea disciplinei ORIENTARE ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ ŞI
EXPERTIZA CAPACITĂŢII DE MUNCĂ
curs
seminar
2.4. Anul de III 2.5. II 2.6. Tipul de E2 2.7.Regimul Ob

pe teren
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi 8

4.1. de currinculum Introducere în psihodiagnosticul special
Psihologia copilului și adolescentului
Metodologia cercetării

5.1. de desfăşurare a cursului  sala dotată cu retroproiector
5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului  sala dotată cu retroproiector
Competenţe Competenţe profesionale:
profesionale Orientarea și asistarea psihopedagogică a diverselor categorii de persoane / grupuri
educationale (copii /elevi, familii, profesori, angajati etc.)
Autoevaluarea și ameliorarea continuă a practicilor profesionale și a evoluției în
carieră
Facilitarea incluziunii școlare, profesionale și sociale a persoanelor cu CES
Cunoștințe
- Clasificarea și descrierea diferitelor forme de școlarizare a copiilor cu CES, în vederea
elaborării și interpretării
planului de integrare socială a persoanelor cu nevoi speciale pe baza terminologiei,
metodelor si paradigmelor
specifice-
Identificarea noilor orientari metodologice în domeniul orientării școlare și al si integrarii
socioprofesionale a persoanelor cu CES
- Descrierea strategiilor de comunicare adaptate diferitelor categorii de persoane cu CES
precum și a principalelor direcții în orientarea școlară și profesională a persoanelor cu CES
- Explicare principalelor forme de integrare și incluziune precum și utilizarea
cunoștințelor de baza în
selectarea modalităților optime de integrare școlară a copiilor cu CES in functie de
particularitatile acestora
Abilităţi
- Deprinderi de evaluarea obiectivă, critică și constructivă principalelor teorii specifice
orientării școlare și profesionale
- Abilități de utilizare a metodelor și tehnicilor de colectare a datelor privind elaborarea
profilelor psihopedagogice ale elevilor cu CES și valorificarea rezultatelor acestora în
vederea îmbunătățirii permanente a practicilor profesionale în domeniul integrarii
socioprofesionale
- Abilități de elaborarea și implementarea unor planuri de orientare școlară și profesională
ca și evaluarea și monitorizarea evoluției școlare a elevilor cu CES
Competenţe - Aplicarea principiilor și a normelor de deontologie profesională fundamentate pe
transversale opțiuni valorice explicite în relație cu drepturile și demnitatea persoanelor cu
deficiență/handicap.
- Cooperarea eficientă în echipe de lucru profesionale, interdisciplinare, specifice
desfășurării proiectelor și programelor din domeniul științelor educației

7.1. Obiectivul general al  Formarea și dezvoltarea structurilor operatorii multinivelare
disciplinei necesare actului de orientare școlară și profesională,. a celui de
expertiză a capacității de muncă a copiilor, tinerilor cu CES
7.2. Obiectivele specifice  Să cunoască fundamentele teoretice ale orientării şcolare şi
profesionale;
 Să cunoască la principalele activităţi de O.S.P şi dinamica
schimbărilor rezultate din transformările sociale ce au loc la nivel
naţional;
 Să capete abilităţi de lucru eficiente pe linia informării, formării,
cunoaşterii, diagnozei, a consilierii, ce se constituie ca priorităţi
ale O.S.P;
 Să capete stiluri de acţiune specifică activităţilor de O.S.P cu
persoanele cu C.E.S.
8. Conţinuturi
1.Obiectul de studiu al orientării şcolare şi profesionale - Prelegere interactivă -Cărţile îndicale

2 ore. la bibliografie
2. Factorii OSP- 2 ore Prelegere interactivă - biblioraft pentru
copiere
3 Informare în O.S.P- 2 ore Prelegere interactivă Cărţile îndicale
la bibliografie
4 Metode de cunoaştere în O.S.P- 6 ore Prelegere interactivă -biblioraft pentru
5 Conţinutul activităţii de O.S.P- 2 ore Prelegere interactivă -biblioraft pentru
6 Particularităţile O.S.P în diferite etape de vârstă şi Prelegere interactivă -biblioraft pentru
şcolarizare:- 4 ore Studii de caz copiere
7 Probleme de expertiza capacităţii de muncă, a stării de Prelegere interactivă -biblioraft pentru
boală, a potenţialului uman restan- 2 ore Studii de caz copiere
8 Procesul de pregătire vocaţională: 4 ore Prelegere interactivă -biblioraft pentru
9 Instruirea vocaţională:- 4 ore Prelegere interactivă -biblioraft pentru
Bibliografie
Brolin Donn, E, (1992). Vocational preparation of persons with handicaps, second edition, Ohio, Charles
E. Merrill Publishing Company.
Jigău, M, (2001). Orientarea şcolară şi profesională, Bucureşti, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Şchiopu
U (2000). Introducere în psihodiagnostic, Bucureşti, Editura. Pro Humanitate.
Tomşa, Gh, (1999). Orientarea şi dezvoltarea carierei la elevi, Bucureşti,Casa de Eitură şi Presă Viaţa
românească.
Tomşa, Gh, (2008). Consilierea şi orientarea în şcoală, Bucureşti,Editura Credis.
Urea. R, (2012) Evaluarea în educația specială, în Mirescu S.C. (coord) (2012) “Studiul relațiilor dintre
curriculum, competențe, motivație, învățare și rezultate școlare”, Centrul Național de Evaluare și
examinare. București: Editura Didactică și Pedagogică
Urea. R, (2011). Specificul consilierii școlare și profesionale la deficienți, în Verza. E, Verza. Fl, (coord).
(2011) “Tratat de psihopedagogie specială” . București: Editura Universității din Bucureşti: 2011.
B. Material de aprofundare Andronic., I., Mitrache ., A. (1994) - Aspecte Psihosociale Ale Persoanelor
Cu Cerinte Speciale" - Centru Pentru Formarea Si Dezvoltarea Personalitatii Copilului, Craiova
Bresciani, M. J., Zelna, C. L., & Anderson, J. A. (2004). The Council for the Advancement of Standards in
Higher Education. In Assessing student learning and development: A handbook for practitioners (pp. 38-
41). Washington, DC: NASPA
Jacobs, B. C., Hayes-Harris, M., Lopez, C. A., & Ward, J. A. (1995). Maintaining an ethical balance in
student orientation programs. College Student Affairs Journal, 15, 44-53.
Levine, M., & Levine, A. (1992). Helping children: A social history. New York, Oxford University Press.
Radu, I. D, (1999). Consilierea handicapaţilor în perspectiva orientării şcolare şi profesionale, in
“Introducere în psihopedagogia şcolarilor cu handicap”, coord. Radu Gh, Bucureşti, Editura Pro
Humanitate.

1.Dimensiuni teoretice şi practice ale O.S.P- 1 oră; Debate
2. Sisteme de informare în O.S.P-2 ore. Debate
Studii de caz
3 Echipa complexă în orientarea școlară și profesională a Debate
copiilor cu CES-2 ore;
4 Elemente de marketing ale orientării şcolare şi Exerciții
profesionale-2 ore Studii de caz
5.Lumea profesiilor în societatea de azi- 1 oră; Debate
6 Consilierea carierei copiilor cu CES- 3 ore; Studii de caz
7 Specificul plasamentului persoanelor cu C.ES. la locul Debate
de muncă-2 ore Studii de caz
Bibliografie
Andrei.,S., Belsin, M (2007). Consiliere si orientare. Concepte moderne si idei
practice",Constanța: Editura Crizon
De Villiers, S.L. & Lemmer, E.M. (2003). Professional career success and implications
for life skills education. Educare, 32(1&2).
Kriege, H. 2002. Theoretical framework. Module 1, centre for distance learning.
Melville:RAU.
Marcus, S., (1997). Empatie si personalitate",Bucureșttti: Editura Atos
Miller T. K. (Ed.). (2003). The book of professional standards for higher education.
Washington, DC: Council for the Advancement of Standards.
Tomsa, Gh., (1999). Orientarea si dezvoltarea carierei la elevi", București: Piata Romanească
Urea. R, (2011). Specificul consilierii școlare și profesionale la deficienți, în Verza. E, Verza. Fl, (coord).
(2011) “Tratat de psihopedagogie specială” . București: Editura Universității din Bucureşti: 2011.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor

comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din
domeniul aferent programului
Realizarea unui plan de orientare școlară a unui copil/elev cu CES
10. Evaluare
Tip de 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere
activitate din nota
finală
10.4. Curs Continuă- Participarea la discuțiile 5%
aferente
Finală – examen Evaluare sumativă- lucrare scris 70%
10.5. Continuă- realizarea unui Analiza de către colegii a 10%
Seminar/ referat/ traducere din referatului
Laborator tematica indicată
Finală- realizarea unui Evaluarea criterială 15%
proiect de orientare școlară analitică
a unui copil/elev cu CES
Standard Subiecţii trebuie să facă un referat sau o traducere, cotat cu 1 punct, iar la lucrarea
minum de scrisă să obţină nota 4
performanţă
FISA DISCIPLINEI

1.6. Programul de studii Psihopedagogie Specială

2.1.Denumirea disciplinei PRACTICA DE CERCETARE ÎN RELAŢIE CU LICENŢA
2.2.Titularul activităţilor
de curs
2.3.Titularul activităţilor
de seminar
2.4. Anul de studiu III 2.5. II 2.6. Tipul de C2 2.7.Regimul Ob

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Din care - 3.3. 3
3.4. Total ore din planul de 30 3.5. Din care - 3.6. 30
şi pe teren
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi -
4.1. de curriculum  parcurgerea disciplinelor fundamentale şi de
specialitate din planul de învăţământ
4.2. de competenţe  cunoasterea trăsăturilor generice ale
persoanelor cu deficiente în raport de tipul,
gradul deficientei

5.2. de desfăşurare a seminarului/ Orele de practică de specialitate se desfăşoară în
laboratorului cabinete logopedice şi săli de curs dotate cu materiale
de terapie adecvate copiilor cu nevoi speciale: trusă
logopedică, tehnologie de acces pentru nevăzători.

Competenţe 1. Cunoaşterea şi înţelegerea
profesionale  Principalelor trăsături specifice ale persoanelor cu nevoi speciale pe diferite catego
de deficienţă;
 Conceptelor specifice privind etiologia diverselor tipuri de deficienţă
 Conceptelor specifice legate de diagnosticul diferential la copiii cu nevoi speciale
 Conceptelor specifice cu privire la metodele de evaluare a dezvoltării copiilor cu C
 Conceptelor specifice vis-à-vis de particularitatile genetice a mai multor tipuri de d
 Obiectivelor pe termen scurt, mediu si lung ale interventiei terapeutice în cazul cop
formă severă de deficienţă
2. Explicare şi interpretare ( explicarea şi interpretarea adecvată a unor id
procese, precum
şi a conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei)
 Modalităţi terapeutice de interventie specifica în cazul copiilor cu dizabilităţ
3. Instrumental- specifice (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor pract
specific, utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare)
 Cunoaşterea modalităţii de întocmire a unui plan de interventie în cazul copil
cu dizabilităţi
Competenţe
transversale 1. Aplicarea tehnicilor de muncă în echipa pluridisciplinară, pe diverse
paliere de dezvoltare ale copilului;
2. Aplicarea principiilor şi normelor deontologice în cadrul propriei sesiuni
de activitate
3. Autoevaluarea nevoilor de formare continuă în vederea adaptării
competenţelor profesionale la nevoile copilului în situaţie de handicap.
7.1. Obiectivul general al - Formarea si dezvoltarea structurilor operatorii multinivelare
disciplinei necesare actului terapeutic complex a copiilor cu nevoi speciale
7.2. Obiectivele specifice a) informaţionale:
- Cunoaşterea caracteristicilor actului terapeutic specific copiilor
cu diverse tipuri de deficienţă;
- Identificarea celor mai uzitate modalitati terapeutice in cazul
copiilor cu nevoi speciale;
- Cunoasterea elementelor de diagnostic diferential si a
particularitatilor psihogenetice in cazul mai multor tipuri de
deficienţe.
b) formative:
- formarea capacităţilor necesare realizării actului de terapeutic ;
- formarea capacităţii critice legate de utilizate în exces a stimulării
zonei proximei dezvoltări la copilul cu nevoi speciale.;
- formarea capacităţilor necesare pentru realizarea unui demers de
interventie terapeutic complexă a copilului cu nevoi speciale;
8. Conţinuturi
predare
...
8.2. Seminar / Laborator Metode de Observaţii
predare
1. Specificul evaluării şi diagnozei psihice în stările de Dezbatere biblioraft pentru
dezvoltare pe scala extremelor inferior / superior copiere
2. Terapia şi recuperarea deficienţilor Dezbatere biblioraft pentru
copiere
3. Specificul intervenţiilor psihologice în activitatea de Dezbatere biblioraft pentru
recuperare a copiilor cu nevoi speciale copiere
4. Pregătirea copilului pentru actul terapeutic Dezbatere biblioraft pentru
copiere
5. Planul individual de interventie pentru copiii cu nevoi Studii de caz biblioraft pentru
speciale copiere
6. Specificul procesului instructiv-educativ şi de recuperare Studii de caz biblioraft pentru
în deficienţa de intelect copiere
7. Specificul procesului instructiv-educativ şi de recuperare Studii de caz biblioraft pentru
în deficienţa de văz copiere
8. Consilierea persoanelor aflate în dificultate şi a familiilor Studii de caz biblioraft pentru
acestora copiere
9. Integrarea şi incluziunea educaţional scolara a copiilor Studii de caz, biblioraft pentru
cu deficienţe exercitii copiere
Bibliografie minimală obligatorie:
1. Popovici, D.V., Matei, Raluca, (2005), Terapie

ocupaţională pentru persoane cu deficienţe,
Constanţa, Ed. Muntenia.
2. Verza, E.,F., (2004), Afectivitate şi comunicare la
copiii în dificultate, Bucureşti, Ed. Fundaţiei
Humanitas.
3. Verza E., Verza F.E. (coord.), 2011, Tratat de
Psihopedagogie speciala, Editura Universitatii din
Bucuresti.

programului
- Formarea abilitătii de a crea un instrument psihologic de investigare în sfera diverselor
tipuri de deficienţe
- Formarea abilitătilor de a lucra în echipe complexe în domeniul investigării personalitătii
copiilor cu nevoi speciale
10. Evaluare
10.4. Curs
10.5. Seminar/ Continuă- prezentarea Evaluarea criterială 20%

Laborator erorilor intervenite în
terapia copiilor cu
diverse forme de
deficienţă; se
înregistrează frecvenţa
şi soliditatea
interacţiunii
Finală- participarea la Evaluarea criterială 80%
cel putin un debate analitică
Standard minum - crearea de către fiecare participant a unui program de interventie
de performanţă terapeutică adresat unui copil cu nevoi speciale
FISA DISCIPLINEI


2.1.Denumirea disciplinei PRACTICA PEDAGOGICA
2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de C1 2.7.Regimul Ob

3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. Din care Curs _ 3.3. Seminar/laborator 4
3.4. Total ore din planul de învăţământ 56 3.5. Din care Curs _ 3.6. Seminar/laborator 56
teren
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi -


5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului Scoala de aplicatie cf contractelor de practica

Competenţe Proiectarea unor programe educationale adaptate pentru diverse diverse niveluri si
profesionale grupuri tinta
Autoevaluarea si ameliorarea continua a practicilor profesionale si a evolutiei in
cariera
Cunostinte
Selectia strategiilor continuturilor si mijloacelor de proiectare si implementare
curriculara, de reabilitare, si
compensare a persoanelor cu CES.
Utilizarea adecvata a cunostintelor fundamenlate ale domeniului psihopedagogiei
speciale in vederea explicarii si interpretarii strategiilor, continuturilor si mijloacelor
de proiectare si implementare curriculara, de reabilitare si compensare specifice.
Identificarea noilor orientari metodologice in domeniul recuperarii, educarii si
integrarii socioprofesionale
a persoanelor cu CES.
Interpretarea realitatii psihosociale prin aplicarea cunosrintelor fundamentale
domeniului psihopedagogiei
speciale.
Abilităţi
Identificarea situatiilor problematice si a conflictelor in instruirea, reabilitarea si
compensarea la persoanele cu CES la nivel individual si de grup.
Elaborarea si evaluarea strategiilor corespunzatoare de rezolvare a problemelor si
conflictelor specifice instruirii, reabilitarii si compensarii la persoanele cu CES.
Elaborarea unor proiecte pe tipuri de deficienta si contexte individuale si sociale de
rezolvare a problemelor si
conflictelor.
Aprecierea gradului de utilizare in mediul economic si social a cunostintelor teoretice
si metodologice si
aplicarea in analiza unor probleme si conflicte conexe problematicii.
Identificarea celor mai adecvate metode si tehnici de colectare a datelor si
valorificarea rezultatelor acestora in vederea imbunatatirii permanente a practicilor
profesionale in domeniul recuperarii,educarii si integrarii socioprofesionale a
persoanelor cu CES.
Evaluarea critica si constructiva a instrumentelor utilizate in realizarea cercetarilor
psihopedagogice
proprii, precum si a rezultatelor obtinute in vederea ameliorarii metodologiei
cercetarii si a practicii
profesionale.
Elaborarea si implementarea unui proiect de dezvoltare personala.
Elaborarea unei microcercetari in vederea imbunatatirii practicilor profesionale in
domeniul recuperarii,
educarii si integrarii socioprofesionale a persoanelor cu CES.
Competenţe Aplicarea principiilor si a normelor de deontologie profesionala fundamentate pe

Cooperarea eficienta in echipe de lucru profesionale, interdisciplinare, specifice
desfasurarii proiectelor si programelor din
Utilizarea metodelor si tehnicilor eficiente de invatare pe tot parcursul vietii, in vedere
formarii si dezvoltarii profesionale continue

7.1. Obiectivul general al disciplinei Formarea structurilor operatorii multinivelare de proiectare,
elaborare si implementare a programelor educationale
recuperatorii complexe
7.2. Obiectivele specifice
Obiective informative
Cunoasterea complexitatii cauzale ale deficientelor si elabo-

rarea masurilor de interventie.
Cunoasterea metodelor si tehnicilor de interventie
individualizata si personalizata si diagnostic diferential.
Cunoasterea metodelor de cercetare educationala (teste).
Obiective formative
Formarea abilitatilor de proiectare a activitatii didactice

pentru diferitele categorii de deficiente.
Formarea abilitatilor de elaborare a activitatii didactice pentru
diferitele categorii de deficiente.
Formarea abilitatilor de implementare a activitatii didactice
8. Conţinuturi

- -
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
Bibliografie
...
...
C. Alte surse utile
...
1 Activităţi de cunoaştere generală a şcolii: clasele, Observare si colaborare
spatiile comune de lucru si recreere, orarul clasei de cu mentorii de practica
aplicatie, elevii clasei de aplicatie
2 Activitati de cunoastere generala a scolii: Observare si colaborare

Planificarea anuala la disciplinele specifice cu mentorii de practica
învatamantului special
3 Activitati de observare: Observare

Asistenta la clasa de deficienti de vedere
Asistenta la clasa de deficienti de auz
Asistenta la clasa de deficienti neuromotorii
Asistenta la clasa de deficienti de limbaj
Asistenta la clasa de deficienti comportamentali
Asistenta la clasa de deficiente asociate
9 Activitati metodice Studiu individual
Studiul bibliografiei de metodica predarii
10 Activitati instructiv-educative proiectate si Trainingul pregatitor
sustinute de studenti Exerciţii
Lectii de proba la discipline specifice învatamantului
special
special
12 Activitati instructiv-educative proiectate si Pregătirea prin munca
sustinute de studenti
Lectii finale la discipline specifice învatamantului
special
special
14 Un studiu psiho-pedagogic asupra elevului sau Studii de caz
grupului şcolar (fisa de observatie, fisa
psihopedagogica sau studiu de caz)
Bibliografie metodica predarii
1. Ionescu, M., Radu, I., Didactica moderna, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001
2. Iucu, R., Instruirea scolara, Polirom, 2001
3. Marcus, S., Competenta didactica, Ed. All, 1999
4. Radu, Gh., Psihologie scolara pentru invatamant special, Editura
Fundatiei Humanitas, Bucuresti, 2002
5. Verza E., Verza F.E. Repere psihogenetice si psihodinamice in
cunoasterea si evaluarea copilului, Editura Semne, Bucuresti
6. Negret-Dobridor, I., Didactica Nova, Ed. Aramis, 2005
Elaborarea unui portofoliu cu 2 proiecte didactice: unul pe o deficienta, unul de activitate didactica
pe formare si consolidare.
10. Evaluare
10.4. Curs - - -
- - -
10.5. Seminar/ Continua Evaluare criteriala – 33%
Laborator Participare la 50%+1
din activitatea de
practica
Finala Evaluare criteriala 67%
analitica
Standard minim de Realizarea unui proiect didactic si participarea la seminar in proportie de
performanţă 50%+1 prezenta.
FISA DISCIPLINEI


2.1.Denumirea disciplinei PRACTICA PEDAGOGICA
2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de C2 2.7.Regimul Ob

3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. Din care Curs _ 3.3. Seminar/laborator 4
3.4. Total ore din planul de învăţământ 40 3.5. Din care Curs _ 3.6. Seminar/laborator 40
teren
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi -


5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului Scoala de aplicatie cf contractelor de practica

Competenţe Proiectarea unor programe educationale adaptate pentru diverse diverse niveluri si
profesionale grupuri tinta
Autoevaluarea si ameliorarea continua a practicilor profesionale si a evolutiei in
cariera
Cunostinte
Selectia strategiilor continuturilor si mijloacelor de proiectare si implementare
curriculara, de reabilitare, si
compensare a persoanelor cu CES.
Utilizarea adecvata a cunostintelor fundamenlate ale domeniului psihopedagogiei
speciale in vederea explicarii si interpretarii strategiilor, continuturilor si mijloacelor
de proiectare si implementare curriculara, de reabilitare si compensare specifice.
Identificarea noilor orientari metodologice in domeniul recuperarii, educarii si
integrarii socioprofesionale
a persoanelor cu CES.
Interpretarea realitatii psihosociale prin aplicarea cunosrintelor fundamentale
domeniului psihopedagogiei
speciale.
Abilităţi
Identificarea situatiilor problematice si a conflictelor in instruirea, reabilitarea si
compensarea la persoanele cu CES la nivel individual si de grup.
Elaborarea si evaluarea strategiilor corespunzatoare de rezolvare a problemelor si
conflictelor specifice instruirii, reabilitarii si compensarii la persoanele cu CES.
Elaborarea unor proiecte pe tipuri de deficienta si contexte individuale si sociale de
rezolvare a problemelor si
conflictelor.
Aprecierea gradului de utilizare in mediul economic si social a cunostintelor teoretice
si metodologice si
aplicarea in analiza unor probleme si conflicte conexe problematicii.
Identificarea celor mai adecvate metode si tehnici de colectare a datelor si
profesionale in domeniul recuperarii,educarii si integrarii socioprofesionale a
persoanelor cu CES.
Evaluarea critica si constructiva a instrumentelor utilizate in realizarea cercetarilor
psihopedagogice
proprii, precum si a rezultatelor obtinute in vederea ameliorarii metodologiei
cercetarii si a practicii
profesionale.
Elaborarea si implementarea unui proiect de dezvoltare personala.
Elaborarea unei microcercetari in vederea imbunatatirii practicilor profesionale in
domeniul recuperarii,
educarii si integrarii socioprofesionale a persoanelor cu CES.
Competenţe Aplicarea principiilor si a normelor de deontologie profesionala fundamentate pe

Cooperarea eficienta in echipe de lucru profesionale, interdisciplinare, specifice
desfasurarii proiectelor si programelor din
Utilizarea metodelor si tehnicilor eficiente de invatare pe tot parcursul vietii, in vedere
formarii si dezvoltarii profesionale continue

7.1. Obiectivul general al disciplinei Formarea structurilor operatorii multinivelare de proiectare,
elaborare si implementare a programelor educationale
recuperatorii complexe
7.2. Obiectivele specifice
Obiective informative
Cunoasterea complexitatii cauzale ale deficientelor si elabo-

rarea masurilor de interventie.
Cunoasterea metodelor si tehnicilor de interventie
individualizata si personalizata si diagnostic diferential.
Cunoasterea metodelor de cercetare educationala (teste).
Obiective formative
Formarea abilitatilor de proiectare a activitatii didactice

Formarea abilitatilor de elaborare a activitatii didactice pentru
diferitele categorii de deficiente.
Formarea abilitatilor de implementare a activitatii didactice
8. Conţinuturi

- -
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
Bibliografie
...
...
C. Alte surse utile
...
1 Activităţi de cunoaştere generală a şcolii: clasele, Observare si colaborare
spatiile comune de lucru si recreere, orarul clasei de cu mentorii de practica
aplicatie, elevii clasei de aplicatie
2 Activitati de cunoastere generala a scolii: Observare si colaborare

Planificarea anuala la disciplinele specifice cu mentorii de practica
învatamantului special

Asistenta la clasa de deficienti de vedere
Asistenta la clasa de deficienti de auz
Asistenta la clasa de deficienti neuromotorii
Asistenta la clasa de deficienti de limbaj
Asistenta la clasa de deficienti comportamentali
Asistenta la clasa de deficiente asociate
9 Activitati metodice Studiu individual
Studiul bibliografiei de metodica predarii
special
special
special
special
14 Un studiu psiho-pedagogic asupra elevului sau Studii de caz
grupului şcolar (fisa de observatie, fisa
psihopedagogica sau studiu de caz)
Bibliografie metodica predarii
1. Ionescu, M., Radu, I., Didactica moderna, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001
2. Iucu, R., Instruirea scolara, Polirom, 2001
3. Marcus, S., Competenta didactica, Ed. All, 1999
4. Radu, Gh., Psihologie scolara pentru invatamant special, Editura
Fundatiei Humanitas, Bucuresti, 2002
5. Verza E., Verza F.E. Repere psihogenetice si psihodinamice in
cunoasterea si evaluarea copilului, Editura Semne, Bucuresti
6. Negret-Dobridor, I., Didactica Nova, Ed. Aramis, 2005
Elaborarea unui portofoliu cu 2 proiecte didactice: unul pe o deficienta, unul de activitate didactica
pe formare si consolidare.
10. Evaluare
10.4. Curs - - -
- - -
10.5. Seminar/ Continua Evaluare criteriala – 33%
Laborator Participare la 50%+1
din activitatea de
practica
Finala Evaluare criteriala 67%
analitica
Standard minim de Realizarea unui proiect didactic si participarea la seminar in proportie de
performanţă 50%+1 prezenta.
FISA DISCIPLINEI
. Date despre program

1.4. Domeniul de studii Ştiinţe ale Educaţiei

2.1. Denumirea disciplinei PSIHOPEDAGOGIA HANDICAPULUI DE AUZ
seminar
2.4. Anul de studiu III 2.5. I 2.6. Tipul de E1 2.7.Regimul Ob

teren
Tutoriat 10
Examinări 2
Alte activităţi 6

4.1. de currinculum Psihologia copilului
4.2. de competenţe  Psihologia adolescentului şi adultului

5.1. de desfăşurare a cursului  spatiu corespunzator ,
5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului  spatiu corespunzator
Competenţe
profesionale -a selecta si utiliza cunostiinte si abilitati in vederea rezolvarii unor situatii de invatare;
-de explicare, interpretare, predictie a unor principii care stau la baza alegerii unor
probe de investigare a auzului; de exersare a acestora ; de realizare a PEI etc
-de utilizare a cunostiintelor pt o abordare psihoped adecvata a deficientului de auz;
-de utilizare a gandirii creative pt abordarea fiecarui caz in parte, pentru a solutiona
probleme neasteptate;
- pentru a utiliza metodele de depistare a pierderilor de auz cu ajutorul unor probe
comportamentale;
- de a realiza si utiliza materiale didactice pt compensarea def de auz si sustinere
procesului educational si de recuperare.
Competenţe Responsabilitate si interactiune comunicationala adecvata cu persoanele cu deficienta

transversale de auz.
Cunoasteraea legislatiei educationale si sociale care sustine integrarea persoanelor
cu deficiente de auz.
Cunoasterea surselor de documentate stiintifica in domeniu.
Cunoasrerea posibilitatilor de dezvoltare persoala si profesionala in domeniu

7.1. Obiectivul general al disciplinei  Cunoasterea si intelegerea repercusiunilor deficitului auditiv
asupra comunicarii, a dezvoltarii si integrarii sociale a
persoanei
7.2. Obiectivele specifice -sa cunoasca si sa previna factorii care declansaza pierderea
de auz.
-sa cunoasca principalele repercusiuni ale surditatii asupra
comunicarii verbale si asupra vietii de relatie cu microgrupul
familial, scolar sau social in general.
-sa cunoasca si sa interpreteze o audiograma
- sa cucunoasca, sa creieze si sa foloseasca materiale si
texnici pentru depistatrea pierderilor de auz
-sa cunoasca si sa monitorizeze folosiea protezei auditive in
mediul educational
-sa deprinda metodologia si tehnicile de dezvoltare a
restantului auditiv in conjunctie cu dezvoltarea abilitatilor de
ascultare si de dezvoltare a comunicarii verbale.
8. Conţinuturi
Conferinţă Materialul pentru

examinare:
- cărţile îndicale la
(Prezentare Power Point, bibliografie
Prezentare filme, Prezentare - material oferit pe CD
- biblioraft pentru
copiere
- site, link
1Obiectul de studiu al psihopedagogiei handicapului de Prelegere interactiva
auz : interdisciplinaritate,ramuri,sarcinile scolii,educatia
timpurie a deficientului de auz,modele
educationale,problematica integrarii educationale. ( 2
ore
2Istoricul dezvoltarii psihopedagogiei handicapului de prelegere
auz :primele succese in demutizarea surzilor pe plan
mondial,dezvoltarea celor doua curente (oralist si
mimico gesticular) in educatia surzilor in Europa si
America,dezvoltarea tehnologiilor de sustinere a
educatiei surzilor. (2 ore
3 Dezvoltarea invatamintului pentru surzi in tara noastra Prelegere, prezentare
nume de rezonanta in istoria psihopedagogiei speciale, de filme
distincte, caracteristici ,specificul metodei de demutizar
ore)
4 Dezvoltarea cercetarii in domeniu pe plan mondial si Prelegere interactiva

la noi in tara: cercetari asupra potentialului psihic,
asupra perioadei optime de insusire a comunicarii,etc;
(2ore
5Cauzalitate si clasificare in deficienta de auz: criterii Prelegere, cd-uri,
de clasificare/ etiologie:ereditare (sindroame) si
dobandite / criterii anatomo –fiziologice:surditati de
transmisie , surditati de perceptie, mixte,centrale. (2 ore
6 Gradele pierderii de auz si relatia dintre recep Prelegere interactiva
performantele lingvistice: normalitate, hipoacuzie uso
medie,hipoacuzie severa ,hipoacuzie profunda ,cofoza. (2o
7Caracteristicile diferitelor tipuri de pierderi de auz si Prelegere interactiva

influenta lor asupra dezvoltariipsihice generale a
copilului: surditatea de transmisie fluctuanta, surditatea
de perceptie profunda si severa; surditatea
monaurala;consideratii de ordinpsihologic si
psihopedagogic
8 Sensibilitatea auditiva:stimuli specifici, caracterist Prelegere interactiva,
psihofizice ale undei sonore, unitati de masura,valori repre simulare
viata de relatie si pentru desfasurarea limbajului verbal,au
diograma)
9 Testarea auzului: testele obiective si comportamentale Prelegere interactiva,

, testarea cu audiometrul. (2ore prezentare de filme
10 Protezarea auditiva: tipuri de proteze auditive Prelegere interactiva,
acestora. (2 ore ) joc de rol
11 Modalitati de determinare a amplificarii optime Prelegere interactiva,
semnificative pentru profesorul de psihopedagogie prezentare de caz
speciala. (2ore
12 Managementul clasei pentru o receptie auditiva Prelegere interactiva,
reverberatiile si zgomotele/echipamente ecologice pen prezentare de caz
vietii de relatie a persoanelor cu surditate (2 ore )
13 Procesul de compensare a surditatii si laturile acestu Prelegere interactiva

organica,compensarea functionala,compensarea mixta
tehnica. (2ore )
14 Relatia dintre procesul de compensare senzorial percep Prelegere interactiva

de demutizare / achizitionare a limbajului verbal. ( 2 ore)
Bibliografie
Popa M., ( 2002) - Deficienta de auz-repere psihologice si metodologice, Editura „Dimitrue Cantem
Targu- Mures
Popa M,(2002 ) Misterioasele fatete ale jocului, Editura „Dimitrue Cantemir „
Targu- Mures
Stanica ,I., Ungar E, Benescu C., (1973) - Probleme metodice de tehnica vorbirii si labiolectura. E.D. P.,
Bucuresti
Anca M., (2003) - Metode si tehnici de evaluare a copiilor cu C .E. S. Presa Universitara Clu
Pufan C (1972) - Probleme de surdopsihologie, vol. I ,E. D. P
Cluj- Napoca
C. Alte surse utile

. Webster A., (1991) - Children with Hearing Difficulties, Casell Educational Limited
Wood D.
Van Uden , A., (1983) - Diagnostic testing of deaf childrens –The Sindrom of Dyspraxia, Amsterd

1 Persoana cu deficienta de auz si viata ei de relatie. (o Studiu individual
ora Tehnicile audiovizuale
Prezentare filme, Prezentare
materiale audio)
Simulări
Exerciţii
Lectura
Studii de caz
Joc de rol
Rotirea în sarcini
Observare
Modelarea
comportamentului
2 Comunitatea persoanelor surde. (o ora) Prezentare filme
3 Cercetarea in domeniul persoanelor cu surditate Training pregatitor

tendinte moderne in intelegerea fenomenului surditatii (o referate, studii de caz
ora
4 Prevalenta surditatii in randul pupulatiei tarii noastre si VIZITA LA GRADINITA
in afara. (o ora PT. SURZI, observare
5 Cauzalitatea multifactoriala a deficientei de auz si Studii de caz, joc de rol
modul cum se raporteaza la factorii de origine socio
economica. (o ora )
6 Exercitii cu aparatura specifica pentru a intelege cum Training pregatitor
diferitele grade de pierdere a auzului asupra intelegerii vor
7 Studierea tematicii legate de sensibilitatea auditiva /rapo Referate , casete audio

muzical si cel verbal. (o ora )
8 Prezentarea unor studii de caz pentru intelegerea Joc de rol

afecteaza pierderea de auz viata de relatie. (o ora )
9 Studierea diferitelur tipuri de audiograme si CD, prezentari de caz

intelegerea relatiei dintre deficienta de auz si vorbire. (o
ora
10 Studierea diferitelor tipuri de proteze auditive ,a Training pregatitor
management a acestora. (o ora )
11 Legile procesului de compensare in situatia pierderii au Referate, studii de caz
12 Noi realizari in domeniul protezarii si al aparaturii Referate , CD

destinata imbunatatirii comunicarii verbale a persoanelor
cu deficienta de auz. (o ora )
13. Realizarea unui portret al copilului deficient de auz Simulari ,rotiri in sarcini
in urma vizitei la o institutie scolara si a parcurgerii
materialelor bibliografice
14. Structurarea materialelor documentare si a cursurilor Studiu individual
si formularea adecvata a raspunsurilor la un chestionar .
(o ora )
Bibliografie
Taylor, G. and j Bishop, J.(1991) Being deaf the experience of deafness, , Open University, London
The journal of the british association of teachers of the deaf , 1983…….2001
Association Magazine, the british association of teachers of the deaf 1992

10. Evaluare
10.4. Curs sa descrie, explice, Examen scris 70%
exemplifice
principalele concepte
predate
10.5. Seminar/ Prezentare de referate Notarea activitatilor 30%

Laborator Prezentare de intrebari sustiute
pertinente raportate la Evaluarea prezentei la
continuturile seminar
informationale
prezentate si
raspunsuri pe grupe
Raspunsuri la
chestionare
Prezentari de caz cu
audiograme
Frecventa la seminar
Standard minum de Sa recunoasca si sa descrie relatia dintre pierderea de auz si capacitatea

performanţă de auz pentru sunetele importante pt viata de relatie, comunicarea verbala.
Sa descrie o audiograma
Sa descrie rolul protezei auditive
FISA DISCIPLINEI


2.1. Denumirea disciplinei PSIHOPEDAGOGIA HANDICAPULUI DE INTELECT
seminar

teren

Tutoriat 10
Examinări 2
Alte activităţi 6

• Psihodiagnostic
• Psihologia varstelor
4.2. de competenţe C1 Evaluarea complexa (psiho-socio-pedagogica) a
copiilor, tinerilor si adultilor cu CES
• videoproiector

• videoproiector

Competenţe C2 Interventia psihopedagogica specifica (compensare, recuperare, terapie) pentru
profesionale persoanele cu CES
C2.1 Definirea, clasificarea si alegerea metodelor, tehnicilor si procedeelor utilizate in

interventia psihopedagogica
C2.2 Interpretarea adecvata a cunostintelor teoretice in vederea elaborarii unor programe

interventie psihopedagogica adaptate tipului si gradului deficientei
C 2.3 Utilizarea principiilor de baza in verderea elaborarii programelor de interventie

personalizata, a adaptari curriculare pentru copiii cu CES in functie de nevoile specifice si
C 2.4 Evaluarea periodica a programelor de interventie psihopedagogica in vederea relizarii

unor eventuale corectii ale acestora
C 2.5 Elaborarea unor modalitati de interventie in vederea recuperarii persoanelor cu CES

prin aplicarea adecvata a principiilor si metodelor consacrate in domeniu
C5.2 Interpretarea realitatii psihosociale prin aplicarea cunosrintelor fundamentale
domeniului psihopedagogiei special
C 5.3 Identificarea celor mai adecvate metode si tehnici de colectare a datelor si

cu CES
C 6.4 Evaluarea critic-constructiva a programelor educationale individualizate aplicate in

vederea integrarii sociale a persoanelor cu deficienta/handicap


7.1. Obiectivul general al disciplinei Încadrarea psihopedagogiei speciale a deficienţilor de intelect în
contextul disciplinelor psihopedagogice, educaţionale şi
sociologice, vizând cunoaşterea problematicii referitoare la aceşti
deficienţi, la integrarea lor şcolară şi socială;
Abordarea comparativă a stărilor de deficienţă mintală cu

starea de normalitate, cu alte deficienţe şi cu pseudodeficienţă
mintală.
7.2. Obiectivele specifice • Studierea cauzelor complexe ale deficienţelor mintale,

comparativ cu alte deficienţe şi pseudodeficienţe şi cu starea
de normalitate.
diferenţiatoare ale deficienţilor mintal, de asemenea printr-o
abordare comparativă.
• Analiza particularităţilor dezvoltării psihice a copiilor cu
deficienţe mintale, sub influenţa activităţilor de instruire,
educaţie şi recuperare, precum şi în planul dezvoltării
compensatorii.
• Evidenţierea posibilităţilor de dezvoltare a copiilor cu
deficienţe de intelect, în perspectiva pregătirii lor pentru
muncă, pentru integrarea socială. Evidenţierea trăsăturilor
mai bine reprezentate în profilul bio-fiziologic, psihologic şi
social al acestor copii.
• Sensibilizarea studenţilor pentru cunoaşterea temeinică -
prin contact direct şi studiu bibliografic - a realităţilor în
domeniul abordat.
• Orientarea studenţilor spre teoriile moderne cu privire la
integrare, socializare, normalizare, incluziune ş.a., aplicate
adaptat la specificul realităţilor din ţara noastră, în contextul
prevederilor cuprinse în Legea învăţământului, în Hotărârea
de Guvern nr. 1251/2005, precum şi în alte documente
oficiale cu privire la cele două forme de bază ale educaţiei şi
instruirii speciale: în instituţii şcolare, de sine stătătoare şi în
forme integrate învăţământului obişnuit, în raport cu
gravitatea deficienţei şi posibilităţile compensatorii ale
copiilor în cauză.
8. Conţinuturi
1 Psihopedagogia specială - domeniu ştiinţific Conferinţă Suport de curs

interdisciplinar. Obiective, cadrul conceptual şi Studiu individual Materiale bibliografice
terminologie Tehnicile audiovizuale
2 Etiologia deficienţelor de intelect Conferinţă Suport de curs
Lectura
3 Principalele sindroame în care se întâlneşte Conferinţă Suport de curs
deficienţa de intelect (mintală) Studiu individual Materiale bibliografice
Prezentare filme)
4 Particularităţi somatice. neurofiziologice şi Conferinţă Suport de curs
psihomotorii ale copiilor şi adolescenţilor cu Studiu individual Materiale bibliografice
deficienţe mintale. Caracteristici ale dinamicii lor Tehnicile audiovizuale
corticale (Prezentare Power Point)
5 Caracteristici ale dinamicii dezvoltării la copiii Conferinţă Suport de curs
cu deficienţe mintale Studiu individual Materiale bibliografice
6. Caracteristici ale dereglării dinamicii corticale Conferinţă Suport de curs
de feficienții de intelect Studiu individual Materiale bibliografice
7. Subsistemul cognitiv în structura psihică a Conferinţă Suport de curs
copiilor cu deficienţe mintale Studiu individual Materiale bibliografice
8. Specificul dezvoltării memoriei la copiii cu Conferinţă Suport de curs
deficient de intelect Studiu individual Materiale bibliografice
9. Specificul dezvoltarii imaginației la copiii cu Conferinţă Suport de curs
deficient de intelect Studiu individual Materiale bibliografice
10. Subsistemul comunicațional în structura Conferinţă Suport de curs
psihică a copiilor cu deficienţe mintale Studiu individual Materiale bibliografice
11 Subsistemul motivaţional-afectiv în structura Conferinţă Suport de curs
psihică a acestor copii Studiu individual Materiale bibliografice
12 Subsistemul acţional - volitiv şi instrumental în Conferinţă Suport de curs
structura psihică a copiilor cu deficienţe mintale Studiu individual Materiale bibliografice
13 Structura şi caracteristicile personalităţii la Conferinţă Suport de curs
şcolarii cu handicap mintal (temperament, Studiu individual Materiale bibliografice
caracter, aptitudini) Tehnicile audiovizuale
13 Structura şi caracteristicile personalităţii la Conferinţă Suport de curs
şcolarii cu handicap mintal (specificul Studiu individual Materiale bibliografice
personalităților imature și dizarmonice) Tehnicile audiovizuale
Bibliografie
Radu, Gh., Bratu Marilena (2011) Deficienta mintala in Verza E., Verza F.E. Tratat de Psihopedagogie
speciala, Editura universitatii din Bucuresti
• 2. Buică B. C., Bazele defectologiei, Bucureşti, Ed. „Aramis”, 2004.
• Popovici D.V., DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU DEFICIENŢE MINTALE, Bucureşti, Ed.
• 5. Radu Gh., PSIHOPEDAGOGIA ŞCOLARILOR CU HANDICAP MINTAL, Bucureşti, Ed. „Pro-
• 6. Radu Gh., PSIHOLOGIE ŞCOLARĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPECIAL, Bucureşti, Ed.
Fundaţiei „Humanitas”, 2002.
• 7. Roşca M., PSIHOLOGIA DEFICIENŢILOR MINTALI, Bucureşti, E.D.P., 1970.
• 8. Ungureanu D., Educaţia integrată şi şcoala incluzivă, Timişoara, Ed. de Vest, 2000.
• 9. Verza E., UNELE STRUCTURI DE PERSONALITATE ÎN PSIHOLOGIA HANDICAPAŢILOR DE
INTELECT, în: Verza E. (coord.), „Probleme de defectologie”, Bucureşti, Tipografia Universităţii, 1988.
• 10. Verza E., Tratat de logopedie, vol. 1, Bucureşti; Ed. Fundaţiei „Humanitas”, 2003.
• 11. Verza E. Fl., Introducere în psihopedagogia specială şi asistenţa socială, Bucureşti, Ed. Fundaţiei
• 12. Vrăjmaş T., ŞCOALA ŞI EDUCAŢIA PENTRU TOŢI, Bucureşti, Ed. „Miniped”, 2004.
• 13. Zazzo R. (coord.), Debilităţile mintale, Bucureşti, E.D.P., 1979.
• 14. * * * Revista de Psihopedagogie Specială, Bucureşti, Ed. Fun-daţiei „Humanitas”, nr.1 şi
2/2004-2007.
C. Alte surse utile
...
1. Aspecte practice ale polietiologiei deficienței de Studiu individual Materiale bibliografice
intelect Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Lectura
2. Implicații în activitatea practică a dereglării Studiu individual Materiale bibliografice
dinamicii dezvoltării Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Exerciţii
3. Implicații în activitatea practică a dereglării Studiu individual Materiale bibliografice
dinamicii corticale Lectura Suporturi audio-video
Studii de caz
4. Aspecte ale dezvoltării fizice la deficienții de Studiu individual Materiale bibliografice
5. Specificul tulburărilor psihomotrice la deficienții Studiu individual Materiale bibliografice
de intelect Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Studii de caz
6. Aspecte particulare ale dezvoltării proceselor Studiu individual Materiale bibliografice
cognitive primare la copiii cu deficiență de intelect Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Studii de caz
7. Relația între tulburările dezvoltării cognitive și Studiu individual Materiale bibliografice
dezvoltarea comunicării la copiii cu deficiențe de Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
intelect Studii de caz
8. Principalele forme de manifestare ale Studiu individual Materiale bibliografice
tulburărilor de limbaj la deficienții de intelect Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Studii de caz
9. Sfera afectiv motivațională și specificul ei la Studiu individual Materiale bibliografice
categoria persoanelor cu deficiențe de intelect Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Studii de caz
10. Aaspecte ale dezvoltării volitive la copiii cu Studiu individual Materiale bibliografice
deficiență de intelect Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Lectura
Studii de caz
11. Analiza particulartăților specifice Studiu individual Materiale bibliografice
personalităților imature și dizarmonice comparativ Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
cu cele mature și armonice Lectura
12. Tablouri temperamentale la deficienții de Studiu individual Materiale bibliografice
Exerciţii
Studii de caz
13. Specificul dezvoltării aptitudinilor la deficienții Studiu individual Materiale bibliografice
de intelect Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Studii de caz
14. Comportamentul ca latura relațional valorică a Studiu individual Materiale bibliografice
personalității la deficienții de intelect Tehnicile audiovizuale Suporturi audio-video
Exerciţii
Studii de caz
Bibliografie
• Popovici D.V., DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU DEFICIENŢE MINTALE, Bucureşti, Ed.
• Radu Gh., PSIHOPEDAGOGIA ŞCOLARILOR CU HANDICAP MINTAL, Bucureşti, Ed. „Pro-
• Roşca M., PSIHOLOGIA DEFICIENŢILOR MINTALI, Bucureşti, E.D.P., 1970.
• Ungureanu D., Educaţia integrată şi şcoala incluzivă, Timişoara, Ed. de Vest, 2000.
• Verza E., Verza F.E. (2011), Tratat de Psihopedagogie specială, Editura Universității din București.
• Verza E. Fl., Introducere în psihopedagogia specială şi asistenţa socială, Bucureşti, Ed. Fundaţiei
• Zazzo R. (coord.), Debilităţile mintale, Bucureşti, E.D.P., 1979.
• * * * Revista de Psihopedagogie Specială, Bucureşti, Ed. Fun-daţiei „Humanitas”, nr.1 şi
2/2004-2007.

10. Evaluare
practice

de caz etc)
Standard minum de
performanţă
Cunoasterea principalelor trasaturi specifice deficientilor de intelect
Cunoasterea particularitatilor fundamentale ale functiilor si proceselor psihice la persoanele cu deficiente
de intelect
FISA DISCIPLINEI


2.1.Denumirea disciplinei
PSIHOPEDAGOGIA HANDICAPULUI DE VEDERE

seminar
2.4.Anul de studiu III 2.5. I 2.6.Tipul de E1 2.7.Regimul Ob


Tutoriat 8
Examinări 2
• Curs „Fundamentele Psihopedagogiei speciale“
• Cunoștințe preliminare de Anatomia și fiziologia aparatului ocular
• Cunoștințe preliminare de psihodiagnoză
4.2. de competenţe • Să cunoască și să poată identifica reperele psihogenetice și
psihodinamice ale dezvoltării normale, pe axa vârstelor
• Să identifice abaterile în dezvoltarea copiilor deficienți de vedere prin
raportare la normalitatea dezvoltării
• Să cunoască taxonomia deficiențelor și a consecințelor generale ale
acestora asupra copilului, la diferite vârste, în raport cu tipul,
gradul, gravitatea, particularitățile deficienței
• Să cunoască unele repere generale ale examinării psihologice


• Operarea corectă cu terminologia ştiinţifică din perspectivă
interdisciplinară și, îndeosebi, cu aparatul conceptual al
disciplinei
• Cunoaşterea şi înţelegerea rolului disciplinei Psihopedagogia
handicapului de văz
• Înţelegerea rolului depistării precoce a unei / unor deficiențe
ale copilului
• Înţelegerea specificului modelelor explicativ-interpretative ale
deficienţei / handicapului / consecinţelor acestora
• Interpretarea corectă a specificului dezvoltării la diferite vârste în
contextul deficienţei de vedere
vizuale asupra proceselor psihice și asupra personalităţii
• Explicarea şi evaluarea rolului proceselor psihice (senzoriale şi
cognitive) în compensarea vederii slabe sau a lipsei vederii
• Competenţe pentru analiza factorilor etiologici ai deficienţei de vedere
• Competenţe pentru interpretarea indicatorilor empirici şi ai
indicilor funcţionali ai vederii în scopul depistării precoce a unor
deficienţe de vedere
• Deprinderi pentru identificarea bolilor oftalmologice frecvente
responsabile de deficienţa de vedere
• Competenţe pentru cunoaşterea proceselor psihice şi a personalităţii
în contextul consecinţelor deficienţei de vedere
transversale • Abilități pentru exprimarea / argumentarea / susținerea ideilor proprii, pentru
independența gândirii și pentru proiectarea / aplicarea de intervenții speciale de
natură psihopedagogică
spațiul european
interdisciplinară
interdisciplinară, pentru parteneriate în favoarea cercetării și a
educaţiei speciale în beneficiul copilului cu deficiență
• Dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini pozitive față de copii şi faţă
de familiile lor
stigmatizării lor

7.1. Selectarea, înțelegerea, aprofundarea, sistematizarea și aplicarea informaţiilor
Obiectivul din curs, din literatura de specialitate și din experiența profesională personală,
general referitoare la consecinţele deficienţei de vedere asupra structurării proceselor
al disciplinei psihice și asupra personalității la diferite vârste
Obiectivele • Cunoaşterea şi înţelegerea importanţei Psihopedagogiei deficienţei
specifice vizuale în educaţia specială (tiflopedagogică)
• Operarea corectă cu aparatul conceptual al Psihopedagogiei speciale
și a științelor conexe
• Cunoașterea aspectelor definitorii ale deficienței de vedere și a
manifestărilor / consecințelor acesteia la diferite vârste
• Cunoaşterea specificului dezvoltării copiilor cu deficienţă vizuală şi
a necesităţii unor cerinţe speciale de educaţie pentru aceştia.
• Înţelegerea consecinţelor deficienţei vizuale (în multe cazuri şi a
deficienţelor asociate) asupra proceselor psihice, asupra
personalităţii, a relaţionării psihosociale şi a integrării eficiente a
acestora în societate.
• formative:
• Realizarea unor „profile“ psihologice, psihosociale şi de personalitate
ale elevilor cu deficienţă vizuală (relevând consecinţele deficienţei şi
particularităţile proceselor psihice implicate în învăţarea şcolară) şi a
specificului psihosocial al grupului tiţopedagogic.
8. Conţinuturi
8.1. Metode de predare Observaţii
Curs
1. NOŢIUNI FUNDAMENTALE DE • Abordări • Cărţi
PSIHOPEDAGOGIA DEFICIENŢILOR DE interactive • Articole
VEDERE (TIFLOPSIHOPEDAGOGIA) • Clarificări • Alte surse
conceptuale bibliografice
• Deficientul vizual între normalitate şi (analiză pe text • Folder trimis
anormalitate şi analiză pe email
• Obiectul de studiu
2. ISTORICUL TIFLOPSIHOPEDAGOGIEI comparativă) • Material
• Scurte incursiuni istorice • Studiul oferit pe CD
• Cercetări teoretice şi aplicative în individual • Site - uri,
• Tehnicile link-uri
tiflopedagogie audiovizuale
(Prezentare Selectarea
3. DEFICIENŢA VIZUALĂ ÎN CONTEXT Power Point, metodelor se face în
ŞTIINŢIFIC ŞI TAXONOMIC prezentare de funcție de
• Accepţiuni conceptuale ale deficienţei filme și obiectivele vizate în
vizuale din perspectivă medico- materiale audio) activitatea de curs
oftalmologică, psihologică şi educaţională • Studii de caz și
• Indicii funcţionali ai vederii „profile“ psiholo
-gice și
4. NOSOLOGIE OFTALMOLOGICĂ psihosociale,
• Anatomia şi fiziologia analizatorului vizual vizând
• Clasificarea deficienţelor vizuale (nosologie particularitățile
oftalmologică) elevilor cu
5. ETIOLOGIA DEFICIENŢELOR DE VEDERE deficiență
• Importanţa cunoaşterii etiologiei vizuală
multifactoriale a deficienţelor de vedere
• Multicauzalitatea (etiologia) deficienţelor
de vedere
6. BOLI OFTALMOLOGICE ÎN MEDIUL ŞCOLAR
• Principalele boli oftalmologice
responsabile de deficienţa de vedere
• Descrierea bolilor oftalmologice cele mai
frecvent întâlnite în mediul şcolar
7. DEPISTAREA ŞI DIAGNOSTICAREA
DEFICIENŢEI VIZUALE
• Depistarea precoce şi explorarea primară a
vederii slabe
• Diagnosticarea tipului şi gradului
deficienţei de vedere prin investigaţii
funcţionale
• Psihodiagnoza şcolară – modalitate de
cunoaştere a elevului deficient vizual
• Frecvenţa deficienţelor vizuale
8. ROLUL COMPENSĂRII ÎN
FUNCŢIONALIZAREA VEDERII SLABE ŞI ÎN
CECITATE
• Compensarea – premisă şi modalitate de
susţinere şi creştere a funcţionalităţii
vederii slabe
• Tipuri de compensare
• Compensarea în diferite tipuri de ambliopie
• Compensarea în cecitate
9. PROBLEMATICA DEZVOLTĂRII
COPILULUI DEFICIENT VIZUAL ÎN PLAN
FIZIC ŞI NEUROFIZIOLOGIC
• Particularităţi şi consecinţe ale deficienţei
vizuale în plan neurofiziologic şi
psihofiziologic la ambliopi şi nevăzători
vizuale în plan fizico-somatic şi psiho-motric
10. PROBLEMATICA DEZVOLTĂRII
COPILULUI DEFICIENT VIZUAL ÎN PLAN
SENZORIAL PERCEPTIV ŞI AL
REPREZENTĂRII
vizuale în plan senzorial-perceptiv
• Specificul reprezentărilor la ambliopi şi
nevăzători
11. SPECIFICUL PROCESELOR PSIHICE
SUPERIOARE LA COPILUL DEFICIENT VIZUAL
• Funcţionalitatea proceselor psihice
superioare
• Specificul dezvoltării intelectuale
• Specificul dezvoltării gândirii, memoriei şi
imaginaţiei
• Specificul dezvoltării limbajului
12. SPECIFICUL PROCESELOR REGLATORII
LA COPILUL DEFICIENT VIZUAL
• Procesele voliţionale şi rolul lor în
integrarea psihosocială şi şcolară
• Rolul motivaţiei. Motivaţia pentru învăţătură
• Rolul atenţiei în învăţarea şcolară, în viaţa
cotidiană şi în integrarea psihosocială
• Particularităţile dezvoltării socio-afective
13. ROLUL PERSONALITĂŢII ÎN COMPENSAREA
DEFICIENŢEI VIZUALE ŞI ÎN INTEGRAREA
ŞCOLARĂ ŞI PSIHOSOCIALĂ
• Specificul trăsăturilor de personalitate la
copilul ambliop şi nevăzător
• Aspecte particulare ale comportamentului
14. EGALIZAREA ŞANSELOR COPIILOR
DEFICIENŢI VIZUAL – ÎNTRE PROIECT ŞI
REALIZARE
• Principiul egalizării şanselor
• Integrarea şcolară şi profesională a
• Bibliografie
• Andronescu, A. - „Anatomia funcţională a sistemului nervos central“, EDP, Bucureşti, 1979.

• Azumar, S. - „Approche psychopathologique de l’espace et de sa structuration“, Paris,
PUF, 1978.
• Barande, R. et. al. - „Psychotérapie de groupe“, în „Encyclopédie Médico-Chirurgicale“,
1960, 37817, A10.
• Bangerter, A. - „Traitement de l’amblyopie“, Charleroi, Héraly, 1953.
• Barboza de Luz - „La psychopatologie dans le strabisme“, în „Revue d’ophtalmologie
sociale“, nr. 27-28/1952.
• Bârzea, C. - „Metodele de examinare a lateralităţii senzoriale şi motrice“ în „Analele
Universităţii Bucureşti“ - seria „Pedagogie“, 1970 - 1971.
• * * * „Cercetări asupra dezvoltării eficienţei vizuale a ambliopilor în condiţiile
antrenamentului vizual sistematic“ în „Raportul la Conferinţa naţională de psihologie“,
Bucureşti, 1968.
• Cernea, P. - „Anomalii oculare congenitale“, Bucureşti, Editura Medicală, 1988.
• Damaschin, D., Golu, M. - „Unele probleme privind importanţa teoretică şi practică a
compensaţiei“, în „Analele româno-sovietice“, seria Pedagogie-Psihologie, Bucureşti, 1961.
• Damaschin, D. - „Defectologie. Teoria şi practica compensaţiei“, Buc., EDP, 1973.
• Delthil, S. şi P. - „Le problème des enfants amblyopes“, în vol. „Les enfants et les
• Didier, V., Duché, J. - „Psychothérapie de l’enfant“, Ed. Universitaire, Paris, 1967.
• Dodwell, P. C. - „Studii despre analizatorul vizual“, în vol. „Orizonturi noi în
psihologie“, Bucureşti, Editura Enciclopedică Română, 1973.
• * * * „Les enfants déficients visuels“, în „Les cahiers de l’enfance inadaptée“, nr. 4-5/1960.
• Golu, M. - „Percepţie şi activitate“, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972.
• Golu, P. - „Învăţare şi dezvoltare“, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1975.
• Golu, P. - „Stiluri de comunicare educaţională“ în „Tribuna învăţământului“ nr. 330 din
21.05.1996; 316 din 13.02.1996.
• Ionescu, G. - „Psihoterapia“, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991.
• Jones, J. W. - „The Visually Handicapped Child at Home and School“, Washington,
Government Printing Office, 1963.
• Kulcsar, T. - „Factorii psihologici ai reuşitei şcolare“, Bucureşti, EDP, 1978.
• Lazăr, A. - „Situaţii motivaţionale favorabile învăţării de tip şcolar“, Bucureşti, EDP, 1975.
• Labregère, A. - „Aveugles et amblyopes“, în vol. „Les enfants et les adolescents
• Lang, J. L. - „L’enfance inadaptée“, Paris, PUF, 1968.
• De Laet, H. - „Cum interpretăm un examen ocular“, Bucureşti, Ed. Medicală, 1965.
• * * * „Les cahiers de l’enfance inadaptée“, Paris, PUF, nr. 253/1982.
• Levy-Schoen, A. - „Les mouvements oculaires d’exploration“, în „L’Année
Psychologique“, 1967, 2, p. 569-594.
• Lydon, W., Mc Graw, L. M. - „Concept Development for Visually Handicapped
Children“, AFB, New York, 1973.
• Marcus, Stroe - „Empatia şi literatura“, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1994.
• Neveanu, Popescu, P., Zlate, Mielu, Creţu, T. - „Psihologie şcolară“, Universitatea
Bucureşti, 1987.
• Neveanu, P. P. - „Dicţionar de psihologie“, Bucureşti, Editura Albatros, 1968.
• Neveanu, P. P., Golu, M. - „Sensibilitatea“, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1970.
• Nica, I., Vintanu, N. - „Progresul şcolar“, EDP, Bucureşti, 1978.
• Oléron, P. - „L’éducation des défficients sensoriels“ în „Traité de psychologie“ de H.
Piéron, tôme IV, PUF, Paris, 1955.
• Piaget, J. - „Les mecansimes perceptifs“, Paris, PUF, 1961.
• Piaget, J., Inhelder, B. - „Psihologia copilului“, Bucureşti, EDP, 1970.
• Preda, V. - „Explorarea vizuală. Cercetări fundamentale şi aplicative“, Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1988.
• Preda, V. - „Psihologia deficienţilor vizuali“, Univ. Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, 1993.
• Preda, V. - „Funcţionalitatea gândirii în condiţiile deficienţei vizuale“ în „Revista de
educaţie specială“ nr. 1-2, 1994, tom VI.
• Predescu, V., Ionescu, G. - „Psihoterapia în grup“, în „Neurologie. Psihiatrie.
Neurochirurgie.“, nr. 15, 1(I)/1970, p. 49-50, 15, 3(II)/1970, p. 243-249, 15, 4 (III)/1970,
p. 289-299.
• Rotte, Joanna, Koji,Yamamoto- „Autovindecarea ochilor“, Ed.Teora, Bucureşti, 1997.
• Roth, W. - „Tiţologia. Psihologia deficienţilor vizuali“, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-
Napoca, 1973.
• Rozorea, A. - „Deficienţii de vedere în relaţiile socio-umane“, în „Litera noastră“, nr.
1/1994.
• Rozorea, A. - „Aspecte controversate în psihologia dezvoltării“, în „Recuperarea şi
integrarea persoanelor cu handicap“, nr. 1, 1996.
• Rozorea, A. - „Particularităţi şi modalităţi de optimizare a percepţiei vizuale la şcolarul mic
ambliop“, în „Recuperarea şi integrarea persoanelor cu handicap“, nr. 2/1996.
• Rozorea, A. - „Modalităţi de consolidare a reprezentărilor vizuale la elevul deficient de
vedere“, în „Recuperarea şi integrarea persoanelor cu handicap“, nr. 1, 1997.
• Rozorea, A. şi colab. - „Deficienţe senzoriale“, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti, 1997.
• Rozorea, A. - „Deficienţa de vedere - o perspectivă psihosocială şi psihoterapeutică“, Ed.
Pro Humanitate, Bucureşti, 1998.
• Rozorea, A., Sterian, M. - „Visul - intimitatea spiritului“ în „Ştiinţă şi tehnică“, anul LI,
nr. 4/1999.
• Rozorea, A., Sterian, M. - „Testul arborelui“, Editura Paideia, Bucureşti, 2000.
• Stanciu, G. (coord.) - „Valori formative ale instruirii“, EDP, Bucureşti, 1971.
• Şchiopu, Ursula - „Introducere în psiho-diagnostic“, Universitatea Bucureşti, 1976.
• Şchiopu, Ursula, Verza, E. - „Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii.“, EDPRA, Bucureşti,
1995.
• Şchiopu, Ursula - „Dezvoltarea operativităţii gândirii copiilor între 7 şi 11 ani“, Editura
Ştiinţifică, Bucureşti, 1966.
• Ştefan, M. - „Educarea copiilor cu vedere slabă. Ambliopi“, E. D. P., Bucureşti, 1981.
• Ştefan, M., Gheorghe, N., Mareş, D. - „Probleme ale dezvoltării capacităţii vizuale a
elevilor slab văzători“ în „Oftalmologia“ vol. IX, nr. 1/1969.
• Ştefan, M. - „Aspecte psihologice ale fenomenelor compensatorii în ambliopie“ în
„Revista de psihologie“ nr. 2/1964.
• Verza, E. - „Psihopedagogia integrării şi normalizării“ în „Revista de educaţie
specială“ nr.1/1992.
• Verza, E. - „Psihopedagogie specială“, EDP-RA, Bucureşti, 1995.
• Vezin, L. - „Rôle de l’exemple dans l’identification des concepts et l’acquisition des
connaissances“ in „Année Psychologique“, 1972, fasc. 2.
• Vianu, I. - „Introducere în psihoterapie“, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975.
• Vîgotski, L. S. - „Cercetarea dezvoltării noţiunilor ştiinţifice la copil“ în „Opere
psihologice alese“, vol. II, Bucureşti, EDP, 1972, p. 154-249.
• Wlodarski, Ziemowit - „Legităţile psihologice ale învăţării şi predării“, în „Pedagogia
secolului XX“, EDP, Bucureşti, 1980.
• Zamfirescu, Mărgescu, F., Marin, I. - „Recuperarea bolnavilor oculari“, Editura Dacia,
Cluj-Napoca, 1990.
• Zimkina, A. M. - „Mecanisme generale şi speciale ale compensării funcţiilor distruse la
om“ în „Probleme de pedagogie specială“, Bucureşti, Editura de Stat Didactică şi
Pedagogică, 1961.
• Zlate, M. - „Psihologia socială a grupurilor şcolare“, E. D. P., Bucureşti, 1972.
• Anca Maria, D. (2003) – Metode şi tehnici de evaluare a copiilor cu cerinţe educative
speciale, Cluj-Napoca, P. U. C
• Băban, A.(2000) – Strategii şi metode de cercetare calitativă. Interviul şi observaţia, în
Cogniţie, Creier, Comportament, vol.IV, nr. 3 - 4, Cluj Napoca
• Bors, D. A., & Vigneau, F. (2001) – The effect of practice on Raven's Advanced
Progressive Matrices. Learning and Individual Differences, 13(4), p.291-312
• Chapman, K., Elisabeth & Stone Juliet, M. (1989) - „The Visually Handicapped Child in
Your Classroom“, London, SW, P1RT, Cassell
• Hăvârneanu, C. (2000) – Cunoaşterea psihologică a persoanei, Posibilităţi de utilizare a
computerului în psihologia aplicată, Iaşi, Edit. Polirom
• Lisievici, P. (2001) – Tehnici de evaluare educaţională, I – II, Bucureşti, Editura Titu
Maiorescu
• Marcelli, D. (2003) – „Tratat de psihopatologia copilului“, Editura Fundaţiei Generaţia,
Bucureşti
• Roch, L. J. - „Cum să facem exerciţiile senzoriale“, EDP, Bucureşti, 1976.
• Verza, E., Verza, F. E. (coord.), (2011) - Tratat de psihopedagogie specială. București,
Editura Universitară
• Verza, E. (2007) – Fundamentele Psihopedagogiei speciale, Bucureşti, Editura
• Wilmshurst, Linda (2007) – „Psihopatologia copilului, fundamente“, Editura Polirom,
Iaşi
• Winnicot, D.W. (2006) – „Joc şi realitate“, Editura Trei, 2006
• Vrăjmaş, Ecaterina – „Consilierea şi educaţia părinţilor“, Editura Aramis, Bucureşti, 2002
• Zazzo, R. (1969) – „Manuel pour l’examen psychologique de l’enfant“, Neuchatel,
Delachaux et Niestlé
C. Alte surse utile

1. Aspecte definitorii, etiologia și taxonomia • Studiul individual Selectarea
deficienţelor. Rolul depistării precoce • Tehnicile audiovizuale (Prezentare metodelor se
2. Tiflopsihopedagogia – ştiinţă de ieri şi Power Point, Prezentare filme, face în funcție
de azi Prezentare materiale audio) de obiectivele
• Joc de rol
vizate în
• Studii de caz
3. Tiflopsihopedagogia – ştiinţă de ieri şi • Realizare de „profile“ psihologice activitatea de
de azi şi psihosociale seminar
4. Cercetări teoretice şi aplicative în • Clarificări conceptuale – prin
tiflopedagogie analiză pe text
5. Accepţiuni conceptuale ale deficienţei • Elaborarea de profile psihologice
vizuale individuale (studii de caz) şi de
6. Etiologia deficienţelor de vedere grup (în funcţie de natura,
gravitatea, prognosticul deficienţei
7.Boli oftalmologice grave şi cu / deficienţelor copiilor cu CES)
frecvenţă relativ redusă care produc
deficienţe asociate, printre care şi
deficienţa de vedere
8. Indicatori empirici cu rol în depistarea
timpurie a deficienţei de vedere
9. Instrumente şi tehnici adaptate pentru
diagnosticarea deficienţei de vedere
11. Studii de caz (referitoare la
procesualitatea psihică şi la
personalitatea deficientului de văz, la
diferite vârste)
12. Exemplificări ale rolului proceselor
psihice superioare în procesul
compensării
13. Consilierea părinţilor copiilor cu
cerinţe educaţionale speciale şi relaţia
instituție educațională – familie

programului
10. Evaluare

evaluare finală
intervențiilor cursuri
• calitatea
întrebărilor
• contribuții
clarificatoare
• comentarii
pertinente
Calitatea activității seminariale: • participare

• referate (unul obligatoriu) din lectura de activă prezența la cel
specialitate a studentului, din preocupările proprii • prezentarea de
putin 70% din
de cercetare sau din bibliografia recomandată referate,
seminarii
• recenzii de carte din literatura de specialitate, materiale
Internet etc. elaborate
• discuţii tematice în seminar • calitatea
• traduceri din texte inedite intervențiilor /
• demonstraţii practice întrebărilor
• studii de caz • comentarii
• realizarea de proiecte personale (de evaluare / pertinente
oră de pe Internet
• iniţiative personale în experimentarea unor tehnici
psihoterapeutice
• prezentarea unor studii de caz
• prezența activă la cursuri / seminarii
• examen – ca probă finală de evaluare a 60% - probă
volumului, calităţii şi gradului de scrisă / examen
FISA DISCIPLINEI


2.1.Denumirea disciplinei PSIHOPEDAGOGIA PERSOANELOR CU DEFICIENTE
NEUROMOTORII
2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de E2 2.7.Regimul Ob

Tutoriat 8
Examinări 2
Alte activităţi -

4.1. de curriculum Introducere in psihodiagnosticul special,
Fundamentele psihopedagogiei speciale,
Psihologia copilului
4.2. de competenţe nu este cazul

5.1. de desfăşurare a cursului amfiteatru, videoproiector, tabla/flipchart
5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului sala de curs/amfiteatru, videoproiector,
tabla/flipchart
Competenţe • Operaționalizarea conceptelor de bază utilizate în identificarea și instruirea
profesionale diferențiată a copiilor cu deficiență neuromotorie.
• Definirea, clasificarea și identificarea principalelor caracteristici ale
sindroamelor neurologice.
• Identificarea principalelor semne diagnostice specifice tulburărilor
neuromotorii.
• Selectarea și individualizarea tehnicilor, procedeelor şi a metodelor folosite
în intervenția psihopedagogică și recuperarea persoanelor cu handicap
neuromotor.
• Utilizarea adecvată a cunoștințelor fundamentale din psihopedagogia
handicapului neuromotor în vederea proiectării şi dirijării activităţii, a
compensării şi stimulării funcţiilor deficitare.
• Facilitarea incluziunii școlare, profesionale și sociale a persoanelor cu
deficiență neuromotorie.
Competenţe • Aplicarea principiilor și normelor de deontologie profesională în relație cu

transversale drepturile și demnitatea persoanelor cu dizabilități neuromotorii.
• Formarea unor modalităţi de relaţionare adecvate cu persoanele care
manifestă dizabilităţi neuromotorii
• Implicarea studenţilor în relaţii de parteneriat cu instituţii care au în vedere
recuperarea şi integrarea persoanelor cu handicap neuromotor

7.1. Obiectivul general al Însușirea temeinică de către studenți a cunoștințelor
disciplinei fundamentale ale psihopedagogiei handicapului neuromor
7.2. Obiectivele specifice • Formarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor studenţilor cu
privire la mecanismele ce caracterizează activitatea
motrică
• Însuşirea de cunoştinţe cu privire la patologia
neurologică.
• Cunoașterea principalelor caracteristici ale
sindroamelor neurologice.
• Formarea capacităţii de diagnoză a tulburărilor
neuromotorii.
• Cunoaşterea tehnicilor, procedeelor şi a metodelor
folosite în recuperarea persoanelor cu handicap
neuromotor.
• Dezvoltarea capacităţii de proiectare şi dirijare a
activităţii cu handicapaţii neuromotor, în vederea
compensării şi stimulării funcţiilor deficitare.
8. Conţinuturi
1. Obiectul, domeniul de aplicație și metodele Prelegere interactivă Suport de curs,

psihopedagogiei handicapului neuromotor bibliografie
obligatorie
2. Concepte specifice psihopedagogiei handicapului Prelegere interactivă, Suport de curs,
neuromotor prezentare powerpoint bibliografie
obligatorie
3. Organizarea mișcărilor. Rolul structurilor corticale Prelegere interactivă, Suport de curs,
în realizarea mișcarilor prezentare powerpoint bibliografie
obligatorie
4. Tipuri de reflexe și rolul lor în dinamica SNC Prelegere interactivă, Suport de curs,
obligatorie
5. Stadiile dezvoltării neuromotorii la copilul normal Prelegere interactivă, Suport de curs,
obligatorie
6. Reacțiile statice generale Prelegere interactivă, Suport de curs,
obligatorie
7. Relația dintre scoarța cerebrala și formațiunile Prelegere interactivă, Suport de curs,
reticulare prezentare powerpoint bibliografie
obligatorie
8. Mișcările automate Prelegere interactivă, Suport de curs,
obligatorie
9. Infirmitățile motorii de origine cerebrală. Bolile Prelegere interactivă, Suport de curs,
neuronului motor central prezentare powerpoint, bibliografie
studiu de caz obligatorie
10. Bolile neuronului motor periferic Prelegere interactivă, Suport de curs,
prezentare powerpoint, bibliografie
studiu de caz obligatorie
11. Alte boli ale sistemului nervos Prelegere interactivă, Suport de curs,
obligatorie
12. Principii generale în recuperarea persoanelor cu Prelegere interactivă, Suport de curs,
dizabilități neuromotorii prezentare powerpoint bibliografie
obligatorie
13. Metode și procedee de educare și reeducare Prelegere interactivă, Suport de curs,
neuromotorie prezentare powerpoint bibliografie
obligatorie
14. Recapitularea noțiunilor de bază. Clarificări. Problematizare, Suport de curs,
dezbatere structurată bibliografie
obligatorie
Bibliografie
Oprișan, Emilia, (2015). Deficiențele neuromotorii. Concepte fundamentale din perspectivă
psihopedagogică. București, Editura Universității din București
Ciubotaru, V.G., Avram, E., (coord.), (2009), Neuroștiința dizabilității, București: Ed. Universitară
Cucu, M., (2010), Psihomotricitatea, abordari psihofiziologice si psihopedagogice, Chisinau: Centrul
Editorial Poligrafic Medicin5
Moțet, D., (2001), Psihopedagogia recuperarii handicapurilor neuromotorii, București: Ed. Fundatiei
Humanitas
Moțet, D., (2010), Enciclopedia de kinetoterapie, vol 1 și 2, București: Ed. Semne
Radu, I. D., Ulici, Ghe., (2003), Evaluarea si educarea psihomotricitatii, București: Ed. Fundatiei
Humanitas

1. Normalitate și mișcare (mișcarea ca formă Dezbatere asistată, Studiu individual
de manifestare a materiei, a organismelor tehnici audiovizuale al bibliografiei
vii) (prezentare power point, obligatorii și
prezentare filme, suplimentare
studii de caz)
2. Actul reflex și mișcarea reflexă Dezbatere asistată, Studiu individual
tehnici audiovizuale al bibliografiei
obligatorii și
suplimentare
3. Descriere și exemplificare a controlului Dezbatere asistată, Studiu individual
centrilor superiori tehnici audiovizuale al bibliografiei
obligatorii și
suplimentare
4. Descrierea și importanța cunoșterii Dezbatere asistată, Studiu individual
principalelor stadii de dezvoltare normală tehnici audiovizuale al bibliografiei
neuromotorie la copil obligatorii și
suplimentare
5. Mecanisme, clasificare și conținut ale Dezbatere asistată, Studiu individual
reacțiilor statice generale tehnici audiovizuale al bibliografiei
obligatorii și
suplimentare
6. Cauze, diagnosticare și măsuri terapeutice Dezbatere asistată, Studiu individual
în I.M.C. tehnici audiovizuale al bibliografiei
obligatorii și
suplimentare
7. Organizarea terapiei și reeducării în Dezbatere asistată, Studiu individual
deficiențele neuromotorii tehnici audiovizuale al bibliografiei
obligatorii și
suplimentare
*** ANEXA 8 la Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr.5235 / 01.09.2008,

Psihodiagnoză, consiliere, terapie și programe de intervenție, Programa școlară clasele I-X
Aldwin, C. M., 2007, Stress, Coping and Development. An Integrative Perspective. New York:
Guilford Press.
Allen, J. C., 2013, Emotional Intelligence. Speedy Publishing
Apostol L., Vlad T., Ţopa E., Roman I., (1992) Bazele teoretico-metodice ale kineziterapiei,
Evaluarea neuromioartrokinetică; Evaluarea funcţională cardiorespiratorie, Bucureşti: Editura
Omnia.
Băban, A, (coord.), 2001, Consiliere educaţională - ghid metodologic pentru orele de dirigenţie
şi consiliere, Cluj-Napoca: Ed. Psinet
Baciu C., 1977. Anatomia funcţională şi biomecanica aparatului locomotor, Bucureşti: Editura
Sport turism
Băjenaru, O., (coord), 2011, Ghiduri de diagnostic și tratament în neurologie. București: Editură
Medicală Amaltea.
Beers, M.H., Berkow, R., (ed.), 2002, Manualul Merck, ed. a XVIII-a, 1999, Merck Research
Laboratories, divizia Merck & Co., Inc. Whitehouse Station, N.J., București: Editura Bic All
Berrocal, P. F. & Pacheco, N. E., 2005, La inteligencia emocional y la educacion de la emociones
desde el Modelo de Mayer y Salovey. Revista Interuniversitaria de Formacion del Profesorado,
19(3) 63-93.
Bolte Taylor, J., 2011, Revelații despre creier. București: Curtea Veche.
Botiş, A., Tărău, A., 2004, Disciplinarea pozitivă sau cum să disciplinezi fără să răneşti.
Cluj-Napoca: Ed. ASCR
Brolin Donn E., 1992, Vocational preparation of persons with handicaps. Second edition, Ohio:
Charles E. Merrill Publishing Company
Buică Belciu, C., 2004, Bazele defectologiei. București: Aramis
Carantină, D. I., 1998, Integrarea şcolară a copilului cu handicap fizic. Iaşi: Polirom
Carantină, D., Deficiența neuromotorie, în Verza. E, Verza. Fl, (coord.), 2011, Tratat de
psihopedagogie specială. București: Editura Universității din Bucureşti.
Castillo, F., 2012, El binomio discapacidad-enfermedad. Un análisis crítico. Revista internacional
de humanidades medicas, 1(1), 61-71
Castillo, F., 2012, El binomio discapacidad-enfermedad. Un análisis crítico. Revista internacional
de humanidades medicas, 1(1), 61-71.
Chircev A., Salade D., 1976, Contribuţii la dezvoltarea principiilor de O.S.P. Bucureşti: E.D.P.
Chircev A., Salade, D., 1976, Orientarea şcolară şi preorientarea profesională. Bucureşti: E.D.P.
CIF – Clasificarea internațională a funcționării, dizabilității și sănătății, 2004, OMS Geneva,
București: Editura MarLink
Cinteză, D., 2003, Recuperarea precoce a bolnavilor cu AVC și boală cardiacă. (Teză de
doctorat) București: Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”
Cojocari, D., 2014, Recuperarea coordonării și a echilibrului în activitățile psihomotrice de bază
la persoanele după accident vascular cerebral prin tehnici de biofeed-back stabilografic (Teză de
doctorat). Chișinău: Universitatea de Educație Fizică și Sport a Republicii Moldova.
Corddun, M. (1999), Kinetologie medicală. Bucureşti: Editura AXA
Cosman, D., 1999, Sinuciderea. Studiu în perspectivă biopsihosocială. Cluj-Napoca:
Cosmovici, A., Iacob, L., 1998, Psihologie şcolară. Iaşi: Ed. Polirom
Crenshaw, D.A., Stewart, A.L. (coord.), 2015, Play Therapy - a comprehensive guide to theory
and practice. New York: The Guigford Press.
Crețu, C., 2008, Motricitatea, condiție a dezvoltării fizice. Câmpulung: Ed. Mușcel 2000
Cristu Leonida, (1988), Leziuni fracturare ale oaselor diafizare ale membrelor la copii, Bucureşti:
Editura Medicala
Dattilio & Freeman, 2000, Cognitive behavioral strategies in crisis intervention. New York: Editura
Guilford Press
De Peretti, A., Legrand, J-A., Boniface, J., 2001, Tehnici de comunicare. București: Ed. Polirom
De Burgh, J., 2014, Ghidul corpului uman, București: Editura Niculescu
Doinișteanu, M., Năstac, E., 2009, Tehnici de lucru prin arte combinate. Bacău: F.S.C.E.
Dopfner, M., Schurmann, S., Frolich, J., 2002, Program terapeutic pentru copii cu probleme
comportamentale de tip hiperchinetic şi opozant. Cluj-Napoca: Ed. RTS
Dopfner, M., Schurmann, S., Lehmkuhl, G., 2004, Copilul hiperactiv şi încăpăţânat - Ghid de
intervenţie pentru copiii cu tulburări hiperchinetice şi opoziţionale. Cluj-Napoca: Ed. ASCR
Drăgan I., - Dicţionar de O.S.P, Bucureşti, E.D.P. 1996;
Dragnea, A., Bota, A., 1999, Teoria activitatilor motrice. Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică
Editura Risoprint
Ene, S., 2005, Cum reacţionăm la stress - Tulburări psihice somatoforme şi disociative.
București: Ed. Polirom
Epuran, M., 1976, Psihologia educației fizice. Craiova: Sport-Turism.
Epuran, M., 2000, Asistența psihologică în kinetoterapie (note de curs). Cluj: Facultatea de
Educație Fizică și Sport.
Epuran, M., 2002, Probleme psihologice ale durerii în sport. În Revista Șiința Sporturilor, nr. 29.
Epuran, M., 2004, Psihologia jocurilor și activităților recreative și de timp liber. Bacău: Facultatea
de Educație Fizică și Sport.
Epuran, V., 1973, Jocuri de mișcare. București: I.E.F.S.
Escobedo, P. S., 2006, Discapacidad, familia y logro escolar. Revista Iberoamericana de
Educación, 40(2), 1-10.
France, K., 1990, Crisis Intervention: A handbook of immediate person to person help.
Springfield, IL: Charles C Thomas.
Gheorghe, V., Criveanu, N., Drăgulinescu, A., 2007, Efectele micului ecran asupra minţii
copilului. – București: Ed. Prodrom – Asociaţia Pentru Apărarea Familiei şi Copilului
Gherguț, A., 2005, Sinteze de psihopedagogie specială. Iași: Polirom.
Gherguț, A., 2007, Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri si examene de
obtinere a gradelor didactice. Ed a II-a, Iași: Polirom.
Ghivirigă, M., 1974, Tendinţe actuale ale orientării şcolare şi profesionale. Bucureşti: E.D.P.
Moțet, D., 2001, Psihopedagogia recuperării hanidicapurilor neuromotorii. București: Humanitas.
Moțet, D., 2001, Psihopedagogia recuperării hanidicapurilor neuromotorii. București: Humanitas.
Moțet. D., (2011), Kinetoterapia in beneficiul copilului. Corectarea deficiențelor fizice la copii,
București: Editura Semne
Neagoe M., 2002, Psihopedagogia adaptării şi problematica anxietăţii şcolare. Bucureşti: Ed.
Nicola, I., 1974, Microsociologia colectivului de elevi. București: E.D.P.
Ochiană, G., 2005, Ludoterapia în recuperarea handicapului neuro-psiho-motor (Teză de
doctorat). București: Academia Națională de Educație Fizică și Sport.
Ollendic T.H., şi. Schroeder C.S., 2003, Encyclopedia of Pediatric and Child Psychology. New
York: Klewer Academic/ Plenum Publishers.
Oprisan, E., 2011, Studiu asupra implicațiilor stresului psihic în dezvoltarea copiilor. București:
Editura Universitară
Păun, E., 1999, Şcoala o abordare sociopedagogică: Iaşi: Editura Polirom
Păunescu, C., Mușu, I., 1990, Recuperarea medico-patologică a copilului handicapat mintal.
București: Editura Medicală.
Pendefunda, Ghe., Stefanache F., Pendefunda, L., 1978, Semiologie neurologică. București:
Editura Medicală.
Petermann, F., Petermann,U., 2006, Program terapeutic pentru copiii agresivi. Cluj-Napoca:
Ed. RTS
Popescu, V., (2001), Paraliziile cerebrale, Neurologie pediatrică, vol.1, București: Ed. Medicală
Popescu-Neveanu, P., 1978, Dicţionar de psihologie. Bucureşti: Albatros.
Popovici, D.V. (coord.), 2009, Intervenţia recuperativ-terapeutică pentru copiii cu dizabilităţi
multiple. Chişinău: Ruxandra
Racu, A., et al., 2006, Intervenţia recuperativ-terapeutică pentru copiii cu dizabilităţi multiple.
Chişinău: Pontos.
Racu, A., Racu, S., 2013, Dicționar enciclopedic de psihopedagogie specială, Chișinău:
Tipografia Centrală
Radu Gh., (coord.), 1999, Introducere în psihopedagogia şcolarilor cu handicap. Bucureşti: Pro
Humanitate.
Radu, I.D., 2000, Educația psihomotorie a deficienților mintal - îndrumător metodic. București:
Pro Humanitate
Radu, I.D., Ulici, Ghe., 2003, Evaluarea și educarea psihomotricității. București: Humanitas
Robănescu N., (1976), Readaptarea copilului handicapat fizic, București: Ed. Medicală
Robănescu, N., 1992, Reeducarea neuro-motorie, București: Editura Medicală
Robănescu, N., 1992, Reeducarea neuro-motorie, București: Editura Medicală
Roşan, A., 2006, Violenţa juvenilă şcolară - teorie, prevenţie şi intervenţie integrativă. Cluj-
Napoca: Ed. Presa Universitară Clujeană
Rozorea, A., Specificul intervențiilor psihologice în activitatea de recuperare a persoanelor în
dificultate, în Verza. E, Verza. Fl, (coord.), 2011, Tratat de psihopedagogie specială. București:
Editura Universității din Bucureşti.
Rusu, C-tin., 1997, Deficienţă, incapacitate, handicap. Bucureşti: ProHumanitate.
Sauve, C., 2006, Copilul hiperactiv - Hiperactivitatea şi deficitul de atenţie. București: House
of Guides
Schmidt-Neven, R., 2010, Core Principles of Assessment and Therapeutic Communication with
Children, Parents and Families: Towards the Promotion of Child and Family Wellbeing. New York:
Routledge
Schreuera, N., Rimmermanb, A. & Sachsa, D., 2006, Adjustment to severe disability: constructing
and examining a cognitive and occupational performance model. International Journal of
Rehabilitation Research 29(00), 1-7.
Seamon, J.G., și Kenrick, D.T., 1992, Psychology, New-Jersey: Prentice-Hall, Inc.
Simu, M., 2001, Sindroame parietale. Timișoara: Mirton
Simu, M., 2007, Curs de neurologie. Timișoara: Mirton
Stassen Berger, K., 1980, The Developing Person, New-York: Worth Publishers, Inc.
Tomşa, Gh., 1996, Dicţionar de orientare şcolară şi profesională. Bucureşti: Ed. Afelin
Tomşa, Gh., 1999, Orientarea şi dezvoltarea carierei la elevi. Bucureşti: Casa de Eitură şi Presă
Viaţa românească
Tomșa, Gheorghe (2003), Consilierea și orientarea în școală. București, Editura Credis
Verza, E., Verza, Fl., (coord.), 2011, Tratat de psihopedagogie specială. București: Editura
Universității din Bucureşti.
Voiculescu, I. C. (1971), Anatomia şi fiziologia omului, ediţia a IV-a, București: Editura Medicală
Vrășmaș, T., Daunt, P., Mușu, I., 1996, Integrarea în comunitate a copiilor cu cerințe educative
speciale. Unicef, România
Ziglar, Z., 2000, Putem creşte copii buni într-o lume negativă! București: Ed. Curtea-Veche
Zoltan, P., 2004, Kinetoterapie în neuropediatrie. Oradea: Arionda

Conţinuturile au fost elaborate în conformitate cu necesitățile de pregătire a specialiştilor din
domeniul diagnosticării, educării şi recuperării persoanelor cu dizabilităţi neuromotorii şi cu orientările
teoretice şi practice actuale în sfera psihopedagogiei handicapului neuromotor.
10. Evaluare
10.4. Curs Răspuns corect la Examen scris 70
itemii de examinare
10.5. Seminar/ Activitate de Evaluare orală 30

Laborator prezentare a unor individuală sau de grup
scheme, lucrări
individuale, hărţi
anatomice, studii de
caz
Standard minum de
performanţă
 Însuşirea noţiunilor de bază vizând termenii, principalele forme de patologie, manifestarea lor şi
metodologia de recuperare
 Activitate de studiu individual în scopul consolidării cunoştinţelor fundamentale
FISA DISCIPLINEI


2.1. Denumirea disciplinei PSIHOLOGIA EDUCATIEI
seminar

teren
Tutoriat 2
Examinări 2
Alte activităţi -


• videoproiector

• videoproiector
Competenţe C1.1 Analiza comparativă a principalelor modalităţi de diagnoză a persoanelor cu
profesionale handicap, a principiilor de aplicare şi utilizarea adecvată a acestora în diverse
situaţii de evaluare a copiilor, tinerilor şi adulţilor cu CES
C1.2 Operaţionalizarea conceptelor de bază utilizate în psihodiagnoza persoanelor
cu CES şi interpretarea rezultatelor evaluării psihopedagogice, a instrumentelor şi
metodologiei utilizate
C1.3 Identificarea şi principalelor metode de diagnoză şi aplicarea adecvată a
acestora în vederea realizării unei experize raportate la categoria de
deficienţă/handicap, la context si la unicitatea dezvoltarii umane individuale.
C1.4 Evaluarea critică şi constructivă a metodelor de psihodiagnoză pentru
selectarea eficientă a metodelor de evaluare în funcţie de factorii contextuali, de
mediu, de tipul şi gravitatea deficienţei, precum şi a rezultatelor evaluării
psihopedagogice.
C1.5 Stabilirea tipurilor de evaluare în concordanţă cu momentul învăţării şi cu
etapele procesului de recuperare, pe baza utilizării metodologiilor consecrate
C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor, tehnicilor şi procedeelor
utilizate în intervenţia psihopedagogică
programe intervenţie psihopedagogică adaptate tipului şi gradului deficienţei
intervenţie personalizată, a adaptări curriculare pentru copiii cu CES în funcţie de
nevoile specifice şi particularităţile acestora.
C2.4 Evaluarea periodică a programelor de intervenţie psihopedagogică în vederea
relizării unor eventuale corecţii ale acestora
C2.5 Elaborarea unor modalităţi de intervenţie în vederea recuperării persoanelor
cu CES prin aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor consacrate în domeniu
Competenţe
transversale

7.1. Obiectivul general al disciplinei Încadrarea psihopedagogiei speciale a copiilor supradotati în contextul
disciplinelor psihopedagogice, educaţionale şi sociologice, vizând
cunoaşterea problematicii referitoare la aceştia, la integrarea lor şcolară
şi socială;
7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea dezvoltării psihice şi a trăsăturilor diferenţiatoare ale

copiilor supradotati, de asemenea printr-o abordare comparativă.
• Analiza particularităţilor dezvoltării psihice a copiilor cu supradotati,
sub influenţa activităţilor de instruire si educayie.
• Evidenţierea perspectivelor de dezvoltare a copiilor supradotati, în
vederea pregătirii lor pentru muncă, pentru integrarea socială.
8. Conţinuturi
1 Obiectul, domeniul de aplicaţie şi metodele Conferinţă

psihopedagogiei supradotaţilor Studiu individual
2 Repere istorice în apariţia şi dezvoltarea psiho- Tehnicile audiovizuale
pedagogiei supradotaţilor ca disciplină ştiinţifică
3 Delimitări conceptuale; analiză comparativă critică
a termenilor ştiinţifici şi a celor livreşti
4 Principii, metode şi strategii de identificare a
copiilor supradotaţi şi talentaţi Conferinţă
5 Instrumente utilizate în depistarea supradotării şi Studiu individual
talentului; Total Talent Portfolio Tehnicile audiovizuale
6 Structura şi funcţiile aptitudinilor speciale; relaţia (Prezentare Power Point,)
dintre aptitudinile speciale şi motivaţie
7 Trăsături definitorii ale personalităţii copiilor
supradotaţi şi talentaţi; dezvoltare asincronă
8 Dubla excepţionalitate: supradotare şi dizabilitate Conferinţă
(e.g. tulb. de învăţare, deficienţe fizice/senzoriale) Studiu individual
9 Modalităţi de accelerare educaţională pentru elevii Tehnicile audiovizuale
supradotaţi şi talentaţi (Prezentare Power Point,)
10 Modele de îmbogăţire curriculară pentru copiii
supradotaţi şi talentaţi; modalităţi de grupare
11 Consilierea şi orientarea şcolară şi vocaţională a
copiilor supradotaţi şi talentaţi
12 Formarea personalului didactic specializat în Conferinţă
educaţia diferenţiată a copiilor supradotaţi/talentaţi Studiu individual
13 Planul educaţional personalizat: principii şi (Prezentare Power Point,)
finalităţi, structură, relaţii între secvenţa evaluativă şi
cea instrucţională; răspuns la intervenţie (RTI)
Bibliografie
Buică, C. B. (2019). Psihopedagogia supradotaţilor: introducere in G.A.T.E. (Gifted and Talented Education) (suport de
curs). Bucureşti: Universitatea din Bucureşti, FPSE.
Alvino, J., Wieler, J. (1979). How standardized testing fails to identify the gifted and what teachers can do about it. Phi
Delta Kappan, 61, 106-109.
Anastasi, A. (2007). Differential psychology. New York: Macmillan.
Baldwin, A. Y. (1984). Baldwin Identification Matrix 2 for the identification of gifted and talented. New York: Royal
Fireworks.
Baum, S., Owen, S. V., Dixon, J. (1991). To be gifted and learning disabled: From identification to practical intervention
strategies. Mansfield Center, CT: Creative Learning Press.
Baum, S. M., Renzulli, J. S., Hébert, T. P. (1995). Reversing underachievement: Creative productivity as a systematic
intervention. Gifted Child Quarterly, 39(4), 224-235
Bejat, M. (1971). Talent, inteligenţă, creativitate. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică.
Benito, Y., Alonso, J. (2003). Educarea copilului talentat (trad. rom.) Iaşi: Polirom.
Berger, S. (1989). College planning for gifted students. Reston, VA: The Council for Exceptional Children.
Bogdan, T. (coord.) (1978). Copiii capabili de performanţe superioare. Bucureşti: E.D.P.
Boodoo, G. M., Bradley, C. L., Frontera, R. L., Pitts, J. R., Wright, L. B. (1989). A survey of procedures used for identifying
gifted learning disabled children. Gifted Child Quarterly, 33(3), 110-114.
Brody, L. E., Benbow, C. P. (1987). Accelerative strategies. How effective are they for the gifted? Gifted Child Quarterly,
31, 105-110.
Brody, L. E., Mills, C. J. (1997). Gifted children with learning disabilities. Journal of Learning Disabilities, 30(2), 282-297.
Buică, C. B., Popovici, D. V. (2014). Being twice exceptional: Gifted students with learning disabilities. Procedia – Social
and Behavioral Sciences, 127, 519-523. doi: 10.1016/j.sbspro.2014.03.302
Clark, B. (1992). Growing-up gifted (ed. a patra). New York: Macmillan.
Creţu, C. M. (1998). Curriculum diferenţiat şi personalizat – Ghid metodologic pentru învăţătorii, profesorii şi părinţii copiilor
cu disponibilităţi aptitudinale înalte (vol. I). Iaşi: Polirom.
Csikszentmiháyi, M., Robinson, R. E. (1986). Culture, time and development of talent. In R. J. Sternberg şi J. E. Davidson
(coord.), Conceptions of giftedness (pp. 264-284). New York: Cambridge University Press.
Coleman, M. R., Harradine, C., King, E. W. (2005). Meeting the needs of students who are twice exceptional. Teaching
Exceptional Children, 38(1), 5-6.
Daniels, P. R. (1983). Teaching the gifted/learning disabled child. Rockville, MD: Aspen Systems Corporation.
Dabrowski, K. (1972). Psychoneurosis is not an illness. London: Gyrf.
Dabrowski, K., Piechowski, M. M. (1977). Theory of levels of emotional development (Vol. 1 şi 2). Oceanside, NY: Dabor
Science.
Davis, G. A., Rimm, S. B. (1989). Education of the gifted and talented (ed. a doua). Englewood Cliffs, NJ: Prentice Hall.
Eisenberg, D, Epstein, E. (1981). The discovery and development of giftedness in handicapped children. Orlando, FL:
CEC-TAG National Topical Conference on the Gifted and Talented Child.
Feldhusen, J. F. (1986). A new conception of giftedness and programming for the gifted. Illinois Council for the Gifted
Journal, 5, 2-6.
Feldhusen, J. F., Kolloff, M. B. (1978). A three-stage model for gifted education. Gifted/Creative/Talented Journal, 1(2-5),
53, 58.
Feldhusen, J., Koloff, P. B. (1986). The Purdue three-stage model for gifted education at the elementary level. In J. S.
Renzulli (coord.), Systems and models for developing programs for the gifted and talented (pp.126-152). Mansfield
Center, CT: Creative Learning Press.
Feldhusen, J., Robinson, A. (1986). The Purdue secondary model for gifted and talented youth. In J. S. Renzulli (coord.),
Systems and models for developing programs for the gifted and talented (pp. 153-179). Mansfield Center, CT:
Creative Learning Press.
Feuerstein, R. (1980). Instrumental enrichment: An intervention program for cognitive modificability. Baltimore, MD:
University Park Press.
French, J. N. (1982). The gifted learning disabled child: A challenge and some suggestions. Roeper Review, 4(3), 19-21.
Fox, L. H., Brody, L. (1983). Models for identifying giftedness: Issues related to the learning disabled child. In L. H. Fox, L.
Brody şi D. Tobin (coord.), Learning disabled/gifted children: Identification and programming (pp. 101-116). Austin, TX:
PRO-ED.
Gagné, F. (1993). Constructs and models pertaining to exceptional human abilities. In K. A. Heller, F. J. Mönks şi A. H.
Passow (coord.), International handbook of research and development of giftedness and talent (pp. 69-87). Oxford:
Pergamon Press.
Gagné, F. (1995). From giftedness to talent: A developmental model and its impact on the field. Roeper Review, 18(2),
103-111.
Gallagher, J. J. (1991). Programs for gifted students: Enlightened self-interest. Gifted Child Quarterly, 35(4), 177-178.
Gallagher, J. J. (2004). Public policy in gifted education. Charlotte, NC: Corwin Press.
Galton, F. (1869/1976). Hereditary genius. In A. Rothenberg şi C. Hausman (coord.), The creativity question (pp. 42-47).
Durham, NC: Duke University Press.
Gowan, J. C. (1974). Development of the psychedelic individual. Northridge, CA: John Curtis Gowan.
Heller, K. A. (2004). Identification of gifted and talented students. Psychology Science, 46(3), 302-323.
Hollingworth, L. S. (1926). Gifted children: Their nature and nurture. New York: Macmillan.
Hollingworth, L. S. (1942). Children above 180 IQ. New York: World Books.
Jigău, M. (1994). Copiii supradotaţi. Bucureşti: Ed. Ştiinţă şi Tehnică.
Kerr, B. (1991). Handbook for counseling gifted and talented. Alexandria, VA: American Association for Counseling and
Development
King, E. W. (2005). Addressing the social and emotional needs of twice-exceptional students. Council for Exceptional
Children, 28(1), 16-20.
Krochak, L. A. Ryan, T. G. (2007). The challenge of identifying gifted/learning disabled students. International Journal of
Special Education, 22(3), 44-53.
Lyon, G. R. (1989). IQ is irrelevant to the definition of learning disabilities: A position in search of logic and data. Journal of
Learning Disabilities, 22, 504-506, 512.
Marland, S. P, Jr. (1972/1993). Education of the gifted and talented. Report to the Congress of the United States by the US
Commissioner of Education. In K. A. Heller, F. J. Mönks şi A. H. Passow (coord.), International handbook of research
and development of giftedness and talent (pp. 849-864). Londra: Pergamon Press.
Maslow, A. (1954). Motivation and personality. New York: Harper & Row.
McCoach, D. B., Kehle, T. J., Bray, M. A., Siegle, D. (2001). Best practices in the identification of gifted students with
learning disabilities. Psychology in the Schools, 38(5), 403–411.
Mönks, F. J. (1992). Development of the gifted child: The issue of identification and programmimg. In F. J. Mönks şi W.
Peters (coord.), Talent for the future (pp. 191-202). Maastricht: Assen.
Mönks, F. J., Pflüger, R. (2005). Gifted education in 21 European countries: Inventory and perspective. Nijmegen:
Radboud University Nijmegen.
Neihart, M. (2007). The socioaffective impact of acceleration and ability grouping: Recommendations for best practice.
Gifted Child Quarterly, 51(4), 330-341
Olson, R. K. (1985). Disabled reading processes and cognitive profiles. In D. B. Gray şi J. F. Cavanaugh (coord.),
Biobehavioral measures of dyslexia (pp. 215-244). Parkton, MD: York Press.
Popovici, D. V., Balotă, A. (2004). Introducere în psihopedagogia supradotaţilor. Bucureşti: Ed. Fundaţiei Humanitas.
Renzulli, J. S. (1977). The enrichment triad model: A guide for developing defensible programs for the gifted and talented.
Mansfield Center, CT: Creative Learning Press.
Renzulli, J. S. (1978). What makes giftedness? Phi Delta Kappan, 60, 180-184, 261.
Renzulli, J. S. (1983). Rating the behavioral characteristics of superior students. Gifted/Creative/Talented Journal, 19, 30-
35.
Renzulli, J. S. (1986).The three-ring conception of giftedness: A developmental model for creative productivity. In R. J.
Sternberg şi J. E. Davidson (coord.), Conceptions of giftedness (pp. 53-92). Cambridge: Cambridge University Press.
Rogers, K. B., Kimpston, R. D. (1992). Acceleration: What we do vs. what we know. Educational Leadership, 50(2), 58-61.
Schiff, M. M., Kaufman, A. S., Kaufman, N. L. (1981). Scatter analysis of WISC-R profiles for learning disabled children
with superior intelligence. Journal of Learning Disabilities, 14, 400-404.
Seligman, M. E. P. (1972). Learned helplessness. Annual Review of Medicine, 23, 407-412.
Senf, G. M. (1983). The nature and identification of learning disabilities and their relationship to the gifted child. In L. H.
Fox, L. Brody şi D. Tobin (coord.), Learning disabled/gifted children (pp. 37-49). Austin, TX: PRO-ED.
Silverman, L. K. (1989). Invisible gifts, invisible handicaps. Roeper Review, 12, 37-42.
Silverman, L. K. (1993). Counseling needs and programs for the gifted. In K. Heller, F. Mönks şi A. H. Passow (coord.),
The international handbook of research and development of giftedness and talent (pp. 631-647). Oxford: Pergamon
Press.
Silverman, L. K. (coord.) (1997a). Counseling the gifted and talented. Denver CO: Love.
Silverman, L. K. (1997b). The construct of asychronous development. Peabody Journal of Education, 72(3-4), 36-58.
Silverman, L. K. (2000). The two-edged sword of compensation: How the gifted cope with learning disabilities. In K. Kay
(coord.), Uniquely gifted: Identifying and meeting the needs of the twice-exceptional student (pp. 153–159). Gilsum,
NH: Avocus.
Stănescu, M. L. (2002). Instruirea diferenţiată a supradotaţilor. Iaşi: Polirom.
Sternberg, R. J. (Ed.) (1985). Conceptions of giftedness. Cambridge: Cambridge University Press.
Sutter, D. P., Wolf, J. S. (1987). Issues in the identification and programming of the gifted/learning disabled child. Journal
for the Education of the Gifted, 10(3), 227-237.
Tannenbaum, A. J. (1983). Gifted children: Psychological and educational perspectives. New York: Macmillan.
Tannenbaum, A. J. (1986). Giftedness: a psychosocial approach. In R. J. Sternberg şi J. E. Davidson (Eds.), Conceptions
of giftedness (pp. 21-52). New York: Cambridge University.
Taylor, C. W. (1964). Creativity, progress and potential. New York: McGraw-Hill.
Terrasier, J.-C. (1985). Dysynchronic – uneven development. In J. Freeman (coord.), The psychology of gifted children (pp.
265-274). New York: Wiley.
Torrance, E. P. (1979). Creativity and its educational implications for the gifted. In J. C. Gowan, J.
Khatena şi E. P. Torrance (coord.), Educating the ablest: A book of readings on the education of gifted
children (ed. a doua) (pp. 298-312). Itasca IL: Peacock.
Torrance, E. P. (1982). Growing up creatively gifted with learning disabilities. In W. M. Cruickshank şi J. W. Lerner (coord.),
Coming of age: The best of ACLD (Vol. 3) (pp. 24-35). Syracuse, NY: Syracuse University Press.
Van Tassel-Baska, J. (1986). Acceleration. In C. J. Maker (coord.), Critical issues in gifted education: Defensible programs
for the gifted (pp. 179-196). Rockville, MD: Aspen.
Van Tassel-Baska (1992). Planning effective curriculum for gifted learners. Denver, CO: Love.
Van Tassel-Baska, J. (1993). Theory and research on curriculum development for the gifted. In K. A. Heller, F. J. Mönks şi
A. H. Passow (coord.), The international handbook of research and development of giftedness and talent (pp. 365-
386). Londra: Pergamon Press.
Vernon, P. E. (1971). The structure of human abilities. Londra: Methuen.
Waldron, K. A., Saphire, D. G. (1990). An analysis of WISC-R factors for gifted students with learning disabilities. Journal
of Learning Disabilities, 23, 491-498.
Webb, J. T., Meckstroth, E. A., Tolan, S. S. (1982). Guiding the gifted child: A practical source for parents and teachers.
Columbus, OH: Ohio Psychology.
Webb, N., Dietrich, A. (2005). Gifted and learning disabled: A neuropsychologist’s perspective. Gifted Education
Communicator, 36, 3-4.
Whitmore, J. (1980). Giftedness, conflict, and underachievement. Boston: Allyn & Bacon.
Yerkes, R. M., Dodson, J. D. (1908). The relation of strength of stimulus to rapidity of habit-formation. Journal of
Comparative Neurology and Psychology, 18(5), 459-482.
Zisulescu, Şt. (1971). Aptitudini şi talente. Bucureşti: E.D.P.
C. Alte surse utile
http://gcq.sagepub.com/
http://www.eric.ed.gov
http://www.nagc.org
http://www.cec.sped.org
http://www.hoagiesgifted.org
http://gtworld.org/
http://www.davidsongifted.org/
http://www.apa.org/ed/schools/gifted/websites.aspx
http://www.prometheussociety.org
http://www.megafoundation.org/Ultranet/scores.htm
http://www.mensa.org/
http://www.mensa.org/country/romania
http://www.supradotati.ro/
http://giftededu.org/
http://giftededu.ro/
http://www.triplenine.org/
http://www.high-iq.net/
http://www.paulcooijmans.com/iqsocieties/grail.html
http://www.gigasociety.com/
http://www.megafoundation.org/ProgramsandProjects.html
http://www.intertel-iq.org/
http://www.innovativelearning.com/teaching/gifted_talented.html
http://onemansblog.com/2007/11/08/the-massive-list-of-genius-people-with-the-highest-iq/
http://www.highiqsociety.org/about-us.php
http://www.extremeintellect.com/
http://www.aagc.org/
http://www.tip.duke.edu/
http://www.gifted.uconn.edu/
http://cty.jhu.edu/
http://www.ctd.northwestern.edu
http://www.geri.education.purdue.edu/
http://www.ed.gov/programs/triotalent/index.html
http://www.marilynvossavant.com/
http://www.sidis.net/Sperling.htm
http://twicegifted.net
http://www.bced.gov.bc.ca/specialed/gifted/
www.msnbc.msn.com/id/10086479/
http://www.bmbf.de/pub/gifted_education_21_eu_countries.pdf
http://www.genius-hochbegabung.de/
http://www.elmundodelsuperdotado.com/Superdotacion.htm
http://www.surdouement.com/
http://www.wright.edu/
http://www.unl.edu/
http://www.iastate.edu/
http://www.greatschools.net
http://www.ncld.org
http://www.thenationalacademyforthegifted.org/
http://www.uniquelygifted.org/
http://www.cagifted.org/
http://www.gifteddevelopment.com
http://giftededucation.suite101.com/
http://www.resourceroom.net/
http://www.tfsd.k12.id.us/ss/GiftedandTalented.htm
http://epgy.stanford.edu/
http://esp.mit.edu/archives/outside.html
http://www.gifted.uconn.edu/sem/semexec.html
http://www.gifted.uconn.edu/siegle/Conferences/Wings/TotalTalentPortfolioSwitzerland.pdf
http://www.renzullihome.com/home/who.aspx
http://cty.jhu.edu/summer/summer-programs.html
http://www.tip.duke.edu/summer_programs/
http://www.ctd.northwestern.edu/summer/
http://www.geri.education.purdue.edu/youth_programs/Summer_Residential/Summer_Residential.html
http://www.fpspi.org/
http://www.odysseyofthemind.com/
http://www.greatbooks.org/
http://www.gifted.uconn.edu/gradprog.html
http://www.geri.soe.purdue.edu/academic_programs/high_ability_teaching_license.html
http://www.geri.soe.purdue.edu/academic_programs/med_in_gt.html
http://www.geri.soe.purdue.edu/academic_programs/Phd_in_gt.html
http://www.mdx.ac.uk/PIPupload/PG/PG-
Teaching%20and%20Education/MA%20Gifted%20Education/ 005X309.asp
http://www.coedu.usf.edu/main/departments/sped/gifteded/index.htm
http://cfge.wm.edu/jlvantassel-baska/JLVTFullVita.htm
http://education.missouri.edu/SPED/program_areas/gifted_masters.php
http://www.coe.unt.edu/GIFTED/academic.php
http://coe.ednet.lsu.edu/coe//ETPP/gifted/gifted_courses.html
http://www.hre.wvu.edu/sped/GiftedHome.htm
http://tip.duke.edu/node/903
http://www.gifted.com.hk/index.html
1 Obiectul, domeniul de aplicaţie şi metodele Studiu individual
psihopedagogiei supradotaţilor Tehnicile audiovizuale
2 Repere istorice în apariţia şi dezvoltarea psiho- Lectura
pedagogiei supradotaţilor ca disciplină ştiinţifică
3 Delimitări conceptuale; analiză comparativă critică
a termenilor ştiinţifici şi a celor livreşti Studiu individual
4 Principii, metode şi strategii de identificare a Tehnicile audiovizuale
copiilor supradotaţi şi talentaţi Lectura
5 Instrumente utilizate în depistarea supradotării şi
talentului; Total Talent Portfolio
Studiu individual
6 Structura şi funcţiile aptitudinilor speciale; relaţia Tehnicile audiovizuale
dintre aptitudinile speciale şi motivaţie Lectura
7 Trăsături definitorii ale personalităţii copiilor
supradotaţi şi talentaţi; dezvoltare asincronă
8 Dubla excepţionalitate: supradotare şi dizabilitate Studiu individual
(e.g. tulb. de învăţare, deficienţe fizice/senzoriale) Tehnicile audiovizuale
9 Modalităţi de accelerare educaţională pentru elevii Lectura
supradotaţi şi talentaţi
10 Modele de îmbogăţire curriculară pentru copiii
supradotaţi şi talentaţi; modalităţi de grupare
11 Consilierea şi orientarea şcolară şi vocaţională a
copiilor supradotaţi şi talentaţi
12 Formarea personalului didactic specializat în
educaţia diferenţiată a copiilor supradotaţi/talentaţi
13 Planul educaţional personalizat: principii şi
finalităţi, structură, relaţii între secvenţa evaluativă şi
cea instrucţională; răspuns la intervenţie (RTI)
Bibliografie
Buică, C. B. (2019). Psihopedagogia supradotaţilor: introducere in G.A.T.E. (Gifted and Talented Education) (suport de
curs). Bucureşti: Universitatea din Bucureşti, FPSE.
Alvino, J., Wieler, J. (1979). How standardized testing fails to identify the gifted and what teachers can do about it. Phi
Delta Kappan, 61, 106-109.
Anastasi, A. (2007). Differential psychology. New York: Macmillan.
Baldwin, A. Y. (1984). Baldwin Identification Matrix 2 for the identification of gifted and talented. New York: Royal
Fireworks.
Baum, S., Owen, S. V., Dixon, J. (1991). To be gifted and learning disabled: From identification to practical intervention
strategies. Mansfield Center, CT: Creative Learning Press.
Baum, S. M., Renzulli, J. S., Hébert, T. P. (1995). Reversing underachievement: Creative productivity as a systematic
intervention. Gifted Child Quarterly, 39(4), 224-235
Bejat, M. (1971). Talent, inteligenţă, creativitate. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică.
Benito, Y., Alonso, J. (2003). Educarea copilului talentat (trad. rom.) Iaşi: Polirom.
Berger, S. (1989). College planning for gifted students. Reston, VA: The Council for Exceptional Children.
Bogdan, T. (coord.) (1978). Copiii capabili de performanţe superioare. Bucureşti: E.D.P.
Boodoo, G. M., Bradley, C. L., Frontera, R. L., Pitts, J. R., Wright, L. B. (1989). A survey of procedures used for identifying
gifted learning disabled children. Gifted Child Quarterly, 33(3), 110-114.
Brody, L. E., Benbow, C. P. (1987). Accelerative strategies. How effective are they for the gifted? Gifted Child Quarterly,
31, 105-110.
Brody, L. E., Mills, C. J. (1997). Gifted children with learning disabilities. Journal of Learning Disabilities, 30(2), 282-297.
Buică, C. B., Popovici, D. V. (2014). Being twice exceptional: Gifted students with learning disabilities. Procedia – Social
and Behavioral Sciences, 127, 519-523. doi: 10.1016/j.sbspro.2014.03.302
Clark, B. (1992). Growing-up gifted (ed. a patra). New York: Macmillan.
Creţu, C. M. (1998). Curriculum diferenţiat şi personalizat – Ghid metodologic pentru învăţătorii, profesorii şi părinţii copiilor
cu disponibilităţi aptitudinale înalte (vol. I). Iaşi: Polirom.
Csikszentmiháyi, M., Robinson, R. E. (1986). Culture, time and development of talent. In R. J. Sternberg şi J. E. Davidson
(coord.), Conceptions of giftedness (pp. 264-284). New York: Cambridge University Press.
Coleman, M. R., Harradine, C., King, E. W. (2005). Meeting the needs of students who are twice exceptional. Teaching
Exceptional Children, 38(1), 5-6.
Daniels, P. R. (1983). Teaching the gifted/learning disabled child. Rockville, MD: Aspen Systems Corporation.
Dabrowski, K. (1972). Psychoneurosis is not an illness. London: Gyrf.
Dabrowski, K., Piechowski, M. M. (1977). Theory of levels of emotional development (Vol. 1 şi 2). Oceanside, NY: Dabor
Science.
Davis, G. A., Rimm, S. B. (1989). Education of the gifted and talented (ed. a doua). Englewood Cliffs, NJ: Prentice Hall.
Eisenberg, D, Epstein, E. (1981). The discovery and development of giftedness in handicapped children. Orlando, FL:
CEC-TAG National Topical Conference on the Gifted and Talented Child.
Feldhusen, J. F. (1986). A new conception of giftedness and programming for the gifted. Illinois Council for the Gifted
Journal, 5, 2-6.
Feldhusen, J. F., Kolloff, M. B. (1978). A three-stage model for gifted education. Gifted/Creative/Talented Journal, 1(2-5),
53, 58.
Feldhusen, J., Koloff, P. B. (1986). The Purdue three-stage model for gifted education at the elementary level. In J. S.
Renzulli (coord.), Systems and models for developing programs for the gifted and talented (pp.126-152). Mansfield
Center, CT: Creative Learning Press.
Feldhusen, J., Robinson, A. (1986). The Purdue secondary model for gifted and talented youth. In J. S. Renzulli (coord.),
Systems and models for developing programs for the gifted and talented (pp. 153-179). Mansfield Center, CT:
Creative Learning Press.
Feuerstein, R. (1980). Instrumental enrichment: An intervention program for cognitive modificability. Baltimore, MD:
University Park Press.
French, J. N. (1982). The gifted learning disabled child: A challenge and some suggestions. Roeper Review, 4(3), 19-21.
Fox, L. H., Brody, L. (1983). Models for identifying giftedness: Issues related to the learning disabled child. In L. H. Fox, L.
Brody şi D. Tobin (coord.), Learning disabled/gifted children: Identification and programming (pp. 101-116). Austin, TX:
PRO-ED.
Gagné, F. (1993). Constructs and models pertaining to exceptional human abilities. In K. A. Heller, F. J. Mönks şi A. H.
Passow (coord.), International handbook of research and development of giftedness and talent (pp. 69-87). Oxford:
Pergamon Press.
Gagné, F. (1995). From giftedness to talent: A developmental model and its impact on the field. Roeper Review, 18(2),
103-111.
Gallagher, J. J. (1991). Programs for gifted students: Enlightened self-interest. Gifted Child Quarterly, 35(4), 177-178.
Gallagher, J. J. (2004). Public policy in gifted education. Charlotte, NC: Corwin Press.
Galton, F. (1869/1976). Hereditary genius. In A. Rothenberg şi C. Hausman (coord.), The creativity question (pp. 42-47).
Durham, NC: Duke University Press.
Gowan, J. C. (1974). Development of the psychedelic individual. Northridge, CA: John Curtis Gowan.
Heller, K. A. (2004). Identification of gifted and talented students. Psychology Science, 46(3), 302-323.
Hollingworth, L. S. (1926). Gifted children: Their nature and nurture. New York: Macmillan.
Hollingworth, L. S. (1942). Children above 180 IQ. New York: World Books.
Jigău, M. (1994). Copiii supradotaţi. Bucureşti: Ed. Ştiinţă şi Tehnică.
Kerr, B. (1991). Handbook for counseling gifted and talented. Alexandria, VA: American Association for Counseling and
Development
King, E. W. (2005). Addressing the social and emotional needs of twice-exceptional students. Council for Exceptional
Children, 28(1), 16-20.
Krochak, L. A. Ryan, T. G. (2007). The challenge of identifying gifted/learning disabled students. International Journal of
Special Education, 22(3), 44-53.
Lyon, G. R. (1989). IQ is irrelevant to the definition of learning disabilities: A position in search of logic and data. Journal of
Learning Disabilities, 22, 504-506, 512.
Marland, S. P, Jr. (1972/1993). Education of the gifted and talented. Report to the Congress of the United States by the US
Commissioner of Education. In K. A. Heller, F. J. Mönks şi A. H. Passow (coord.), International handbook of research
and development of giftedness and talent (pp. 849-864). Londra: Pergamon Press.
Maslow, A. (1954). Motivation and personality. New York: Harper & Row.
McCoach, D. B., Kehle, T. J., Bray, M. A., Siegle, D. (2001). Best practices in the identification of gifted students with
learning disabilities. Psychology in the Schools, 38(5), 403–411.
Mönks, F. J. (1992). Development of the gifted child: The issue of identification and programmimg. In F. J. Mönks şi W.
Peters (coord.), Talent for the future (pp. 191-202). Maastricht: Assen.
Mönks, F. J., Pflüger, R. (2005). Gifted education in 21 European countries: Inventory and perspective. Nijmegen:
Radboud University Nijmegen.
Neihart, M. (2007). The socioaffective impact of acceleration and ability grouping: Recommendations for best practice.
Gifted Child Quarterly, 51(4), 330-341
Olson, R. K. (1985). Disabled reading processes and cognitive profiles. In D. B. Gray şi J. F. Cavanaugh (coord.),
Biobehavioral measures of dyslexia (pp. 215-244). Parkton, MD: York Press.
Popovici, D. V., Balotă, A. (2004). Introducere în psihopedagogia supradotaţilor. Bucureşti: Ed. Fundaţiei Humanitas.
Renzulli, J. S. (1977). The enrichment triad model: A guide for developing defensible programs for the gifted and talented.
Mansfield Center, CT: Creative Learning Press.
Renzulli, J. S. (1978). What makes giftedness? Phi Delta Kappan, 60, 180-184, 261.
Renzulli, J. S. (1983). Rating the behavioral characteristics of superior students. Gifted/Creative/Talented Journal, 19, 30-
35.
Renzulli, J. S. (1986).The three-ring conception of giftedness: A developmental model for creative productivity. In R. J.
Sternberg şi J. E. Davidson (coord.), Conceptions of giftedness (pp. 53-92). Cambridge: Cambridge University Press.
Rogers, K. B., Kimpston, R. D. (1992). Acceleration: What we do vs. what we know. Educational Leadership, 50(2), 58-61.
Schiff, M. M., Kaufman, A. S., Kaufman, N. L. (1981). Scatter analysis of WISC-R profiles for learning disabled children
with superior intelligence. Journal of Learning Disabilities, 14, 400-404.
Seligman, M. E. P. (1972). Learned helplessness. Annual Review of Medicine, 23, 407-412.
Senf, G. M. (1983). The nature and identification of learning disabilities and their relationship to the gifted child. In L. H.
Fox, L. Brody şi D. Tobin (coord.), Learning disabled/gifted children (pp. 37-49). Austin, TX: PRO-ED.
Silverman, L. K. (1989). Invisible gifts, invisible handicaps. Roeper Review, 12, 37-42.
Silverman, L. K. (1993). Counseling needs and programs for the gifted. In K. Heller, F. Mönks şi A. H. Passow (coord.),
The international handbook of research and development of giftedness and talent (pp. 631-647). Oxford: Pergamon
Press.
Silverman, L. K. (coord.) (1997a). Counseling the gifted and talented. Denver CO: Love.
Silverman, L. K. (1997b). The construct of asychronous development. Peabody Journal of Education, 72(3-4), 36-58.
Silverman, L. K. (2000). The two-edged sword of compensation: How the gifted cope with learning disabilities. In K. Kay
(coord.), Uniquely gifted: Identifying and meeting the needs of the twice-exceptional student (pp. 153–159). Gilsum,
NH: Avocus.
Stănescu, M. L. (2002). Instruirea diferenţiată a supradotaţilor. Iaşi: Polirom.
Sternberg, R. J. (Ed.) (1985). Conceptions of giftedness. Cambridge: Cambridge University Press.
Sutter, D. P., Wolf, J. S. (1987). Issues in the identification and programming of the gifted/learning disabled child. Journal
for the Education of the Gifted, 10(3), 227-237.
Tannenbaum, A. J. (1983). Gifted children: Psychological and educational perspectives. New York: Macmillan.
Tannenbaum, A. J. (1986). Giftedness: a psychosocial approach. In R. J. Sternberg şi J. E. Davidson (Eds.), Conceptions
of giftedness (pp. 21-52). New York: Cambridge University.
Taylor, C. W. (1964). Creativity, progress and potential. New York: McGraw-Hill.
Terrasier, J.-C. (1985). Dysynchronic – uneven development. In J. Freeman (coord.), The psychology of gifted children (pp.
265-274). New York: Wiley.
Torrance, E. P. (1979). Creativity and its educational implications for the gifted. In J. C. Gowan, J.
Khatena şi E. P. Torrance (coord.), Educating the ablest: A book of readings on the education of gifted
children (ed. a doua) (pp. 298-312). Itasca IL: Peacock.
Torrance, E. P. (1982). Growing up creatively gifted with learning disabilities. In W. M. Cruickshank şi J. W. Lerner (coord.),
Coming of age: The best of ACLD (Vol. 3) (pp. 24-35). Syracuse, NY: Syracuse University Press.
Van Tassel-Baska, J. (1986). Acceleration. In C. J. Maker (coord.), Critical issues in gifted education: Defensible programs
for the gifted (pp. 179-196). Rockville, MD: Aspen.
Van Tassel-Baska (1992). Planning effective curriculum for gifted learners. Denver, CO: Love.
Van Tassel-Baska, J. (1993). Theory and research on curriculum development for the gifted. In K. A. Heller, F. J. Mönks şi
A. H. Passow (coord.), The international handbook of research and development of giftedness and talent (pp. 365-
386). Londra: Pergamon Press.
Vernon, P. E. (1971). The structure of human abilities. Londra: Methuen.
Waldron, K. A., Saphire, D. G. (1990). An analysis of WISC-R factors for gifted students with learning disabilities. Journal
of Learning Disabilities, 23, 491-498.
Webb, J. T., Meckstroth, E. A., Tolan, S. S. (1982). Guiding the gifted child: A practical source for parents and teachers.
Columbus, OH: Ohio Psychology.
Webb, N., Dietrich, A. (2005). Gifted and learning disabled: A neuropsychologist’s perspective. Gifted Education
Communicator, 36, 3-4.
Whitmore, J. (1980). Giftedness, conflict, and underachievement. Boston: Allyn & Bacon.
Yerkes, R. M., Dodson, J. D. (1908). The relation of strength of stimulus to rapidity of habit-formation. Journal of
Comparative Neurology and Psychology, 18(5), 459-482.
Zisulescu, Şt. (1971). Aptitudini şi talente. Bucureşti: E.D.P.
C. Alte surse utile
http://gcq.sagepub.com/
http://www.eric.ed.gov
http://www.nagc.org
http://www.cec.sped.org
http://www.hoagiesgifted.org
http://gtworld.org/
http://www.davidsongifted.org/
http://www.apa.org/ed/schools/gifted/websites.aspx
http://www.prometheussociety.org
http://www.megafoundation.org/Ultranet/scores.htm
http://www.mensa.org/
http://www.mensa.org/country/romania
http://www.supradotati.ro/
http://giftededu.org/
http://giftededu.ro/
http://www.triplenine.org/
http://www.high-iq.net/
http://www.paulcooijmans.com/iqsocieties/grail.html
http://www.gigasociety.com/
http://www.megafoundation.org/ProgramsandProjects.html
http://www.intertel-iq.org/
http://www.innovativelearning.com/teaching/gifted_talented.html
http://onemansblog.com/2007/11/08/the-massive-list-of-genius-people-with-the-highest-iq/
http://www.highiqsociety.org/about-us.php
http://www.extremeintellect.com/
http://www.aagc.org/
http://www.tip.duke.edu/
http://www.gifted.uconn.edu/
http://cty.jhu.edu/
http://www.ctd.northwestern.edu
http://www.geri.education.purdue.edu/
http://www.ed.gov/programs/triotalent/index.html
http://www.marilynvossavant.com/
http://www.sidis.net/Sperling.htm
http://twicegifted.net
http://www.bced.gov.bc.ca/specialed/gifted/
www.msnbc.msn.com/id/10086479/
http://www.bmbf.de/pub/gifted_education_21_eu_countries.pdf
http://www.genius-hochbegabung.de/
http://www.elmundodelsuperdotado.com/Superdotacion.htm
http://www.surdouement.com/
http://www.wright.edu/
http://www.unl.edu/
http://www.iastate.edu/
http://www.greatschools.net
http://www.ncld.org
http://www.thenationalacademyforthegifted.org/
http://www.uniquelygifted.org/
http://www.cagifted.org/
http://www.gifteddevelopment.com
http://giftededucation.suite101.com/
http://www.resourceroom.net/
http://www.tfsd.k12.id.us/ss/GiftedandTalented.htm
http://epgy.stanford.edu/
http://esp.mit.edu/archives/outside.html
http://www.gifted.uconn.edu/sem/semexec.html
http://www.gifted.uconn.edu/siegle/Conferences/Wings/TotalTalentPortfolioSwitzerland.pdf
http://www.renzullihome.com/home/who.aspx
http://cty.jhu.edu/summer/summer-programs.html
http://www.tip.duke.edu/summer_programs/
http://www.ctd.northwestern.edu/summer/
http://www.geri.education.purdue.edu/youth_programs/Summer_Residential/Summer_Residential.html
http://www.fpspi.org/
http://www.odysseyofthemind.com/
http://www.greatbooks.org/
http://www.gifted.uconn.edu/gradprog.html
http://www.geri.soe.purdue.edu/academic_programs/high_ability_teaching_license.html
http://www.geri.soe.purdue.edu/academic_programs/med_in_gt.html
http://www.geri.soe.purdue.edu/academic_programs/Phd_in_gt.html
http://www.mdx.ac.uk/PIPupload/PG/PG-
Teaching%20and%20Education/MA%20Gifted%20Education/ 005X309.asp
http://www.coedu.usf.edu/main/departments/sped/gifteded/index.htm
http://cfge.wm.edu/jlvantassel-baska/JLVTFullVita.htm
http://education.missouri.edu/SPED/program_areas/gifted_masters.php
http://www.coe.unt.edu/GIFTED/academic.php
http://coe.ednet.lsu.edu/coe//ETPP/gifted/gifted_courses.html
http://www.hre.wvu.edu/sped/GiftedHome.htm
http://tip.duke.edu/node/903
http://www.gifted.com.hk/index.html

Elaborarea continuturilor tematice si a aplicatiilor practice s-a facut in concordanta cu cerintele actuale existente
pe piata muncii in domeniul educarii, recuperarii si insertiei socio-profesionale a persoanelor cu nevoi speciale
10. Evaluare
practice

de caz etc)
Standard minum de
performanţă
FISA DISCIPLINEI

1.4. Domeniul de studii Stiinte ale educatiei

2.1. Denumirea disciplinei PSIHOTERAPII COMPORTAMENTALE
seminar
2.4. Anul de studiu III 2.5. II 2.6. Tipul de E2 2.7.Regimul Ob


Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi -

4.1. de currinculum Psihologia educatiei
4.2. de competenţe De a interactiona cu copiii

5.1. de desfăşurare a cursului nu este cazul
5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului nu e cazul
Competenţe . Cunoaştere şi înţelegere ( cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice discip
profesionale  Fundamentelor stiintifice ale terapiilor comportamentale
 Antecedente-comportament-consecinte
Intarire pozitiva-intarire negativa -recompensa –pedeapsa-penalizare
Explicare şi interpretare ( explicarea şi interpretarea adecvată a unor idei, proiecte, proces
 Teoriile invatarii in relatie cu modelarea comportamentala;
 Conditionarea clasica si conditionarea operanta in relatie cu terapia comportamentala
 Procesul de accelerare sau de decelerare a comportamentului prin conditionare operanta;
Instrumental- aplicative (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor practice specific

utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare
 Proiectarea de planuri de interventie personalizata pentru copii cutulburari comporta
autism;
 Conducere unor activitati de interventie educationala in baza principiilor conditionarii clas
 Utilizarea tehnicilor de psihpterapie comportamentala in activitatea educationala, de recup
dezvoltare.
Competenţe Manifestarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de utilizarea terapiilor comportam
transversale  Cultivarea unui mediu suportiv fata de copii cu CES ,ca si fata de persoana care-i solic
Sprijinirea afirmari potentialului creativ si civic in grupurile mixte.
.

7.1. Obiectivul general al disciplinei Cunoasterea si dezvoltarea unor deprinderi de utilizare a
relaxare in imprejurari variate
7.2. Obiectivele specifice Cunoasterea fundamentelor teoretice ale terapiilor comp

- Cunoasterea domeniilor de aplicatie ale condition
instrumentale;
- Cunoasterea unui ansamblu sistematizat de tehnici d
in accelerarea unor comportamente si in decelerarea lor;
- Cunoasterea modalitatilor de interventie pentru mod
comportamente dezadaptative in conditiile intelegerii c
le-a generat si a beneficiilor ce le prezinta pentru persoan
- Dobandirea abilitatii de a alege modalitatea de anta
pentru comportamente ce se cer dezvoltate.
- Dobandirea abilitatii de a administra consecinta potriv
comportament ce se cere descurajat,anihilat.
- Dezvoltarea unor deprinderi de utilizare a tehnicilor d
imprejurari variate
8. Conţinuturi
Materialul pentru examinare:

- cărţile îndicale la bibliografie
- folder trimis pe email
- material oferit pe CD
- biblioraft pentru copiere
- site, link
1. 1 Obiectul de studiu al psihoterapiei compPrelegere interactiva - biblioraft pentru copiere
- site, link
relatia cu alte terapii de factura umanist
comportament; relatia antecedente –co
consecinte.
2. 2 Teoriile invatarii si domeniile de Prelegere interactiva cărţile îndicale la bibliografie
acestora; conditionarea clasica ;

instrumentala;principii
3 Modele ale invatarii si implicarea lor in actul Prelegere interactiva - site, link
educational;aplicatii pedagogice ale

conditionarii
4 Tehnici de interventie la nivel Prelegere interactiva - cărţile îndicale la bibliografie
comportamental:tehnici de accelerare a
comportamentului si tehnici de decelerare a
comportamentului
5 Interventia educativa asupra Prelegere interactiva biblioraft pentru copiere
comportamentelor- problema in cadrul

retardului mintal grav si al autismului
6 Tehnici ale psihoterapiei comportamentale – Prelegere interactiva biblioraft pentru copiere
tehnica stingerii comportamentelor nedorite

7 Tehnici de relaxare; tehnici respiratorii de Prelegere interactiva biblioraft pentru copiere
relaxare si domeniile de aplicare

8Tehnica desensibilizarii sistema Prelegere interactiva biblioraft pentru copiere
desensibilizarea in imaginativ; desensibilizarea in
9 Pihoterapia asertiva:comportamentul asertiv Prelegere interactiva - site, link
nonverbal; recunoasterea propriilor Joc de rol

drepturi;constientizarea propriilor
sentimente;exersarea raspunsului asertiv
10 Psihoterapia indirecta de rez Prelegere interactiva biblioraft pentru copiere
problemelor:identificarea situatiei problematice Prezentare de caz

resurselor;evaluarea suporturilor;etape si strategi
11 Optimizarea comunicarii:exprimarea Prelegere interactiva biblioraft pentru copiere
deschisa/ascultarea:tehnica dezarmarii ,tehnica exercitii

interogarii
12 Abordarea persoanelor dificile:pasiv agresivi, Prelegere interactiva biblioraft pentru copiere
tehnica antiagresiva pasiva,empatia,interogarea Rotirea in sarcini

focalizarii pe proces.
13 Psihoterapia de cuplu –modificari Prelegere interactiva biblioraft pentru copiere
comportamental/cognitiv Joc de rol
14 Tehnici de relaxare –antrenamentul autog Prelegere interactiva biblioraft pentru copiere
progresiva Jacobson. exercitii
Bibliografie
Lovaas, O .,I., (2003) Behavioral Traitment and Normal Educational and
Functioning in YoungChildren .Journalof Consulting and Clinical Psychology,
Holdevici , I., (2000) Psihoterapii scurte, Editura CERES.
vol. 55 n. 1, 3-9
Holdevici, I., (2002) Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de psihoterapie.
Editura Orizonturi...
C. Alte surse utile
Cucu-Ciuhan, G (2003) Educarea copilului cu devieri comportamentale. Editura SYLVI.
Woolfolk, A., (1990) Educational psychology, fuorth edition,Rutgers University...
1 Aplicatii ale teoriilor invatarii in mediu exercitiu
educational exemplificari/studiu de caz
2 Analiza aplicata a comortamentului in Studii de caz
educarea si recuperarea copiilor cu retard
mental sau cu autism
3 Importanta alegerii recompensei potrivite si Exercitii, studiu de caz
modalitatile de intarire a comportamentelor
dezirabile
4 Controlul consecintelor si intarirea/studiu de Simulare , joc de rol
caz
5 Invatarea de noi comportamente si intarirea /stu Simulare , joc de rol
6 Comportamentele indezirabile si intarirea negat Simulare , joc de rol
7 Menegementul clasei si folosirea simbolurilor i Simulare, exercitiu
8 Folosirea principiilor behavioriste pentru exercitii

schimbarea propriului comportament
9 Asertivitate /submisivitate /agresivitate si Studiu de caz , joc de rol
interpersonale.
10 Exersara asertivitatii in conditii adverse. Studiu de caz , joc de rol
11 Exersarea etapelor in rezolvarea probleme Studiu de caz , joc de rol

caz.
12 Strategiile de optimizare a Studiu de caz , joc de rol
comunicarii/exersare
13 Tehnicile de relaxare si sugestia /exersare. exercitii
14 Consilierea relatiilor de cuplu si Studiu de caz , joc de rol

comportamentala.
Bibliografie.
1. Bandler, R., (1985) Using your Brain for a Change, Steve Andres and Conaire Andres,Moab
2. Burns, D., (1989) The Feeling Good Handbook , A Plume Book,New York
3. Graham G., (1990) How to Change your Life, Real Option Press
4. Holdevici I., (1995) Autosugestie si relaxare, Editura Ceres,Bucuresti.

10. Evaluare
evaluare evaluare
10.4. Curs Continuă- realizarea Analiza de către colegii 5%
unui referat din a referatului/
tematica propusă traducerii prezentat/
prezentate
Finală – examen Evaluare sumativă- lucrare 70%
10.5. Seminar/ Continuă- realizarea Evaluarea criterială 10%

Laborator unui portofoliu cu
intaritori in functie de
diferite criterii
Finală- participarea la Evaluarea criterială 15%
analiza cazurilor analitică
prezentate, implicarea
in exercitii si in
rolurile puse in scens
Standard minum de
performanţă
Sa cunoasca principiile conditionarii clasice si a conditionarii operante
Sa stie sa adapteza intarirea la tipul de invatare si la persoana

FISA DISCIPLINEI


2.1. Denumirea disciplinei RECUPERARE SI EDUCATIE IN POLIHANDICAP
2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de E1 2.7.Regimul Ob.


Tutoriat 18
Examinări 2
Alte activităţi -

4.1. de currinculum Fundamentele psihopedagogiei speciale
4.2. de competenţe NU ESTE CAZUL

5.1. de desfăşurare a cursului Sala dotata cu videoproiector
5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului Sala dotata cu videoproiector si flipchart
1. Cunoaştere şi înţelegere ( cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice discipline)
 Cunoasterea principalelor trasaturi psihologice ale celor mai raspandite categorii de polihandicapuri
 Cunoasterea si aplicarea instrumentelor de evaluare in functie de fiecare categorie de polihandicap
 Cunoaste si evalueaza critic procesul de recuperare al fiecarei categorii de polihandicap.
2. Explicare şi interpretare ( explicarea şi interpretarea adecvată a unor idei, proiecte, procese, precum
 Aplica strategii de evaluare in functie de specificul persoanei cu polihandicap
 Apreciaza metodele de interventie in concordanta cu trasaturile polihandicapului
 Interpreteaza corect rezultatele procesului de interventie recuperativ-terapeutica in functie de
progresele subiectului cu polihandicap.
3. Instrumental- aplicative (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor practice specifice,
utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare)
 Defineste si selectioneaza directive de recuperare in functie de fiecare caz in parte
 Elaboreaza proiecte de recuperare pentru persoane cu polihandicap de diferite varste
 Demonstreaza capacitatea de a gasi solutii de interventie in domeniul terapiei persoanelor cu polihandicap
 Elaboreaza studii de caz si oferaconsultanta celorlalti specialisti implicati in recuperare
4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific/cultivarea
unui mediu ştiinţific centrat pe valori şi relaţii democratice/ promovarea unui sistem de valori culturale,
morale şi civice valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice/
implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice/ angajarea în relaţii de
parteneriat cu alte persoane-instituţii cu responsabilităţi similare/participarea la propria
dezvoltare profesională)
 Promoveaza valorile si drepturile persoanelor cu polihandicap in activitatea de recuperare in acord cu preve
interne si internationale.
 Manifesta creativitate in alegerea strategiilor de interventie recuperativ-terapeutice.
 Poseda capacitatea de a lucra in echipe de interventie multidisciplinare in procesul de recuperare.

profesionale  Evaluarea complexa a copiilor si tinerilor cu deficiente asociate din
punct de vedere educational si social;
 Operationalizarea conceptelor de baza utilizate in activitatea corectiv-
recuperativ-compensatorie curenta
 Cunoasterea principalelor metode si strategii de interventie utilizate in
cadrul interventiei psihopedagogiei in activitatile cu elevii autisti, cu
surdocecitate si paralizii cerebrale;
 Familiarizarea cu principalele echipamente si dispozitive utilizate in
activitatea cu elevii cu deficiente asociate;
 Insusirea unor limbaje alternative si augmentative utilizate in activitatea
cu elevii cu deficiente asociate;
 Proiectarea planurilor educative personalizate pentru elevii cu
polihandicap, in functie de varsta, profunzimea handicapurilor asociate
si serviciile de recuperare disponibile.
Competenţe  Responsabilitate si interactiune sociala, realizate prin implementarea

transversale principiilor si normelor de deontologie profesionala, bazate pe optiuni
valorice explicite in relatie cu drepturile si demnitatea persoanelor cu
handicap;
 Dezvoltarea personala si profesionala eficienta; cooperarea in echipe de
lucru profesionale, interdisciplinare caracteristice pentru desfasurarea
programelor de interventie specifica pentru persoanele cu polihandicap

7.1. Obiectivul general al disciplinei  asimilarea continuturilor teoretice si practice fundamentale,
referitoare la evaluarea si interventia psihopedagogica
complexa realizata ditr-o perspectiva interdisciplinara,
destinata recuperarii persoanelor cu handicapuri asociate
7.2. Obiectivele specifice • Cunoasterea principalelor caracteristici
psihologice ale celor mai raspandite
categorii de handicapuri.
• Initierea in strategiile psihopedagogice
generale si speciale folosite in cadrul
proceselor de terapie si recuperare ale celor
mai frecvente polihandicapuri.
• Insusirea tehnicilor fundamentale folosite
in evaluarea psihopedagogica a persoanelor
cu polihandicap.
• Formarea capacitatilor si abilitatilor
necesare pentru proiectarea programelor
individuale de interventie psihopedagogica
destinate compensarii starilor de
polihandicap.
• Cunoasterea modului de organizare si
functionare al caminelor spital din
Romania precum si a principalelor
proceduri destinate recuperarii copiilor cu
polihandicap utilizate in cadrul acestui tip
de institutii.
8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii (păstraţi
(păstraţi varianta aleasă de varianta aleasă de dvs.)
dvs.)
1 Definirea obiectului de studiu al - Prelegere - Suport de curs
psihopedagogiei polihandicapatilor .
Clasificarea polihandicapatilor . Evaluare.
Recuperare-caracteristici generale .
2 Polihandicapati orbi-surdo- - Prelegere - Biblioraf
muti(surdocecitate). Etiologie. Aspecte - Dezbatere pentru copiere
psihologice. Trasaturile caracteristice ale - Studiu de caz
principalelor procese si functii psihice.
Studii de caz realizate dupa lucrarile unor
orbi surdo-muti celebri-Hellen Keller so
Olga Skorohodova
3 Recuperarea si educarea persoanelor cu - Prelegere - Suport de curs
surdocecitate, alcatuirea programelor de interactiva
terapie individuala, destinate recuperarii
acestor categorii de persoane cu
polihandicap
4 Autismul - definire, etiologie . - Prelegere - Suport de curs
Caracterisiticile principale ale
sindromului Autist
5 Terapia autismului. Interventia cu - Prelegere - Biblioraft
mijloacele terapiei ocupationale-tehnici pentru copiere
de schimbarea comportamentului folosite
in autism. Obiectivele si structura
curriculum-ului destinat elevilor autisti
6 Polihandicapuri rezultate din asocierea - Prelegere - Suport de curs
handicapurilor fizice cu alte categorii de
handicap. Paralizie cerebrala. Definire,
clasificare, caracteristici psihologici.
Proceduri de recuperare
7 Spina bifida. Definire, clasificare, - Prelegere - Suport de curs
trasaturi psihologice. Programe de
interventie interdisciplinare
8 Deficiente mintale severe asociate. - Prelegere - Suport de curs
Handicap mintal asociat cu handicapuri
senzoriale. Sindromul Down - definire,
trasaturi caracteristice. Metode de
interventie specifice.
9 Metodologia elaborarii programelor de - Prelegere - Suport de curs
servicii personalizate pentru persoanele - Dezbatere
cu handicap, tehnici de colaborare cu - Studiu de caz
familia si alte categorii de specialist.
10 Limbaje augumentative de comunicare. - Prelegere - Suport de curs
Limbajele Makaton si BLIS. Descriere - Dezbatere - pictograme
generala si utilizare practica in activitatile - Studiu de caz
de recuperare psihopedagogica.
11 Programe individuale de terapie si - Prelegere - Suport de curs
stimulare pentru persoane cu - Dezbatere - Model de PEI
polihandicap-metodica alcatuirii unui - Studiu de caz
curriculum de baza si a fiselor personale.
Tehnici fundamentale pentru formarea
deprinderilor si capacitatilor in domeniile
esentiale pentru adaptarea la viata
cotidiana. (autonomie personala,
autoservire, autoingrijire, senzorial,
receptiv, motric, cognitiv, comunicare,
comportamental si social).
12 Caminele spital-principalele institutii - Prelegere - Suport de curs
romanesti destinate recuperarii copiilor cu interaciva - Biblioraft
polihandicap;organizare si functionare. - Studii de caz pentru copiere
Caracteristicile generale ale programelor
de interventie realizate in cadrul acestor
institutii.
Bibliografie
1. AITKEN S., BUULTJENS M., CLARK C., EYRET J. (2007) – Procesul de predare - invatare la
copiii cu surdocecitate - Contact – Comunicare – Invatare, Edit. SEMNE, Bucuresti.
2. McINNES J.M., TREFFRY J.A.-Copilul cu surdocecitate-Ghid de dezvoltare, Edit. SEMNE
94, 2000 .
3. MURESAN C.-Autismul infantil- Structuri psihipatologice si terapie complexa, Edit. Presa
Universitara Clujeana, 2004 .
4. POPOVICI D. V. (2012) – Recuperarea copiilor cu polihandicap, Chisinau, Rep. Moldova.
5. POPOVICI D.V., STANICA I., POPA M., ROZOREA A., MUSU I.-Psihopedagogia
speciala; deficiente senzoriale, Edit. Pro-Humanitate, Bucuresti, 1997
6. PREDA V.-Probe de psihodiagnostic pentru evaluarea copiilor deficienti, Univ. Babes-
Bolyai, Cluj-Napoca, Colectia Psihoped-info, nr 1-2/1997 .
7. VERZA E. – Delimitari conceptuale in autism, in Revista de Educatie Speciala, nr 2/1993 .
8. VERZA E., VERZA F.E. (2011) – Tratat de psihopedagogie speciala, Edit. Universitatii din
Bucuresti.
...
C. Alte surse utile
...
1. Discutarea trasaturilor psihologice - dezbatere Suport bibliografic
generale ale unor categorii de
persoane cu polihandicap si
implicatiile acestora asupra
interventiei recuperativ-terapeutic
2. Caracteristici psihologice ale - dezbatere Suport bibliografic

copilului cu deficiente
multisenzoriale . Dezvoltarea
sociala si afectiva, comunicarea,
dezvoltarea deprinderilor motorii.
Orientarea si mobilitatea .
Dezvoltarea deprinderilor
perceptive si cognitive .
3. Caracteristici psihologice ale - Studii de caz - Suport
copilului cu deficiente bibliografic
multisenzoriale . Dezvoltarea
sociala si afectiva, comunicarea,
dezvoltarea deprinderilor motorii.
Orientarea si mobilitatea .
Dezvoltarea deprinderilor
perceptive si cognitive .
4. Etiologia si descrierea clasica a - Dezbatere - Suport

autismului infantil . Diagnostic - Referate bibliografic
diferential si particularitati
psihogentice in autism
5. Metode de evaluare folosite in - Dezbatere - Studiu de caz
autism . Descrierea si aplicarea - Studii de caz
unor chestionare si scale de
observatie a
comportamentului(Rimland;
Freenia; ECA Schapler; PPE etc.)
. Importanta unei evaluari
ecologice a copilului autist .
6. Strategii terapeutice utilizate in - STAD (Student - Suport

recuperarea copiilor autisti . Team bibliografic
Terapia psihoanalitica . Terapia Achievement
educationala . Terapia Division)
- Metoda
comportamentala . Tehnici de
invatarii pe
interventie vizand modificarea grupe mici
comportamentelor specifice
autiste . Sistemele TEACCH si
ABA . Elaborarea planurilor
complexe de interventie pentru
copii autisti .
7. Trasaturi psihologice ale - Dezbatere - Suport

polihandicapurilor cu handicap referate bibliografic
fizic de baza . Paralizii cerebrale
si Spina Bifida. Caracteristicile
programelor de recuperare la
aceasta grupa de persoane cu
polihandicap .
8. Trasaturi psihologice ale - Dezbatere - Material

polihandicapurilor cu handicap - Studii de caz didactic
fizic de baza . Paralizii cerebrale - Softuri pt.
si Spina Bifida. Caracteristicile computer
programelor de recuperare la
aceasta grupa de persoane cu
polihandicap .
9. Curriculum adaptat pentru elevii - Dezbatere - Suport

cu polihandicap . Utilizarea - Studii de caz bibliografic
activitatilor de terapie
ocupationala in cadrul planurilor
educative personalizate pentru
elevii cu polihandicap
10. Evaluarea copiilor cu - Dezbatere - Suport
polihandicap cu scale de - Studii de caz bibliografic
comportament si dezvoltare .
Notiuni legate de prezentarea si
aplicarea unor scale frecvent
utilizate in procesul de
psihodiagnoza pentru elevi cu
polihandicap . Scalele Denver
Portage Gunzburg si Scala
comportamentelor de adaptare
(AAMD)
Bibliografie
1. AINSCOW M.- Early learning skills analysis, David Fulton Publishers, London,
1989 .
2. BROLIN D.E.- Vocational preparation of persons with handicaps, (second
edition), Bell&Howell Co. 1982
3. DAMASCHIN D. – Defectologie, EDP, 1973 .
4. GORGOS C.(coord)- Vademecum in psihiatrie, Edit.Medicala, 1985 .
5. HATHAZI A. – Evaluarea copilului cu surdocecitate-Indrumator metodic-SENSE
INTERNATIONAL ROMANIA, Edit. SEMNE, 2004 .
6. KELLER H.- Povestea vietii mele, Institutul European, Iasi, 1992
7. VERZA E., VERZA E.F. (coord) – Tratat de psihopedagogie speciala, Edit.
Universitatii din Bucuresti, 2011.
8. VLAD M. – Dictionar encyclopedic de psihopedagogie speciala, Edit. Fundatiei
“Gheorghe Marin Speteanu”, Bucuresti, 2009.

• In urma parcurgerii disciplinei “Recuperare si educatie in Polihandicap”, se vor forma
competentele fundamentale implicate in proiectarea si implementarea terapiilor specifice
pentru persoanele cu polihandicap, crescand eficienta actului educational-terapeutic pentru
aceste categorii de persoane.
10. Evaluare
10.4. Curs Raspuns corest la Examen scris (test 60%
itemi grila)
Evaluare sumativa
10.5. Seminar/ Minim trei contributii Tabel de frecventa 20%

Laborator (ex. Referat, studiu de
caz, interventie in
dezbatere)
Elaborarea unui Plan Proiecte 20%
de interventie pentru
recuperarea persoanei
cu polihandicap
Standard minum de Obtinerea notei 5 la lucrarea scrisa;
performanţă Prezenta si interventii la minim 50% din seminarii
FISA DISCIPLINEI


2.1. Denumirea disciplinei TERAPIA OCUPATIONALA PENTRU PERSOANELE CU
HANDICAP
2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de E1 2.7.Regimul Ob.

teren
Tutoriat 16
Examinări 2

4.1. de currinculum Fundamentele psihopedagogiei speciale
-Fundamentele psihologiei

5.1. de desfăşurare a cursului AMFITEATRU – VIDEOPROIECTOR
5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului TABLA DE CURS, VIDEOPROIECTOR,
FLIPCHART
1. Cunoaştere şi înţelegere ( cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice discipline)
 Cunoaste si intelege principalele notiuni ale domeniului terapiei ocupationale T.O.
 Caracterizeaza si defineste principalele tipuri de activitati voluntare in scop terapeutic .
 Cunoaste influenta ocupatiilor asupra dezvoltarii functiilor si proceselor psihice
 Descrie desfasurarea pe etape a procesului de tarapie ocupationale de diferite varste
 Utilizeaza adecvat principalele notiuni legate de domeniile T.O. ( ergoterapie, artterapie loisir si formarea deprinderilor
 de viata cotidiana
2. Explicare şi interpretare ( explicarea şi interpretarea adecvată a unor idei, proiecte, procese, precum
 Adopteaza principalele principii si teorii ale T.O. la activitatea cu persoanele cu handicap
 Interpreteaza corect rezultatele evaluarilor specifice domeniilor T.O. in diferite categorii de persoane cu handicap.
 Poseda capacitatea sa adapteze metodele si echipamentele in functie de varsta si deficientele subiectului implicat in
procesul de T.O.
3. Instrumental- aplicative (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor practice specifice,

utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare)
 Realizarea , evaluarea subiectilor cu scale de evaluare si liste de control specifice domeniului T.O.
 Elaboreaza proiecte de ergoterapie, artterapie loisir si formarea deprinderilor de viata cotidiana pentru diferite categorii
de persoane cu handicap.
 Proiecteaza echipamente si dispozitive in functie de nevoile subiectilor inclusi in recuperare
 Demonstreaza capacitatea de a gasi solutii adecvate pentru problemele legate de adoptarea subiectilor la medicina
 Poseda capacitati si deprinderi pentru amenajarea unui atelier de T.O.
4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific/cultivarea

unui mediu ştiinţific centrat pe valori şi relaţii democratice/ promovarea unui sistem de valori culturale,
morale şi civice valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice/
implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice/ angajarea în relaţii de
parteneriat cu alte persoane-instituţii cu responsabilităţi similare/participarea la propria
dezvoltare profesională)
 Poseda capacitatea de a lucra in echipe interdisciplinare de T.O.
 Promoveaza drepturile persoanelor cu handicap in activitatile de T.O.
 Respecta valorile etice si deontologice ale profesiei de terapeut ocupational
 Manifesta creativitatea in alegerea strategiilor si adoptarea echipamentelor pentru T.O
profesionale Competenţe profesionale:
 Cunoasterea competentelor fundamentale, teoriilor si structurii
procesului de terapie ocupationala;
 Operationalizarea conceptelor de baza utilizate in evaluarea si
interventia din domeniul terapiei ocupationale;
 Invatarea metodelor de interventie bazate pe activitati practice, utilizate
in terapia ocupationala;
 Adaptarea dispozitivelor si echipamentelor utilizate in cadrul
interventiilor in functie de nevoile specifice ale persoanelor cu
handicap;
 Proiectarea planurilor de interventie din domeniul ergoterapiei,
artterapiei si formarii deprinderilor de viata cotidiana in functie de
varsta, sexul, tipul handicapului si cerintele mediului de existenta al
subiectului.
Competenţe  Respectarea si aplicarea principiilor si normelor de deontologie profesionala,

transversale bazate pe optiuni valorice explicite in relatie cu drepturile si demnitatea
persoanelor cu handicap;
 Dezvoltarea capacitatilor si abilitatiulor esentiale pentru dezvoltarea personala si
sociala, cooperarea eficienta in cadrul echipei de interventie interdisciplinara,
caracteristica interventiei complexe pentru recuperarea persoanelor cu handicap

7.1. Obiectivul general al disciplinei invatarea conceptelor si tehnicilor esentiale implicate in
evaluarea si interventia recuperativ-terapeutica la persoanele
cu handicap, utilizate in terapia ocupationala
8. Conţinuturi
1. Scurt istoric al practicilor de terapie cu Prelegere interactiva Suport de curs

accent pe terapia ocupationala.
Originile tratamentului ocup[ational.
Terapia si medicina secolului XVII-
XIX. Fondatori ai profesiei de terapist
ocupational. Transformarea terapiei
ocupationale intr-o stiinta moderna.
Situatia actuala in domeniul terapiei
ocupationale si noile standarde.
2. Principii si orientari contemporane ale Prelegere interactiva; Suport de curs;

terapiei ocupationale. Principii de baza blended learning Link-uri;
ale T.O. . Orientarea comportamentului Dosar pt. copiere
ocupational . Orientarea
neurocomportamentala . T.O.
preventiva si comunitara . T.O.
psihiatrica . Concluzii cu privire la
principalele curente ale T.O.
3. Bazele teoretice si filozofia T.O.; Prelegere interactiva Suport de curs

delimitari conceptuale moderne .
Obiectivele T.O. . Interventia in T.O. .
Evaluarea in T.O. .
4. Terapia ocupatiilor . Forme de ocupatie Prelegere interactiva Suport de curs

. Ocupatia ca forma de tratament . Studii de caz Link-uri
Dimensiunea biologica . Dimensiunea
sociala . Relatia dintre ocupatie si
terapie .
5. Interventia in T.O. . Procesul rezolvarii Prelegere interactiva Suport de curs

de probleme .
6. Relatia terapie ocupationala-dezvoltare Prelegere interactiva Suport de curs

. Formarea deprinderilor adaptative .
7. Relatia terapie ocupationala-dezvoltare Prelegere interactiva Suport de curs
senzori-motorie . Teorii despre senzatii Blended learning Link-uri
. Procesul integrarii senzoriale .
Constructii neuropsihologice .
Sindroamele, disfunctiile si terapia lor .
8. Relatia T.O. si dezvoltarea Prelegere interactiva Suport de curs

comportamentului . Studii de caz
9. Legatura recuperare-T.O. . Terapia Prelegere interactiva Suport de curs

ocupationala folosita in psihiatrie si
recuperarea . Recuperarea
handicapatilor fizici .
10. Metode de evaluare folosite in T.O., Prelegere interactiva Suport de curs

clasificare si caracteristici .
11. Aplicatii terapeutice ale activitatilor . Prelegere interactiva Suport de curs

Caracterizarea activitatilor de terapie
ocupationala . Factorii care intervin in
selectia activitatilor cotidiene si casnice
12. Procesul T.O., tratament, conservarea Prelegere interactiva Suport de curs

starilor, recuperare si prevenire .
13. T.O. pentru handicapatii mintal . Prelegere interactiva Suport de curs

Definire. T.O. pentru copiii deficienti Studii de caz Link-uri
mintali, cu scopuri educative si
recuperatorii . Structura programelor de
T.O. pentru handicapatii mintal .
Cooperarea cu familia in scopul
realizarii, in comun, a unor activitati de
T.O.
14. T.O. pentru handicapatii senzoriali . Prelegere interactiva Suport de curs

Consideratii asupra desfasurarii Studii de caz Link-uri
activitatilor de terapie ocupationala cu
deficientii senzoriali . Realizarea
mobilitatii, obiectiv fundamental .
Metode si procedee specifice de terapie
pentru aceasta categorie de handicapati
.
Bibliografie
... POPOVICI. D.V.(coord.), MATEI, R. - Terapie ocupationala pentru persoane cu deficiente,
Edit. Muntenia, Constanta ,2005
... 1. PAUNESCU C.,MUSU I.-Recuperarea medico-pedagogica a copilului handicapat
mintal, Edit. Medicala, Bucuresti, 1990
2. PAUNESCU C.-Terapia educationala a persoanelor cu disfunctii intelective, Edit.ALL,
1999
3. POPESCU AL.- Terapia ocupationala si ergoterapia, Edit. Medicala, Bucuresti, 1986
4. MUSU I.(coord.), TAFLAN A., –Terapia educationala integrata, Edit. Pro Humanitate,
1997
5. PREDA V.– Terapii prin mediere artistica, Presa Universitara Clujana, Cluj-Napoca,
2003
6. DAN MIRELA-Introducere in Terapia Ocupationala, Edit.Universitatii din Oradea,
2005.
7. SHUSTER A. – Terapia ocupationala, Edit. PSIHOMEDIA, 2011
C. Alte surse utile

...
1. Terapia prin ocupatie si munca . referat Link-uri adecvate
Notiuni introductive. Terapie
integratorie, terapie institutionala.
Recuperare, reabilitare, reedeucare.
Terapie ocupationala si ergoterapie-
diferentiere, acceptiunea franceza,
acceptiunea anglo-saxona, varianta
romaneasca. Evolutia eroterapiei in
Romania. Scopul ergoterapiei-necesitati
, posibilitati.
2. Obiectivele si efectele ergoterapiei. referat Link-uri adecvate

Fazele principiului de ergoterapie –
evaluarea formativa, elaborarea
planului de terapie, executarea
tratamentului prin munca , evaluarea.
Analiza activitatii propuse pentru
ergoterapie, tehnici de facilitare a
activitatii. Mijloacele ergoterapiei,
metode de terapie.
3. Forme de ergoterapie la persoanele cu Referat Suport Bibliografii

afectiuni psihice si deficiente mintale si Studii de caz
motorii. Ergoterapia la deficientii
mintal. Ergoterapia in bolile motorii.
4. Ergoterapia la deficienti senzoriali. Referat Studiu de caz

Atelierele protejate. Tipuri de activitati. Studii de caz
Ergoterapia la copilul de varsta mica.
5. Specificul ergoterapiei la copii si Analiza comparativa Studiu de caz

varstnici. Rolul ergoterapiei la copiii Demonstratie
normali si cu handicap. Forme de
activitati de ergoterapie realizate in
scoala generala si speciala. Proiectarea
activitatilor de ergoterapie in scoala.
Rolul ergoterapiei in recuperarea
varstnicilor- scop, cerinte, etape.
6. Elemente practice ergoterapie . Prezentare Suport bibliografic

Organizarea atelierului de ergoterapie .
Conditii ergonomice-ambianta, utilaje,
domenii. Legislatie. Rolul si atributiile
ergoterapeutului.
7. Forme si activitati de ergoterapie . Prezentare Suport bibliografic

Impletituri, olarit, ceramica, tapiserie,
tesaturi, tricotaje, brodat. Sudura si
lacatuseria, feroneria , strungaria.
Muncile de birou (desenator, calculator,
computer, dactilograf). Mecanica fina
(depanare aparatura electrica).
Activitati tipografice, imprimerie.
Gradinarit, activitati agro-zootehnice.
Activitati utilitar-gospodaresti.
8. Caracteristicile distincte de arterapie. Prezentare Suport bibliografic

Tranzitia de la joc la arta. Problematica
sublimarii in arta. Imaginea ca
substitut. Obiectivele psihoterapiei de
expresie.
9. Modalitatile psihoterapiei prin arta . Studii de caz Studii de caz

Modelajul. Desenul. Sculptura. Pictura.
Muzica. Dansul. Declamatia
(dramaterapia)
10. Valentele terapeutice si Studii de caz Studii de caz

psihodiagnostice . Folosirea desenului
in procesul de structurare a psihicului .
Tehnicile proiective .Desenul ca
demers terapeutic .
11. Materiale folosite in arterapie . Prezentare Suport bibliografic
Culoarea si intelectul;culoarea ca
expresie emotionala . Materiale moi,
materiale dure .
12. Meloterapia . Simbolismul muzical . Demonstratie, Studiu de Material didactic

Valentele terapeutice ale muzicii . caz
Meloterapia activa si pasiva . Rolul
ritmului in meloterapie .
13. Specificul meloterapiei la handicapatii Studiu de caz, Studiu de caz

mintali . Dansul si dramaterapia . Demonstratie
14. Arterapia si relatiile de grup Prezentare Suport bibliografic

.Fenomenul de transfer .Rolul arterapiei
in procesul de recuperare .
Bibliografie:
1. BALTES F.R. – Emotiile induse de muzica correlate psihofiziologice si diferente
interindividuale, Edit. ASCR Cluj-Napoca, 2012
2. BRINZEI P.-Itinerar psihiatric, Edit. Junimea, 1979
3. BONCHIS E. – Desenul si dezvoltarea cognitiva a copilului, Edit. Universitatii din
Oradea, 2010
4. CROTTI E. – Desenele copilului tau, Edit. Litera International, 2010
5. ENACHESCU C.- Igiena mintala si recuperarea bolnavilor psihici, Edit.Medicala,
Bucuresti, 1979
6. ENACHESCU C.-Elemente de psihologie proiectiva, Edit. Stiintifica, Bucuresti, 1973
7. KRAMER E.-Childhood and art therapy, Schooken Books, 1978, U.S.A.
8. PARKER L. SCOTT-Improving occupational programs for the handicapped
U.S.department of Health Education and Welfare Office of Education , 1985
9. VERZA E., VERZA F.E. – Trata de psihopedagogie speciala, Edit. Universitatii din
Bucuresti, 2013

 listaţi câteva aşteptări şi arătaţi cum le soluţionaţi-
- Am insistat pe formarea abilitatilor implicate in problematici specifice persoanelor cu handicap si
alegerea activitatilor in functie de un potential recuperator cat mai ridicat.
- Continutul corespunde standardelor ocupationale ale profesiilor de psihopedagog si terapeut
ocupational.
10. Evaluare
evaluare evaluare
itemi grila)
Evaluare sumativa
10.5. Seminar/ Minim trei contributii Tabel de frecventa 20%

Laborator (ex. Referat, studiu de
caz, interventie in
dezbatere)
Elaborarea unui Plan Proiecte 20%
de interventie de T.O.
(ergoterapie,
artterapie, formarea
deprinderilor de viata
cotidiana
Standard minum de Obtinerea notei 5 la lucrarea scrisa;
performanţă Prezenta si interventii la minim 50% din seminarii

Fisa Disciplinei: 1. Date Despre Program

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fisa Disciplinei: 1. Date Despre Program

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FISA DISCIPLINEI

1. Date despre program

2. Date despre disciplină

2.2. Titularul activităţilor de curs

3. Timpul total estimat

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului • sala de curs

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.2. Obiectivele specifice • Studierea cauzelor complexe ale tulburarilor de invatare

Obiect, domeniu de studiu şi aplicaţie şi metode ale Conferinţă

A. Suport de curs principal

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

10.5. Seminar/ Prezența 15%

Anul de studiu 1 Semestrul* 1 Tipul de evaluare finală (E / V / C) E1

Psihologie si Stiintele Educatiei Numărul total de ore (pe semestru) din

Profilul Total C** S L P

Specializarea Pedagogie/Psihopedagogie speciala 56 28 28

Competente generale (competentele generale sunt mentionate in fisa specializarii)

2. Explicare si interpretare (explicarea si interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a

I. Repere epistemologice privind stiintele

prelegere, referate, analiza comentariu critic de text, dezbateri

La stabilirea notei finale se iau în considerare Ponderea in notare, exprimata in %

- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator

- testarea periodică prin lucrări de control

- testarea continuă pe parcursul semestrului 30% (seminar)

- activităţile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc

- alte activităţi (precizaţi) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cerinţe minime pentru nota 5 Cerinţe pentru nota 10

1. Descifrarea şi studiul notiţelor de curs 10 8. Pregătire prezentări orale

1. Date despre program

2. Date despre disciplină

3. Timpul total estimat

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

Competenţe 1. Manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de cunoaşterea şi

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

8.1. Curs Metode de predare Observaţii

5. Metode de cercetare în psihologie Conferinţă Cărţile îndicate la

A. Suport de curs principal

ZLATE, M., (1999). Psihologia mecanismelor cognitive, Iaşi, Editura Polirom.

C. Alte surse utile

Seminar Metode de predare Observaţii

10.5. Seminar/ Nivelul de cunoștiințe Lucrare scrisă 20%

1. Date despre program

2. Date despre disciplină

2.3. Titularul activităţilor de seminar

3. Timpul total estimat

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului • sala de curs

C1.2 Operationalizarea conceptelor de baza utilizate in psihodiagnoza persoanelor cu CES si

C2.1 Definirea, clasificarea si alegerea metodelor, tehnicilor si procedeelor utilizate in interventia

C2.2 Interpretarea adecvata a cunostintelor teoretice in vederea elaborarii unor programe

C3.1 Definirea, clasificarea si selectia strategiilor continuturilor si mijloacelor de proiectare si

C3.2 Utilizarea adecvata a cunostintelor fundamenlate ale domeniului psihopedagogiei speciale in

C4.1 Descrierea strategiilor de comunicare adaptate diferitelor categorii de persoane cu CES

CT2 Cooperarea eficienta in echipe de lucru profesionale, interdisciplinare, specific desfasurarii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Psihopedagogia specială în cadrul ştiinţelor Conferinţă Suport de curs

Handicapul de intelect. Conceptul de handicap de Conferinţă Suport de curs

Specificul activităţii psihice în handicapul de intelect. Conferinţă Suport de curs

Organizarea procesului instructiv-recuperativ pentru Conferinţă Suport de curs