Sunteți pe pagina 1din 1

Tulburarile de atentie (disprosexiile)

referat Atentia este o functie psihica ce consta in activarea, tonifierea, mobilizarea, focusarea selectiva si concentrarea proceselor psiho-comportamentale, avand ca scop reflectarea optima a realitatii si autoreglarea eficienta a activitatii. Dezvoltarea ei se face in paralel cu aceea a functiilor senzoriale de care este sustinuta, incepand cu luna a doua de viata. De la varsta de 4 luni cand apar primele elemente ale curiozitatii, atentia se dezvolta progresiv pana la pubertate prin activitatea ludica, prin educatie si socializare, trecand de la caracterul spontan si motivatiile afectiv-senzoriale la caracterul voluntar si motivatiile sociale si spirituale. Caracteristicile atentiei : - volumul - concentrarea - stabilitatea - distributivitatea - comutativitatea Dupa gradul de implicare a vointei distingem: - atentia voluntara - atentia involuntara Tulburrile de atenie (disprosexiile) pot fi mprite n: - hiperprosexii: exagerarea orientrii selective a activitii de cunoatere, - hipoprosexii: diminuarea orientrii selective a activitii de cunoatere, - aprosexii: dispariia oricror posibiliti prosexice. Disprosexiile pot interesa att atenia involuntar, cit i atenia voluntar. Hiperprosexiile: sunt ntlnite frecvent n strile maniacale, se refer la tot aspectul comportamental sau la manifestri de mai mic amplitudine, n stri de excitaie i de uoar intoxicaie. Hiperprosexiile au un caracter selectiv, manifestndu-se ntr-un anumit sector al vieii psihice sau sub un anumit coninut ideativ. La melancolici hiperprosexia este ndreptat asupra ideilor depresive, de culpabilitate, de ruin etc. La cenestopai i hipocondrici hiperprosexia este orientat asupra strii de sntate a organismului, asupra funcionrii sale. asupra fenomenologiei somatice pe care aceti bolnavi o dezvolt. La delirani i n paranoia, hiperprosexia este legat de tema delirant, fiind orientat asupra tuturor evenimentelor, situaiilor sau persoanelor implicate n sistemul delirant respectiv. Bolnavii fobici i obsesionali manifest gradul cel mai nalt de hiperprosexie n legtur cu fobiile i obsesiile lor de la care nu-i pot distrage atenia. Hipoprosexiile pot fi de intensitate variabil, ajungind n stri confuzionale grave la aprosexie. Se ntlnesc n: strile de surmenaj, de irascibilitate i de anxietate, n toate strile aflate sub un nivel optim cognitiv impus de o corect desfurare a funciei prosexice, ca de exemplu n strile de insuficient dezvoltare cognitiv (oligofrenii), strile de deteriorare cognitiv (predemene i demene) etc., apar i n schizofrenie, unde mbrac ns un caracter special prin comutrile motivaionale incomprehensibile ale acestor bolnavi, n toate strile confuzionale. Aprosexiile apar in starile confuzionale, in oligofreniile severe si in stadiile avansate ale dementelor.