Sunteți pe pagina 1din 2

Crizele adaptative ale varstnicului si fazele terminale referat

Btrneea a fost vzut ca o condiie ingrat, a fost respins i chiar ridiculizat. n funcie de tipul de societate, viziunea asupra btrneii este diferit: n societile de tip tradiionalist, nchise, stabile, btrnii sunt preuii i stimai, ei ntruchipeaz virtuile morale, nelepciunea, cumptarea. n societile moderne, deschise la schimbare, instabile, marcate de crize, bptrneea i btrnii sunt respinsi, sunt asociai cu inutilitatea, nebunia chiar. Crizele prin care trec persoanele de vrsta a treia sunt, de fapt, o combinaie ntre factorii procesului de mbtrnire, modificrile ce apar n viaa social, profesional, familial, economic. Toate acestea pot determina stresul, cel care poate duce la diverse comportamente precum alcoolismul, depresia. Factorii stresani acioneaz de cele mai multe ori n mod concomitent, astfel c posiblitile adaptative ale individului sunt diminuate. Printre aceti factori stresani se numr deficienele senzoriale i fizice, mbolnvirile, pierderea veniturilor, pensionarea, modificarea condiiilor de locuit, modificarea statutului i rolului social, doliul, pierderi. Trirea subiectiv a individului indic prezena unei crize, mai degrab dect situaia stresant n sine. A evalua crizele psihologice specifice vrstei naintate este destul de dificil, deoarece personale aflate n aceast situaie evit s se adreseze specialitilor din diverse motive. De cele mai multe ori, personale care beneficiaz de servicii de consiliere sunt cele deja instituionalizate. Pe de alt parte, cei care beneficiaz de serviciile de consiliere sunt i membrii familiei, care se simt depii. Consilierea acestora ajut la evitarea instituionalizrii persoanei vrstnice. Consilierul pune accent pe autonomie i independen, beneficiarul fiind cel ce identific i depete problemele. Consilierea are scopul de a media ntlnirea dintre ceea ce este beneficiarul i ceea ce ar fi bine s fie i vrea s fie acesta, cu alte cuvinte faciliteaz acceptarea i nelegerea propriei situaii i a cele viitoare, l ajut pe beneficiar s se ajute singur, s i sporeasc capacitatea de decizie, de relaionare i comunicare, l ajut s gseasc armonia interioar i cea cu cei din jur, s accepte criticile celor din jur i respingerea acestora, s gseasc posibiliti de soluionare a problemelor de natur emoional. Esenial n consiliere este facilitarea nelegerii schimbrilor, dar i depirea unor momente dramatice. Problemele cu care se confrunt cel mai adesea vrstnicii sunt legate de pierderi i doliu, depresie, consumul de alcool, maladiile cronice i deteriorarea cognitiv care i aduc ntr-un anumit stadiu de neajutorare. Cu toate acestea, apar i modificrile de rol i dinamic n structura familiei, nu de puine ori gsindu-se n situaia de a fi ndeprtai, uitai, nevalorizai sau, la extrem, exploatai i btui, inui n condiii neadecvate. n cadrul spaiului terapeutic, pacientul are posibilitatea de a-i explora i clarifica resursele i slbiciunile, de a-i mbunti calitatea vieii. n relaia cu consilierul/terapeutul sunt importante ncrederea, respectul i confidenialitatea, astfel nct, persoanele vrstnice s se poat simi n siguran pentru a-i putea analiza i surprinde propria via emoional, propriile credine i comportamente. Stabilirea diagnosticului de faza ireversibila, sau de faza incurabila, reprezinta o etapa foarte importanta in evolutia unei boli cronice, si are un impact grava supra psihicului bolnavului deoarece ea ii anunta sfarsitul. De aceea diagnosticul de faza incurabila trebuie stabilit cu mare atentie, daca se poate de mai multi medici. De multe ori acest diagnostic se stabileste de specialistii care au ingrijit bolnavul respectiv. Uneori diagnosticul trebuie staabilit de medicul de familie care este bine sa solicite ajutorul specialistului respectiv. Diagnosticul de faza ireversibila este un diagnostic evolutiv care se stabileste treptat, si se bazeaza pe lipsa de raspuns a bolnavului si chiar pe agravarea bolii in pofida tratamentului administrat. Daca la acesta se mai adauga si varsta foarte inaintata a bolnavului, diagnosticul de faza ireversibila devine si mai plauzibil. Diagnosticul de faza incurabila este o veste foarte rea, deoarece ea presupune decesul intr-o perioada relativ scurta a bolnavului. Pentru a comunica diagnosticul de faza incurabila, medicul trebuie sa stabileasca mai intai daca bolnavul ar dori sa stie acest lucru si daca este pregatit sa il afle, iar in cazul in care bolnavul ar dori sa stie adevarul despre boala sa, medicul trebuie sa-i comunice bolnavului acest lucru cu mult tact: - Sa caute timpul si locul potrivit - Sa respecte sensibilitatea bolnavului - Sa foloseasca expresii potrivite nevelului de intelegere a bolnavului - Sa dea dovada de atasament si de compasiune - Sa raspunda la intrebarile bolnavului - Sa nu excluda orice speranta a bolnavului

- Sa stabileasca obiective realiste - Sa-l asigure pe bolnav ca va face tot ce este posibil - Si ca va tine seama de parerile bolnavului. Desi boala este incurabila si nu se mai poate face nimic pentru a opri evolutia bolii, bolnavul are dreptul la un sfarsit demn. Conform Declaratiei privind drepturile pacientului, orice persoana are dreptul la o ingrijire umana si de a muri in demnitate. Deoarece faza incurabila este de obicei insotita simptome care afecteaza grav calitatea vietii bolnavului, chiar daca evolutia bolii de fond nu mai poate fi influentata, trebuie facut tot ce este posibil pentru a combate aceste simptome si a face viata bolnavului cat mai suportabila. Durerea este prezenta in foarte multe boli ireversibile si aproape la toti bolnavii cancerosi. Poate fi de tip visceral sau de tip somatic si poate avea intensitati diferite. Intensitatea durerii a fost impartita in 10 grade, de la lipsa durerii si pana la durerea chinuitoare, insuportabila: 0 - Fara durere, relaxare, expresie calma 1-2 - Durere minima, usor stresat, expresie tensionata 3-4 - Durere usoara, miscari retinute, grimaze 5-6 - Durere moderata, gemete, agitatie 7-8 - Durere severa, tipete 9-10 - Durere chinuitoare, tipete, agitatie Tratamentul durerii se face in trepte in functie de intensitatea durerii si de raspunsul ei la tratament: Treapta intaia: Durerea usoara sau moderata care nu a mai fost tratata anterior, se va face cu paracetamol, cu aspirina, ibrufen, diclofenac, piraxicam, vioox, etc. Treapta a doua: Durerea usoara sau moderata, care nu cedeaza la medicamentele anterioare, va putea fi tratata cu opioide usoare, asa cum ar fi tramadolul sau codeina, sau si mai bine in asociere cu analgezicele Treapta a treia: Durerea moderata care nu a cedat la medicamentele anterioara, precum si durerea severa sau chinuitoare, se poate trata cu opioide puternice, asa cum ar fi neafina, hidromafenul si pentazocinul. Pe langa medicamente, in tratamentul durerii se mai poate apela la fizioterapie. Dispneea poate fi intalnita la foarte multi bolnavi in faza incurabila. In 52% din cazuri, dispneea este produsa de un bronhospasm, in 40% din cazuri de o hipoxie, iar in 20% din cazuri de o anemie. In tratamentul dispneei se pot folosi bronhodilatatoare, asa cum ar fi salbutanolul, fenoterolul si miofilinul si corticoizi, asa cum ar fi beclametazonul si triamcinololul. In cazul in care dispneea nu cedeaza cu bronhodilatatoare si cu corticoizi, se poate apela la opioide, in doze mici, asa cum ar fi morfina si hidromafenul. Tratamentul greturilor si varsaturilor, intalnite in 42% din bolnavii cu cancer, se pot administra antidopaminergice, asa cum ar fi haloperidolul si droperidolul, antihistaminice, asa cum ar fi promethazina, antiserotoninice, asa cum ar fi dolasterenul, prokinetice, asa cum ar fi metoclopramidul, sau anticolinergice asa cum ar fi scopolamina. Tratamentul constipatiei, care poate fi accentuata de imobilizarea la pat si de tratamentul cu opioide, se poate face cu lactuloza, cu laxativ, serina, psylla, galcorin si triticum, care contin fibre din tarata de grau. Ingrijirile terminale reprezinta ingrijirile din ultima parte a fazei ireversibile, dinaintea decesului. Intrarea in faza terminala poate fi sugerata de faptul ca bolnavul nu se mai poate alimenta oral, de tulburarile de respiratie, cu horcaituri, de aparitia unor secretii orofaringiene abundente, de extremitatile reci, de marmorarea pielii, de oligurie si de starea de confuzie si delir, care anunta faza agonica a bolii, care poate dura 3-5 zile. In aceasta faza trebuie asigurata alimentatia si hidratarea bolnavului, pe sonda nazogastrica, sau prin perfuzii. De asemenea trebuie asigurata respecarea conditiilor de igiena personala a bolnavului. Majoritatea bolnavilor din faza ireversibila prezinta o stare de anxietate si de depresie psihica. De aceea bolnavul aflat in faza ireversibila trebuie sustinut psihologic. Desi nu ne putem astepta la o imbunatatire a starii de sanatate a bolnavului, este necesara o psihoterapie de sustinere, pentru combaterea anxietatii si a depresiei, care agraveaza starea bolnavului. Desi sustinerea spirituala a bolnavului este necesara in toate cazurile, dar probabil ca in nici o alta situatie, sustinerea spirituala a bolnavului nu este mai necesara ca in fazele terminale ale vietii. Pentru ca in nici o alta situatie a vietii bolnavul nu este mai tentat sa se intrebe asupra semnificatiei vietii si a mortii. De aceea trebuie ascultat bolnavul care abordeaza aceste probleme si trebuie ajutat sa inteleaga sensurile profunde ale vietii si ale mortii.