Cardiopatia ischemica

referat Cardiopatia ischemica reuneste un grup de afectiuni, care au in comun o tulburare miocardica conditionata de dezechilibrul dintre fluxul sangvin coronarian si necesitatile miocardice, produs de modificarile survenite n circulatia coronara. Sunt urmatoarele forme de cardiopatie ischemica: - moartea coronariana subita (oprirea cardiaca primara, stop cardiocirculator); - angina pectorala; - infarctul miocardic; - insuficienta cardiaca de origine ischemica (altfel numita cardiomiopatie ischemica); - disritmiile cardiace de origine ischemica. Cauze Se disting 2 grupe etiopatogenice ale cardiopatiei ischemice. Ateroscleroza coronariana - cauza dominanta (prin placi aterosclerotice), provocnd in cel putin 90 % cazuri evenimentele ischemice coronariene. Cauze nonaterosclerotice, care sunt foarte heterogene si pot produce ischemia coronariana prin diferite mecanisme: - obstructia fixa a lumenului, afectarea peretelui arterei coronariene sau a structurilor vecine cu ingustarea consecutiva a lumenului, spasm coronarian (obstructie dinamica), inegalitate aport/consum miocardic de oxigen; - anomaliile congenitale ale circulatiei coronariene; - anevrismele coronare congenitale, vasculitice sau iatrogene (dupa coronaroplastie, aterectomie etc.); - emboliile coronare care determima, n special, infarcte mici; - disectia coronara primara (dupa coronaroplastie) sau secundara (dupa disectia de aorta); - ocluzia ostiului coronar (n disectie de aorta, aortita luetica, stenoza aortica , spondilita anchilozanta); - traumatismele toracice; - vasculita coronara (n poliarterita nodoasa, lupus eritematos sistomic, sclerodermic, sifilis, etc.); - tromboza primara coronariana (n trombocitoza, policitemie, coagulare intravasculara diseminata, etc.); - anomalii de metabolism; - boala de vase coronare mici (intramurale); Dezechilibrul aport-necesar de oxigen in stenoza aortica, hipertensiune arteriala cu hipertrofie ventriculara Cardiopatia Ischemica Cronica Dureroasa este forma clinica a cardiopatiei ischemice cronice care se manifesta prin crize dureroase cu particularitati specifice. In aceasta categorie sunt cuprinse : - angorul pectoral (angina de piept); - sindromul intermediar infarctul miocardic. Formele clinice ale angorului instabil sunt: - angorul de novo, prima criza de anginoasa prezentata de un bolnav si care are evolutie imprevizibila; - angorul agravant - crizele anginoase care apar la eforturi din ce in ce mai mici, la un bolnav cunoscut coronarian; - angorul de repaus crizele anginoase apar in afara oricarui efort, uneori noaptea. Cardiopatia ischemica cronica nedureroasa este suferinta cardiaca secundara reducerii debitului sanguin coronarian. Miocardul este vascularizat prin cele doua artere coronare, primele ramuri ale aortei si se situeaza alaturi de rinichi si creier printre organele cele mai irigate din organism. Termenul de cardiopatie ischemica exprima faptul ca debitul coronarian este destul de redus pentru a produce simptoame sau semne de suferinta cardiaca. Termeni similari pentru cardiopatia ischemica cronica nedureroasa sunt: cardiopatie coronariana, arteroscleroza coronariana, miocardoscleroza, insuficienta coronariana. Simptome ale cardiopatiei ischemice cronice nedureroase

Dupa cum este denumita, aceasta forma a cardiopatiei ischemice nu produce acuze clinice dureroase. Ea poate avea mai multe forme de manifestare: -asimptomatica clinic, singurul semn fiind modificarile ischemice vizibile pe traseul EKG -tulburarile de ritm si de conducere (blocul atrioventricular, blocurile de ramura drept si stang) -insuficienta cardiaca cronica -insuficienta ventriculara stanga (edemul pulmonar) -sincope -moartea subita. Evolutia si gravitatea cardiopatiilor depinde de localizarea stenozelor provocate de procesul arterosclerotic, de numarul acestora si dezvoltarea unei circulatii colaterale. Factorii predispozanti ce inlesnesc aparitia cardiopatiei ischemice: - ereditatea (predispunere genetica); - sexul: barbatii (preponderent cei tineri) se afecteaza mai frecvent; - varsta: maximum de frecventa intre 50-60 ani; - alimentatia bogata in grasimi animale si glucide; - profesia: cea care favorizeaza sedentarismul si stresul. Factorii precipitanti ce declanseaza criza anginoasa: - efortul fizic; - stresul; - emotiile; - surmenajul; - interventiile chirurgicale; - noxele: alcoolul si fumatul; - unele droguri: simpatomimeticele; - alcoolul; - tutunul; - cafeaua; - frigul;