MINISTERUL EDUCAIEI NATIONALE

COALA POSTLICEAL SANITAR SF. VASILE CEL MARE

FILIALA PLOIESTI

PROIECT DE CERTIFICARE A
CALIFICRII PROFESIONALE
DOMENIUL - SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC
CALIFICAREA PROFESIONAL ASISTENT MEDICAL GENERALIST

NDRUMTOR
AS. POPESCU ELENA

ABSOLVENT
ANDREI LAVINIA AMALIA

2013

INGRIJIREA PACIENTILOR CU CARDIOPATIE

ISCHEMICA

CUPRINS
ARGUMENT
CAPITOLUL I- NOTIUNI GENERALE DESPRE CARDIOPATIE ISCHEMICA
CAPITOLUL II- PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE
INVESTIGATII I INTERVENTII AUTONOME I DELEGATE
II.1 PARTICIPAREA ASISTENTEI LA ACTE DE INVESTIGATII
II.2. PARTICIPAREA ASISTENTEI LA INTERVENTII AUTONOME I
DELEGATE
CAPITOLUL III- DESCRIEREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE
CAPITOLUL IV- PLANUL DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU CARDIOPATIE
ISCHEMICA
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

ARGUMENT
"Sa luptam impreuna contra boliler cardiovasculare" trebuie sa devina decizia
societatii noastre, in care personalul medical si nemedical are datoria sa colaboreze pentru
constientizarea intregii populatii atat asupra pericolului bolilor cardiovasculare cat si a masurilor
necesare de prevenire si tratament.
Cresterea incidentei bolilor cardiovasculare, care, alaturi de cancer, reprezinta principalul
dusman al vietii si sanatatii oamenilor, ca si inexistenta, inca, a unor remedii capabile sa permita
vindecarea lor radicala, au facut necesara orientarea spre profilaxia acestora.
Sarcinile medicinei moderne, care sa vrea si trebuie sa fie in primul rand profilactica, vizeaza:
1. PREVENIREA PRIMARA : evitarea aparitiei afectiunilor cardiovasculare fapt care
demonstreaza insemnatatea cunoasterii si combaterii factorilor de risc: efortul fizic, aportul mare
de sodiu, obezitatea, stresul, fumatul, sedentarismul, hipercoterolemia.
Masuri profilactice:
- regimul de viata: viata activa care imbina armonios activitatea intelectuala cu cea fizica,
practicarea educatiei fizice si a sportului, a turismului si a altor mijloace de deprindere in aer
liber, sunt deprinderi ce trebuiesc invatate inca din copilarie;
- alimentatia va fi rationala, echilibrata calitativ si cantitativ;
- evitarea solicitarilor exagerate din sistemul nervos;
- persoanele cu risc crescut de a face HTA, vor fi sfatuite sa aleaga profesiuni cu stres
profesional mare. Vor evita de asemenea, profesiunile care predispun la sedentarism si obezitate.
Educatia pentru sanatate se adreseaza:
- populatiei active in general si tinerilor in special;
- celor cu incarcare ereditara;
- adolescentilor si tinerilor, care desi normotensivi au in mod constant valori ale TA in limita
superioara a normalului;
- sedentarilor;
- supraponderalilor;
- marilor consumatori de sare de bucatarie (peste 10 zile).

Tendinta actuala este sa se depisteze factorii de risc intr-o faza cat mai precoce, tinerii si chiar
copii fiind in centrul atentiei. Este important sa se surprinda trecerea de la starea de sanatate la
starea de boala si sa se identifice subiectii predispusi la boala.
Mijloacele sunt simple si la indemana tuturor:
- verificarea greutatii - saptamanal;
- masurarea tensiunii arteriale - lunar;
- control electrocardiografic, al colesterolului si al glicemiei - 3 - 6 luni sau macar data pe an.
Prevenirea reumatismului cardioarticular:
- combaterea infectiilor cu streptococi hemolitici de tip A prin peniciloterapie prelungita;
- vor fi cercetate si indepartate operator focarele posibile de reinfectii (amigdale, polipi, otite si
sinuzite);
- control periodic al copiilor care au avut streptococi hemolitici tip A in exudatul faringian, sau
care au avut scarlatina;
- asanarea focarelor de infectie atat prin mijloace medicale cat si prin mijloace naturale:
helioterapie, exercitii in aer liber pentru a creste rezistenta copiilor.

CAPITOLUL I- NOTIUNI GENERALE DESPRE CARDIOPATIE ISCHEMICA

Definitie
Cardiopatie ischemica se defineste ca fiind afectiunea cardiaca ce apare ca urmare a dezechilibrului
dintre necesitatile de irigare ale miocardului si posibilitatile de irigare ale vaselor coronariene.
Cardiopatia ischemica (CPI) este o suferinta acuta, subacuta sau cronica a cordului (indeosebi a
miocardului) determinata de reducerea semnificativa a fluxului coronarian
Clasificare
Conform O.M.S. se descriu doua mari categorii de afectiuni :
1. cardiopatia ischemica neureroasa sau asimptomatica :
- tulburari de ritm sau de conducere
- moarte subita
- insuficienta cardiaca de etiologie ischemica
2. cardiopatia ischemica dureroasa
- angina pectorala
- infarctul miocardic acut
Etiologie si fiziopatologie
Cauzele cardiopatiei ischemice sunt :
-

Bolile coronarelor (cea mai frecventa ateroscleroza)

Bolile valvulare (stenoza mitrala, stenoza aortica)

Bolile de miocard (cardiomiopatia hipertrofica obstructiva)

Cauza principala a CPI o constituie ateroscleroza coronariana (95-98% din cazuri) - restul etiologiilor
(anomalii congenitale ale arterelor coronare, arterite coronariene in cadrul unor vasculite sistemice, punti
musculare miocardice s.a.) fiind rare
Primele descrieri sugestive de suferinta coronarian (infarct miocardic acut) au aparut inca in
papirusurile egiptene atragand atentia asupra gravitatii bolii

Ischemia se refera la o lipsa a oxigenului datorata perfuziei inadecvate care rezulta dintr-un
dezechilibru ntre raportul si necesarul de oxigen.
Cea mai obisnuita cauza a ischemiei miocardice este ateroscleroza la nivelul arterelor coronare
epicardice. Boala arteriala coronariana (BAC) este boala cea mai comuna, grava, cronica,
amenintatoare de viata din Statele Unite, unde mai mult de 11 milioane de persoane au BAC.
Aceasta situatie cauzeaza mai multe decese, invaliditate si costuri economice dect multe alte
boli.
Prin ingustarea lumenului arterelor coronare, ateroscleroza produce o scadere absoluta a
perfuziei miocardice n stare bazala si limiteaza cresterile adecvate ale perfuziei atunci cnd
necesarul de flux sanguin este marit. De asemenea, fluxul sanguin coronar poate fi limitat prin
trombi arteriali, spasm si, rareori, emboli coronari, precum si prin stenozarea ostiala datorata
aortitei luetice. Anomaliile congenitale, cum ar fi originea anormala a arterei coronare
descendente anterioare stangi din artera pulmonara, pot determina ischemie si infarct miocardic
la sugar, dar aceasta cauza este foarte rara la adulti.
De asemenea, ischemia miocardica poate aparea daca necesitatile de oxigen ale miocardului sunt
anormal crescute, asa cum se ntmpla n hipertrofia ventriculara severa indusa de hipertensiune
sau de stenoza aortica. Aceasta din urma se poate manifesta cu angina, care nu se poate diferentia
de cea produsa de ateroscleroza coronariana.
O cauza rara de ischemie miocardica este reprezentata de reducerea capacitatii sangelui de a
transporta oxigenul, cum ar fi n anemia extrem de severa sau n prezenta carboxihemoglobinei.
Nu rareori, doua sau mai multe cauze de ischemie pot coexista, cum ar fi o crestere a necesarului
de oxigen, determinata de hipertrofia ventriculara stanga si o reducere a aportului de oxigen
secundar aterosclerozei coronariene. Adesea, asemenea combinatie conduce la manifestari
clinice de ischemie.
Desi arterele coronare epicardice mari sunt capabile de constrictie si relaxare, la persoanele
sanatoase ele servesc n mare masura drept conducte si sunt cunoscute ca vase de conductanta, n
timp ce arteriolele intramiocardice prezinta n mod normal modificari remarcabile ale tonusului
si de aceea sunt cunoscute ca vase de rezistenta. Constrictia anormala sau insuficienta dilatare
normala a vaselor coronare de rezistenta poate cauza de asemenea ischemie. Cnd produc
angina, aceasta situatie este recunoscuta uneori ca angina microvasculara.

Circulatia coronariana normala este dominata si controlata de necesitatile de oxigen ale

miocardului. Acest necesar este satisfacut prin capacitatea patului vascular coronar de a-si varia
considerabil rezistenta (si deci fluxul sanguin), n timp ce miocardul extrage un procent nalt si
relativ fix de oxigen (capitolul 13). n mod normal, arteriolele intramiocardice de rezistenta au o
imensa capacitate de dilatare, n timpul efortului si stresului emotional nevoile de oxigen se
modifica si afecteaza rezistenta vasculara coronariana, reglnd astfel aportul de snge si oxigen
(reglare metabolica). De asemenea, vase coronariene de rezistenta se adapteaza la alterarile
fiziologice ale presiunii sanguine cu scopul de a mentine fluxul sanguin coronarian la niveluri
corespunzatoare nevoilor miocardice (autoreglare).
ATEROSCLEROZA CORONARIAN
Arterele coronariene epicardice reprezinta o localizare majora a aterosclerozei. Se considera ca
factorii de risc majori ai aterosclerozei (LDL plasmatic crescut, HDL plasmatic scazut, fumatul,
diabetul zaharat si hipertensiunea) perturba functiile normale ale endoteliului vascular.
Disfunctia endoteliului vascular si o interactiune anormala cu monocitele si plachetele sanguine
determina acumularea subintimala de lipide anormale, celule si resturi celulare (adica placi
ateromatoase) care se dezvolta cu viteze diferite n diferitele segmente ale arborelui coronarian
epicardic si eventual conduc la reduceri segmentare ale calibrului vascular. Relatia dintre fluxul
pulsatil si stenoza lumenului este complexa, dar experimentele au aratat ca atunci cnd o stenoza
reduce aria vasculara de sectiune cu aproximativ 75% necesarul miocardic crescut nu mai poate
fi satisfacut nici prin dublarea fluxului la nivelul coronarian respectiv. Atunci cnd aria
lumenului vascular este redusa cu mai mult de aproximativ 80%, fluxul sanguin n repaus poate
fi scazut, iar diminuari minore suplimentare ale orificiului stenotic pot reduce dramatic fluxul
coronarian si pot determina ischemie miocardica.
Stenozarea aterosclerotica segmentara a arterelor coronare epicardice este produsa cel mai
obisnuit de formarea unei placi aterosclerotice, care este expusa la fisurare, hemoragie si
tromboza. Oricare din aceste evenimente poate agrava temporar obstructia, reducnd fluxul
sanguin coronarian si determinnd manifestari clinice de ischemie miocardica, asa cum sunt
descrise n continuare. Localizarea obstructiei va influenta marimea zonei de miocard care
devine ischemic, determinnd astfel severitatea manifestarilor clinice. Stenoza coronariana
severa si ischemia miocardica sunt frecvent nsotite de dezvoltarea vaselor colaterale, n special

atunci cnd stenoza se dezvolta progresiv. Aceste vase pot furniza flux sanguin suficient pentru a
mentine viabilitatea miocardului n repaus, atunci cnd sunt bine dezvoltate, dar nu si n situatiile
care necesita flux crescut.
Daca stenoza severa a unei artere epicardice proximale a redus aria de sectiune cu mai mult de
70%, vasele de rezistenta distale (atunci cnd ele functioneaza normal) se dilata pentru a reduce
rezistenta vasculara si a mentine fluxul sanguin coronarian Se dezvolta astfel un gradient de
presiune la nivelul stenozei proximale, iar presiunea sanguina distal de stenoza scade. Atunci
cnd vasele de rezistenta sunt dilatate maximal, fluxul sanguin miocardic devine dependent de
presiunea din artera coronara aflata distal de obstructie, n aceste circumstante, ischemia n
regiunea perfuzata de artera stenozata poate fi precipitata de cresterea necesarului de oxigen
cauzat de activitatea fizica, de stresul emotional si/sau de tahicardie. Modificarile calibrului
arterei coronare stenozate datorate vasomotricitatii fiziologice, spasmului patologic sau dopurilor
plachetare mici pot modifica echilibrul critic dintre aportul si necesarul de oxigen, precipitnd
astfel ischemia miocardica.
Efectele ischemiei
Oxigenarea necorespunzatoare indusa de ateroscleroza coronariana poate produce perturbari
tranzitorii ale functiilor mecanice, biochimice si electrice ale miocardului. Dezvoltarea brusca a
ischemiei severe, asa cum se ntmpla n ocluzia totala sau subtotala este asociata cu pierderea
aproape instantanee a contractiei si relaxarii musculare normale. Perfuzia relativ redusa a
subendocardului produce ischemie mai intensa a acestei portiuni a peretelui. Ischemia unor arii
largi ale ventriculului va produce insuficienta ventriculara stnga tranzitorie si, daca muschii
papilari sunt implicati, insuficienta mitrala poate complica acest eveniment. Atunci cnd
evenimentele ischemice sunt tranzitorii, ele pot fi asociate cu angina pectorala; daca sunt
prelungite, ele pot determina necroza si cicatrizare miocardica cu sau fara tablou clinic de infarct
miocardic acut. Ateroscleroza coronariana este un proces localizat care determina de obicei
ischemie neuniforma. Perturbarile regionale ale contractilitatii ventriculare produc bombare
segmentara (diskinezie) si pot reduce mult eficienta functiei de pompa a miocardului.
La baza acestor perturbari ale functiei mecanice se afla o gama larga de anomalii ale
metabolismului, functiei si structurii celulare. Atunci cand este oxigenat, miocardul normal
metabolizeaza acizii grasi si glucoza pna la dioxid de carbon si apa. In cazul lipsei severe de

oxigen, acizii grasi nu pot fi oxidati si glucoza este descompusa pna la lactat; pH-ul intracelular
scade, la fel si rezervele miocardice de fosfati macroergici, adenozin trifosfat (ATP) si creatin
fosfat. Functia alterata a membranei celulare determina reflux de potasiu si influx de sodiu n
miocite. Severitatea si durata dezechilibrului dintre aportul si necesarul de oxigen al miocardului
sunt factori care decid daca deteriorarea este reversibila sau permanenta, cu necroza miocardica
consecutiva.
De asemenea, ischemia produce modificari electrocardio-grafice (ECG) caracteristice, cum ar fi
anomalii ale repolarizarii, asa cum sunt evidentiate prin negativarea undei T si, mai trziu cnd e
mai grava, prin denivelarea segmentului ST . Subdenivelarea tranzitorie a segmentului ST
reflecta adesea ischemie subendocardica, n timp ce supradenivelarea tranzitorie a segmentului
ST este considerata a fi produsa de ischemia transmurala mai severa. O alta consecinta
importanta a ischemiei miocardice este instabilitatea electrica, ntruct aceasta poate determina
tahicardie ventriculara sau fibrilatie ventriculara. Tahiaritmiile ventriculare maligne induse de
ischemie explica decesul n cazul celor mai multi pacienti cu moarte subita si cardiopatie
ischemica.
Boala coronarian asimptomatic n comparaie cu cea simptomatic
In tarile vestice, studiile postmortem ale victimelor accidentelor si ale conflictelor militare au
aratat ca ateroscleroza coronariana ncepe adesea sa se dezvolte nainte de vrsta de 20 ani si este
larg raspndita chiar printre adultii care au fost asimptomatici n timpul vietii. Atunci cnd sunt
luate n considerare toate grupele de vrsta, cardiopatia ischemica este cea mai obisnuita cauza a
decesului, nu numai la barbati, ci si la femei .
La persoanele asimptomatice, testele de efort pot evidentia semne de ischemie miocardica
silentioasa, adica modificari electrocardiografice induse de efort, nensotite de angina; studiile de
angiografie coronariana la asemenea persoane dezvaluie frecvent boala coronariana obstructiva.
Necropsiile pacientilor cu boala coronariana obstructiva care nu au prezentat n antecedente
manifestari clinice de ischemie miocardica evidentiaza adesea cicatrice macroscopice secundare
infarctului miocardic n regiunile irigate de arterele coronare suferinde. Potrivit studiilor
populationale, aproximativ 25% din pacientii care supravietuiesc infarctului miocardic acut pot
sa nu ajunga sub supraveghere medicala, acesti pacienti avnd acelasi prognostic nefavorabil ca
si cei care se prezinta cu sindromul clinic clasic . Moartea subita poate fi neasteptata si este o

manifestare frecventa de debut a cardiopatiei ischemice. De asemenea, pacientii se pot prezenta

cu cardiomegalie si insuficienta cardiaca, secundare deteriorarii ischemice a miocardului
ventricular stng, care nu determina simptome nainte de dezvoltarea insuficientei cardiace;
aceasta situatie este cunoscuta drept cardiomiopatie ischemica. Spre deosebire de faza asimptomatica a cardiopatiei ischemice, faza simptomatica este caracterizata prin disconfort toracic,
datorat fie anginei pectorale, fie infarctului miocardic acut. In faza simptomatica, pacientul poate
prezenta o evolutie stationara sau progresiva, poate reveni la stadiul asimptomatic sau poate
deceda subit.
Prevalenta cardiopatiei ischemice (SUA)
Factori de risc pentru CI (1)

Neinfluentabili:

factorii individuali intrinseci (varst, sex, rasa, AHC, defecte sau anomalii genetice specifice)
factorii de mediu fizic si socio-economic

Cert corectabili:

anomaliile metabolice (lipidice, glucidice s.a.)

hipertensiunea arteriala
modul de viata (fumat, sedentarism, obezitate, tip de alimentatie, consum de etanol)

Posibil corectabili sau modificabili:

inflamatia/infectia cronica
unele anomalii genetice punctiforme
Factori lipidici de risc pozitiv

Colesterol seric total > 190 mg/dL

LDL-C > 130 mg/dL (> 3,4 mmol/L)

VLDL-C > 30 mg/dL

HDL-C < 35 mg/dL (< 0,9 mmol/L)

Hipertrigliceridemie (> 175 mg/dL)

Raport colesterol total/HDL-C > 5

Niveluri serice crescute de :

LDL oxidate

 LDL mici i dense

Lp(a)
apolipoprotein B
Factori lipidici de risc negativ
HDL-C > 60 (> 1,7 mmol/L)
Niveluri sanguine crescute de apolipoprotein A-I (prezent predominant in HDL-C)
Raport apoB/apoA-I < 0,85 (probabil cel mai bun factor predictiv de risc negativ)
Factori non-lipidici de risc pozitiv
Fumat
Hipertensiune arterial
Alterri ale metabolismului glucidic (DZ, intoleran la glucoz, hiperinsulinemie, rezisten
la insulin)
Obezitate (BMI > 30)
Sedentarism
Niveluri serice crescute de: fibrinogen (> 350 mg/dL), CRP, PAI-1, homocist(e)in (> 12,0
mg/dL + niveluri serice sczute de B6, B12 i ac. folic), factor VII
Deficit de estrogeni (?)
Consum excesiv de etanol
Cauze de hiperhomocist(e)inemie

Inscute (defecte ale metabolizrii homocisteinei):

anomalii de transsulfurare (deficitul de cistationin--sintaz)

anomalii ale remetilrii (deficite de: transport de B12, sintez de coenzim B12, metioninsintaz sau 5,10-MTHF reductaz)

Castigate:

boli diverse (insuficienta renala cronica, leucemie acuta limfoblastica, psoriazis)

hipovitaminoze (B12, ac. folic, B6)
terapii medicamentoase cronice (cu metotrexat, carbamazepina, combinatia colestipolniacina, diuretice)
Cardiopatia ischemica - Spectru clinic
DD al durerii toracice (1)

Boli cardiovasculare non-ischemice:

disecia de aort
pericardita acut

Boli pleuro-pulmonare:

infarctul - trombembolismul pulmonar acut

afeciuni pleurale acute (pleurit, pleurezie)
pneumonia (mai ales stang)
pneumotoraxul stang; afeciuni mediastinale

Boli gastro-intestinale:

afeciuni esofagiene (esofagit, spasm, reflux)

boli biliare (colic, colecistit, colangit, litiaz)
ulcerul gastro-duodenal
pancreatita acut
DD al durerii toracice (2)

Afeciuni ale peretelui toracic:

costocondrite, fibrozite
traumatisme, fracturi, fisuri costale
artrita sterno-clavicular
nevralgia intercostal
metastaze osoase sau invazii neoplazice
herpes - zoster toracic (inainte de erupie)

Boli psihice:

afeciuni cu anxietate (anxietatea primar, atacul de panic, sindromul de hiperventilaie)

boli afective (e.g. depresia)
boli somatiforme - psihosomatice
alterri ale gandirii (e.g. idei de fixaie negativ)
Frecvena cauzelor de durere toracic

Musculo-scheletice

36%

Gastro-intestinale

19%

Cardiace

16%*

 angin pectoral
IMA sau angin instabil

10,5%
1,6%

sindroame post-poliomielit
altele

3,8%

Psihiatrice

8%

Pulmonare

5%

Altele sau necunoscute

16%

Angina pectoral (AP)

Descriere iniial: Wiliam Heberden 1772

Mecanism: scdere pasager a furnizrii de oxigen ctre miocard, fie din cauza

imposibilitii asigurrii nevoilor crescute la efort (sau echivalente de efort: emoii, stres mental,
perioada post-prandial, febr, expunere la frig, hipertiroidie) in prezena uneia sau mai multor
stenoze coronariene semnificative fixe, fie din cauza unei reduceri acute de calibru vascular
coronarian (spasm); deseori, scderea aportului de oxigen rezult prin combinaii variabile intre
cele dou fenomene

Explicaia durerii: iritarea mecanoreceptorilor i a unor chemoreceptori din miocard

Combinaia stenoz - spasm coronarian

Angina pectoral (AP) - Terminologie (1)

AP stabil: dureri stenocardice aprind constant in aceleai condiii i avind aceleai

caracteristici ca durat, intensitate i frecven pe parcursul a > 3 luni

AP 'de novo': AP recent aprut (de 1-3 luni)

AP spontan (sau primar): crize dureroase tipice aprind in repaus, fr cauz precipitant

evident

AP cu prag variabil: dureri stenocardice aprind atat in repaus cat i la efort dar la intensiti

larg variabile ale acestuia

AP de efort (sau secundar): AP aprind in condiii specifice i, de regul, predictibile de tip

i nivel de activitate fizic

Angina pectoral (AP) - Terminologie (2)

AP mixt: coexisten de crize de AP spontan i de efort

AP intricat: crize tipice de AP asociate cu sau insoite de simptome caracteristice ale altor

afeciuni sau boli (digestive, artrozice .a.)

AP emoional: dureri stenocardice caracteristice in condiii precipitante specifice de stres

psihic

AP nocturn: crize de AP tipice aprind noaptea aparent spontan sau din cauza unor vise cu

impact emoional intens ori prin decubit (= AP de decubit)

Status anginosus: crize de AP recurente, frecvente i rezistente la terapia uzual

Angina pectoral (AP) - Terminologie (3)

Echivalente de angin: simptome cu acelai mod de instalare, condiii de apariie i aceeai

durat ca durerea stenocardic (dispnee, astenie, fatigabilitate, eructaii .a.) - apar mai ales la
varstnici

AP 'post-prag': dureri stenocardice dup depirea momentului de apariie a crizei de efort,

de mai mic intensitate i permiind continuarea efortului

AP 'cu inclzire': crize de AP aprind la un efort iniial relativ mic urmate de tolerarea unor

eforturi mult mai mari fr alte simptome

Angin caudal: dureri stenocardice tipice localizate in ceaf, vertex sau regiunea occipital

Angina pectoral (AP) - Terminologie (4)

AP silenioas: manifestri obiective de suferin ischemic miocardic dar fr durere

(echivalent parial de CI nedureroas)

AP crescendo: modificare a pattern-ului unei AP prin creterea duratei, frecvenei i

intensitii crizelor

Insuficien coronarian acut: criz prelungit de AP (20-30 de minute) aprut in repaus,

de obicei precedat de forma crescendo, in condiii evidente de factori precipitani

AP instabil: asociere incorporind forme variate de crize de AP i incluzind obligatoriu sau

prin definiie durerile anginoase de repaus

Angina pectoral (AP) - Terminologie (5)

AP post-infarct: crize anginoase aprind intr-un interval de 24 ore - 30 zile dup un IMA

AP microvascular: AP tipic (inclusiv cu modificri ECG de repaus sau de efort) care se

prezint coronarografic cu artere coronare aparent normale

Sindrom X coronarian: = AP cu coronare normale angiografic sau AP microvascular

AP variant (angina pectoral vasospastic sau varianta Prinzmetal): crize tipice de AP de

repaus prin spasm al arterelor coronare epicardice

AP ventricular dreapt: AP aprind la bolnavi cu HTP probabil prin ischemie de VD

ANGINA PECTORAL STABIL

Clasificarea canadian (CCS) a APES

Clasa I:

AP declanat numai de eforturi fizice deosebit de mari sau prelungite, depind cu mult
gradul de antrenament fizic individual

Clasa II:

AP declanat de eforturi fizice cu puin mai mari decat cele ale activitii zilnice uzuale

Clasa III:

AP declanat de eforturile fizice ale activitii zilnice obinuite (nu de viaa de relaie)

Clasa IV:

AP declanat de cele mai mici eforturi (inclusiv de cele ale vieii de relaie) sau in repaus
Diagnosticul APES (1)

Clinic: anamnez atent cu detalii pentru diagnostic diferenial; examen obiectiv, de regul,

nerelevant

ECG:

in afara crizelor: deseori normal; modificrile cele mai caracteristice privesc segmentul ST
(subdenivelare rectilinie sau descendent mai mare de 0,5 mm) i mai puin unda T (negativ,
ascuit, simetric) care poate fi alterat de mai muli factori (HVS, hipokaliemie .a.)
in criz: variaie evident fa de ECG de repaus
inregistrare ECG Holter
prob de efort (semnificativ clinic prin declanare de durere sau ECG prin apariie de
modificri semnificative de ST-T sau de aritmii ventriculare)

Convenionali evideni:

segmentul ST (pentru diagnosticul de substrat)

numrul i tipul de BPV
apariia de TV indus de efort
adaptarea intervalului QT la efort

 (sindrom WPW): dispariia undei (PREA-FPx)

Derivai prin calcul:

incompetena cronotrop (incapacitatea de a atinge 85% din AV maxim calculat la varst)

rata de revenire a frecvenei cardiace (diferena dintre AV maxim la efort i AV la 1-2
minute post efort) - valori semnificative = 12 bti in primul minut sau 42 bti/2 minute
Diagnosticul APES (2)

Radiologic: de regul, nimic semnificativ; dac se pot vizualiza calcificri coronariene

acestea au o mare importan diagnostic (specificitate de 93-97%)

Ecocardiografic: alterri regionale sau segmentare de kinetic parietal, eventual calcificri

la nivelul ostiilor coronare sau la nivelul inelului aortic; in criz, comparativ cu aspectul din afara
crizei, akinezii in teritorii limitate i in mod pasager

La scintigrama miocardic de perfuzie:

in repaus sau la efort, evideniind diverse defecte de perfuzie teritorial miocardic

in repaus i dup provocare cu dipiridamol in doza de 0,56 mg/kgc (submaximal)
Terapia farmacologic a APES (1)

Nitrai organici i generatori de NO:

nitroglicerin - in timpul crizei de AP: sublingual un cpr. de 0,5 mg sau spray sublingual 1-2
puff-uri (100-400 g); profilactic unguent, gel sau plasture cu eliberare prelungit (5-10 mg/zi)
aplicate cutanat in regiunea toracic anterioar (? efect psihogen al poziiei)
nitrai retard: izosorbid dinitrat sau mononitrat in doze de 40-240 mg/zi spaiate inegal, in
funcie de efect i de reaciile adverse (cefalee)
ali nitrai: clonitrat, pentaeritritol tetranitrat .a. practic ieii din uz (eficien redus)
molsidomin 2-16 mg/zi - posibil cu mai puine efecte secundare i durat mai mare de
aciune
Terapia farmacologic a APES (2)

Beta-blocante adrenergice:

de preferin 1-selective, cu durat lung de aciune: metoprolol (sau atenolol) 50-200

mg/zi, bisoprolol 20-40 mg/zi; dintre cele neselective de preferat carvedilolul 25-100 mg/zi in
dou prize; preparate desuete: propranolol, oxprenolol, acebutolol, alprenolol
nu pindolol (intens aciune simpatomimetic intrinsec) - nedovedit in trialuri ca eficient

Antiagregante plachetare:

 aspirin 75-350 mg/zi sau

ticlopidin 500 mg/zi in dou prize sau
clopidogrel 75 mg/zi (dup doza de atac: 300 mg)
Terapia farmacologic a APES (3)

Antagoniste ale canalelor de calciu (tratament de iniiere in AP cu prag variabil, adiional in

rest):
dihidropiridine: de preferat cele cu durat lung de aciune i efect cu debut lent, cu
selectivitate vascular mare (de generaia a II-a) mai puin stimulante simpatice - amlodipin 510 mg/zi, felodipin 10 mg/zi sau lercanidipin 1-5 mg/zi; de evitat (practic contraindicat)
nifedipina !
verapamil 120-360 mg/zi, de preferat forme retard (administrare zilnic unic)
diltiazem 180-360 mg/zi (de preferat forme retard)

Medicaie metabolic:

trimetazidin 60-120 mg/zi (sau ranolazin)

Terapii farmacologice adjuvante

Modulatoare lipemiante:

statine: dovedit eficiente atat in profilaxie primar cat i secundar - simvastatin 20-40 mg/zi
sau pravastatin 20-40 mg/zi - prin efecte lipidice dar i extralipidice
fibrai numai in caz de hipertrigliceridemie sau hipo-HDL-C izolate: fenofibrat 200 mg/zi
rar sau numai in dislipidemii primare severe ori la valori mari i rezistente de LDL-C: asocieri
de statine cu ac. nicotinic sau cu fibrai

Alte adjuvante:

hormoni estrogeni (la femei in menopauz) - NU

antioxidante (vit. E, vit. C, beta-caroten etc.) - NU
vit. B6, vit. B12, acid folic - probabil DA
Tratamente intervenionale

Angioplastie coronarian transluminal percutan (PTCA) pe stenozele semnificative

necalcificate:
simpl, cu risc de restenozare la 30-45% din pacieni la 3-6 luni

 cu implantare de stent - inert chimic, radiant sau acoperit farmacologic, cu risc de restenozare
la 6 luni de circa 20% la stent inert, 10-15% la cele radiante sau acoperite cu heparin i de < 2%
(chiar 0% !) la cele acoperite cu antimitoticele moderne (rapamicin sau paclitaxel)

By-pass aorto-coronarian:

cu ven safen autolog - restenozare ~ 40%

cu arter mamar intern (stang i/sau dreapt) ori gastro-epiploic - restenozare < 15%
Tratamente nefarmacologice

Reducere a impactului factorilor de risc: diet, efort fizic gradat (antrenament progresiv),

renunare la fumat, psihoterapie sau training psihogen

Revascularizare transmiocardic cu laser (cu sond endocardic sau epicardic) rezultate

controversate, la limita semnificaiei statistice

Electrostimulare spinal cervical permanent cu stimulator specializat implantat

(mecanisme diverse - posibil reducerea spasticitii coronariene)

Contrapulsaie extern augmentat cu 'pantalon' (o or zilnic timp de minimum o lun) -

efecte favorabile semnificativ statistic

AP spontan (in general)

Date generale:

insuficient clasificat; probabil circa 20% din totalul cazurilor de angin pectoral
mecanism: spasm pe a. coronar cu diverse grade de afectare ATS, spasme multiple sau lips
de tonus vascular adaptativ (rigiditate difuz)

Diagnostic:

crize de AP spontan (nu la efort sau echivalente) sau crize de AP de efort cu prag variabil
ECG: modificri ischemice variabile (sau absente) - pseudonormalizare a unui traseu anormal
bazal

Tratament:

ACCa++ in general, nitrai, unele -blocante (?)

AP spontan - varianta Prinzmetal

Date generale:

descriere 1959; 2-3% din totalul cazurilor de AP

 mecanism: spasm coronarian localizat, pe arter normal sau cu leziuni minime (prin deficit
eNOS, hipersensibilitate la ACh sau la -stimulante ?)

Diagnostic:

crize de AP spontan (nu la efort sau echivalente)

ECG: numai in timpul durerii - supradenivelare ST cu revenire rapid la aspectul precritic
bloc AV sau aritmii ventriculare

Tratament:

ACCa++ (preferabil non-dihidropiridinice), nitrai

ciproheptadin (?), vitamin E (?), Mg++ (?)
Sindromul X (Kemp 1973)

Date generale:

diagnostice echivalente: AP cu artere coronare normale; AP microvascular (Cannon 1990)

grup heterogen de boli in care fluxul coronarian nu se poate adapta la nevoile crescute de O2
la efort
mecanisme posibile: hiperreactivitate coronarian, anomalie endotelial, anomalie
generalizat a musculaturii netede, hipersensibilitate la durere

Diagnostic: datele uzuale pentru AP (inclusiv prob de efort pozitiv) dar cu coronarografie

normal

Tratament specific (necodificat):

ACCa++ (verapamil 240 mg/zi), IECA (in HTA)

imipramin 50 mg/zi seara (?)

DEFINITIE: CI este o tulburare miocardica datorata unui dezechilibru intre fluxul sanguin
coronarian si necesitatile miocardice.
CLASIFICARE: CI

- dureroasa

- angorul pectoral (AP)

- infarctul miocardic (IM)

- nedureroasa - moartea subita coronariana

- tulburari de ritm si de conducere de natura
ischemica

- insuficienta cardiaca de cauza ischemica

* Sindroame coronariene acute sunt:
- angina instabila (API)
- infarctul miocardic acut (IMA)
- moartea subita coronariana
EPIDEMIOLOGIE
In tarile dezvoltate bolile cardiovasculare reprezinta una din cele mai importante cauze de deces.
CI e mai frecventa la barbati decat la femei, diferenta stergandu-se treptat cu inaintarea in varsta.

ETIOLOGIE
1) Ateroscleroza coronariana reprezinta cauza a cel putin 90% din CI.
Factorii de risc pentru ateroscleroza coronariana sunt:
a) Nemodificabili

- sexul masculin
- varsta peste 45 ani
- antecedente familiale de CI la varsta relativ tanara

b) Modificabili

hiperlipidemia (cresterea colesterolului total, scaderea HDL - colesterolului)

fumatul

hipertensiunea

diabetul

alti factori: tipul A de personalitate, stresul, sedentarismul, obezitatea, guta, consumul

excesiv de alcool

2) Alte cauze de CI
- anomalii congenitale ale arterelor coronare (originea coronarelor din artera pulmonara,
fistule, anevrisme, punti miocardice ce comprima o artera)
- embolii (trombi din cavitatile stangi, fragmente calcare sau de vegetatii dintr-o valva
aortica patologica)
- disectia de aorta extinsa la coronare
- spasmul coronarian
- arterita coronariana (boala Takayasu, periarterita nodoasa, lupus eritematos, sifilis)
- diateze trombotice (policitemie, trombocitoza)
- necesar crescut de oxigen miocardic (tireotoxicoza, stenoza aortica)
- CI cu coronare epicardice normale (probabil prin afectarea microcirculatiei).
In cele ce urmeaza vor fi detaliate formele principale de manifestare ale CI
1.Angina pectorala stabila (cronica )
2.Angina pectorala instabila
3. Infarctul miocardic acut
4. CI . nedureroasa
ANGINA PECTORALA STABILA (CRONICA)
Caracterele dureri anginoase
1.Sediul este tipic retrosternal ;mai rar durerea poate fi strict precordiala , interscapulara ,
epigatrica sau limitata la una din zonele obisnuite de iradiere
2.Iradierea tipica este in umarul stang , pe fata interna a membrului superior stang si in degete
IV,V,alte iradieri posibile : gat , faringe , maandibula , interscapular , ambii umeri , epigastru
3. Caracterul durerii e descris de bolnavi ca : presiune , constrictie, arsura , strivire.
ANGINA PECTORALA INSTABILA
1. SINONIME, DEFINITIE, CLASIFICARE
Sinonime mai vechi sunt: preinfarct, insuficienta coronariana acuta, sindrom intermediar.
Termenii: preinfarct si sindrom intermediar semnifica faptul ca avem de-a face cu o stare

clinica intermediara intre angorul stabil de efort si infarctul miocardic, catre care de altfel poate
evolua.
API se defineste pe baza urmatoarelor criterii :
clinic: una din manifestarile
- angor de novo (aparut in ultimele 2 luni) cu prag mic de efort;
- angor agravat (un angor de efort care apare la eforturi mai mici, mai frecvent dureaza mai mult
si raspunde mai greu la nitroglicerina);
- angor de repaus

electrocardiografic exista de cele mai multe ori modificari, dar nu cele din IMA

enzimatic nu apar cresteri sugestive pentru IMA.

Entitati clinice particulare de API sunt:

- angorul Prinzmetal (angina varianta) : durerea anginoasa se insoteste de supradenivelare ST
reversibila; cauzata de spasm coronarian pe artere normale sau cu placi de aterom fara stenoza
semnificativa;
- angorul postinfarct - in primele 2 saptamani dupa IMA : se manifesta ca angor de efort cu prag
mic sau ca angor de repaus.
2. ETIOPATOGENIE
Durerea din API este expresia clinica a ischemiei miocardice acute, care insa nu este suficient de
prelungita si completa pentru a produce necroza celulelor miocardice ca in IMA.
La baza fenomenului de ischemie acuta se pot afla:
- spasmul coronarian;
- trombi neocluzivi sau agregate plachetare tranzitorii.
Fenomenele enumerate pot apare pe coronare normale dar, in marea majoritate a cazurilor ele
apar pe fondul unei ateroscleroze coronariene importante, adesea cu interesare tricoronariana
(artera coronara dreapta, descendenta anterioara si artera circumflexa) .
3. MANIFESTARI CLINICE
Dupa cum reiese chiar din definitia API, manifestarile clinice constau in angor sever: crize (mai)
frecvente, (mai) lungi, la efort (mai) mic, sau angor de repaus. Ambele situatii pot apare ca
fenomen inaugural (de novo ) sau pot constitui agravarea unui angor de efort stabil anterior.
Durerea se poate intinde pe parcursul a 20-30 min, poate avea caracter subintrant si poate
raspunde greu la nitroglicerina.

4. MANIFESTARI PARACLINICE
EKG
EKG in durere arata frecvent subdenivelari de ST si unde T negative care se remit dupa
incetarea durerii.
In angorul Prinzmetal e caracteristica supradenivelarea ST in durere, cu revenire la normal
ulterior.
Exista si cazuri cu EKG fara modificari in criza dureroasa.
Probele biologice
Se pot intalni perturbari lipidice (hipercolesterolemie) sau toleranta scazuta la glucoza.
Testele inflamatorii (leucocite, VSH) nu sunt modificate si nu apar cresteri enzimatice.
Ecocardiografia poate evidentia zone de hipokinezie reversibila dupa stabilizarea anginei. Daca
anomaliile de contractilitate sunt persistente ele constituie un marker de prognostic sever.
Scintigrafia miocardica cu taliu arata zone de hipocaptare mai frecvent decat in angina stabila.
Prezenta si marimea zonelor de hipocaptare(hipoperfuzie) reprezinta de asemenea factori
indicatori ai prognosticului.
Coronarografia poate descoperi:
Afectare uni- sau bi-coronariana sau tri-coronariana - se preteaza la angioplastie coronariana sau
by pass.
Coronare permeabile (normale sau cu placi de aterom fara stenoza semnificativa adica cu 50%
din diametrul arterial) - vor primi tratament medical si au prognostic bun.
5. DIAGNOSTIC POZITIV SI DIFERENTIAL
Diagnosticul pozitiv al API se pune pe criterii:
clinice: angor de novo sever, angor agravat sau angor de repaus; crize prelungite, raspuns
inconstant la nitroglierina sublingual.
electrocardiografice si enzimatice: absenta criteriilor pentru IMA.
Diagnosticul diferential al API
IMA: durerea este mai lunga, depasind de obicei cateva ore. Criteriile de baza sunt cele EKG si
enzimatice.
Durerea retrosternala de cauza noncoronariana - vezi diagnosticul diferential al IMA.

6. TRATAMENTUL API
1. Internare in spital si repaus la pat
2. Combaterea durerii si anxietatii
3. Oxigenoterapie in durere.
4. Combaterea eventualilor factori agravanti: infectie, febra, tireotoxicoza, tahiaritmii, anemie.
5. Monitorizare EKG si controlul repetat al enzimelor in sange (CK-MB, TGO)
6. Nitratii constituie prima linie in terapia medicamentoasa a API. Se pot administra sublingual,
transdermic (plasture, unguent), oral sau , in lipsa eficacitatii terapiei orale se recurge la
nitroglicerina iv.
7. Betablocante:
- Metoprolol, 100-400 mg/zi
- Atenolol, 50-100 mg/zi.
8. Blocantele de calciu:
- Nifedipina: 30-80 mg/zi (tablete de 10 si 20 mg).
- Diltiazem: 90-240 mg/zi (tablete de 60 si 120 mg).
- Verapamil: 120-240 mg/zi (tablete de 40 si 80 mg).
9. Antiagregantele (Aspirina) si anticoagulantele (heparina) se vor asocia sistematic la toti
bolnavii fara contraindicatii specifice.
10. Tehnicile de revascularizare (by pass, angioplastie) se practica in cazurile enumerate anterior
la descrierea aspectelor coronarografice.
Angorul Prinzmetal se trateaza cu doze relativ mari de nitrati si blocanti de calciu.
Preparatele de nitrati oral sunt:
Izosorbid dinitrat (Izodinit, Izoket, Maycor) tablete de 20, 60,120 mg (retard). Doza zilnica: 2060 mg de 2-3 ori.
Izosorbid 5 mononitrat (izomonit) tablete de 20 si 60 mg (retard). Doza zilnica 10-20 mg de 2-3
ori.
Pentaeritril tetranitrat (Pentalong, Nitropector) tablete de 20 mg. Doza zilnica 10-60 mg de 3
ori.

2.FIZIOLOGIA INIMII
PROPIETATILE FIZIOLOGICE ALE MIOCARDULUI

a)Excitabilitatea sau functia batmotropa = proprietatea muschiului cardiac de a

raspunde la stimuli fiziologici, naturali si la excitanti artificiali de natura mecanica, fizica,
chimica.
Miocardul ca de altfel toti muschii si nervii, este excitabil.Procesul de excitabilitate este
o functie a membranei fibrelor musculare miocardice si este conditionat de polarizarea

electrica a membranei.
b)Automatismul cardiac sau functia cronotropa = proprietatea muschiului de a genera
spontan si ritmic impulsuri cu o frecventa normala de 70-80 batai/min.
Este determinata de excitatii care pornesc de la nodul sino-atrial.
c)Conductibilitatea sau functia dromotropa

Conductibilitatea miocardului asigura raspandirea excitatiei in intreaga masa a

acestuia.Este asigurata de tesutul cardiac specific.De la nodul sino-atrial, excitatia se
raspandeste in atrii determinand contractia (sistola) atriala (cu o viteza de 1m/s).Excitatia
atriala este captata apoi de la nodul atrio-ventricular, de unde se propaga prin fasciculul atrioventricular Hiss, apoi fiind transmis in toata masa musculara prin reteaua Purkinje.
d)Contractia sau functia inotropa
Unda de depolarizare determina unda de contractie in miocard.
e)Tonicitatea sau functia tenotropa.
Este starea de semicontractie a muschiului cardiac care se mentine in diastola.

REGLAREA ACTIVITATII INIMII

Inima este inversata de SNV, simpatico si parasimpatic.Fibrele nervoase vegetative se
termina in sistemul conductor al inimii.Actiunea nervilor inimii se exercita prin influentarea
automatismului cardiac si prin reglarea acestuia.
Nervii cardiaci sunt:

- efectori sau motori

- senzitivi.

Nervii motori sunt reprezentati de;

- fibrele parasimpatice au actiune inhibitori asupra inimii;
- fibrele simpatice au actiune acceleratorie asupra inimii.
Circulatia sangelui este asigurata prin activitatea inimii, care impinge sangele de-a
lungul arterelor, capilarelor si venelor.
In organism, activitatea inimii si vaselor este controlata de centrii cardioregulatori si
vasomotori, care primesc diverse informatii prin intermediul unor organe situate in aorta si vena,
bifurcatiilor marilor artere.Impulsurile primite din creier bombardeaza de asemenea, acesti
centrii: frica, anxietatea, depresiunea pot afecta ritmul cardiac.
In raport cu necesitatile organismului, activitatea centrilor cardioregulatori si vasomotori
ajusteaza in fiecare moment ritmul inimii, forta de concentratie, relaxarea sau contractia
arteritelor si venelor, obiectivul final fiind asigurarea unei nutritii corespunzatoare tesuturilor.
Interactiile cu centrii respiratori si termoregulatori asigura o oxigenare si un control al
temperaturii prin diverse adaptari ale circulatiei generale si regionale.
Inima fiind un organ musculos activitatea sa se caracterizeaza prin contractii si relaxari,
ce se succed cu regularitate.
Prin sistola (contractie) si diastola (relaxare)se realizeaza o revolutie cardiaca care in

mod normal se repeat intr-un ritm regulat, 60-80 batai/min.

REVOLUTIA CARDIACA :
Revolutia cardiaca incepe cu sistola atriala care dureaza 0,1 secunde.Timp in care
sangele este impins in ventricule.Se constata ca in timpul sistolei atriale, orificiile venelor sunt
putin stramtate iar presiunea sangelui din atrii fiind superioara presiunii din vene, curgerea
sangelui din vene in atrii este suspendata.
Dupa terminarea sistolei atriale, atriile intra in diastola, diastola atriala, care dureaza
pana la sistola atriala urmatoare, adica 0,7 secunde.
In timpul diastolei atriale presiunea in atrii scade foarte mult si sangele trece din vene in
atrii, umplandu-le din nou.
In momentul in care incepe diastola atriala, incepe si contractia ventriculelor, adica
sistola ventriculara, care dureaza 0,3 secunde, deci mai mult decat cea atriala.
In timpul sistolei ventriculare distingem o faza in care presiunea sangelui din ventricule
creste pana egaleaza presiunea din artere, in a doua faza se deschid valvulele sigmoide si
sangele este impins in artere.
Cand incepe sistola ventriculara, valvulele atrioventriculare se inchid, astfel ca sangele
nu se mai poate intoarce in atrii.
Sistola ventriculara este mai puternica decat sistola atriala, datorita miocardului
ventricular care este mai des decat cel atrial.
Dupa ce se termina sistola ventriculara, incepe diastola ventriculara care dureaza
0,5secunde.
Daca urmarim revolutia cardiaca, constatam ca din 0,8 secunde, cat dureaza ea, inima
se gaseste in sistola 0,4 secunde, si in diastola 0,4 secunde.
Acest regim in care activitatea inimii ne explica de ce aceasta poate functiona toata
viata fara sa se oboseasca.
Daca numarul revolutiilor cardiace pe minut creste, durata unei revolutii se micsoreaza
si aceasta se face prin scurtarea diastolei, adica a perioadei de repaus.
De aceea un regim de activitate,daca se prelungeste duce la oboseala.

CERCETAREA ACTIVITATII CARDIACE se face prin:

- manifestarile sau zgomotele acustice ale inimii,
- manifestarile mecanice,
- manifestarile electrice
1) Manifestarile acustice = zgomotul sistolic, produs de inchiderea valvelor bicuspide si
tricuspide atrioventriculare.
2) Manifestarile mecanice:
- socul apexian, se palpeaza in spatiul V intercostal stang, unde varful inimii vine in
contact cu peretele toracic;
- pulsul arterial, fiecare contractie cardiaca ventriculara este urmata de expulzia
sangelui in aorta si genereaza o unda de presiune care se propaga de-a lungul aortei si
ramurilor sale.
Inregistrare grafica = sfigmograma.
3) Manifestarile electrice :
- electrocardiograma, inregistrarea modificarilor de potential electric care insotesc
activitatea miocardului.
EKG consta din:
- unde, defectiuni de amplitudini variabile, dispuse deasupra sau dedesuptul
liniei izoelectrice;
- segmente-liniile orizontale dintre doua unde vecine;
- intervale-distanta dintre inceputul unei unde si inceputul alteia.
P.Q.R.S.T. - unde caracteristice.
1. faza atriala
2. faza de invazie a impulsurilor in ventricule
3. faza de retragere
In anumite conditii patologice, prin leziuni ale endocardului valvular, orificiile se deschid
incomplet, cand vorbim de stenoze sau se inchid, cand vorbim de insuficiente.
In aceste conditii sangele trece prin orificii stramtate si sub presiune, dand nastere unor
sufluri organice, care permit dezvoltarea unor leziuni valvulare.
Suflul sistolic perceput la orificiul mitral sau tricuspid indica insuficienta, iar cel diastolic

tradeaza o stenoza.Perceperea suflurilor la orificiul arterial are semnificatie inversa, cel sistolic
arata stenoza, iar cel diastolic semnifica o insuficienta.
In practica medicala cele mai frecvente leziuni valvulare se intalnesc la nivelul valvulei
mitrale si aortice, deoarece acestea sunt cele mai solicitate si deci cu uzura cea mai mare,
iar ca frecventa a cazurilor intalnim: reumatismul acut, ateroscleroza si sifilisul.

MAREA SI MICA CIRCULATIE

Circulatia mica : sau circulatia pulmonara.
VD-------artera pulmonara--------plamani (schimb de gaze)------vena pulmonara------AS
Din VS sangele neoxigenat sau venos este pompat catre plamani prin artera
pulmonara.Aceasta dup ace paraseste cordul, dupa un scurt traiect se imparte in doua ramuri,
cate una pentru fiecare plaman.Patrunde in plaman si se divide pana la stadiul de arteriole, unde
are loc schimbul de gaze.
Sangele oxigenat sau arterial se intoarce de la fiecare plaman prin cate doua vene
pulmonare la inima si se varsa in atriul stang.
Circulatia mare : sau sistematica numita si circulatie de nutritie este drumul pe care il
urmeaza sangele de la inima la tesuturi si inapoi la inima.
Acest circuit este format dintr-o portiune arteriala reprezentata prin sistemul aortic dintro portiune venoasa reprezentata prin sistemul venelor cave si sinusul coronar.Circuitul incepe in
VS si se termina in AD.
In trecerea lui prin acest circuit sangele transporta la tesuturi nutrimente si oxigen si se
ia de la substantele de exercitie, ce urmeaza a fi eliminate.

CAPITOLUL III
STUDIUL AFECTIUNILOR
Prin boli coronare se inteleg tulburarile produse de modificari functionale sau organice
ale arterelor coronare.Din cauza frecventei si a gravitatii lor, acest grup de boli reprezinta cel mai
insemnat capitol al bolilor cardiovasculare.
Cauze:
-95% din totalitatea acestor boli au ca substrat lezionar, areroscleroza.
-coronarite: lues, RAA;
-Embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare.
Manifestarile clinice se datoreaza unui process de insuficienta coronariana, care este
expresia ischemiei cardiace, adica a micsorarii sau suprimarii circulatiei coronariene.
Ischemia miocardica de origine aterosclerotica este cunoscuta sub numele de cardiopatie
ischemica.
Clasificarea cardiopatiilor ischemice
1. Forme dureroase: - angina pectorala de efort;
- infarctul miocardic;
- sindromul intermediar.
2. Forme nedureroase: forme asimptomatice clinic, prezentand numai:
-semne electrocardiografice;
-manifestari nespecifice: IC, aritmii, moarte subita.
Cardiopatia ischemica reprezinta principala cauza de deces.Prin marea sa incidenta a
capatat un character de masa, fiind cea mai frecventa boala la adultii peste 40 de ani.Nota de
gravitate a cardiopatiei ischemice rezulta si din cresterea in ultimele 3-4 decenii a frecventei

infarctului miocardic de circa 3-6 ori, in timp ce frecventa aterosclerozei propriu-zise a crescut
foarte putin.Boala afecteaza mai frecvent barbatii cu maxima incidenta intre 45-55 de ani, decat
femeile.
Factori favorizanti: hipercolesterolemia, HTA, fumatul, diabetul zaharat, obezitatea,
hipotiroidismul, stresurile emotionale, dieta hiperlipidica.

1.ANGINA PECTORALA
Definitie:
Angina pectorala este o forma clinica cardiopatiei ischemice, caracterizata prin crize
dureroase, paroxistice, cu sediul rertrosternal, care apar la efort sau la emotii, dureaza cateva
minute si dispar la incetarea cauzelor sau la administrarea unor compusi nitrici: nitroglicerina,
nitril de amil.
Etiopatogenia:
- principala cauza (90-95%) este ateroscleroza coronariana, care se manifesta sub
forma de stenozari sau obliterari coronariene si zone de necroza si fibroza miocardica difuza;
- cauze mai rare: valvulopatii aortice, anemia, tahicardiile paroxistice, hipertiroidismul.
Fiziopatogenia:
Angina pectorala este expresia unei insuficiente coronariene acute datorita
dezechilibrului brusc aparut la efort intre nevoile miocardului(mai ales in oxigen) si
posibilitatile arterelor coronare.
In mod normal, circulatia coronariana se adapteaza necesitatilor miocardului, putand
creste la efort 8-10 ori.
Angina pectorala apare pe fondul unei insuficiente coronariene cornice, datorita
coronarelor cornice, datorita coronarelor stenozate.
Conditiile declansatoare: efort, emotiile, impugn miocardului un efort suplimentar, deci
necesitati suplimentare de oxigen, dar circulatia coronariana, cu leziuni de ateroscleroza este
capabila sa-si mareasca debitul.
Apar astfel :
- o ischemie miocardica acuta;
- o insuficienta coronariana acuta, cu acumularea unor produse de catabolism (acid

lactic, acid piruvic) care exercita terminatiile nervoase locale si produc impulsul dureros (criza
de angina).

Simptome:
Simptomul principal este durerea, care are caracter constrictiv ca o gheara, arsura sau
sufocare si este insotita uneori de anxietate(sentiment de teama,teama de moarte iminenta),este
valabila, de la jena sau disconfort la dureri atroce.
Sediul este reprezentat de regiunea retrosternala mijlocie si inferioara di de regiunea
precardiala, pe care bolnavii o arata cu una sau ambele palme.Iradiaza in umarul si membrul
thoracic stang, de-a lungul marginii interne, pana la ultimele doua degete, uneori catre mana
dreapta sau bilateral, spre gat, mandibule, arcada dentara, omoplat.
Iradierile nu sunt obligatorii.Importante sunt iradierile in regiunea cervicala anterioara si
mandibula sau in ambele membre superioare, durata este de 1-3secunde rar de 10-15minute, iar
frecventa este variabila.
Durerea apare in anumite conditii: abuz de tutun, crize tahicardice, efort fizic, de obicei
la mers, mese copioase, frig sau vant.
Cedeaza prompt la repaus si la administrarea de nitroglicerina.Criza dureroasa este
insotita de: palpitatii, transpiratii, paloare, lipotimie, lipsa de aer, eructatii.
Examenul fizic: nu evidentiaza deseori nimic.Alteori apar semnele bolii de baza:
ateroscleroza, sufluri, insuficienta cardiaca, aritmii, artere rigide.
EKG evidentiaza diagnosticul.
Formele clinice:
- angorul spontan: adeseori de repaus sau nocturn, cu crize tipice, dar fara un factor
declansator, se datoreaza unei crize tahicardice, hipertensive, unei stari psiho-nevrotice sau
anunta un infarct;
- angorul de decubit: insoteste fenomenele insuficientei acute a ventriculului stang si
apare tot in conditii de crestere a muncii inimii (contact cu asternutul rece, tahicardii,
hipertiroidism);

- angorul intricat: cu modalitati atipice de declansare, iradiere, durata, aspect la dureri,

se datoreaza interventiei unei alte afectiuni dureroase viscerale (litiaza biliara, ulcer,
spondiloza);
- angorul cu dureri atipice sau starea de rau anginoasa, prima criza de angor
corespunde frecvent unui infarct miocardic prin tromboza si trebuie tratata cu 7-10 zile
repaus, analgetice, coronarodilatatoare si anticoagulante.
Accentuarea duratei si frecventa angorului anunta de obicei, un infarct miocardic.
Evolutia: este obisnuir progresiva.
Durata medie de supravietuire este de 4-5 ani, sfarsitul producandu-se fie prin moarte
subita, fie prin infarct miocardic, tulburari de ritm si de conducere sau insuficienta cardiaca.
Prognosticul: este nefavorabil in cazurile cu ereditate incarcata, infarct in antecedente,
diabet zaharat, tulburari de ritm.
2.INFARCTUL MIOCARDIC
Definitie:
Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni
de miocard, determinate de obiterarea unei ramuri coronariene.
Etiopatogenia:
- cauza principala este ateroscleroza in 90-95% din cazuri;
- mai rar intervin: emboli, coronite reumatice, aortice, luctice;
- in general apare la barbatii trecuti de 40 de ani cu crize de angina pectorala in
ultimele luni sau ani.
Factorii care favorizeaza aparitia IM cunoscuti sub numele de factori de risc
sunt:varsta, sexul, HTA, diabetul zaharat, hiperglicemia, obezitatea, fumatul, stresul,
sedentarismul,hipercolesterolemii, etc.
Factorii declansatori: effort, mese copioase, stress,infectii ale tractului respirator, factori
meteorologici.
De obicei in antecedentele personale sau familiale exista: AVC,CI sau arterite ale
membrelor pelviene.Dar poate aparea si la personae fara antecedente coronariene.
Fiziopatogenie:

Spre deopsebire de angina pectorala in care dezechilibrul dintre necesitatile

miocardului si posibilitatile coronarelor este trecator (efort, emotii) in IM dezechilibrul este
important si prelungit.
Anatomie patologica
Leziunea specifica este necroza miocardului care apare fie in urma ocluziei acute si
complete a unei artere coronare prin tromboza, fie, mai rar, datorita peretelui arterei coronare sau
ramolirii unei placi de aterom.
Localizarea cea mai frecventa a IM o reprezinta ventriculul stang si septul interventricular.
Simptomatologie:
1.Perioada prodromala:precede cu cateva zile instalarea IM si se caracterizeaza prin
accentuarea intensitatii, duratei si frecventei acceselor la un vechi angios prin aparitia la un
bolnav fara antecedente angioase, a unor accese de angina pectorala de efort de mare
intensitate.De cele mai multe ori aceasta perioada lipseste, debutul fin brusc, brutal, adeseori in
repaus sau somn.Rareori apare dupa efort, o emotie puternica, o masa copioasa, o hemoragie
severa, o tahicardie peroxistica.
2.Perioada de debut: dureaza 3-5 zile si este cea mai critica datorita mortalitatii mari si
a complicatiilor numeroase si grave.
Semnele clinice esentiale: -durerea:simptomul cel mai caracteristic, retrosternala sau
pectorala.
Caracterul durerii variaza de la un bolnav la altul si este descris ca:
- o senzatie de constrictie sau de gheara;
- o senzatie de presiune sau ca un corset de fier care impiedica respiratia,
uneori ca o simpla jena retrosternala, o senzatie de arsura, de greutate sau apasare
suportabila;
- iradiaza in umarul si in bratul stang, in regiunea cervicala, in mandibula.
Mai poate fi localizata extratoracic, in epigastru,abdomen, brate, antebrate, coate,
pumni.De asemenea, ea poate iradia in orice regiune a toracelui, depasind in sus gatul, iar in jos
poate iradia in epigastru hipohondrul stang sau drept.
- durata durerii poate fii de la 30 min pana la cateva ore (48 ore);
- durerea apare de obicei in repaus si determina agitatia bolnavului;

- nu se calmeaza prin repaus si nitriti, dar cedeaza in opiacee.

Durerea este insotita de:
- anxietate extrema;
- senzatia de moarte iminenta;
- greata si varsaturi, mai rar diaree;
- distenie abdominala, senzatie de plenitudine epigastrica;
- transpiratii reci, adenomie, astenie;
- ameteli.
Hipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la cateva ore, precedata de o
usoara crestere a TA (datorita actiunii stresante a durerii). Cand TA scade brusc, pericolul
socului cardiogen este iminent, la inceput compensat (tahicardie, cianoza unghiala,
obligurie) mai tarziu decompensat (prabusire a TA, puls mic, apatie, amurie), TA trebuie
supravegheata tot timpul, fiind un element capital numai pentru diagnostic dar si pentru
prognostic si tratament.
Hipotensiunea arteriala este insotita de regula de tahicardie, febra, absenta la inceput, apare, la 12
- 24 ore de la debut (in jur de 38C).
Alte semne: - uneori starea de soc domina tabloul clinic de la inceput, manifestat
prin paloare, tegumente reci si umede, puls rapid filiform, alterarea starii generale, oligurie
grava. Socul "inexplicabil", edemul pulmonar, insuficienta cardiaca rapid progresiva, tulburari de
ritm, atrag atentia asupra unui IM chiar sub absenta durerii.
Perioada de stare dureaza 4 - 5 saptamani si se caracterizeaza prin ameliorarea
starii generale, disparitia febrei, astenie si normalizare TA.
Persista uneori moderate precardiale si modificari electrocardiografice.
Examenul de laborator arata (in perioada de debut):
- hiperleucocitoza: apare din primele ore si scade dupa o saptamana;
- VSM se accelereaza;
- cresterea fibriogenului dupa primele 2 -3 zile;
- cel mai important semn de laborator este cresterea enzimelor (transaminaze) din
primele ore de la debut; in practica se dozeaza transaminaza glutomicoxalacetica (FGO)
care incepe sa creasca dupa 4 - 6 ore de la debut si se normalizeaza in 4 - 7 zile

( VN.TGO = 20VI)
EKG este obligatoriu pentru confirmarea diagnosticului, precizarea fazel evolutive
a localizarii.
Convalescenta: incepe dupa 5 - 6 saptamani si se caracterizeaza anatomic prin
formarea unei cicatrici fibroase, iar clinic, prin restabilirea lenta a capacitatii de munca.
Complicatiile IM sunt numeroase si grave.
In perioada de debut pot apare:
- manifestari de insuficienta cardio-circulatorie;
- tulburari grave de ritm si de conducere: fibriatie atriala, blucuri;
- moarte subita.
In perioada de stare se pot intalni:
- ruptura inimii;
- comlicatii trombo-embolice: pulmonare si cerebrale;
- tulburari de ritm si de conducere.
In perioada de convalescenta:
- anevrisme cardiace;
- nevroze anxioase si depresive;
- stadii dureroase.
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe:
- durere: violenta prelungita si neinfluentabila de nitroglicerina;
- modificarea EKG: necroza, ischemie, leziune;
- cresterea enzimelor serice.
Prognosticul: este sever, cu mortalitatea de 20% in faza acuta.
Aproximativ 50% dintre bolnavi supravietuiesc 5 ani si 30% 10 ani.

INGRIJIRI LA DOMICILIU A PACIENTILOR CU CARDIOPATII ISCHEMICE

IN FAZA DE PRESPITALIZARE SI POSTSPITALIZARE
1. Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu CARDIOPATII ISCHEMICE
Asistenta medicala detine o pozitie foarte importanta in ingrijirea acestor categorii
de bolnavi. Justificarea rolului ei rezida in caracterul unor boli cardiovasculare (IC, HTA,
IM) care reclama o spitalizare indelungata, deci o supraveghere continua. Pe aceeasi linie
se situeaza si frecventa accidentelor din bolile cardiovasculare (sincope, colaps vascular,
stop cardiac) ca si a complicatiilor. In sfarsit, daca retinem faptul ca multe boli
cardiovasculare prezinta urgente medicale (tulburari de ritm, cardiopatii ischemice, puseuri de
hipertensiune, edem pulmonar) se poate intelege mai bine rolul sau.
Dar pentru a indeplini menirea, nu trebuie sa se multumeasca sa cunoasca si sa
aplice, chiar perfect, diferite tehnici de ingrijire a bolnavului, ci trebuie sa cunoasca notiuni
teoretice care sa-i permita:
- depistarea unui semn precoce;
- interpretarea acestuia;
- interventia in in situatia in care viata bolnavului depinde de cunostintele sale.
Asistenta medicala este obligata sa cunoasca toate datele referitoare la: P, TA, R,
urina, edeme, dieta, medicamentatie. Ea trebuie sa asigure repausul fizic si psihic al
bolnavului, care aproape in toate aceste categorii de afectiuni este indispensabil. Nu trebuie insa
sa uite dezavantajele repausului la pat, fapt pentru care este necesar sa se recomande alegerea
pozitiei sezande sau semisezande.
Adeseori, acesti bolnavi sunt incapabili sa se ocupe singuri de dansii. Iata de ce
asistenta medicala este datoare sa le asigure si sa urmareasca pozitia corecta in pat,
schimbarea lenjeriei, transportul, efectuarea zilnica a masajului gambelor si picioarelor,
pentru prevenirea trombozelor. Toaleta zilnica a bolnavilor ii revine de asemenea ei. La fel de
important este si repausul psihic. Vizitatorii numerosi, discutiile cu voce tare, chemarile
la telefon, ca si neintelegerile familiale sau profesionale, sunt tot atatea crize care pot frana

evolutia favorabila.
In bolile cardiovasculare dieta reprezinta adesea un factor esential.
Asigurarea tranzitului intestinal este captata pentru acesti bolnavi, asistenta
medicala trebuie sa stie ca eforturile mari de defecatie pot fii fatale intr-un IM. Ea trebuie
sa cunoasca indicatiile si CI unor medicamente (digitala, strofontina).
In sfarsit asistenta medicala trebuie sa cunoasca si primele ingrijiri care urmeaza sa
fie acordate in unele urgente cardiovasculare.
Sa cunoasca semnele socului compensat si masurile de profilaxie pentru a
impiedica intrarea in stadiu decompensat.
Sa cunoasca primele ingrijiri care trebuiesc acordate intr-o lipotimie sau sincopa,
masuri de reanimare necesare (respiratie "gura la gura" sau "gura la nas").
2. Faza de prespitalizare
Atitudinea de urgenta in infarctul miocardic
Deoarece mortalitatea cea mai mare ( 2/3 cazuri) are loc in faza de prespitalizare,
asistenta medicala trebuie sa fie familiarizata cu principalele probleme de revolvat in
aceasta perioada:
1. Prevenirea mortii subite: - asezarea bolnavului in decubit dorsal si interzicerea
efectuarii oricarei miscari;
- psihoterapie.
2. Preintampinarea altor complicatii:
- sedarea durerii (la indicatia medicului);
- morfina;
- mialgin;
- fortral;
- daca durerile sunt de mai mica intensitate se poate incerca linistirea bolnavului cu: algocalmin,
codeina,fenobartital.
Morfina poate provoca o HTA si deprimarea ventilatiei pulmonare. Asocierea cu
atropina poate deveni aceste fenomene:

- urmarirea TA si P. Mentinerea ta cu perfuzii de glicoza 5%, dextram, marisang

si HMC. Urmarirea P si corectarea extrasistolelor cu xilina de uz cardiologic;
- mentinerea permeabilitatii cailor aeriene prin aspiratie;
- oxigenoterapie.
3 Scurtarea timpului pana la internarea in spital:
- transportul de urgenta intr-o unitate spitaliceasca cu autosanitare si obligatoriu cu
targa.
3. ATITUDINEA DE URGENTA IN ANGINA PECTORAL
Repaus: - oprirea imediata a efortului fizic;
- daca este la domiciliu, repaus la pat sau fotoliu;
- inlaturarea stresului psihic.
Administrarea de NITROGLICERINA sublingual.
Administrarea de NITRIL DE AMIL: 2 - 5 picaturi pe batista, de inhalat.
Actioneaza in aproximativ 10 secunde.
Primul acces de angor pectoral major trebuie considerat ca o stare de preinfarct,
iar bolnavul trebuie internat de urgenta. De asemenea, schimbarea caracterului
unui angor pectoral vechi, in sensul ca: survine mai frecvent cu durata mai mare,
cu raspuns terapeutic diminuat la administrarea nitroglicerinei, trebuie
considerata stare de urgenta, care necesita internare.
4. TRATAMENTUL DE INTRETINERE
A. Tratamentul de intretinere in anghina pectorala
Tratementul anghinei pectorale vizeaza:
1. Stabilirea cauzelor si a factorilor care precipita aparitia sau favorizeaza accesul
de angor. Deoarece majoritatea cauzelor sunt, urmare a aterosclerozei coronariene,
tratamentul va viza regimul si tratamentul aterosclerozei.
Alte cauze: stenoza aortica, cardiomiopatii, HTA.
In acest caz, tratamentul anghinei pectorale se presupune tratamentului acestor boli.

Dupa caz se trateaza: anemia, hipoxemia, hipertiroida, insuficienta cardiaca. Trebuie

combatut fumatul, obezitatea, sedentarismul, hipercolesterolemia, biabetul zaharat,
stresul,hipertiroidismul; cu alte cuvinte, toti factorii de risc.
2. Regimul va fi echilibrat la normoponderali, hipocaloric la obezi. Se vor evita
mesele copioase si dupa fiecare masa bolnavul va sta in repaus 60 - 90 minute.
Deci, dieta va fi: - hipercalesteronemianta;
- hipolemianta, cu evitarea in special a grasimilor bogate in acizi grasi saturati.
3. Efortul fizic nu trebuie total inlaturat, se recomanda efort dozat, in primul rand,
mersul.
Cand este cazul, repaus dupa mesele principale. Repausul la pat are indicatii
speciale: crize frecvente, de durata, intense si rezistente la nitroglicerina, crize de decubit.
4. Somnul este obligatoriu 8 ore noaptea si o ora dupa-amiaza.
Se vor utiliza sedative si tranchilizante: - fenobarbital;
- diazepam;
- napoton
- bromoval si extraveral, ori de cate ori este nevoie.
5. Se va combate acrogastria si constipatia prin supozitoare ci glicerina,administrare de ulei de
parafina.
TRATAMENTUL CRIZEI ANGIOASE
- repaus al bolnavului, ceea ce inseamna intreruperea oricarui efort;
- administrarea de nitroglicerina sublingual 1 comp. de 0,0005g, sau 2 - 3 picaturi
de solutie. Administrarea acestora se poate recepta de mai multe ori pe zi, se poate lua si
profilactie, deoarece nu creaza obisnuinta, actiunea este de scurta durata si bine tolerata.
- daca durerea nu cedeaza in 20 - 30 min. se suspecteaza un angor intricat sau un
sd. coronarian sever.
Se administreaza NITRIUL DE AMIL (fiola inhalata), actioneaza rapid 10 - 15 sec.
Prevenirea se face prin:
- evitarea circumstantelor declansatoare (efort, emotii, mese copioase, tutun)
- administrarea de medicamente cu actiune coronarodilatatoare:

- INTENSATIN;
- PRESATIN;
- AGOZOL (PRENILAMINA)
- nitrocompusi cu actiune prelungita:
- PENTALONG;
- OXIFLAVIL
- substante betablocante adrenergice:
- PROPANOLOL - INDERAL.
CI: bronhospasm, insuficienta cardiaca severa, hipotensiune.
Tratamentul bolii de fond, ateroscleroza, presupune:
- corectarea factorilor de risc;
- reducerea grasimilor animale si a zaharurilor rafinate din alimentatie;
- administrarea de CLOFIBRAT (ATROMIS), in tratament de durata.
Vasodilatatia cu actiune coronariana, reprezinta principalul tratament in anghina pectorala.
- NITROGLICERINA: singura medicatie cu actiune promta si reala.
Compozitia de 0,5 mg sau solutie alcoolica 1% (trinitrina). Se administreaza
sublingual: 1 - 2 comprimate sau 2 - 3 picaturi de solutie. Efectul apare in 1 - 2 min. si
dureaza 30 - 60 min.
Efecte secundare: pulsatii temporale, cefalee, valuri de caldura cefalica, inrosirea
fetei, hipotensiune ortostatica. Uneori poate da obisnuinta.
Pentru prevenire crizelor exista si preparate sub forma de pomada (NITROL)
intinsa pe o banda de hartie impermeabila care se aplica seara la culcare, pe regiunea
sternala sau pe antebrat.
- DERIVATI NITRICI CU ACTIUNE PRELUNGITA (retard): se administreaza
zilnic, 2 - 3 / zi PENTALONG, NITROPECTOR comprimate de 20mg, 1 - 3 / zi.
Efectul apare dupa o ora si jumatate si dureaza 4 - 5 ore, reduc consumul de
nitroglicerina.
Efecte secundare: vasodilatatia cutanata, cefalee sau ameteli.
- dintre cele clasice: - MIOFILILINUL

- PAPAVERINA
- DIPIRIADOL
- BLOCANTI BETA-ADRENERGICI: - PROPANOL
- INDERAL
- TRASICOR
Se incepe cu 4 x 10mg/zi (comp. de 10 sau 40 mg) si se ajunge pana la 60 mg/zi.
CI: tulburari de ritm si conducere bradicardice, astm bronsic, IC
- ANTAGONISTII CALCIULUI: inhiband patrunderea calciului in celula miocardica, ei reduc
consumul de oxigen, scazand necesitatile sale in O2.
Principalele preparate: - NIFEDIPINUL, CI la femei gravide
- VERAPAMILUL
- CI, IC, IM, socul cardiogenos
Tratamentul endocrin in anghina pectorala urmareste diminuarea necesitatilor in
oxigen ale miocardului. Se administreaza antitirodiene de sinteza (CARBIMAZOL) sau
IOD RADICATIV, fara rezultate carte.
Pentru prevenirea IM se instituie tratament anticoagulant:
- se incepe cu HEPARINA si se continua cu TROMBOSTOP sub controlul
timpului de PROTOMBINA.
B. Tratamentul de intretinere in infarctul miocardic
Vizeaza trei elemente majore:
- repaus la pat;
- combaterea durerii;
- tratament anticoagulant.
Combaterea durerii:
- prima masura terapeutica, se realizeaza cu MIALGIN, iar in durerile severe cu
MORFINA sau HIDROMORF.
- COCTEILUL LITIC (ROMERGAN 5 mg + PLEGOMAZIN 50 mg +
MIALGIN 25 mg) in perfuzie sau i.m.
- ALGOCALMIN

- OXIGENUL pe sonda nazala sau masca, este necesar ni toata perioada dureroasa
si in formele insotite de soc sau EPA.
Repausul la pat si dieta:
- este obligatorie in toate formele;
- in primele ore si zile repausul va fi absolut insotit de administrarea de sedative
(BARBITURICA, DIAZEPAM) si alimentatie hidrozaharata (sucuri de fructe, compoturi,ceai
slab, lapte diluat in apa);
- repausul va dura in medie 3 - 4 saptamani si va fi complet (fizic si psihic), iar
pozitia va fi semisezanda;
- miscarile active ale membrelor, sunt permise dupa 24 - 48 ore, iar sederea pe
marginea patului, alimentatie la pat si toaleta dupa 7 - 14 zile;
- mobilizarea va fi obligatoriu precedata de masaje ale membrelor inferioare;
- progresiv, dieta va fi completata, in saptamana a 4 - a revenind la regimul normal:
hipocaloric, sarac in lipide si sare;
- consipatia va si combatuta prin clisme si laxative;
- fumatul este interzis, iar cafeaua permisa in cantitati moderate.
Tratamentul anticoagulant:
- HEPARINA: 300 - 400 g/24h la 6h sau in perfuzie (mai recent cu calparina sau
trombostop) urmata de 3 - 4 zile de TROMBOSTOP SUB CONTROLUL TIMPLULUI DE
PROTROMBINA;
- TRATAMENT DEPOLARIZANT: SER GLUCOZAT + INSULINA + CIK in IM
complicat si xilina preventiv;
- MEDICATIE CORONADILATATOARE: oral sau parental;
- INTESAIN;
- AGOZOL
- combaterea SOCULUI CARDIOGEN: ISUPREL
- NORADRENALINA
- HMC
- OXIGEN pe sonda nazala.

De asemenea, se aplica tratamentul IC cu:

- LANATOSID c;
- CHINIDINA;
- PREDNISON.
Tratamentul de fond, adresat aterosclerozei este obligatoriu.
In general tratamentul va fi dietetic:
- 6 mese / zi cu o ratie calorica adaptata greutatii sale:
- in caz de obezitate: - 1000 - 1200 calorii/zi ;
- hipocolesterolemiant;
- hipolipemiant;
- desodat.
Dupa caz, se vor administra:
- analgezice: - morfina, mialgin, fortal.
- sedative si tranchilizante: - diazepam, meprobamat, fenobarbital;
- un sedativ usor;
- regim alimentar igieno-dietetic hiposodat;
- fara: tutun, alcool, fara efort fizic;
- mentinerea unei activitati moderate;
- prezenta la serviciu unde nu implica riscuri ca: munca la inaltime, pe schele,
macarale, sau in alte conditii dificile si grele;
- in cazurile de munca in conditiile de risc este indicat a se mentine temporar
bolnavul in concediu medical;
- stabilirea unui program de prezentare la control a bolnavului care poate fi stabilit
la: 3 zile, 7 zile, 10 zile sau 14 zile cand i se verifica:
- TA;
- starea clinica prezenta;
- cum a suportat medicatia;
- daca a respectat conditiile igienico-dietetice.

Situatii ce se pot ivi in tratamentul ambulator:

- pacientul nu respecta intocmai indicatiile terapeutice si masurile igienico-dietetice;

- ia medicamentatia o perioada de timp, se simte bine, apreciaza de la sineca s-a
vindecat, intrerupe medicamentatia si nu mai respecta nici indicatiile de regim;
- nu renunta la fumat, alcool si regim de sare;
- nu revine la timp la medic in momentul reaparitiei simptomelor si nu mentioneaza
cinstit ca nu a respectat medicatia sau regimul igieno-dietetic;
Modul si felul de a explica bolnavului de ce sufera si faptul ca trebuie respectat
tratamentul si regimul igieno-dietetic are importanta.
Este necesar un ton bland si ferm, dar nici exagerari sau expresii: "caci daca nu
faci cum iti spun, mai ai putin si mori", sau alte vorbe care il fac pe bolnav sa plece
ingrozit,stresat.
Dupa vizita, bolnavul trebuie sa plece cu intelegerea binefacerii tratamentului si
necesitatea controlului de verificare a medicatiei dupa cateva zile, periodicitatea prezentarii la
controlul TA, cand medicatia va fi conjugata in functie de evolutie.
Tratamentul afectiunilor cardiovasculare in ambulator isi are specificul ei si se
deosebeste de cel din spital:
- trebuie sa se tina cont:

- de conditiile pe care le are acasa fiecare bolnav;

- trebuie sa se tina seama: - de natura muncii sale profesionale:

- de obiceiurile alimentare, fumat, alcool;
- de gradul de cooperare;
- de evitat o medicatie agresiva cu efecte secundare greu controlabile la domiciliu.
Este necesara stabilirea unei cooperari nursa-pacient, cu pastrarea respectului
reciproc, iar controlul periodic consolideaza complianta nursa-pacient si creste eficienta
terapiei medicamentoase.

4. PARTICULARITATI ALE TRATAMENTULUI IN AMBULATOR

Spre deosebire de bolnavul tratat in spital, tratamentul in ambulator prezinta anumite

particularitati:
- in ambulator (acasa) bolnavul nu sta in repaus absolut, el duce o activitate cotidiana
- regimul alimentar nu este controlabil de a fi fara sare;
- nu toti bolnavii respecta orarul administrarii medicamentoase;
- nu sunt conditii de monitorizare a TA inainte si dupa administrarea medicamentului, pentru
aprecierea madicamentatiei;
- cooperarea bolnavului cu medicul ese foarte diferita, variind in functie de personalitate, de
educatie, nivel de cultura, starea psihomotorica, de obiceiul de a fuma sau
consum de alcool;
- nu trebuie neglijat mediul socio-economic in care traieste bolnavul, pensionar,
salariu mic, familie numeroasa, stari conflictuale, stari de stres ca: moartea unui apropiat -sot,
sotie, parinte, copil, frate, prieten.
Luand in consideratie factorii de mai sus ne putem afla, ca asistenta medicala, in
fata unui bolnav cu HTA, care sa fie o forma usoara, medie sau grava, insotita frecvent de
una dintre complicatii, ca: hipertrofie ventriculara stanga, boala coranariana ischemica,
tulburari ca hemodinamica cerebrala.
Bolnavul cu forma grava de afectiune cardiovasculara sau insotita de una din
complicatiile enumerate, are indicatie de internare urgenta intr-un asezamant spitalicesc cu profil
cardiovascular unde se vor lua masuri adecvate.
In momentul cand s-a luat hotararea ca bolnavul se trateaza in ambulator, se impun
anumite principii de conduita de colaborare medic-pacient, care pot fi rezumate astfel:
- stabilirea din partea medicului a unei scheme de tratament cat mai simpla, constand din:
- un hipotensiv;
- laxative in caz de nevoie: - ulei de parafina;
- oxigen;
- anticoagulante, trombocite.

CAPITOLUL V

MASURAREA TENSIUNII ARTERIALE

Definitie: Presiunea pe care o exercita sangele circulant asupra peretilor arteriali.
Scop: Evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contractie a inimii, rezistenta
determinata de elasticitatea si calibrul vaselor).
Elemente de evaluat: - tensiunea arteriala sistolica (maxima);
- tensiunea arteriala diastolica (minima).
Elemente necesare: - aparat pentru masurarea TA: cu mercur Riva-Rocci cu
manometru;
- stetoscop biauricular;
- tampon de vata;
- alcool;
- creion rosu sau pix cu mina rosie.
Metode de determinare: - palpatorie;
- auscutatorie.
Interventiile asistentei:
A. Pentru metoda auscultatorie:
- pregatirea psihica a pacientului;
- pregatirea repausului fizic si psihic timp de 15 minute;
- spalarea pe maini;
- se aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului, sprijinit si in exterior;
- se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub marginea inferioara a mansetei;
- se introduc olivele stetoscopului in urechi;
- se pompeaza aer in manseta pneumatica, cu ajutorul perei de cauciuc pana la disparitia
zgomotelor pulsatile;
- se decomprima aerul din manseta prin deschiderea supapei, pana cand se percepe primul
zgomot arterial (care prezinta valoarea tensiunii arteriale maxime);
- se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului, pentru a fi
consemnata;
- se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice;

- se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau de acul manometrului,in momentul in care
zgomotele dispar, aceasta reprezentand tensiunea arteriala minima;
- se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie orizontala de culoare rosie,
socotindu-se pentru fiecare linie a foii, o unitate coloana de mercur;
- se unesc liniile orizontale cu linii vericale si se hasureaza spatiul rezultat;
- se dezinfecteaza olivele stetoscopului si membrana cu alcool.
B. Pentru metoda palpatorie:
- determinarea se face prin palparea arterei radiale;
- nu se foloseste stetoscopul biauricular;
- etapele sunt identice metodei ascultatorii;
- are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici decat realitatea, palparea pulsului periferic fiind
posibila numai dupa reducerea accentuata a compresiunii exterioare;
- in alte documente medicale se inregistreaza cifric:
TA max = 150 mm Hg
TA min = 75 mm Hg
MASURAREA PULSULUI
Definitie: Pulsul reprezinta exteriorizarea undei vibratorii care ia nastere o data cu
sistola ventriculara.
Scop: Evaluarea functiei cardio - vasculare
Elemente de apreciat: - ritmicitatea;
- frecventa;
- celeritatea;
- amplitudinea.
Locuri de masurare: oricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimatape un plan osos:
artera radiala fimurala, humerala, carotida, temporala, superficiala, pedioasa.
Materiale necesare: - ceas cu secundar;
- creion rosu sau pix cu mina rosie.
Interventiile asistentei:
- pregatirea psihica a pacientului;
- asigurarea repausului fizic si psihic 10 - 15 minute;

- spalarea pe maini;
- repararea arterei;
- fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei;
- exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor;
- numararea pulsatiilor timp de 1 minut;
- consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura, tinand cont
ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta patru (4) pulsatii;
- unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie, pentru obtinerea curbei;
- consemnarea in alte documente medicale a valorii obtinute si a caracteristicilor
pulsului.
Valori normale: - 120 - 160 pulsatii / minut - nou nascuti;
- 60 80 pulsatii / minut - adulti;
- sub 60 pulsatii / minut - batrani.

MASURAREA TEMPERATURII
Scop: Evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza.
Locuri de masurare: axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin.
Materiale necesare:
- termometru maximal;
- casoleta cu tampoane de vata si comprese sterile;
- recipient cu solutie dezinfectanta;
- tava medicala;
- lubrifiant;
- alcool medicinal;
- ceas.
Interventiile asistentei:
- pregatirea materialelor langa pacient;
- pregatirea psihica a pacientului;
- spalarea pe maini;

- se scoate termometrul din solutia dezinfectanta, se clateste si se sterge cu o compresa, se

scutura;
- se verifica daca este in rezervor mercurul;
A. Pentru masurarea in axila:
- se aseaza pacientul in pozitia de decubit dorsal sau in pozitia sezand;
- se ridica bratul pacientului;
- se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului;
- se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele;
- se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui;
- daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de
catre asistenta;
- termometrul se mentine timp de 10 minute.
B. Pentru masurarea in cavitatea bucala:
- se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare;
- pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas;
- se mentine termometrul timp de 5 minute.
C. Pentru masurarea rectala:
- se lubrifiaza termometrul;
- se aseaza pacientul in decubit lateral, cu membrele inferioare in semiflexie,
asigurandu-i intimitatea;
- se introduce bulbul termometrului in rect, prin miscari de rotatie si inaintare;
- termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii;
- se mentine termometrul 3 minute;
- dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate, se
sterge cu o compresa;
- se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului;
- se spala termometrul, se scutura;
- se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta (solutie cloramina 1%);
- se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura;
- notarea unui punct pe verticala, corespunzatoare datei si timpului zilei, socotind,

pentru fiecare linie orizontala a foii, doua (2) diviziuni de grad;

- se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara, pentru obtinerea curbei termice;
- in alte documente medicale se noteaza cifric;
- interpretarea curbei termice.
MASURAREA SI OBSERVAREA RESPIRATIEI
Definitie: Respiratia reprezinta miscarile cutiei toracice urmarite, fara stirea bolnavului, dupa un
repaus psihic si fizic.
Scop: Evaluarea functiei respiratorii a pacientului, fiind un indiciu al evolutiei al bolii,
al aparitiei unor complicatii si la prognosticului.
Elemente de apreciat:
- timpul respiratiei;
- amplitudinea miscarilor respiratorii;
- ritmul;
- frecventa.
Materiale necesare:
- ceas cu secundar;
- creion de culoare verde sau pix cu mina verde;
- foaie de temperatura.
Interventiile asistentei:
- asezarea pacientului in decubit dorsal, fara a explica tehnica ce urmeaza a fi efectuata;
- plasarea mainii, cu fata palmara pe suprafata toracelui;
- numararea inspiratiilor timp de 1 minut;
- consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura (fiecare linie orizontala a
foii reprezinta doua (2) respiratii);
- unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioara pentru obtinerea curbei;
- in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obtinuta, cat si caracteristicile
respiratiei, exemplu:
Rs = 20 respiratii / minut
Rd = 18 respiratii / minut de amplitudine medie corespunzatoare,ritm regulat;

- aprecierea celorlalte elemente ale functiei respiratorii se face prin simpla observare a miscarilor
respiratorii;
VALORI NORMALE = 16 = 18 respiratii / minut, ritm regulat, amplitudini egale.

TEHNICA RESPIRATIEI ARIFICIALE

- se aseaza bolnavul in decubit dorsal, salvatorul se plaseaza ni geninchi la capul victimei
la partea laterala stanga sau dreapta si executa metoda respectand timpii formulei HELP.
1. Hipertensiunea capului - se poate executa prin doua (2) procedee:
- se trece o mana sub gatul bolnavului si i se ridica ceafa, iar cu a doua mana,
asezata pe frunte, se impinge capul spre spate;
- salvatorul aplica o mana sub crestet, iar a doua sub barbia bolnavului si ii impinge capul spre
spate.
2. Eliberarea cailor respiratorii superioare.
Manevrele prin cae se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa prin:
- pozitiile diferite in care este asezata victima;
- hipertensia capului si luxatia antrioara a mandibulei impreuna cu baza limbii, pentru degajarea
orificiului glotic;
- curatirea orofaringelui, aspiratia, introdicerea unei pipe GUEDEL.
3. Luxarea mandibulei se poate realiza prin mai multe procedee:
- aplicand ultimele 4 degete de la ambele maini pe unghiul mandibulei (gonion),ar policele pe
barbie, se proiecteaza mandibula inainte;
- mandibula se fixeaza tragand-o inainte cu policele de la mana stanga facut carlig, o fixeaza in
aceasta pozitie, cu mana dreapta mentinand gura semideschisa;
- fixarea ramurii stangi a mandibulei intre policele de la mana stanga introdusa in gura, si
celelalte 4 degete, plasate extern; se tractioneaza mandibula inainte si sus.
4. Pensarea nasului se poate realiza prin:
- cu policele de la ambele maini penseaza narile; fixarea unghiului mandibulei se face numai cu
ajutorul ultimelor 3 degete de la ambele maini, degetul al 4-lea este plasat pe barbie si participa

la propulsia mandibulei concomitent cu mentinerea gurii in pozitie semideschisa, iar cu policele

de la ambele maini se penseaza nasul;
- cu mana stanga - in acest caz, mana stanga eliberata, salvatorul poate asterne peste gura
victimei un material de protectie, apoi penseaza nasul;
- cu pense speciale din trusa de prim ajutor medical.
Respiratia "gura la gura":
- salvatorul trage aer in piept (inspiratie profunda);
- isi retine respiratia in inspiratie profunda (apnee voluntara);
- aplica repede gura larg deschisa, buzele peste gura intredeschisa a victimei cu putere aerul din
plamanii sai in caile respiratorii ale victimei;
- salvatorul se ridica, face o noua inspiratie (in acest timp lasa libere nasul si gura,aerul iesind
astfel din plamanii victimei), apoi insufla din nou aer in plamanii victimei,repetand aceasta
succesiune de 14 - 16 ori / minut;
- la adulti se insufla cu forta, la copii mai usor, iar la sugari foarte usor pentru a nu se produce
rupturi alveolare;
- in timpul insuflatiei se indreapta privirea asupra toracelui victimei, pentru a aprecia eficienta
respiratiei.
Contraindicatii:
- gura victimei nu poate fi deschisa;
- leziuni care intereseaza cavitatea bucala;
- fracturi ale mandibulei;
- gura salvatorului mai mica decat a victimei.
Respiratia "gura la nas":
- mandibula este sustinuta cu palma, iar salvatorul aplica gura sa pe nasul victimei, introducand
pe aceasta cale aerul in plamanii victimei;
- cu obrazul, salvatorul acopera gura bolnavului.
La sugari si copii mici, este posibila simultan respiratia artificiala "gura la gura" si "gura la nas",
deci salvatorul va putea cuprinde cu gura sa, nasul si gura copilului.
Se recomanda ca atat in cazul respiratiei "gura la gura" cat si in respiratia "gura la nas", sa se
acopere regiunea peribucala sau perinazala cu o compresa (batista, tifon).

TEHNICA MASAJULUI CARDIAC

- se aplica transversal podul palmei uneia din maini (de obicei stanga) pe 1/3 inferioara a
sternului, iar cealalta palma (dreapta, a carei forta este mai mare) se suprapune perpendicular cu
prima;
- cu cele doua maini suprapuse si cu bratele intinse ajutandu-se de greutatea corpului, salvatorul
exercita presiuni ritmice asupra sternului;
- fiecare compresie va fi brusca si scurta (aproximativ o secunda) si va exercita o
presiune verticala a sternului spre coloana vertebrala, in asa fel ca sternul sa fie
infundat cu aproximativ 5 - 6 cm;
- se apasa numai cu podul palmei, degetele fiind ridicate pentru a evita
comprimarea coastelor; dupa fiecare compresie sternul este lasat sa revina in pozitia
initiala, fara sa se ridice mainile de pe sternul victimei.
1. Daca este un singur salvator, se fac:
- 2 insuflatii, urmate de 12 - 14 compresiuni, sau, mai recent se recomanda:
- 3 insuflatii rapide, urmate de 15 compresiuni sternale.
2. Daca sunt 2 salvatori:
- unul face o insiflatie pulmonara urmata de 5 compresiuni sternale, executate
de celalalt.
3. Daca sunt 3 salvatori:
- al treilea salvator este bine sa ridice picioarele victimei cu 30 - 40 de grade mai
sus de planul orizontal pentru a creste cantitatea de sange care va iriga organele cele
mai importante: creierul, ficatul si rinichii;
- la copii se poate comprima cu o singura mana;
- la sugari, cu 1 - 2 degete in ritm de 80 - 100 de compresiuni / minut.
Tehnica masajului prezinta 2 timpi:
TIMP I :
- compresiunea inimii intre stern si coloana vertebrala prin compresiunea
manuala pe stern.
TIMP II :

- revenirea inimii la volumul initial prin incetarea compresiunii, asupra sternului.

Eficienta resuscitarii cardio-vasculare:
- aparitia pulsului la vasele mari (carotida, femurala);
- disparitia midriazei;
- reaparitia reflexului la lumina;
- recolarea tegumentului.
Contraindicatiile masajului cardiac:
- leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale;
- hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii;
- embolie gazoasa masiva.
Accidente:
- daca pozitia capului victimei nu este corecta (nu asigura libertatea cailor aeriene)
aerul insuflat poate lua calea digestiva provocand dilatarea stomacului si creind
pericol de varsaturi cu inundarea cailor aeriene;
- se va apasa din timp in timp pe epigastru in timpul expiratiei pasive, se va controla
si corecta pozitia de hipertensie a capului la adult;
- caderea limbii si ineficacitatea insuflatiilor.

REGULI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR

1. Respectarea medicamentului prescris de medic.
2. Identificarea medicamentului prescris dupa eticheta, forma de prezentare,culoare, miros,
consistenta.
3. Verificarea calitatii medicamentelor, observand integritatea, culoarea
medicamentelor solide, sedimentarea, tulburarea, opalescenta medicamentelor sub forma
de solutie.
4. Respectarea cailor de administrare prescrise de medic.

5. Respectarea orarului si ritmul de administrare prescris de medic.

6. Respectarea dozei prescrise.
7 Respectarea somnului fiziologic al pacientului, cu exceptia administrarii antibioticelor.
8. Evitarea incompatibilitatii medicamentoase.
9. Servirea pacientului cu doza unica de medicament, nu i se lasa la pat decat
doza ce i se administreaza o data si i se explica calea de administrare.
10. Respectarea succesiunii medicamentelor (se incepe cu tablete, capsule, solutii,
picaturi, injectii, ovule vaginale, supozitoare).
11. Informarea pacientului asupra medicamentelor prescrise (indicatii,contraindicatii, calea de
administrare, efecte secundare).
12. Anuntarea medicului privind eventualele greseli de administrare.
13. Administrarea imediata a medicamentelor deschise (fiole, supozitoare).
14. Prevenirea infectiilor intraspitalicesti prin respectarea stricta a doua reguli de baza:
- spalarea pe maini inainte si dupa administrarea tratamentelor;
- utilizarea seringii individuale.
INJECTIA INTRAMUSCULARA
Definitie: Reprezinta introducerea unor solutii izotonice, uleioase sau substante
coloidale in stratul muscular cu ajutorul unui ac atasat de seringa.
Scop: Unic - terapeutic: introducerea de medicamente in organism.
Locul de electie:
- regiunea supero-externa fesiara, deasupra trohanterului mare;
- fata externa a coapsei, treimea mijlocie;
- muschiul deltoid.
Tehnica:
1. Pregatirea materialelor si a instrumentarului necesar.
2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului:
- i se explica necesitatea tehnicii;
- se pozitioneaza in decubit dorsal, ventral, pozitie sezanda sau in picioare;
- se alege locul de injectat.
3. Derularea tehnicii:

- spalarea pe maini cu apa si sapun;

- montarea seringii in conditii de asepsie;
- se incarca seringa si se elimina aerul din seringa;
- se schimba acul;
- dezinfectarea locului de injectie, se recomanda bolnavului sa-si relaxeze musculatura si sa stea
linistit;
- se inteapa musculatura perpendicular pe fibra musculara;
- se aspira pentru verificare;
- se injecteaza lent solutia, dupa care acul se extrage impreuna cu seringa;
- se tamponeaza locul, masandu-l pentru circulatie si a favoriza absorbtia;
- spalarea pe maini cu apa si sapun.
4. Reorganizarea locului de munca;
5. Accidente si incidente:
- durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale;
- hematom prin lezarea unui vas;
- ruperea acului;
- supuratie aseptica;
- embolie pulmonara - introducerea bulelor de aer si a unor substante uleioase intr-un vas de
sange.
PUNCTIA VENOASA
Definitie: Prin punctie se intelege inteparea cu ajutorul unui ac atasat de seringa.
Scopul punctiei venoase:
- explorator: se recolteaza sange pentru determinarea si evaluarea unor constante
biologice: uree, glicerina, HLG, VSH;
- terapeutic: se extrage sange intre 150 - 500 ml in scop de transfuzare si
administrare de medicamente pe cale venoasa;
- alimentar: se realizeaza hidratarea si alimentarea pe cale arificiala a bolnavului.
Materiale necesare:
- seringa, ace, pense, solutii de dezinfectat (alcool 70C, alcool iodat, tinctura de

iod), tampoane de vata, pile pentru fiole, garou, musama, material de injectat, alimentat,
hidratat, eprubete, tavita renala pentru depozitarea materialelor utilizate.
Tehnica:
1. Pregatirea materialelor necesare.
2. Pregatirea fizica si psihica a bolnavului: i se explica necesitatea tehnicii si
inofensivitatea ei. Se aseaza in pozitia adecvata:
- sezand cu membrul superior in aductie, extensie si supinatie, sprijinit de scaun;
- decubit dorsal cu membrul sprijinit de marginea patului.
Se dezbraca bratul, se aseaza sub brat musamaua.
3. Stabilirea locului punctiei:
- se stabileste bratul;
- se examineaza calitatea venelor, la plica cotului, acolo unde venele formeaza un "M";
- stabileste locul de executie.
4. Executarea punctiei:
- asistenta isi spala mainile, apoi isi pune manusile sterile pentru a evita contaminarea;
- se aplica garoul deasupra cotului, in treimea distala a bratului;
- cu indexul stang se polpeaza locul, care apoi se dezinfecteaza cu tampon pe port-tampon;
- se cere bolnavului sa inchida si sa deschida pumnul de cateva ori si sa ramana
cu el inchis:
=> avand seringa in mana dreapta intre police si celelalte degete cu
indexul drept se fixeaza amboul acului atasat;
=> cu indexul mainii stangi se palpeaza iarasi locul punctiei, iar cu
policele se fixeaza vena la 4 - 5 cm sub locul ales pentru punctionare,
realizandu-se o usoara compresie si apoi tractiune a tesuturilor in jos;
=> se introduce acul in mijlocul venei, de-a lungul traiectului longitudinal;
=> se simte acul trecand prin stratul de piele rezistent si apoi prin peretele venei, putin mai
elastic.
In acest moment se impinge acul de-a lungul axului longitudinal la o adancime
de 1 - 1,5 cm.

=> cu mana stanga se trage incet pistonul, aspirand, daca acul apatruns in vena, in seringa aparea
sange;
=> se continua tehnica in functie de scopul urmarit;
=> in caz de sangerare, se continua aspirarea sangelui pana la extragerea cantitatii dorite, iar
dupa recoltarea cantitatii necesare,garoul se dasface si bolnavul deschide pumnul;
=> daca punctionarea se face in scop terapeutic, dupa momentul aspirarii, garoul se desface,
pumnul se deschide si se procedeaza la pomparea din seringa a solutiilor medicamentoase;
=> dupa acest moment, se aplica tampon de vata pe port-tampon, peste locul unde este acul si se
extrage acul atasat de seringa;
=> se dezinfecteaza locul punctiei si se executa o usoara presiune asupra zonei punctionate;
=> spalarea pe maini cu apa si sapun;
5. Ingrijirea pacientului dupa punctie:
- se efectueaza toaleta locala a tegumentului;
- se indeparteaza musamaua;
- se aranjeaza patul bolnavului si i se faciliteaza o pozitie comoda;
- se supravegheaza bolnavul timp de 10 - 15 minute.
6. Reorganizarea locului de munca.
7. Accidente si incidente:
- Hematom - sange infiltrat in tesutul privenos, unde, in acest caz se retrage acul si
se comprima locul punctiei 1 - 3 minute;
- acul poate trece dincolo de peretele venos opus perforandu-l, iar in acest caz acul
se retrage, se aspira pentru a verifica daca am patruns din nou in vena si daca nu
produce extravazare de sange, se continua operatiunea; iar daca si in acest caz apare o
coloratie violacee, punctia se intrerupe.
- Flebalgie - durere vie de-a lungul traiectului venos - aparitia ei se datoreaza
introducerii prea rapide a serurilor sau actiunii iritante a diferitelor substante, cum ar fi
clorura de Na bipertona 22%;
- Necroza tesuturilor - apare ca urmare a introducerii paravenoase a solurilor
iritante;
- Lipotimia - pierderea de cunostinta, de scurta durata, cu intreruperea functiei de

relatie si pastrarea celorlalte functii ale organismului si, care poate sa apara fie datorita
fricii, fie datorita unui teren psihic emotiv, sau, in cazurile grave, ca raspuns a organismului la
diferite substante.
Lipotimia este anuntata de paloarea fetei individului, ameteli, transpiratii.
Se intrerupe punctia, se anunta de urgenta medicul.

Recuperarea bolnavilor cardiaci prin alimentatie

Astazi spunem categoric NU restrictiei de lichide, aplicata, fara discernamant, in
orice caz de afectiune cardiaca, mai ales ca gama larga de diuretice permite un regim

alimentar variat, relativ usor de respectat. Deci vom recomanda bolnavului cardiac o
alimentatie variata, bogat vitaminizata, oferita atragator la fiecare masa (4 - 5 / zi), cu un
aport caloric pe masura consumatorului energetic pe care-l permite inima mai mult sau mai putin
compensata. In IM, regimul hidrolactat de aproximativ 1000 - 1500 ml/zi (ceai,
limonada, lapte, bulion, suc de fructe) din primele zile i se vor adauga, in zilele urmatoare:
cereale, cartofi fierti, piure, un ou moale, supa de legume, branza de vaci.
Dupa faza acuta, sau chiar de la diagnosticarea IM in formele usoare, regimul va fi de
1000 - 12000 calorii, format din: 50g proteine, 20g grasimi, 150g zaharuri (supe, creme de
legume, iaurt, branza de vaci, budinci, piureuri de legume, fainoase, etc).
Din a 2-a saptamana, regimul bolnavului cu IM va fi in continuare hipocaloric,
hipolipidic, normoglucidic, hiposodat, normoproteic.
Parasind patul si reluandu-si activitatea, la inceput moderata, apoi normala, restrictia
calorica va fi redusa treptat, mentinandu-se numai la supraponderali sau obezi; pentru
celelalte cazuri, alimentatia trebuie sa echilibreze aportul cu nevoile organismului
Supele creme de legume sau supelor limpezi, li se vor adauga carnea fiarta sau tocata
fripta.
Se vor evita alimentele hipercalorice, greu de digerat, care produc balonarea sau cele
pe care n ule tolereaza bolnavul.
Nu se va abuza de fructe crude, sucuri de fructe, condimente, produse de patiserie,
carne si peste afumat, sarat, branzeturi. Grasimile vor constitui mai putin de 35% aportul
caloric.

Readaptarea psihica a bolnavilor cardiovasculari

Asteptarea are o importanta considerabila in recuperarea medicala si profesionala a
bolnavilor cardiaci.
Reactii emotionale considerabile insotesc bolile cardiovasculare in:

- momentul depistarii unor afectiuni cronice si comunicarii lor;

- cazul survenirii unor afectiuni cardiace acute.
Prin readaptarea psihica intelegem recastigarea indrederii in sine, in posibilitatile de
vindecare a bolii si de reintegrare ulterioara in viata sociala. Starea psihica a bolnavilor
cardiaci este fragila si ajung repede la descurajare.
Psihoterapia utilizata la cardiaci inca din primele zile ale readaptarii medicale este
necesar sa indeparteze spaima de moarte subita ca si obsesia celei mai neinsemnate
miscari.

RECUPERAREA BOLNAVILOR CARDIACI

Etapele principale necesare pentru recuperarea oricarui bolnav cardiac:
1. Eliminarea anxietatii determinate de boala de cord.
2. Aplicarea unui tratament medical si chirurgical adecvat.
3. Evacuarea starii medicale psihice, profesionale si sociale a bolnavului.

4. Prognosticul de lunga durata si de intoarcere la viata normala.

5. Individualizarea prescriptiilor cu privire la activitatea fizica si solicitare nervoasa
in functie de natura bolii, sex, varsta, conditii profesionale de mediu.
6. Incurajarea in trairea vietii celei mai normale la limitele impuse de boala.
7. Obtinerea cooperarii bolnavului, care constituie factorul cel mai important intr-o
recuperare satisfacatoare.
Recuperarea medicala:
Prin aceasta notiune intelegem masurile recomandate sau aplicate de medic, in
scopul refacerii cat mai complete, anatomica si functionala, a organismului, utilizand:
- medicatia, interventiile chirurgicale, gimnastica medicala, psihoterapia.
Principiul de baza, astazi unanim acceptat, este ca recuperarea trebuie introdusa in
planul terapeutic al fiecarui bolnav, inca din faza acuta a bolii, adoptand de la o atitudine
corespunzatoare si aplicand metode moderne de tratament.
In convalescenta apar mai ales efectele psihologice negative ale bolii, bolnavul se
crede mai bolnav decat este in realitate, isi restrange prea mult activitatea, ceea ce duce la
o agravare a incapacitatii sale ulterioare de munca. In aceasta perioada, bolnavul trebuie
incurajat: i se vor explica posibilitatile reale, i se vor sugera preocupari pentru activitatea
sa viitoare.
Exista insa o alta categorie de bolnavi, aceea care isi subevalueaza gravitatea
afectiunii, si care, dimpotriva, vor trebuii temperati.
Recuperarea fizica:
Metode curative ale readaptarii fizice:
- Kineziterapia;
- Gimnastica curativa;
- Terapia de ocupatie.
KINEZITERAPIA
In recuperarea dupa IM, i se parcurg progresiv si judicios etapele:
- primele contacte cu bolnavii, cunoasterea cazului, castigarea increderii pacientului;

- exercitii respiratorii, o data cu disparitia durerii, temperaturii si a starii de soc;

- activarea membrelor superioare;
- activarea membrelor inferioare;
- exercitii respiratorii cu sac de nisip pe abdomen;
- exercitii ale membrelor superioare asociate cu exercitii respiratorii in decubit
lateral;
- pregatirea pentru parasirea patului - pozitie sezanda (saptamana a 3-a)
- mersul progresiv pe langa pat (in ziua 21)
- iesiri prudente din camera (saptamana a 6-a);
- reluarea unor activitati sedentare (dupa 3 - 4 luni).
GIMNASTICA CURATIVA
Cointereseaza bolnavul cardiac in procesul de vindecare al bolii, sporindu-i
increderea in sine si dorinta de a muncii. Sunt necesare un cadru igienic, un spatiu
corespunzator si o aparatura minima.
- se incepe mersul pe teren plat, se trece apoi la pasul de gimnastica si la manevre
de mladiere;
- se continua cu exercitii de educatie a atitudinilor, de coordonare motorie, de
dezvoltare toracica, a musculaturii;
- se termina sedintele intotdeauna cu miscari respiratorii pentru restabilirea
calmului si echilibrului, putandu-se efectua dupa caz 10 - 20 de genoflexiuni. Nici o lectie nu va
depasi 15 - 20 minute, suspendandu-se cursul lectiei de cate ori pacientul devine obosit.
La cardiaci se recomanda in mod esential, exercitiile respiratorii toraco-diafragmatice
cu mersul pe jos. Antrenamentul fizic nu trebuie intrerupt perioade lungi de timp. Influenta
antrenamentului este temporala si dispare dupa 1 - 2 luni de inactivitate.
TERAPIA DE OCUPATIE
Consta in antrenamentul la treburi simple si neobositoare, cu stimularea aptitudinilor
manuale, a atentiei si preciziei miscarilor pentru formarea gesturilor si a unor deprinderi
noi.

Terapia de ocupatie poate incepe chiar din perioada in care bolnavul se afla la pat,
prin diferite munci manuale pe care subiectul le alege, dupa dorinta si interes: lucrari in
lemn, hartie, impletituri, broderie.
Aceasta activitate are ca scop efectuarea unei sarcini de minca, deosebindu-se deci
de gimnastica medicala pentru care miscarile impuse nu au un asemenea tel.
Gandurile bolnavilor vor fi sustrase de la boala, ei fiind stimulati sa-si formeze planuri
de activitate viitoare, prevenindu-se in acest fel starile anxioase, depresive. Se va invinge
indiferenta sau resemnarea apatica a altora si se va cauta sa se castige cooperarea
pacientilor. In acest fel, obiect al tratamentulu, ei pot deveni un factor in procesul propriei
lor vindecari. Atitudinea si comportarea medicala joaca un rol primordial si pot fi, in
acelasi timp simple si eficace.
O data cu reinceperea muncii la salariatii cardiaci se observa o teama exagerata,
care le infraneaza activitatea, pentru ca, apoi, pe parcurs, dupa un timp, experienta,
miscarile, efectuarea cu succes a muncii, sa inlature aceasta frica.
Este importanta si atitudinea colegilor de munca, care nu inteleg, intotdeauna
menajamentele necesare fata de un coleg care nu are o infirmitate vizibila.
Rolul, uneori important al medicatieie psihotrope nu va fi ignorat, desi o trauma
psihica poate sa depaseasca posibilitatile acestuia. Reactiile psihice sunt uneori un
element decisiv, de succes sau de esec in readaptare. Anxietatea excesiva a
publicului bolnavilor si medicilor, in ceea ce priveste activitatea unui organ atat de vital
ca INIMA, este in mare masura responsabila de prudenta excesiva de care dau dovada
in prezent bolnavii si majoritatea medicilor. Acest lucru compromite readaptarea
multor bolnavi.
- toate exercitiile se executa lent, numarand in gand repetarile;
- in timpul executarii se respira, nu se blocheaza respiratia;
- dupa fiecare exercitiu se face o pauza de 20 - 30 secunde;
- numarul repetarilor dupa fiecare exercitiu creste treptat;
- daca exercitiile de cap produc ameteli, ele se vor executa in primele sedinte;
din pozitie sezand si se va face cate o singura miscare din fiecare;
- programul va dura la inceput 15 minute, apoi, prin cresterea numarului de

repetari, va ajunge la 20 minute.

PLAN DE INGRIJIRE
Culegerea datelor
Oprisan Marius, 50 ani, tractorist,
- casatorit, 3 copii dintre care 2 casatoriti.
Pacientul locuieste in comuna Luciu, Judetul Ialomita impreuna cu familia sa si cu

parintii sai. Este mare fumator si are o deosebita placere in a manca.

Pe data de 15.09.2006, se prezinta la spital la sectia Cardiologie cu urmatoarele
manifestari de dependenta:
- dispnee de efort;
- dureri in hemitoracele stang, cu iradieri in membrul superior stang: cefalee
matinala, somn agitat, tuse iritativa.
Istoricul bolii:
Boala a aparut in urma cu 10 ani, in 1996, cand pacientul se prezinta la dispensar
pentru: cefalee occipitala, acufene, dureri precordiale cu iradiere in membrele superioare,
TA = 210/100 mmHg.
I se stabileste diagnosticul de: CARDIOPATIE ISCHEMICA DUREROASA, HTA
stadiul II.
Pe data de 20.03.1996 se interneaza la Spitalul Judetean Slobozia, sectia Cardiologie,
pentru investigatii suplimentare care confirma diagnosticul. Se eschiveaza dupa 3
saptamani cu stare generala buna.
De atunci pacientul vine periodic la dispensar, pentru consult, masurarea TA, AV,
insa in urma cu o zi, durerile angioase au reaparut si pacientul vine la spital.
La internare, pacientul prezinta:
TA = 180/90 mmHg
P = 78 pulsatii / minut
R = 17 respiratii / minut
t = 37C
Diagnostic medical: CARDIOPATIE ISCHEMICA, HTA stadiul II.

Date fixe:
Nume: T.
Prenume: A.
Naionalitate: romana
Vrsta: 72 ani
Greutate: 76 kg
nlime: 168 cm
Sex: M
Religie:ortodoxa
Date variabile:
Domiciliu: jud. Prahova
Data internrii:

19.04.2006

Data externrii:

24.04.2006

Diagnostic medical la internare

Cardiopatie ischemic cronic,hipertensiune arterial esenial stadiul II,PTCA peADA n
antecedente,angin instabil,hipertrigliceridemie,fenomene de insuficienventricular stng.
Antecedente heredocolaterale
-mama cardiopatie ischemic-decedat-tatl decedat de pneumonie
Antecedente personale
Hipertensiune arterial,angin pectoral de efort.
La internare, pacientul prezinta:
TA = 180/90 mmHg
P = 78 pulsatii / minut
R = 17 respiratii / minut
t = 37C
Istoricul bolii
Pacient vrstnic fr antecedente cardiace documentate,se interneaz acuznd apariia i
agravarea n ultimele sptmni a unor dureri precordiale cu caracter de apsare, la eforturi
progresiv mai mici, asociate de fenomene de insuficien ventricular stng.
Se interneaz pentru investigaie coronarografic i stabilirea unui tratament corespunztor.
Diagnostic medical: CARDIOPATIE ISCHEMICA, HTA stadiul II.

Manifestri de dependen

Dispnee la efort, fatigabilitate, palpitaii, anxietate, risc crescut fa de infecii, tuse,

hipertensiune arterial, retenie urinar.
Problemele pacientului:
- alterarea respiraiei,
- potenial de complicaii,
- tuse chinuitoare,
- obstrucia cilor respiratorii,
- alterarea funciei cardiace,
- alterarea diurezei,
- dureri precordiale cu caracter de apsare i de arsur care apare predominant dimineaa i
cedeaz la nitroglicerin,
- fatigabilitate la eforturi mici asociate cu dispnee,
- palpitaii.
Constituie normostenic,facies apatic,tegumente i mucoase normal colorate, torace
emfizematos, MV diminuat bilateral, AMP n limite normale percutoric, SA spaiul 5
insuficien cardiac stng pe LMC zgomote cardiace ritmice, puls periferic present pn n
aval,abdomen deasupra planului xifopubian, nedureros la palpare superficial i profund,tranzit
intestinal prezent, loj nedureroase, miciuni fiziologice

diagnostic de ingrijire
Alterarea funciilor respiratorii manifestat
prin:dispnee la
efort,fatigabilitate asociate
cu palpitaii.
Potenial de complicaii
dato-rit scderii debitului
cardiacmanifestat
prin:durere,disconfort,intoleran la
efort,risc crescut fa de
infecii

obiective
Asigurarea nevoii de
a respira.Pacientul s
respire normal,bine
pe nas,s aib
opoziie care s
favorizeze respiraia.
Pacientul s fie
echilibrat psihic,s
prezinte rezisten
crescut fa de
infecii.

interventii
Asistenta evalueaz situaia,administreaz oxigen pemasc i
verific saturaia oxigenului cu pulsoximetrul.ndeprteaz,la
nevoie,secreiile nazale,umezete aerul din ncpere,asigur un
aport suficient de lichide pe 24de ore.Instaleaz pacientul n
poziie semieznd

evolutie
Pacientul respir
mai
uor.Respiraia
revine la norma

Asistenta asigur poziie antalgic,ndrum pacientul sutilizeze

Pacientul nelege
tehnici de relaxare,pregtete psihic n vedereaoricrei tehnici de nevoile pe care
ngrijire.nva pacientul s evite schimbrile brute de tempera- trebuie le
tur i discuiile n grupuri,aglomeraia
aplice i se
supune
ndrumrilor
asistentei
Apare criza de angin
Asigurarea nevoii de nva pacientul s tueasc,s expectoreze(la nevoie) is
Starea pacientului
mani-festat prin:senzaie
a res-pira.Asigurarea colecteze sputa.Sftuiete s respire profund i rar.Umezete
se
de sufo-care,tus
unui climat
aerul din ncpere cu ap alcoolizat,aspirsecreiile bronice(la amelioreaz,tusea
insistent,dispnee,respiraia desiguran,pacientul nevoie),nva pacientul s facgimnastic respiratorie,asigur
cedeaz
se accelereaz la
s pre-zinte ci
poziie eznd sau semi-eznd.Administreaz tratamentul
23respiraii pe minut din
respiratorii perprescris de
cauzaanxietii i
meabile.S se
medic(antitusive,expectorante,bronhodilatatoarea),Nitroglicerin
stresului.Venele jugulare
amelioreze criza
sublin-gual 1 tablet,Metoprolol 50 mg de dou ori pe zi.
se evidenia-z,devin
deangin
turgescente
La scurt timp de la
n vederea relurii
Monitorizeaz pacientul cu urmrirea tensiunii arterialei
Pacientul
instituireatratamentului
funcieicardiace
frecvenei cardiace.Administreaz tratamentul indicat de
rspunde pozitiv
pacientulrspunde negativ normale se va
medic,noteaz n foaia de observaie schimbrile
la medi-camente
prin altera- rea funciei
facecompensarea
produse,medicaia admi-nistrat i lichidele ingerate i
i revine n ritm
cardiace mani-festat
cordului.
eliminate.Se va efectua electrocardiogram de control
sinusal.Explorarea
prin:tulburri de
prinaplicarea electrozilor unse cu gel,pe membre i precor-dial.
E,K.G.-ului a
ritmcauzate de emoii i
decurs fvrstanaintat a
r probleme i

pacientului.

Alterarea diurezei
manifesta-t prin:creterea
tensiunii ar-teriale i
reteniei urinare

rezultatul este favorabil

Reluarea funciei
renale,res-tabilirea
tensiunii arteriale

Asistenta administreaz medicamente prescrise de

medic(diuretice:Furosemid 40 mg)Urmrete tensiunea arterial
prin msurare,frecvenacardiac,msoar ingestiaexcreia,msoar exactdiureza

Pacientul
rspunde pozitiv
latratament,se
stabilizeaz.

Data
19.04
2004
20.04
2006
21.04
2006
22.04
2006
23.04
2006
Functii vitale
TA mmHg
160/80
140/75
130/70
140/70
160/95
puls
65
68
66
53
62
respiratie
17
16
23
17
16
temperatura
36,7
36,5
36,7
36,8
36,6
Recoltari de produse biologice i patologice
V.S.H.:1,6 ml snge venos pe 0,4 mlcitrat de sodiu 3,8%.V.N.:1h:4-6 mm,2h:7-15
mm.V.O.:28 mm.

Htc:snge venos pe E.D.T.A.0,5 mlsoluie prin

evaporare.V.N.:B:466%,F:415%.V.O.:34,1%.
Hgb:puncie capilar sau puncievenoas 2 ml snge pe
E.D.T.A.V.N.:B:152g/100ml,F:132g/100ml.V.O.;11,8g/100ml.
Leucocite:puncie capilar sau venoas2ml snge pe E.D.T.A.V.N::40008000/mm.V.O.:8000/mm.
Glicemie:2 ml snge venos pe 4 mgflorur de sodiu.V.N.:80-120mg%.V.O.:122,3mg%.
Acid uric:5-10 ml snge venos.V.N.:2-6mg%.V.O.:8,5mg%.
Colesterol:5-10 ml snge venos.V.N.:150-260mg%.V.O.:166mg%.
Uree:5-10 ml snge venos.V.N.:20-40mg%.V.O.:48,8mg%.
Creatinin:5-10 ml snge venos.V.N.:0,6-1,2mg%.V.O.:1,09mg%.
Na:5-10 ml snge venos.
V.N.:137-152mEq/l.
V.O.:143mEq/l.
K:5-10 ml snge venos.
V.N.:3,8-5,4mEq/l
V.O.:4,62mEq/l
Bilirubina total:5-10 ml snge venos.
V.N.:0,6-1mg%.
V.O.:1,86mg%.
Examen sumar de urin
V.O.:n limite normale,sediment urinar fr elemente patologice.
Examinari paraclinice
E.K.G.:RS,AV 50/minut,Ax QRS la 15,ischemie subendocardic anterioar,SVS,ST
subdenivelat 0,5 mm orizontal V3V6 n criz accentuarea sub-denivelrii ST la 1,5 mm
n V3V6.
RTG:fin reacie scizural dreapt,boseluera difragmatic dreapt,cord,aorta conform
vrstei i constituiei,spondiloza dorsal accentuat.
Ecocardiografie:VS 69/43mm,PP 13 mm,Sept 13mm,VD 47 mm,Ao 42 mmAS 54
mm,Dao 24 mm,Fe56%,DT 300,E/A 47/68.Insuficien mitral gr.I,calcificare inel
aortic,valve aortice ecodense,insuficien aortic gr.II,insuficien tricuspidian gr.II
Hipokinezie apical i lateral,funcie sistolic global a VS eficient,disfuncie
diastolic VS.
Coronarografie:stng:trunchi cu o plac aterosclerotic,fr stenoz semnificativ
angiologic,ADA cu o stenoz de 50% S1,fr
leziuni n rest, Acx cu stenoza critic de origine,fluxlent n ramurile distale i OM,D1 cu
stenoz de origine 65%,important hemo-dinamic.
Dreapt:dou stenoze 45-50% n segmentul vertical,dominant dreapt.

tratament
TROMBOSTOP
2mg/zi,oral.

Indicaii:Prevenirea trombozelor post-operatorii,post partum,infarct miocar-dic

acut,fibrilaie atrial.
Curativ:tromboflebite,arterioscleroz obliterant,infarct miocardic,embolii
pulmonare,retinopatii.
Reacii adverse:fenomene hemoragipare transfuzii de snge proaspt i mai ales la
administrarea de vitamina K1.
ASPENTER
2tb./zi,oral.
Indicaii:Tratamentul anginei pectoraleinstabile.Pentru meninerea revascularizrii dup
angioplastie i bypass coronarian.
Profilaxia accidentelor ischemice i ainfarctului cerebral,recidivei infarctului miocardic.
Reacii adverse:Alergie la acidul acetil-salicilic sau la alte componente ale produsului.
Intoleran la antiinflamaii nesteroidiene.
FUROSEMID
1 fiol,intravenos.
Indicaii:Tratamentul edemelor din insuficiena cardiac,ciroz hepatic sauafeciuni
renale.Indicat n formele uoare i moderate de hipertensiune arterial.
Reacii adverse:hipopotasemie,encefalopatie hepatic,tromboembolie i scderea marcat
a tensiunii arteriale.
Cazuri rare de pancreatit,nefrit interstiial,erupii alergice cutanate,leuco-penie,dureri
lombare.
SPIRINOLACTONA
25mgX2/zi,oral.
Indicaii:Edeme n cadrul insuficieneicardiace.Edeme i/sau ascit la pacieniicu ciroz
hepatic,hipertensiunearterial esenial,hipokaliemie.
Reacii adverse:Sunt rare i reversibile:impoten sexual,tulburri menstruale,intoleran
digestiv,erupii cutanate,somnolen.
PRESTARIUM
2mg/zi,oral.
Indicaii:Tratamentul hipertensiunii arte-riale,insuficien cardiac,prevenireaaccidentului
vascular cerebral.
Reacii adverse:Tuse,cefalee,oboseal,stare de slbiciune marcat,crampe,tul-burri
gastrointestinale.
METOPROLOL
2X1/4tb/zi,oral.
Indicaii:Hipertensiune arterial,profila-xia crizelor de angin de efort,infarctmiocardic
acut,aritmii supraventricularei aritmii ventriculare.
Reacii adverse:astenie,senzaie de rcea-l la
extremiti,bradicardie,tulburridigestive,insomnie,comar.
NITROMINT 2,6mg
2X1tb./zi,oral.
Indicaii:Tratamentul i profilaxia angi-nei pectorale.
Reacii adverse:Cefalee,vertij,slbiciunefizic,uoare tulburri gastrointestinale.

Regim alimentar
Regim dietetic echilibrat cu evita-rea grsimilor sa-turate. Folosirea alimente-lor
ca:iaurt,brnzde vaci,sup cremde legume,terciurifinoase cu lapte,piure de legume,salate,carne fiartalb,fructe crudesau coapte,gem,unt10gr/zi,ulei 10gr/zi.Trebuie redus
apor-tul clorurii de Nacca.1-1,5gr/zi.Aportul de lichidenu trebuie redusfiindc
consumarealor n cantiti nor-male ajut la elimi-narea sodiului.

Pacientul D.N. n vrsta de 65 ani ,cu domiciliul n Pitesti este internat n data de 19
februarie 2004 n sectia Cardiologie a Spitalului Militar Pitesti.
La internare bolnavul prezenta cefalee,vertij,dureri precordiale, dispnee,dureri n
hipocondrul drept.

CULEGEREA DE DATE

Nume:D.
Prenume: N.
Sex: masculin
Nationalitate: romn
Domiciliul: Pitesti, Judetul Arges
Data nasterii: 15 ianuarie 1939
Vrsta: 65 ani
Pregatire scolara: Liceul
Data internarii: 19 februarie 2004
Data intrarii n legatura cu pacientul: 19 februarie 2004

Diagnostic clinic: HTA std.II,cardiopatie ischemica

Date obiective:
-

Facies crispat

Tegumente si mucoase palide

Temperatura 36.90C

TA: 200/120 mmHg;usoara tahicardie

Puls: 80 p/min ,perceptibil 121j923b

Respiratie: 29r/min

Date subiective:
Bolnavul acuza dureri precordiale, cefalee, vertij, dispnee, palpitatii,dureri n
hipocondrul drept.
Antecedente personale:
-boli ale copilariei:rujeola;
-antecedente patologice:C.I.D.
Antecedente heredo-colaterale:
-Mama ulcer duodenal-decedata
-Tata -decedat

Conditii de mediu : locuinta salubra

Gusturi personale:
-consuma alcool 50g/zi
-bea cafea ocazional
-i plac mncarurile condimentate,grase

Istoricul bolii:
Bolnavul este cunoscut ca hipertensiv de aproximativ 7 ani,cu pusee repetate de
hipertensiune arteriala.A mai fost internat n martie 2003 pentru cardiopatie ischemica si
a urmat tratament cu hipazin si digoxin,cu ntreruperi.Are un nou puseu hipertensiv n
septembrie 2003 pentru care a urmat tratament ambulatoriu.n urma cu doua saptamni se
prezinta la policlinica pentru HTA,cefalee fronto-occipitala, vertij. Medicul i recomanda
internarea n spital pentru investigatii si tratament.

Examen obiectiv la internare:

Tegumente si mucoase: palide,usoara hiperestezie la atingere
esut adipos:normal repartizat pe membre,abdomen,pliu abdominal 2cm
Ganglioni limfatici: nedurerosi,nepalpabili
Aparat respirator: torace normal conformat;usoara dispnee

Aparat cardio-vascular: TA 200/120mmHg, puls perceptibil,usoara tahi-cardie,soc

apexian cobort n jos si n stnga,hipertrofia ventriculului stng
Aparat digestiv: abdomen suplu la palpare,tranzit intestinal prezent, punctul cistic
sensibil,splina nepalpabila
Aparat uro-genital: loje renale libere,nedureroase,mictiuni frecvente
Aparat locomotor: masele musculare normal repartizate cu tonicitate si troficitate
normala,deformari ale coloanei vertebrale datorate unei spondiloze
S.N.- R.O.T. prezente

ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR

Nevoi afectate:
1) Nevoia de a avea o buna circulatie
2) Nevoia de a respira
3) Nevoia de a se alimenta si hidrata
4) Nevoia de a elimina
5) Nevoia de a evita pericole

6) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

7) Nevoia de a dormi
8) Nevoia de a fi curat ngrijit,de a pastra tegumentele si mucoasele integre
9) Nevoia de a comunica
Probleme:
1) Circulatie inadecvata
2) Dispnee
3) Dificultate de a respecta dieta
4) Eliminare inadecvata calitativ si cantitativ
5) Anxietate
6) Postura inadecvata
7) Insomnie
8) Carente de igiena
9) Comunicare ineficace la nivel senzorial si motor
Surse de dificultate :
1) Suprancarcarea patului vascular

2) Dureri precordiale
3) Cunostinte insuficiente despre boala,prognostic
4) Insuficienta circulatorie
5) Dureri,cefalee
6) Dispnee,durere
7) Crize de angina pectorala,anxietate
8) Tulburari de echilibru,de gndire
9) Tulburari circulatorii cerebrale

Manifestari de dependenta:
1) Valori crescute ale TA.
2) Oboseala la efort
3) Consum de alimente interzise;mese neechilibrate
4) Edeme,oligurie,tegumente stravezii,lucioase
5) Neliniste,facies crispat,insomnie
6) Dificultate de schimbare a pozitiei

7) Somn ntrerupt,agitat,superficial
8) Dezinteres fata de masurile de igiena
9) Tulburari de vedere,pareze,afazie,anxietate

Examene de laborator
Hemoleucograma
-leucocite 8200/mm3
-hematii 4800000/mm3
-trombocite 289000/mm3
VSH 13mm/1h
Glicemie _ 1,20g
Colesterol 2,90g
Trigliceride 17
Creatinina 0,9mg%
Uree sanguina 0,25g/1000ml
TGO - 6,6 U.I.

TGP - 8,6 U.I.

Tymol 4 MLG
Takata Ara - negativ
Examen sumar de urina:
-pH-ul urinei - acid
-albumina absenta
-sediment urinar :epitelii plate rare,leucocite rare
Examenul radiologic:cord de dimensiuni crescute n momentul n care apar dilatarea si
semne de insuficienta cardiaca
EKG-hipertrofia ventriculului stng
Examenul fundului de ochi: comprimarea venelor la locul ncrucisarii cu arterele
Tratament
Nifedipin 3 tb./zi
Nitropector 3 tb./zi
Furantril 2 tb./zi
-limitarea eforturilor fizice

-combaterea anxietatii si evitarea situatiilor conflictuale

-regim hiposodat,hipolipidic
STUDIU PE CAZ

CAZUL NR. 2

Pacienta M.V.n vrsta de 52 ani ,cu domiciliul n Pitesti este internata n data de 9
februarie 2004 n sectia Cardiologie a Spitalului Militar Pitesti.
La internare bolnava prezenta cefalee,vertij,tulburari de echilibru, palpitatii, greturi si
varsaturi.

CULEGEREA DE DATE

Nume:M.
Prenume:V.
Sex: feminin
Nationalitate: romn
Domiciliul: Pitesti, Judetul Arges

Data nasterii: 16 ianuarie 1952

Vrsta: 52 ani
Pregatire scolara: Liceul
Data internarii: 9 februarie 2004
Data intrarii n legatura cu pacienta: 10 februarie 2004
Diagnostic clinic: HTA std.I-II
Date obiective:
-

Facies crispat

Tegumente si mucoase sunt palide

Temperatura 37 0C

TA: 180/95 mmHg;usoara tahicardie

Puls: 85pulsatii/min,perceptibil

Respiratie: 29respiratii/min

Date subiective:
Bolnava acuza dureri precordiale, cefalee occipitala, vertij, dispnee,
palpitatii,astenie,insomnie,greturi.
Antecedente personale:

-boli ale copilariei:rujeola;

-menarha la 14 ani,cicluri regulate
-nasteri 2
-avorturi-0
-menopauza la 46 ani
-antecedente patologice:
-spondiloza cervicala
-ulcer duodenal
-HTA
Antecedente heredo-colaterale:
-Mama hipertensiva
-Tatal hipertensiv
Conditii de mediu : locuinta salubra
Gusturi personale:
-nu a buzat de bauturi alcoolice

-bea cafea ocazional,nu fumeaza

-i plac mncarurile condimentate,grase

Istoricul bolii:
Bolnava este cunoscuta ca hipertensiva de aproximativ 3 ani,cu ascensiune maxima
pna la 190 mmHg.A urmat tratament ambulatoriu si internare n spital n urma cu un an
de zile.n urma cu doua saptamni a prezentat o cefalee intensa occipitala nsotita de
ameteli si tulburari de echilibru.Afost examinata de medicul salvarii care i-a prescris
tratament antihipertensiv (diuretice).Prezinta o usoara scadere de tensiune,si rencepe
activitatea nsa,TA se mentine crescuta,pacienta avnd perioade de vertij si cefalee.Este
examinata de medic si i se recomanda internarea.

Examen obiectiv la internare:

Tegumente si mucoase :palide,usoara hiperestezie la atingere
esut adipos:normal repartizat pe membre,abdomen,pliu abdominal 2cm
Ganglioni limfatici:nedurerosi,nepalpabili
Aparat respirator:torace normal conformat;usoara dispnee
Aparat cardio-vascular:TA 180/95mmHg,puls perceptibil,usoara tahicar-die, soc apexian
cobort n jos si n stnga,hipertrofia ventriculului stng
Aparat digestiv:lipsuri dentare,abdomen suplu la palpare,tranzit intes-tinal prezent

Aparat uro-genital:loje renale libere,nedureroase,mictiuni frecvente

Aparat locomotor:masele musculare normal repartizate cu tonicitate si troficitate
normala,deformari ale coloanei vertebrale datorate unei spondiloze
S.N.-R.O.T. prezente,cefalee,anxietate
ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR
Nevoi afectate:
1) Nevoia de a respira
2) Nevoia de a evita pericolele
3) Nevoia de a avea o buna circulatie
4) Nevoia de a se alimenta si hidrata
5) Nevoia de a elimina
6) Nevoia de a dormi si a se odihni
7) Nevoia de a comunica
8) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
9) Nevoia de a fi curat ngrijit,de a pastra tegumente si mucoase integre
Probleme:

1) Dispnee
2) Durere
3) Circulatie inadecvata
4) Alimentatie inadecvata prin deficit
5) Eliminare inadecvata calitativ si cantitativ
6) Disconfort
7) Comunicare ineficace la nivel senzorial si motor
8) Postura inadecvata
9) Carente de igiena
Surse de dificultate :
1) Dureri precordiale
2) Insuficienta cardiaca
3) Cresterea rezistentei periferice
4) Cresterea valorilor TA
5) Insuficienta circulatorie
6) Durere,anxietate

7) Tulburari circulatorii cerebrale

8) Dispnee
9) Anxietate,tulburari de echilibru

Manifestari de dependenta:
1) Tahipnee,oboseala la efort
2) Insomnie,facies crispat
3) Valori crescute ale TA
4) Greturi si varsaturi
5) Oligurie,edeme,urini concentrare
6) Iritabilitate,incomoditate
7) Tulburari de vedere,anxietate,pareze,afazie
8) Dificultate de schimbare a pozitiei
9) Dezinteres fata de masurile de igiena
Examene de laborator
Hemoleucograma

-leucocite 8000/mm3
-hematii 4200000/mm3
-trombocite 210000/mm3
Hg 12,6g%
VSH 10mm/1h
Glicemie _ 1,04g
Colesterol 2,70g
Trigliceride 17
Creatinina 0,85mg%
Uree sanguina 0,40g
TGO 12,5 U.I.
TGP - 17 U.I.
Tymol 2 MLG
Takata Ara - negativ
Examen sumar de urina:
-pH-ul urinei - acid

-albumina absenta
-sediment urinar :epitelii plate rare,leucocite rare
Examenul radiologic:cord de dimensiuni crescute si semne de insuficienta cardiaca
EKG-hipertrofia ventriculului stng,cresterea amplitudinii complexului QRS
Examenul fundului de ochi: comprimarea venelor la locul ncrucisarii cu arterele
Tratament
Monopril( tb = 10mg) 2tb/zi
Tertensif (5mg) 1tb/zi
Nefrix

1tb/zi

-limitarea eforturilor fizice

-combaterea anxietatii,regim hiposodat,hipolipidic
CAZUL NR.3

Pacientul M.G.n vrsta de 64 ani ,cu domiciliul n Pitesti este internat n data de 16
ianuarie 2004 n sectia Cardiologie a Spitalului Militar Pitesti.
La internare bolnavul prezenta cefalee, greturi, varsaturi, durere
precordiala,vertij,tulburari de vedere, dispnee la efort ,epistaxis.

CULEGEREA DE DATE

Nume:M.
Prenume:G.
Sex: masculin
Nationalitate: romn
Domiciliul: Pitesti, Judetul Arges
Data nasterii: 3 februarie 1940
Vrsta: 64 ani
Pregatire scolara: 10 clase
Data internarii: 16 ianuarie 2004
Data intrarii n legatura cu pacientul: 17 ianuarie 2004
Diagnostic clinic: HTA std.II n puseu
Date obiective:
-

Facies crispat

Tegumente si mucoase palide

Temperatura 37 0C

TA: 190/95 mmHg;usoara tahicardie

Puls: 80/min,perceptibil

Respiratie: 30r/min

Date subiective:
Bolnavul acuza dureri precordiale, cefalee occipitala, greturi,
varsaturi,dispnee,tulburari de echilibru,palpitatii.
Antecedente personale:
-boli ale copilariei:rujeola,varicela
-antecedente patologice:
-hepatita
-apendicectomie
-hiperglicemie
Antecedente heredo-colaterale:
-Mama decedata
-Tata I.M.

Conditii de mediu : locuinta salubra

Gusturi personale:
-nu a buzat de bauturi alcoolice
-bea cafea ocazional,nu fumeaza
-i plac mncarurile condimentate,grase
Istoricul bolii:
Bolnavul este cunoscut ca hipertensiv de aproximativ 6 ani,prezentnd pusee
repetate de HTA a urmat tratament ambulatoriu.n urma cu doua saptamni a prezentat o
cefalee intensa occipitala nsotita de ameteli si tulburari de
echilibru,dispnee,varsaturi.Este revazut de medic care i recomanda internarea.
Examen obiectiv la internare:
Tegumente si mucoase :palide,usoara hiperestezie la atingere
esut adipos:normal repartizat pe membre,abdomen,pliu abdominal 2cm
Ganglioni limfatici:nedurerosi,nepalpabili
Aparat respirator:fose nazale libere,torace normal conformat,la palpare si percutie nimic
deosebit de semnalat,usoara tuse fara expectoratie
Aparat cardio-vascular:TA 190/95mmHg,artere periferice dure si sinuase, tahicardie,soc
apexian cobort n jos si n stnga,hipertrofia ventriculului stng,ntarirea zgomotului 2
la aorta

Aparat digestiv:limba umeda,abdomen suplu la palpare,apetit diminuat, tranzit intestinal

prezent,ficat si splina n limite normale
Aparat uro-genital:loje renale libere,nedureroase,mictiuni frecvente, nicturie
Aparat locomotor:masele musculare normal repartizate cu tonicitate si troficitate normala
S.N.-R.O.T. prezente,cefalee,anxietate

ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR

Nevoi afectate:
1) Nevoia de elimina
2) Nevoia de a se misca si a avea o buna potura
3) Nevoia de a dormi si a se odihni
4) Nevoia de a avea o buna circulatie
5) Nevoia de a respira

6) Nevoia de a se alimenta si hidrata

7) Nevoia de a evita pericolele
8) Nevoia de a comunica
9) Nevoia de a se recrea
Probleme:
1) Epistaxis
2) Edeme ale membrelor
3) Insomnie
4) Circulatie inadecvata
5) Dispnee
6) Dificultate de a urma dieta
7) Vulnerabilitatea fata de pericole
8) Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor
9) Dificultate de a ndeplini actiuni recreative
Surse de dificultate :
1) Cresterea presiunii n vase

2) Circulatie inadecvata
3) Durere,dispnee
4) Cunostinte insuficiente despre alimentatia echilibrata
5) Dureri precordiale,anxietate
6) Obisnuinte alimentare diferite,lipsa de cunoastere
7) Tulburari de vedere,tulburari de echilibru
8) Tulburari circulatorii cerebrale
9) Cefalee,vertij
Manifestari de dependenta:
1) Hemoragie nazala
2) Amortirea extremitatilor,palpitatii,edeme ale tesuturilor
3) Neliniste,oboseala,somn superficial
4) Cresterea valorilor TA
5) Tahipnee,oboseala la efort,facies crispat
6) Mese neechilibrate,consum de alimente interzise
7) Predispozitie la accidente,stare de nesiguranta

8) Tulburari de vedere,pareze,afazie
9) Dependent de repausul la pat

Examene de laborator
Hemoleucograma
-leucocite 7900/mm3
-hematii 4900000/mm3
-trombocite 310000/mm3
Hg 12,6g%
VSH 15mm/1h
Glicemie _ 1,20g
Colesterol 2,10g
Trigliceride 16
Creatinina 0,85mg%
Uree sanguina 0,35g
TGO 8 U.I.

TGP - 9,6 U.I.

Tymol 2 MLG
Takata Ara - negativ
Examen sumar de urina:
-pH-ul urinei - acid
-albumina absenta
-sediment urinar :epitelii plate rare,leucocite rare
Examenul radiologic:cord de dimensiuni crescute
EKG-hipertrofia ventriculului stng,cresterea amplitudinii complexului QRS
Examenul fundului de ochi: retinopatie angiotensiva
Tratament
Plendil (10mg) - 1tb/zi
Tertensif (5mg) - 1tb/zi
Diazepam 1tb/zi (seara)
-limitarea eforturilor fizice

-combaterea anxietatii si evitarea situatiilor conflictuale

-regim hiposodat,hipolipidic

BIBLIOGRAFIE
ROXANA MARIA ALBU - Anatomia si fiziologia omului
BORUNDEL C.

- Manual de medicina interna pentru cadre medii

LUCRETIA TITIRICA

- Urgente medico-chirurgicale

MARIN VOICULESCU

- Medicina generala

LUCRETIA TITIRICA
de asistentii medicali
BIBLIOGRAFIE

- Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate

1.Tehnica ngrijirii bolnavului-C.Moze 2002 2.NURSING:Tehnici de evaluare i

ngrijiri acordate de asistenii medicali-Lucreia Titirc.Editura:Viaa Medical
Romneasc,Bucureti 2002.3.Breviar de explorri funcionale i ngrijiri speciale
acordate bolnavului-Lucreia Titirc 1994.4.Manual de ngrijiri speciale acordate de
asistenii medicali-Lucreia Titirc 19985.Manual de Medicin Intern pentru cadre
medii-Corneliu Borundel:EdituraALL-ediia a III-a Bucureti 2002

DIETA IN CARDIOPATIE ISCHEMICA

Studiile tiinifice dovedesc c dieta vegetarian scade riscul de apariie a multor boli
cronice degenerative n aceast categorie intrnd, pe lng bolile cardiovasculare, i
obezitatea, diabetul, reumatismul degenerativ, neoplaziile (mai ales cele digestive).
n cardiopatia ischemic, regimul vegetarian n care sunt permise i lactate dietetice (cu
coninut sczut de grsimi) este cel mai indicat.
Dieta trebuie s aib urmtoarea compoziie:
70% hidrai de carbon compleci (prezeni n special n legume, fructe, cereale);
20% proteine;
10% grsimi.
Restricii alimentare
1) Se exclud cafeaua, stimulentele, zahrul i produsele zaharoase (prjituri, ngheat) i
orice aliment care conine aditivi artificiali (colorani, amelioratori de arom etc.).
2) Se reduce consumul de sare i se folosesc pentru aromatizarea mncrurilor
condimente preparate din plante uscate (ex. cimbru, rozmarin, ovrf, busuioc, coriandru,
tarhon, ptrunjel, salvie, semine de schinduf etc.).
3) Se reduce consumul de alcool (este permis n cantitate mic i numai buturile naturale
- maxim un pahar de vin sau bere pe zi).
4) Se reduc foarte mult grsimile, n special alimentele bogate n colesterol i acizi grai
saturai: carne, lapte, ou, dar i msline, nuci, alune i semine, cacao i ciocolat.
Atenie! Grsimile saturate (solide ex. margarina), chiar dac sunt de origine vegetal,
contribuie la creterea colesterolului din snge. Muli productori fac reclam acestor
produse, ele fiind mai avantajos de comercializat, datorit faptului c au un termen de
valabilitate mai mare, ns este de dorit ca ele s nu fie consumate.
Recomandri alimentare
Se recomand s nu lipseasc din diet urmtoarele:

- cereale integrale (sunt bogate n fibre care ajut la eliminarea colesterolului prin
scaun): fulgi de gru, ovz, secar, de asemenea hric, orez integral, porumb etc.;
- suc de orz verde, 50 ml de 3 ori pe zi;
- legume: morcovi, varz, elin, usturoi, ceap, salat, vinete, dovlecei, ciuperci, roii,
cartofi, ptrunjel, ridichi;
- leguminoase: fasole, mazre, soia, nut, linte (nainte de preparare se las la muiat n
ap minim 4 ore);
- preparate pe baz de soia: lapte de soia, brnz tofu, creme vegetale;
- fructe: struguri, mere, pere, caise, piersici, pepeni, citrice;
- fructe de pdure: ctin, coacze negre, afine, mcee, zmeur, mure, fructe de
pducel - consumate ca atare (cu adaos de miere) sau sub form de sirop natural;
- consumul de miere, n special cea de pducel, tei, castan, cimbru i rozmarin (cu
excepia bolnavilor de diabet);
- polenul (mai ales cel monoflor, de salcie i castan) i propolisul, recunoscute pentru
efectul lor de combatere a aterosclerozei;
- lptiorul de matc (efect de relaxare i calmare, se opune strilor emoionale excesive
ce pot cauza durerile de inim);
- zilnic 3-4 cei de usturoi (sau 2-3 lingurie de tinctur de usturoi, cu ap);
- 1 linguri de 3 ori pe zi dintr-un amestec de hrean ras cu miere;
- se poate ncerca pe perioade limitate de timp (1-2 luni) un regim bazat exclusiv pe
cruditi (aa-numita hran vie) vezi crile scrise de Elena Ni-Ibrian, care conin
foarte multe reete;
- produse pe baz de coenzima Q10 protejeaz inima n cazul lipsei de oxigen care
apare n angin sau infarct;
- alimente care conin acizi grai de tip omega-3 (cu efect de protecie a vaselor de
snge fa de aciunea colesterolului, previn spasmele coronariene i previn formarea
cheagurilor de snge): cereale integrale, fasole, soia, alge marine. Untura de pete, dei
este o surs foarte bogat de acizi grai omega-3, fiind o surs animal, poate crete
cantitatea de LDL-colesterol din snge i riscul de apariie a hemoragiilor cerebrale.
Diete
Exist 2 forme de diet care se pot aplica n cardiopatia ischemic: una de prevenire,
adresat persoanelor care au factori de risc n apariia bolilor de inim (colesterol crescut,
rude cu boli de inim etc.) i una de vindecare, pentru persoanele care au deja manifestri
de boal.
Dieta de vindecare, pus la punct de Dr. Dean Ornish i urmat deja de mii de pacieni
din Statele Unite, unde bolile coronariene sunt cauze majore de mbolnvire, a determinat
reversibilitatea aterosclerozei coronariene. Ea impune excluderea tuturor produselor
animale (carne, pete, crustacee, molute, ou, lactate e permis doar laptele i iaurtul
degresat) i a celor vegetale bogate n grsimi (nuci, semine, ciocolat, msline; uleiurile
vegetale sunt permise n cantiti mici). Cei care au avut deja probleme serioase cu inima,
este bine s urmreasc s respecte aceste recomandri ct mai strict. Este o chestiune de
obinuin i fiecare bolnav trebuie s fie contient c face acest efort pentru sntatea sa.
Se pot prepara feluri de mncare foarte gustoase, numai cu ingredientele vegetale
permise.

Dieta de prevenire nu este att de restrictiv. Cei cu valori mari ale colesterolului i cu
ali factori de risc trebuie s reduc doar aportul zilnic de grsimi, consumnd mai puin
carne, unt, brnz, ou, nuci i ngheat.
Se evit mncrurile cu adaos de ulei sau prjite i se prefer cele preparate prin coacere,
fierbere n ap simpl sau n abur.
Sunt permise lactate degresate, n cantiti mici.
Bolnavul poate mnca de cte ori i este foame, dar numai din alimentele permise.
Pentru a acoperi necesarul zilnic de proteine, se vor consuma mncruri preparate din
amestec de cereale cu leguminoase (orez cu fasole, soia, nut sau linte) sau cereale cu
lactate degresate (orez sau fulgi de cereale cu lapte).