Sunteți pe pagina 1din 78

COALA POSTLICEAL SANITAR BLAJ SPECIALIZARE ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

ABSOLVENT: Poa Adela Maria

BLAJ-2012

COALA POSTLICEAL SANITAR CAROL DAVILA SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST FILIALA BLAJ

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL N NGRIJIREA BOLNAVULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT

COORDONATOR STIINTIFIC DR.ADAM LILIANA

COORDONATOR IN ARIA CLINICA AS.MED.STROIA SORIN

2012

CUPRINS
Capitolul I Noiuni de anatomie i fiziologie..........pag.5 Capitolul II 2.1. Definiie ...........pag.12 2.2. Etiologie i Epidemiologie...........pag.12 2.3. Anatomie patologic........pag.14 2.4. Clasificare........pag.16 2.5. Simptomatologie..........pag.17 2.6. Diagnostic pozitiv i diagnostic difiereniar............pag.19 2.7. Complicaii i sechele..........pag.23 2.8. Evoluie i prognostic..........pag.24 2.9. Tratament ........pag.25 2.10. Profilaxie........pag.30 Capitolul III Rolul asistentului medical n injrijirea i tratarea bolnavului.............pag.31 3.1. Internarea bolnavului i asigurarea condiiilor de spitaliare........pag.31 3.2. Participarea asistenutlui medical la examenul obiectiv...........pag.31 3.3. Asigurarea igienei corporale i generale a pacientului....pag.32 3.4. Pregtirea, asistarea i efectuarea recoltrii de produse biologice...........pag.32 3.5. Participarea asistentului medical la examenele paraclinice.........pag.32 3.6. Poziionarea bolnavului i urmrirea pacientului.........pag.34 3.7. Urmrirea funciilor vitale i vegetative..........pag.34 3.8. Alimentaia pacientului........pag.34 3.9. Participarea asitentului medical la efectuarea tratamentului....pag.35 3.10. Educaie pentru sntate i profilaxia bolii........pag.35 3.11. Externarea bolnavului....pag.36 Capitolul IV Planul de ngrijire a pacientului Caz I........pag.37 Caz II.......pag.50 Caz III......pag.63 Concluzii.........pag.76 Bibliografie ........pag.77

MOTIVATIA ALEGERI TEMEI Intr-o lume in care existenta cotidiana a intrat intr-un ritm ametitor si solicitant trebuia sa invat cum sa ne pastram sanatatea, dar mai ales cum sa reactionam in caz de imbolnavire. Prezenta in familie a IMA, cat a dorintei de a cunoaste mai multe lucruri despre boala pentru a putea acorda primul ajutor in folosul celui de langa mine m-a determinat sa aleg tema prezentei lucrari de diploma, IMA. In conditii normale de adaptare , intre organism si mediu se stabileste o stare de echilibru biologic care se poate aprecia subiectiv si obiectiv prin starea de sanatate. Unii factori de mediu pot perturba aceasta stare de echilibru, ajungandu-se astfel la starea de boala. Identificand boala la un organism uman, vom trata nu boala, ci bolnavul cu particularitatile sale. Un bolnav suferind de o anumita boala are psihicul sau , felul sau de manifestare, de a reactiona biologic boala. Intelegandu-l in complexitatea manifestarilor sale, se realizeaza si acea legatura sufleteasca intre bolnav si cei ce il ingrijesc, premisa hotaratoare pentru obtinerea unor rezultate pozitive cand tratam bolnavul. Prezenta lucrare de diploma reprezinta o aplicatie de ordin practic a cunostintelor obtinute pe parcursul anilor de studiu.

CAP I: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

-INIMA-

Inima este considerat ca organ central al intregului aparat cardiovascular, a crui funcionare asigura circulaia sngelui, limfei i a lichidului interstiial. Inima se gasete ataata n cavitatea toracic, in etajul inferior al mediastinului anterior. Are o poziie asimetric faa de planul sagital median, cea mai mare parte a ei fiind in partea stanga a mediastinului si ocupnd patul inimii de pe faa mediastiala a plamnului stng. Forma acesteia este aproximativ a unui con turtit antero-posterior, cu inalimea mai mica dect diametrul bazei; nalimea fiind de aproximativ 89mm, iar diametrul bazei de aproximativ 105 mm. Are o greutate de aproximativ 300 gr, iar capacitatea intre 500-700 cm. Vrful este ndreptat n jos, nainte i la snga, cam n dreptul celui de-al V-lea spaiu intercostal stng, iar baza este ndretat n sus, posterior i spre dreapta. Inima este nvelt intr-o formaiune membranoas care poart denumirea de PERICARD. Acesta nvelete si baza vaselor mari de la baza inimii. Este format din 2 pari: fibrinoas i nervoas. Pericardul fibros se prezint ca un sac avnd peretele format sintr-o membran conjunctiv-fibroas. Pericardul nervos captuete pericardul fobros i este format dintr-o foi visceral i una parietal. Peretele inimii este format, de la interior spre exterior din: endocard i miocard.Unii cercettori consider EPICARDUL ca cea de-a treia tunic a inimii. ENDOCARDUL sau tuninca intern a inimii cptuete cavitaiile inimii i este continuarea endoteliului vaselor mari care vin sau pleac de la inim. Aceasta este ca o membran foarte neted i transparent, format dintr-un strat de celule endoteliale spre interior, i o ptur de esut conjunctiv elastic, aezat spre miocard.

MIOCARDUL sau peretele muscular al inimii, considerat partea cea mai groas a peretelui cardiac. Este format din esut muscular cu caractere speciale. In structura sa distingem doua variai de esut muscular: esutul cardiac si esutul nodal. esutul cardiac formeaz cea mai mare parte a miocardului este format din fibre striate cardiace i alcatuiete asa-zisul miocard adult. esutul nodal este denumit si miocardul embrionar sau aparatul de conducere al inimii.

CONFIGURAIA EXTERN A INIMII Prin ndeprtarea pericardului, se poate studia morfologia inimii. Inimia prezint : faa anterioar faa posterioar dou margini un varf o baz

Faa anterioar este oreintat spre stern i coaste, de unde si denumirea de faa sternocostal. Pe aceast fa sunt dou anuri: -anul longitudinal care se ntinde de la vrful inimii pn la artera pulmonar numit i an interventricular anterior - antul transversal care trece pe sub originea arterei pulmonare numit an atrioventricular sau an coronar Faa posterioar numit i faa diafragmatic pentru ca este orientat spre diafragm. Pe aceasta fa ntalnim de asemenea dou anuri : an longitudinal san coronar

n partea superioar a feei posterioare, deasupra anului coronar, se gasete orificiul venei cave inferioare. Marginile inimii - una dreapt in raport cu diafragmul - una stng n raport cu plmnul i care a mai fost denumit i faa pulmonar Vrful inimii se gasete pe latura stnga a inciziunii vrfului inimii. Este aezat in jumtatea stnga a inimii, aparinand ventriculului stng. Baza inimii ndreptat n sus, mapoi i spre dreapta i este acoperit aproape n ntregime, de vasele mari care pornesc sau nu la inim ( artera aort, artera pulmonar, vena cav superioar, venele pulmonare).

STRUCTURA INIMII Inima este un organ cavitar musculos, cu o structur caracteristic, potrivit funciilor pe care le ndeplinete. CAVITIILE INIMII Pertele longitudinal care corespunde anurilor longitudinale externe, desparte cavitatea inimii n dou pri: dou cavitai: - o cavitate ctre baza inimii numit atriu - o cavitate ctre baza inimii numit ventricul Inima are patru cavitai: - dou atrii - doua ventricule inima dreapt inima stang Peretele transversal acre corespunde anurilor coronare mparte fiecare din cele dou pri n

Peretele transversal desparte atriile de ventricule i se numeste septul atrioventricular. Are dou pari una dreapt pentru inima dreapt i una stang pentru inimia stang. Peretele longitudinal are i el dou pari : una care desparte atriile i poart denumirea de interatrial si alta care desparte ventriculele, sept interventricular. Ventriculele sunt cele dou cavitai care se afl in vrful inimii: una aparine inimii drepte i se numete ventriculul drept , iar cealalt aparine inimii stngi i se numete ventriculul stng. Ventriculul drept n acest ventricul se gasete orificul atrioventricular drept i orificul arterii pulmonare. Orificiul atrioventricular drept asigur comunicarea intre atriul drept i ventriculul drept. Orificiul tricuspid de la gaura tricuspid, este acoperit de valva tricuspid. Membranele acestei valvule sunt legate prin fribre tendinoase cu cei trei muchi papilari din acest ventricul. Are rol de a dirija circulaia sngelui n partea dreapt a inimii, numai din atriu n ventricul mpiendicnd-o in sus invers. Ventriculul stng Se gasete orificul atrioventricular stng i orificul arterei aorte. La nivelul orificiului aortic se gsesc trei pliuri membranoase, dou orientate anterior i unul posterior, care cu form de cuiburi de rndunic, purtnd denumirea de valvule sigmoide sau valvule semilunare. Orifciul atrioventricular stng face legatura intre atriul stng i venttriculul sng. nspre ventriculul acestiu orificiu, se gasete valvula atrioventricular stnga sau valvula bicuspida, care se mai numte i valvula mitrala. Valvula are forma unei plnii cu vrful n jos i este format din dou valve numite i cuspide. De pereii inferiori ai cuspidelor sunt fixate fibre tendinoase, numite coarde tendinoase, care se prind cu celalalt capat de muchii capilari. Aceasta valvula dirijeaza circulaia sngelui n inima stng permind trecerea sngelui numai din atriu n ventricul i mpiedicnd circulaia n sens invers. Vrful ventriculului stng corespunde vrfului inimii. ATRIILE sunt cavitai aproximativ cubice i se gsesc aezate la baza inimii. Pereii atriilor sunt mai subiri ca ai ventriculelor i au mai multe orificii: cele dou atrii sunt desrite prin septul interatrial care are o parte subire, fosa oval , ce reprezint locul orificiului Batollo existent n perioada dezvoltrii embrionare.

ATRIUL DREPT Are form cubic, pereii acestuia fiind bine delimitai. Pe peretele supeior se gasete orificiul venei cave superioare. Pe peretele inferior se gasete orificiul venei cave inferioare care este prevzut cu o valvul semilunar, valvula Eustachio. Acete doua vene cave inferioar i posterioar se vars n atriul stng. Peretele posterior este reprezentat de sept interatrial, iar peretele intern de septul atrioventricular la unirea peretului intern cu cel posterior se afl orificiul simului coronar, prevzut cu valvula Thelsesius. .

ATRIUL STNG Pe el se gasete orificiul atriobentricular stng; pe peretele posterior se gasesc cele patru orificii ale venelor pulmonare, care aduc sangele oxigenat la plamni.

SISTEMUL EXCITO CONDUCTOR AL INIMII Nodulul sino-atrial Keith-Flack Este aezat n peretele atriului drept, ntre deschiderea celor dou vene cave (poriunea sinuzala). Nodul atrioventricular Aschoff-Tawara Este aezat n partea inferioar i posterioar a septului interatrial mai mult spre atriul stng. Fascicolul His Este situat in spaiul interventricular. Partea anterioar a acestuia se divide formnd dou ramuri: una merge in ventriolul drept si cealalt n ventriuolul stng. La vrful ventricolului cele dou ramuri se ramific mai mult i se restrng n faa interna a peretilor ventriculari, formnd o reea de fibre nodale, Reeaua Purkinje.

Sistemul de conducere al inimii ete singura parte din MIOCARD care prin FACICOLUL HIS, face lagatura dintre atrii i ventricole.

Vascularizaia inimii Inima primete snge nutritiv pin cele dou artere coronare: - artera coronar stng - artera coronar dtreapt Arterele coronare sunt artere terminale. Din capilarele care irig peretii inimii se formeaz venele care duc sngele n atriul drept. Venele coronare sunt reprezentate prin: - marea ven coronar - vena interventricular posterioar - mica ven coronar Prin aceste vene sinusul coronar colecteaz cea mai mare parte a sngelui care circul prin pereii inimii. Inervaia inimii Inima are o inervaie intreinsec i una extrinsec. Ea este inervat de nervul simpatic si parasimpatic. Fiziologia aparatului cardiovascular Circulaia este funcia pe care o ndeplinete aparatul cardiovascular, prin care se realizeaz metabolismul celular i coordonarea funcional a tuturor organelor. Inima fiind un organ muscular, activitatea sa se caracterzeaz prin contracii i relaxari ce se succed cu regularitate. Contracia inimii se numete sistol, iar relaxarea diastol. O sistol, mpreun cu diastola care ii urmeaz reprezint o revoluie cardiac sau un ciclu cardiac. Revoluia cardiac este rezltatul contraciei miocardului. n timpul unei revoluii cardiace, sngele circula prin cavitaile inimii intr-un sens bine determinat. n circulaia sanguin constat dou circuite distincte care pornesc din inima:

10

- circulaia mare - circulaia mic Circulaia mare sau sistematic numit li circulaia de nutriie este durmul pe care l urmeaz sngele de la inim la esuturi i inapoi la inim, Circulaia mica sau circulaia pulmonar reprezint drumul pecare l urmeaz sngele de la inima la plmni si napoi.

11

CAP II: INFARCTUL MIOCARDIC ACUT 2.1.DEFINIIE

Infarctul miocardic acut este denumirea dat necrozei zonale a muchiului cardiac datorit ischemiei acute a teritoriului respectiv. In caz de supravieuire a episodului acut, necroza este inlocuita in urmtoarele cteva sptamni de o cicatrice fibroas. Infarctul miocardic este definit morfopatologic ca i moartea celulelor cardiace datorit ischemiei preleunfite. Moarete celular este mparit morfopatologic ca si necroz de coagulare sau a benzilor contractile, care de obicei evolueaz ctre ancosis, dar poate aprea i printrun grad mai mic prin apoptoza. Moartea celulara nu apare imediat dup nceputul ischemiei miocardice, ns este o perioad finit n care apare. Necroza miocardic poate fi indentificat microscopic i macroscopic la examinarea postmortem, doar dup cateva ore. Necroza complet a celulelor miocardice dureaz cel puin 2- 4 ore, fiind dependent de prezena circulaiei colaterale n zona ischemica, ocluzia arterial coronarian persitent sau interminent , sensibilitatea miocitelor la ischemie, preconditionat i/sau nervia miocardic individual de oxigen i nutrieni. 2.2.ETIOLOGIE I EPIDEMIOLOGIE Infarctul miocardic acut (IMA) reprezint cea mai important cauz de deces printr-o ingur bol la populaia arilor industrializate. In Romnia n 1992, din 100 de decese, 58 s-au datorat bolilor cardio-vasculare. Mortalitatea acut in IMA s-a redus spectaculos in ultimii 30 de ani, datorit progreselor n terapia de urgen.

12

Ultimii 10 ani mortalitatea acut in spital a IMA sub pragul de 10%. Centrele cu faciliti combinate medico-chirurgicale disponibile non stop readuc de regula aceast cifr cu 5-7%. Cauza principal 90-95% este arteroscleroza coronarian. A. Arteroscleroza coronarian Mai rar intervin: empolii, coronarite reumatice, aortite,luetice, lipertrofie venticulara stanga, sternoza aortic strns, cardiomiopatie hipertrofic. In general apare la barbatii trecuti de 40 de ani, cu istoric de angin pectoral n lutimele luni sau ani. Bolnavii sunt de obicei sedentari, obezi, mari fumatori, suprasolicitati psihic, prezentnd hipercolesterolemie, diabet sau hipertensiune arterial. De obicei, n atecedentele personale sau familiale exist accidente ale membrelor pelviene. Pot aprea ns i la persoane fra antecedente coronariene. Spre deosebire de angina pectoral, n care dezechilibrul brusc dintre necesitiile miocardului i posibilitaile coronarelor este trector (efort, emotii), n infarczul miocardic dezechilibrul este important i prelungit. B.Factori de risc: 1. Hipercolesterolomia 2. Hipertensiunea arterial 3. Fumatul 4. Diabetul zaharat 5. Incarcarea ereditara pe lina arterosclerozei 6. Stres 7. Supragreutatea 8. Sedentarismul 9. Hiperlipemia 10. Obezitatea

13

C.Factori declanatori 1. Efortul 2. Mese copioase 3. Stres 4. Infectii acute ale spaiului respirator 5. Factorii meteorologici 6. Bacterii care cresc contractilitatea miocardic 7. Bacterii care cresc presareina 8. Bacterii care scad presiunea de umplere coronorial (ex. cderile brute de presiune arterial, ndeosebi strile de oc); ori care induc spasmul coronarial pot de asemenea precipita ori agrava infarctul miocardic acut. 2.3.ANATOMIE PATOLOGIC Afeciunea specifica in infarctul miocardic acut este necroza miocardului.Localizarea cea mai fregventa a infarctului miocardic este la nivelul ventricolului stng sau a septului, n teritoriul coronarei stngi, mai ales a ramurii sale descendente anterioare (65-70%) din cazuri i mai rar in teritoriul arterei coronare drepte i circunflexei stngi. Infarctul ventricolului drept este foarte rar. Din punct de vedere clinic in evoluia infarctului miocardic acut deosebim: A.Perioada prodromal B.Perioada de debut C.Periada de stare D.Perioada de convalescen A.Perioada prodromal : Este prezent numai la o parte din bolnavi (la aproximativ 40-60%). Dureaza de la cateva ore pna la trei sptmani. Simtomele din aceast period sunt ncadrate n tabloul clinic denumit ,,iminen de infarct sau ,,stare de preinfarct, acest tablou clinic, asemnnd celui denumit

14

,,sindrom intermediar, deosebinduse de acesta prin faptul c este urmat n mod necesar de instalarea infarctului miocardic, lucru care n cazul sindromului intermediar este posibil da nu obligatoriu. La un anginos vechi iminena de infarct se traduce prin crize anginoase mai fregvent i mai intense ce apr la eforturi mai mici, in repaus sau noaptea i care cedeaza mai greu sau deloc la nitroglicerin. Rareori sindromul premonitoriu poate prezenta un aspect atipic, cu astenie progresiv, palpitaii sau manifestri digestive. La neanginos, perioada prodromal a infarctului miocardic const in aparitia unor accese de angor de intensitate mare, cu durat prelungit, rezistente la terapia uzual, nsoit uneori de extrasistole ce apar la efort. Pe baza unor mari experiene se poate afirma ca orice prim acces de angor trebuie considerat drept iminenta de infarct. Examenul obiectiv nu evideniaz aproape constant fie o ischemie subepicardic, cu unda T invers, ascuit i simetric, fie o leziune subendocardic cu lezarea segmentului ST. Aceste anomalii sunt tranzitorii. Examenele biologice sunt in limite normale cu exceptia unei stari de hipercoagulatibitate evideniate prin tromboclastrograma. B.Perioada de debut Infarctul miocardic acut se poate prezenta sub mai multe tablouri clinice in funcie de simtomul dominant: 1.Cazuri dominante de durere 2.Cazuri dominante de oc 3.Cazuri dominante de edemul pulmonar i de alte manifestri ale insuficenei ventriculare stangi acute 4.Cazuri caracterizate prin apariie treptat sau agravarea unei insuficenei cardiace congestive 5.Cazuri dominante de complicaii 6.Cazuri cu forme atipice de debut Aceast perioad durez 3-5 zile si este mai critic existnd riscul mare de decese si complicaii grave.

15

2.4.CLASIFICARE Infarctul miocardic poate fi mparit in mai multe categorii. Tipul1 Infarct miocardic spontan asociat cu ischemia datorat unui eveniment coronarian primar cum ar fi erodarea i/sau ruptura, fisura ori disecia placii.

Tipul 2 Infarct miocardic secundar ischemiei fie datorit unui necesar de oxigen crescut, fie aportului inadecvat, cum ar fi spasmul coronarian, embolism coronarial, anemie,aritmii, hiper sau hipotensiune. Tipul 3 Moarte subtil cardiac, incluznd stop cardiac deseori insoit de simtome sugestive pentru ischemie, nspite de supradenivelare recent de segment ST, BRS nou aprut, sau dovada existenei unui proaspt tromb angiografic sau la autopsie, dar decesul producanduse nainte de a se preleva probe sanguine, sau recoltarea acestora a fost facut nainte de apariia biomarkerilor cardiaci n snge. Tipul 4 a.Infarctul miocardic asociat PCI. b.Infarctul miocardic asociat cu tromboza de stent, documentat angiografic sau la autopsie. Tipul 5 Infarctul miocardic asociat bypassului aortocoroanian

16

2.5.SIMPTOMATOLOGIE n evoluia infarctului miocardic se deosebesc: o perioad prodromal, una de debut, de stres i de covalescen. n circa jumtate din cazuri infarctul miocardic survine pe neateptate, fra factori precipitani si fara fenomene prodromale. Aceasta se explic prin mecanismul patogen principal ce produce necroza: fisura unei placi ateromatoase nestenozante, bogate in lipide urmat de formarea unui tromb oclusiv la nivelul fisurii. Fisurarea placii de aterom este adesea un fenomen aleator, de aceea nu este inclus de cele mai multe ori de factori precipitani. Exist, de asemene, o periodicitate circadian a debutului infarctului, ca de altfel a majoritii acceidentelor ischemice acute: vrful incidenei debutului este dimineaa intre orele 5 i 10 n momentele de maxim hipercatecolaminemie ale zilei. Incidena unor simtome care preced debutul infarctului miocardic acut variza dup statistici intre 20 i 60%. Majoritatea acestor simtome apar ca durere coronariana de diverse aspecte precednd infarctul cu ore sau zile. Alte simtome precum premonitorii pot fi cele ale unei ischemii silenioase cu diverse nivele de gravitate: axientate, fatigabilitate, dispnee. Lund in considerare toate simtomele premonitorii, la circa o treime din bolnavi, ele apar sub 24h., la alt treime apar ntre o zi si o sptamna si la ultima treime simtomele sunt ntr-o ptamna i o luna naintea debutului infarctului miocardic acut. La majoritatea infarctelor simtomul cardinal este durerea. Exista i forme atipice ca durerea apsenta sau la care domin alte simtome. n infarct este de obicei o durere de tip coronarian, dar foart intens, prelungit i fr rspuns la nitrati. Localizarea durerii este in majoritatea cazurilor retrosternar, adesea cu extensie percordial. Iradierea poate avea loc ctre oricare din sedile uzuale pentru durerea coronariala: n umarul sau pe membrul superior stng, de elecie pe latura albitala, n ambii umeri, ambele

17

brae, ambele coate, sau ambele ncheieturi ale pumnului, la baza gtului, n mandibul, interscopulovertebral, n epigostru etc. Caracterul durerii este de strivire, constrictie, apasare. Ocazional durerea poate fi asociat cu o ran sfredelitoare sau cu o arsur. Intensitatea durerii este foare mare, adeseori de nesuportat. Durata durerii este de zeci de minute-ore, de regul dispare dup 12-24 odat cu definitivarea necrozei. Durerea nu cedeaz la nitroglicerin sau ali nitrai i nici la analgezice uzuale adeseori chiar opiaceele nu au efect dect incomplect i trector. Modificariile TA sunt frecvente in infarctul miocardic acut cel mai des bolnavii avnd hipotensiune. Acestea apar in trei circumstane speciale: 1. n infarctele inferioare, cnd este de natura reflex, vagala (reflex Bevold-Jarisch, de vasodilataie coronarian i arterial sistematic la stimularea chemoceptorilor coronarieni spre ischemie. 2. infarctele inferioare cu prindere semnificativ de VD, a crui afectare duce la lipsa de umplere a VS 3. infarctele ntinse antero-laterale, ca urmare a disfuncie de pomp Fenomene digestive apar la debutul infarctului n peste jumtate din cazuri. Vrsturile frecvente sunt nsoite cu grea i se ntlnesc mai ales n infarctele inferioare. Diareea sau senzaia acut de evacuare intestinal sunt prezente mai rara i sunt declanate tot de reflexe vagale. Dispneea poate deveni manifestarea dominant n caz de infarct complicat cu disfuncie de pomp. Palpitaiile sunt resimite n mod evident n cazul tahiaritmiilor ct i al bradiaritmiilor, datorit hiperreactivitaii psihice obinuit n infarct. Manifestrile neurologice mai rare la debutul infarctului, se pot prezenta ca sincop, fie reflex vagala, fie prin instalarea unui bloc complet situaiei n care poate fi prezent si fenomenul Adams-Stokes. Alte manifestari, pot include o senzatie inexplicabil de fatigabilitate, sfreal cu sau fr durere, dispnee sau aritmii. Astenia fizic accentuat poate fi adesea singurul simptom n infarctele indolore.

18

2.6 DIAGNOSTIC POZITIV SI DIAGNOSTIC DIFERENIAT Diagnosticul pozitiv se bazeaz pe: - durere violent prelungita i neinflenat de nitroglicerin - modificrile EKG (necroz, ischemie, leziune) - creterea enzimelor serice Diagnosticul de infarct miocardic este sigur cnd dou dintre cele trei elemete prezente i probabile cnd durerea este tipic chiar dac celelalte dou elemente sunt absente. Localizarea epicastric a durerii preteaz la confuzii. Anevrismul disecant al aortei, pericardita acut exsudativ, cu debut brusc, neumotoroxul spontan, infarctul pulmonar stng, embolia pulmonar pot crea dificultai diagnostice. Celelalte cardiopatii ischemice dureroase se elimin prin EKG Problematica diagnosticului difereniar al infarctului miocardic acut, cuprinde trei aspecte: - diferenierea de alte sindroame coronariene acute - diferenierea infarctului miocardic acut tipic de alte boli acute n care domin - diagnosticul difereniar al infarctului miocardic acut cu prezentare atipic Diagnosticul difereniat Problematica diagnosticului diferenial al infarctului miocardic acut cuprinde trei aspecte: - diferenierea de alte sindroame coronariene - diferenierea infarctului miocardic acut tipic de alte boli acute n care domin durerea - diagnosticul diferential al infarctului miocardic acut cu prezentare atipic DIAGNOSTICUL DIFERENIAL CU SINDROAMELE CORONARIENE ACUTE Diferenierea infarctului miocardic acut de angina instabil este mai dificil n cazul infarctului miocardic nou Q i ocazional n cazul infarctului cu leziune subpericardic cu leziunea subpericadic fa de angina Prinzmetal. Angina pectoral se manifest prin dureri coronariene de repaus, prelungite peste 15-20 min i preia modificri EKG de faz terminal.

19

Aspectul poate fi identic n infarctul nou Q, dar de obicei, n infarct modificrile sunt mai ample i mai persistente. Diagnosticul este transat de curba enzimatic sau de cerecetarea altor produse de cioliz ( n special CK- MB i miogeobin). n infarctul miocardic acut enzimele cresc la peste dublul normalului, iar n angina instabil este ele rmn normale. Daca stabilirea corect a diagnosticului poate fi dificil, atitudinea practic este ns comuna pentru cele dou sindroame: tratament medicamentos maximal, dar fr trombolitice i coronorografie de urgen n caz de insucces. Angina Prinzmetal este singura form de anign cu leziune electric subepicardicc. Diferenierea de infarctul miocardica cut la debut cu leziune subpercardic se face prin labilitatea EKG i absena citolizei n condiiile unei dureri de repaus orar fix i de durat scurt. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL I.M.ATIPIC Infarctul miocardic acut cu durere toracic intens nsotita tahicardie, anxietate i eventual polpinee, trebuie fcut cu cteva boli severe, a acror tratament este uneori diferit de al infarctului. Pericardita acut poate avea dureri asemntoare cu a infarctului i n caz de miocardit asociat, bolnavul poate avea tahicardie i galop. Un element important de difereniere este aspectul EKG. n pericardit spradenivelarea ST este de obicei convav n sus, este relativ mic de 1-2 mm i concordant n majoritatea derivaiilor. Dac diferenierea nu se poate realiya pe date clinice si EKG, atunci explorrile biologice, inclusiv aspectul curbei produilor de citoliz sunt hotrtoare. Disecie de aort toracic se manifest cu durere transfixiant toracic foarte asemntoare cu cea din infarctul miocardic acut. n absena prinderii coronarelor n cadrul diseciei EKG rmne normal. n asemenea condiii trebuie cutate alte semne clinice de disecie: - scderea amplitudinii pulsului la.unul din brae sau la unul din membrele inferioare - suflul diastolic de insuficiena aortic

20

- unul dintre semnele caracteroistice ale diseciei de aort este variaia mare tensional care nsoete episoadele dureroase uneori disecia aort proximale pruide si emergentii uneia dintre coronare. Se realizeaz astfel un tablou clinic si EKG de inschemie miocardicp acut, identic cu cel din infarct. Prezena diseciei poate fi suspectat prin coexistena suflului de insuficien aoritic acut. Diagnosticul este tranant prin ecocardiografie transtoracic i ulterior prin prin computer tomografic, RMN sau cateterism. Tromboembolismul pulmonar se manifest prin durere toracic, tahicardie, polipnee, hipotensiune asemnaoare infarctului miocardic acut. Pot exista aritmii si semne de insuficien cardiac dreapt. Diferenierea de infarctul miocardic acute se face prin discordana dintre semnele severe de debit cardiac mic i insuficien cardiac dreapt precum i absena unor semne patente electrice de infarct miocardic acut inclusiv de infarct de VD. Tratarea diagnosticului se face prin curbele de citoliz ( CK- MB i Mb dar nu TGO i LDH) ecocardiografie. Pneumotroraxul poate mima un infarct miocardic acut prin asocierea dintre durerea toracic intens, dipsneea important i tahicardie. Lipsesc semnele EKG de infarct miocardic, iar tranarea diagnosticului se face prin examen fizic i radiologic. Afeciunile acute de etaj abdominal superior se confund mai ales cu infarctul inferior i de ventricul drept n care exist grea, vrsturi, dureri epigastrice i de hipocondru drept, prin distensie hepatic. n infarctul miocardic acut durerea epigastric la palpare este absent sau minim i nu se gsesc semne de iritaie peritoneal. Cea mai dificil este diferenierea infarctului miocardic de pancreatit acut medie pe lng alternarea strii generale, cu hipotensiune, tahicardie i chiar aspect de oc, pot sa apar semne EKG de leziune subepicardic, prin aciunea direct a enzimelor pancreatice difuzate transdiafragmatic. Diagnosticul este tranant de curbele enzimatice diferite de cele dou afectiuni i de evoluia elementelor clinice i electrocardiografice.

21

Alte sindroame durereoase toracoabdominale ce pot intra n discuie n cadrul diagnosticului diferenial al infarctului miocardic acut includ: plemita acut, pneumonia, zona zoster toracic, sindromul Tietze, abcesele subfremice, infarctul splenic, boli acute musculoscheletice i altele. Caracterul durerii, examenul clinic i uneori radiologia i absena semnelor EKG de infarct traneaz de cele mai multe ori diagnosticul.

DIAGNOSTICUL DIFERENIAL AL IMA CU PREZENTARE ATIPIC Se consider ca 20-40% din infarctul miocardic acut nu sunt cunoscute si nu sunt diagnosticate ulterior prin examen EKG i uneori doar postmortem. Aproape jumatate din aceste infarcte sunte probabile silenioase, dar restul nu sunt recunoscute deoarece simptomele de prezentare sunt atipice. O sintez citat de Braunwald deosebete urmatoarele forme sau manifestari atipice de infarct: 1.debit sau agravare de insuficien cardiac congestiv 2. angin clasic semnele particulare ale unui episod mai grav 3. durere atipic 4. semne neurologice mimnd accident vascular, psihoz sau simplu atac de nervozitate fara cauza aparent 5. sincop sau episod de fatigabilitate extrem 6. dispepsie acut 7. embolie periferic

22

2.7.COMPLICAII I SECHELE Complicaiile majore ale fazei acute a infarctului miocardic, ca frecven i ca impact asupra mortalitaii generale, sunt tulburarile de ritm, de conducere i disfuncia de pomp. Complicaii importante sunt i cele mecanice i trombolitice i ischemia precoce postinfarct. Complicaii importante: Tulburari de ritm cardiac: - ventricul - atriale Tulburari de conducere ale inimii: - atrioventriculare - introventriculare Disfuncie de pomp: - insuficien ventricular stng - edem pulmonar acut - sindrom de debit mic - oc cardiogen

Complicatii mecanice: - ruptur de sept - ruptur/ disfuncie de aprat mitral tricuspidian - anevrizm ventricular - ruptura de perete liber Complicaii tromboembolitice: - sistemice - pulmonare Ischemia post- infarct: - angin precoce i tardiva - ischemie silenioas, spontan si provocat - extensie i recidiv de infarct Alte complicaii: - pericardita post- infarct: - precoce - tardiv - umar dureros post- infarct - pneumopatii acut - retenie urinat, infecii urinare - astenie fizic, vertij la mobilizare - depresie, psihoz

23

2.8.EVOLUIE. PROGNOSTIC

In evoluia IMA se disting urmtoarele etape: - perioada de debut- este cea mai zgomotoas din punct de vedere clinic, avnd ca i corespondent anatomic instalarea necrozei. La 10- 20 % dintre bolnavi, dup cteva sptmni apre sindromul Dressler. - perioada de stare- dup apriximativ o lun. Primele 10 zile sunt caracterizate printr-o persiten a febrei. Aceast febr tinde s dispar in tiua a 8-a. Durerile cedeaz n primele 24-36 ore. n aceast perioad de obicei persist hipotensiunea arterial, o stare de astemie. VSH-ul accelerat. n aceast perioad bolnavii sunt ameninai de complicaii grave: moarte subit, insuficien ventricular sng, oc cardiogen, tulburri grave de ritm. n perioada din ziua a 10-a i a 30-a, n cazul unei evoluii favorabile, bolnavii nu mai au nici o durere, nici febr: persit totui o mare astenie i accelerarea VSH-ului. - perioada de covalescen- ncepe dup o lun de la debutul IM i dureaza 1-2 luni. n aceast perioad bolnavul nu prezint nici o complicaie n cursul evoluiei. Simtomele i semnele sunt determinate mai mult de repaus la pat. Progresiv bolnavul vtig fora fizic. Testarea capacitaii fizice a bolnavului se apreciaz dupa efectuarea textului maximal i submaxilar de efort. esutul maximal trebuie s provoace o tahicardie de 220 bti/minut, minus vrsta n ani a bolnavului. Testul submaximal va provoca o tahicardie de 200 bti/minut minus vrsta n ani a bolnavului. Testul maximal este recomandat s se fac dup terminarea perioadei de covalescen. PROGNOSTICUL INFARCTULUI MIOCARDIC Prognosticul se bazeaz in principal pe elementele clinice ale bolnavului. Astfel puem vorbi de prognosticul apropiat i ndeprtat miocardic. Prognosticul apropiat- infarctul miocardic acut este o boal sever, grevat de o mortalitate mare. Friedberg arat c mentaltatea general n I.M.A este de 40-50%, din care 20% mor n primele 4 ore de la instalare infarctului, iar 20-28% n decurs de 4-6 sptmani

24

de la debutul infarctului, mai ales in perioada 6-7 zile. n primele 4 ore, moartea survine subit sau la un interval scurt, prin aritmii majore, care determin fibrilaia ventricular sau oprirea inimii. Dintre bolnavii care mor n primele 4-6 sptmni, 50% mor prin oc cardiogen, edem pulmonar acut sau insuficien cardiac congestiva sever, 40% prin tulburari grave de ritm, 6% prin embolii pulmonare sau sistematice. IMA sunt: prezeba ocului cardiogen, a insuficiene cardiace, a tulburarii de ritm, a manifestrilor tromboembrionale, a unei zone febrile importante, a unei lencocitoze mari, a durerii foarte intense, ce cedeaz la opiacee i persist peste 24 de ore; pronosticul este, de asemenea, mai rezervat la bolnavii la care se constata naintea infarctului, un alt infarct miocardic, angina pectoral, hipertensiune arterial, diabet zaharat, sedentarism. Prognosticul ndeprtat- al bolnavilor care au supravieuit perioadei acute(5-6 sptmni) depinde de importana sechelelor i de riscul recidivelor. Durata medie de vrst dup infarct variaz n jurul cifrei de 6-7 ani, dup diferite statistici 40% dintre bolnavi supravieuiesc peste 10 ani i 70% peste 5 ani. Bolnavii care ramn dupa infarct cu cardionegalie, insuficien cardiac, crize de angin pectoral au un pronostic mai rezervat: numai 10% supravieuiesc mai mult de 5 ani. Ceilali bolnavi au un pronostic mult mai favorabil, 85% dintre ei triesc peste 5 ani i 57% peste 10 ani. Factorii care agraveaz prognosticul ndeprtat infarctului miocardic sunt: hipertensiunea arterial, diabet zaharat, obezitate ca i prezena semnelor de insuficien ventricular stng, de insuficien cardiac congestiva, a crizelor de angin pectoral, a tulburarilor de ritm i de conducere. 2.9.TRATAMENT Tratarea bolnavilor cu IMA reprezint una dintre urgenele cardiologice cele mai importante. Aceasta rezult, pe de o parte, din inciden mare i gravitatea bolii, iar pe de alta parte din rolul foart activ ateptat de la echipa medical care preia in grij bolnavul.

25

Obiectivele principale ale tratamentului sunt: 1. restabilirea fluxului coronarian 2. limitarea ntinderii necrozei 3. tratamentu complicaiilor i in primul rnd al morii subite aritmice sau prin alt mecanism Tratamentul include: - o faz prespital - tratamentul n spiatl - faza de recuperare cu tratament majoritar ambulator FAZA PRESPITAL Importana tratamentului prespital rezult n principal din 2 premize: - majoritatea deceselor n faza acut(60%) se produc nainte de spitalizare, cea mai mare prin FV primar. -prognosticul imediat i de durat depinde indirect de eficacitatea obinerii perfuziei miocardice, al crei efect este cu att mai favorabil cu ct ese mai precoce. Problematica fazei terapeutice prespiatl n infarct trebuie abordat pe dou planuri: -cel al posibilitailor practice actuale -al considerentelor de tratament indeale n mod practic echipa medical a ambulanei chemat s ngrijeasc un bolnav cu durere de piept prelungit trebuie s ia urmtoarele masuri: 1.Tratamentul durerii are un scop patogenic prescris, de reducere a catecoleminelor ce sunt proaritmogene i mresc zona de necroz. Durerea intens este socogena. Se ncepe cu Algocalmin i Piafen, nsoite eventual de 5-10 mg diazepam I.V. n caz de ineficiene, dup 5-10 minute se continu cu FORTAL I.V. sau chiar o piaceee subcutanat sau I.V. (MORFINA 5-10 mg, MIALGIN 25-50 mg). Opiaceele trebuie evitate n caz de hipotensiune fr staz pulmonar ( n special n infarctele inferioare).

26

2.Nitroglicerina la orice bolnav cu TA normal sau crscut nitroglicerina sublingual este de preferat formelor retard de nitrai i o tablet de 0,5 mg trebuie administrat la fiecare 15 minute. Ea poate ameliora direct perfuzia coronarialn i poate reduce staza pulminar n caz de congestie. 3.Oxigenoterapia - aplicarea oxigenului pe sond sau masc (61/minut), chiar n absena insuficienei cardiace, are rol dovedit n reducerea masei necrozate i, uneori, are rol direct analgetic. 4.Tratamentul antiaritmic - n caz de extrasistole numeroase i, cu att mai mult in cazul unor episode tahiaritmice, se recomanda bolus de xilin I.V. un mg/kg/corp, urmat imediat de perfuzie continu de 2- 4 mg/minut. 5.Tratamentul bradiaritmilor - n caz de ritm cardiac rar ( sub 50 pe minut) se recomand ATROPINA 0,5-1 mg I.V. i evitarea XILINEI, care ar putea suprima centrul idioventricular, de nlocuire n caz de bloc Av complet. 6.Tratamentul altor complicaii (hipotensiune, fibrilaia atrial, insuficiena ventricular stng acut, puseu hipertensiv) trebuie fcut corespunztor n raport cu dotatrea i gradul competenei echipei medicale din ambulan. n mod ideal tratamentul n faza prespital ar trebui s includ nceperea eventualei trombolize coronariene nc de la domiciliu. Pentru aceasta este necesar ca , n context clinic sugestiv s pot fi efectuat o electrocardiogram care s confirme o imagine electric de infarct acut cu leziune subepicardic. Dup confirmarea diagnosticului, modalitate de tromboliz cea mai eficace este cu APSAC intravenos (lent n cinci minute) singurul hibrinolitic ce nu trebuie administrat n perfuzie. n absena acestuia se poate ncepe i perfuzia cu streptokinaz avnd asigurat o linie venoas stabil (minicateter).

27

Este necesar ca echipa de personal medical sau personal medical de pe ambulan s cunoasca i s aplice adecvat toate metodele de terapie intensiv n cazul IMA inclusiv metodele de resuscitare cardiorespiratorie. TRATAMENTUL N SPITAL Bolnavul ajuns la spital trebuie evaluat rapit din punct de vedere diagnostic la camera de gard, prin amnanez, examen clinic i elctocardiogram cu 12 sau 18 derivaii incuznd derivatele posterovertebrale V7, V8, V9 i precordiale drepte V3R, V4R, V5R. Sunt obligatorii de efectuat uramtoarele: -prinderea unei linii venoase ( preferabil minicateter brahial) -monitorizarea EKG i intermitena TA -O2 terapie pe sond nazal sau pe masca, 4,8 l/minut timp de 12-24 ore, are rol prezumtiv de reducere a masei necrozate i posibil rol analgetic. -recoltarea analizelor de urgen 1.Tratamentul durerii trebuie abordat pe dou cai directe, folosint analgetice i indirect utiliznd diverse tratamente antiischemice active. Analgetice simple (nornaminofenazon- Algocalmin; baralgin- Piafen sau pentazocinFortral pot fi ncercate mpreun cu diazepam intravenos, dar ele nu sunt eficace dect la jumatate din bolnavi. In caz de eec trebuie trecut rapid la analgetice opiacee Morfina(20 mg / fiol); Mialgin- 100mg/fiol. n mod obijnit fiecare din acestea se dilueaza n ser fiziologic 1:4 i se administreaz fracional cte un sfert de fiol, respectiv 4-5 mg sau 20-25 mg pn la obinerea efectului. Doza maxim de morfina necesar uneori depete 30-40 mg in 24h. Tratamentul indirect de dureri se face folosind indirect terapia antiischemic coronaroan. Dezobsrucia prin tromboliz sau alt mijloc, nitroglicerin intravenos, beta blocante intravenos sau oxigenoterapia pot ameliora fiecare durerea n mod semnificativ 2) Reducerea maririi necrozei si ameliorarea remodelari: -nitrati cu actiune vasidilatatoare directa:nitroglicerina administrata i.v 24-48h apoi per-os.

28

3)Reperfuzia coronariana prin: a)tromboliza generala si coronariana b)angeoplastia coronariana primara (PTCA) c)by bass-ul coronar de urgenta. -se indica in:ocluzia acuta;cand infractul miocardic apare in spital;cand dupa tromboliza ramane o stenoza reziduala severa. d)trombolitice streptokina ZL-PA APSAC 4)Alte tratemente : Antiagregate plachetare -aspirina -tratament anticoagulant dupa tromboliza - blocantele-scad mortalitatea pe termen lung(ENAP,PERINDOPRIM) -inhibitori enzimei de converse a angiotensinei(IECA) -favorizeaza o remodelare ventriculara limitata -contribuie la controlul si tratamentul discfunctiei ventriculare -reduce mortalitatea 5)Tratamentul tulburarilo de ritm(cu antiaritmice) se face: -cand exista EV (extrasistola ventriculara)neonofocale frecvente sau polifocale de clasa LOWN 3-5 -cand a existat un episod de TV(tahicardie ventriculara) sau Fv (fibrilatie ventriculara)resuscitat (xilina bolus urmat de perfuzie continua sau propafenona sau beta blocante) TPSV(tahicardie paroxistica supraventriculara)-verapamil,amiodarona Fluterul sau Fia-digoxin Tulburari de conducere blocurile AV grupa I ,III contraindica administrarea betablocantelor sau digoxinului -bradicardie sinusala atropina 6)Tratamentul insuficientei de pompa: a)etiopatogenetic-reperfuzie eficace

29

b)eliminarea unor factori precipitanti:-tulburari de ritm,tulburari de conducere,tromboze ventriculare,hipoxemie,acidoza,complicatii mecanice Clasa 1 hemodinamica nu are disfunctie de pompa Clasa 2 hemodinamica(edem pulmonar acut)include Killip II si Killip III -se administreaza diuretice furosemid i.v -vasodilatatoare-notroglicerina perfuzie -medicamentatie cu efect inotrop:digoxina(la cei cu Fia) -dobutamina si dopamina Clasa 3 si hemodinamica-cu hipoperfuzie sistemica fara EPA -se efecuteaza supraincarcarea de volum (ser fiziologic 1000ml +dextran;dopamina) Clasa 4-bolnav cu soc cardiogen -cardiologie interventionala -tratament chirurgical TRATAMENTUL LA EXTERNARE Beta-blocante: metoprolol, carvedilol,nebilet,bisoprolol Antiagregate plachetare: aspirina, tidopidina Inhibitorii enzimei de conversie:-captopril 50-100mg/zi -enalapril 10-20mh/zi Nitrati Antiaritmicele: -amiodaronul Blocantele de calciu: -diltiazem -verapamil

30

2.10.PROFILAXIE Durerea este localizat percordial sau retrosternal. Factorii care influeniaz apariia infarctului miocardic sub numele de factori de risc sunt:-vrsta -sexul -hipertensiune arterial -diabetul zaharat -hiperlipemia -obezitatea -fumatul -stresurile -sedentarismul etc. Factorii declanatori: efort, mese copioase, stres, infecii acute ale tractului respirator, factori meteorologici etc. Durerea este retrosternal sau precordial, caracterul durerii variaz de la un bolnav la altul. Se aeaz bolnavul in decubit dorsal i i se interzice efectuarea oricrei micri. Sedarea durerii la indicatia medicului cu derivatii de opiacee (morfin, mialgin); fortral sau amestecuri litice/romergan + largactil + mialgin. Combaterea anxietii: sedative (fenobarbitali,diazepam). Oxigenoterapie Monotorizarea si supravegherea permanent n primele zile a EKG i a ritmului cardiac Administratrea medicamentelor se face cu punctualitate. Tratamentul medicamentos se face la pat.Mesele vor fi fracionate pentru a evita consumul de cantiti mari la o mas. Regimul alimentar va fi hiposodat i hipocaloric. Se interzice total fumatul. Repaus absolut la pat n prima sptmn. Mobilizarea se face progresiv. Nu se va perminte vizitarea bolnavului n grup. Se evit vizitele lungi. O bun educaie a bolnavului reduce santele unei decompensaii sau agravri. Se insist asupra respectrii regimului alimentarmr, nocivitaii fumatului, programului raional de munc i via.

31

CAP III: ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL N NGRIJIREA I TRATAREA BOLNAVULUI

3.1.Internarea bolnavului i asigurarea condiiilor de spitalizare


Transportul bolnavului de la salvare se face direct n secie, cu targa ntr-un timp ct mai scurt. Mutarea bolnavului de pe targ n pat o face personalul sanitar fr s permit bolnavului nici o micare, pentru ca s nu i se agraveze situaia. Asistenta medical va avea grij sa-i fie asigurat un climat de linite, salon bine nclzit, aerisit. Poziie ct mai comod n pat (este bine ca paturile s fie cu somiere reglabile pentru a se evita poziiile forate).

3.2. Participarea asistenutlui medical la examenul obiectiv Anamneza


Anamneza este foarte important. Asistenta medical discut cu aparintorii privind antecedentele heredocolaterale, istoricul bolii, culege toate datele necesare pentru a le transmite apoi medicului. Afl care au fost factorii declanatori ai infarctului sau modul de declanare: - efort - mese copioase - stres Pacientul acuz durere precordiat nsoit de transpiraii reci, agitaie, anxietategreuri, vrsturi. Asistenta medicala msoar TA, pulsul, temperatura. Observ culoarea tegumentelor i a mucoaselor.

32

3.3 Asigurarea igienei corporale i generale a pacientului


Baia general sau parial se face la pat frp a obosi bolavul (n primele zile fr a fi ridicat).

3.4 Pregtirea, asistarea i efectuarea recoltrilor biologice


Asistenta medical va recolta snge pentru prbele de laborator inidicate de medic: - pentru dozrile enzimatice - a fibrinogenului - a glicemiei - determinarea leucocitelor - a V.S.H-ului; colesterolului; acidului uric

3.5 Participarea asistentei medicale la explorarile paraclinice


EKG este o metod de investogaie extrem de pretenioas n diagnosticul unei cardiopatatii n general, n suferinele miocardice coronariene n special, i totodat este o metod de a recunoate o boal de inim care evolueaz clinic latent, cnd se efectueaz EKG-ul de efort. Se pregtete bolnavul din punct de vedete psihic pentru a nltura factorii emotionali. Se transport bolnavul n sala de nregistrare, de preferin cu cruciorul, cu 10-15 minute nainte de nregistrare. Bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultaii i va fi rugat sa-i relaxeze musculatura. Se monteaz pe prile moi ale extremitilor plcile de metal ale electrozilor. Sub placa de metal a electrozilor se aeaz o pnz nmuiat intr-o soluie de electrolit sau o past special pentru electrozi. Cei zece electrolizi, patru pe membre i ase precordial se fiyeaz pe bolnav n felul urmtor. - montarea electronilor pe membre: Rou- mna dreapt Galben- mna stng

33

Verde- picior stng Negru- picior drept - montarea electrozilor precordiali V1- spaul V intercostal, pe marginea dreapt a sternului V2- spaiul IV ibtercostal, pe marginea stng a sternului V3- intre V2 i V4 V4- spaiul V intercostal stng pe linia medioclavicular V5- la intersecia de la orizontala dus din V4 i linia axilar anterioar stng V6- la intersecia dintre orizontala dus din V4 i linia axial mijlocie stng Asistenta medical pe elctrocardiogram: numele, prenumele pacientului, vrsta, nlimea, greutatea, menioneaz medicaia folosit, data i ora nregistrrii, viteza de derulare, semntura celui care a nregistrat. Pe o electrocardiogram normalp definim: 1.Unde convenional numite P,Q,R,S,T,U 2.Segmente distana dintre dou unde (PQ), (ST) 3. Intevale unda plus segment ( PQ cuprinde unda P + segmentul PQ ) ( QT cuprinde unda QRS + segmentul ST + unda T) ( TP +linia izoelectric) ntre dou cicluri cardiace se nregistreaz linia zero potenial. Undele situate deasupra linie izoelectrice sunt pozitive, cele care se gsesc dedesubtul ei sunt negative. Intervalul PQ se msoar de la nceputul undei P i corespunde timpului n care stimulul strbate atriile de la nodul sinuzal Kcith-Flack pna la nodul atrio-ventricular (Aschoff-Tawara) Unda P i segmentul PQ reprezint expresia electric a activitaii atriilor. Undele QRS, segmentul PQ li unde T reprezint expresia electric a activitaii ventriculare.

34

3.6. Poziionarea bolnavului i urmrirea pacientului


Repaus absolut la pat n prima sptmn. Durata mobilizrii va fi adoptat n funcie de evoluia simptomelor i de prezena complicatiilor. Dac bolnavul nu are dureri, febr sau alte complicaii, ncepnd chiar din prima sptmn, se pot face micri pasive ale degetelor de la mini i picioare. Treptat se permit micarea poziiei la pat, micri active ale membrelor. Durata repausului la pat n poziie eznd: 2-3 sptmni. Mobilizarea se face progresiv pe marginea patului, edere n fotoliu, ridicarea din pat, sub controlul pulsului i a TA.

3.7. Urmrirea funciilor vitale i vegetative


Urmrirea ideal a unui infarct este monitorizarea cu supraveghere permanent n primele zile a EKG, TA i a ritmului cardiac. n seciile obinuite cu boli interne, n lips de aparatur de monitorizare, supravegherea const n msurarea TA, frecvenei pulsului i a respiraiei la o or, la nevoie mai des, n funcie de starea pacientului. nregistrarea zilnic a EKG ca i a temperaturii, de cate ori este indicat de medic.

3.8. Alimentaia pacientului


Se va evita consumul de cantitai mari la o or, prin servirea meselor fracionate. Se va face alimentaia pasiv la pat, n primele zile, n decubit dorsal. Treptat se va trece la o alimentaie activ la pat (numai la recomandarea medicului n poziie eznd). Dup mobilitzarea bolnavului , i se poate servi masa in sala de mese. Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric. n primele zile va fi alctuit din lichide i pireuri date cu lingura lent, ceaiuri, compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, ou moi, dar mai trziu se vor efectua alimentele care produc gaze sau ntrzierea tranzitului intestinal. Se interzice total fumatul.

35

3.9. Participarea asistentei medicale la efectuarea tratamentului La indicaia medicului: - sedarea durerii: derivaii de opiacee (morfin, mialgin,fortral) sau amestecuri litice (romergan +largactil+mialgin) - combaterea anxietatii sedative. (fenolorbital, diazepam). - oxigenoterapie Administrarea medicamentaiei se face cu mare punctualitate doarece ntrzierile pot provoca bolnavului emoii inutile. Tratamentul medicamentos se face la pat n poziie orizontal. Asistenta medical va avea pregtite medicamente pentru eventualele complicaii. Dei medicamentele se dau strict sub indicaia medicului, la bolnavii cardiaci, n unele cazuri de urgen, asistenta va trebui s intervin cu unele medicamente (nitroglicerin, oxigen). Prevenirea complicaiilor trombolitice: - anticoagulante (heparina. 300-400 mg/24 ore; o fiol=50 mg), cte dou fiole la 4-6 ore. - concomitent Trombostop.(4-6 tablete pe zi) - la 48 de ore se controleaz timpul QUICK - prentmpinarea excitabilitaii miocardului cu xilin -400 mg-intramuscular (20 ml%) sau intravebos ori n perfuzie. 3.10. Educaie pentru sntate si profilaxia bolii - se vor evita discuiile cu voce tare, chemrile la telefoane. - nu se permite vizitarea n grup - se evit vizitele lungi - nu se comunic veti neplcute - se va facilita contactul cu bolnavii restabilii cu efort fizic brusc. - efectuarea treptat i.progresiva a efortului fizic - alimentaie echilibrat, adecvat factorilor de risc aterogeni prezeni - kinetoterapie n servicii spitalizate

36

- tratament balnear - control medical periodic

3.11. Externarea pacientului Se instruiete bolnavul asupra modului de via la externare - modul cum se iau medicamentele - semnele supradozrii digitale - prezentarea la control periodic Se va ncerca s se restabileasc la aceti bolnavi ncrederea n sine, reducerea la capacitatea lor de munc anterioar mbolnvirii i dezvoltarea funciilor lor fizice o psihice. O bun educaie a bolnavului reduce amsele unei decompensri i agravri.

37

CAZUL CLINIC NUMRUL 1

I DATE FIXE Nume i prenume: S. M. Naionalitatea romn Limba vorbit romn Rerligia ortodox Vrsta- 68 ani Sexul feminin Greutate- 89 kg Deficiene nu prezint nlimea 1.68 cm Alergii nu prezint Diagnostic la internare infarct miocardic acut;diabet zaharat - la externare infarct miocardic acut anterior;CIC,Fia permanenta cu AV inalta Secia interne Data internrii : 27. 01.2012 Data externrii: 07. 02.2012 II DATE VARIABILE Domiciliul : Str. Gheorghe Doja, nr. 21, localitate Blaj. Ocupaie : pensionar Echipa de susinere: soul, fiica. III ISTORICUL BOLII Pacienta n vrst de 68 de ani cunoscut cu infarct miocardic acut, diabet zaharat, angine pectorale repetate, este trimis pentru consult de specialitate de ctre medicul de familie. Pacienta se plnge de durere n regiune epigastric, transpiraii reci, sugit, greuri, vrsturi, stare de slbiciune, ameeli.

38

IV ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE Pacienta se prezint la medicul de specialitate trimis de medicul de familie, acuznd durere n regiunea epigastric, vrsturi, greuri, stare de slbiciune, transpiraii reci i cefalee. Tegumente reci i umede, paloare, puls rapid, filiforme. La internare functiile vitale ale pacientei au inregistrat urmatoarele valori : TA- 160/90 mm.col.Hg. P- 100 b/min R- 14 r/min Temperatura = 36,8 grade C. V ANAMNEZA MEDICAL Antecedente heredo-colaterale Tata- decedat Mama diabet zaharat, angine pectorale repetate Antecedente personale fiziologice Fr importan. Antecedente personale patologice HTA, diabet zaharat, angine pectorale repetate. Condiii de munc i via - pensionar - locuin confortabil - nefumatoare - nu consum bauturi alcoolice Comportare fa de mediu - corespunztoare VI CAPACITATE DE ADAPTARE LA PERIOADA DEFICITAR - Relativ bun

39

EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA ,IN FUNCTIE DE CELE 14 NEVOI , LA INTERNARE DATA INTERNARII: 27.01.2012 1)Nevoia de a avea o buna respiratie, o buna circulatie TA- 160/90mm.col.Hg. P- 100 b/min R- 14 r/min -dispnee de decubit severa -respiratie de tip costal inferior -torace emfizematos -sonoriate pulmonara normala -murmur vezicular prezent -raluri creptinate la baza hemitoracelui drept -soc apexian in spatiul VI intercostal stang -zgomote cardiace aritmice tahicardice estompate -mucoasa respiratorie umeda,cu secretii reduse 2) Nevoia de a te alimenta si a te hidrata Greutate-89 kilograme Inaltime- 168 cm. Bolnava nu prezinta leziuni ale cavitatii bucale si tulburari de deglutitie Dentitia este inlocuita de o dubla proteza (si sus si jos) Prezinta semne de supraponderabilitate Nu respecta regimul hipoglucidic impus de boala cronica Hidratare corespunzatoare Faringe liber Tranzit intestinal normal Abdomen suplu nedureros

3) Nevoia de elimina - Loji renale libere, rinichi nepalpabili - Mictiuni spontane

40

- Tranzit intestinal pastrat - Nu prezinta varsaturi - La examenul ecografic s-a pus in evidenta o tumora renala stanga 4) Nevoia de a te misca si de a avea o buna postura - Pacienta reprezinta sistem osteo-articular integru, mobil, nedureros la palpare - Sistemul muscular este bine reprezentat - Momentan, pacienta nu se deplaseaza singura datorita nesigurantei si restrictiilor impuse de boala 5) Nevoia de dormi si a te odihni -Pacienta prezinta tulburari de somn - Proportionalitatea dintre somnul de zi si cel de noapte este inversata (ziua doarme 2-3 ore, iar noaptea 2-3 ore) 6) Nevoia de a te imbraca si dezbraca - Pacienta este ajutata sa isi satisfaca aceasta nevoie, deoarece orice minim efort poate declansa o complicatie post-infarct. - Vestimentarea este inadecvata anotimpului 7) Nevoia de a-ti mentine temperatura corporala in limite normale - La internare pacienta este afribila, temperatura fiind de 36,8 C - In urmatoarele zile poate prezenta o crestere a temperaturii cu 1-2 C datorita bolii acute 8) Nevoia de a fi curat si de a-ti proteja tegumentele - Faciesul este cu aspect normal - Tegumentele normal colorate - Fanerele nu prezinta modificari patologice - Tesutul conjuctiv adipos bine reprezentat - Nu este familiarizata cu igiena deoarece provine din mediul rural, iar momentan are nevoie de ajutor in satisfacerea nevoii -Prezinta edeme ale membrelor inferioare 9) Nevoia de evita pericolele - Pacienta este orientata temporo-spatial - Starea generala este usor alterata

41

- Prezinta fatigabilitate - In prezent este expusa in fata pericolelor, datorita recunoasterii de a le evita si a anxietatii 10) Nevoia de a comunica - Pacienta prezinta dificultati in comunicare datorita recunoasterii evolutiei bolii - Incapacitatea de a comunica datorita jenei retrosternale - Nu prezinta tulburari de vorbire - Relatia cu familia si personalul calificat este deficitara 11) Nevoia de a-ti practica religia - Pacienta este de orientare ortodoxa - Nu sunt probleme religioase care sa stopeze actiunil medicale efectuate - Este o persoana foarte credincioasa 12) Nevoia de a fi util si de a te realiza - Pacienta duce o viata sedentara datorita bolilor cronice - A fost angajata la o firma de confectii de 30 de ani, iar in momentul de fata este pensionara 13) Nevoia de a te recreea - Prefera odihna de peste zi (6-7 ore de somn) pe care o considera un mod de recreere - Timpul liber pe care il are din belsug si-l petrece cu familia 14) Nevoia de a invata - Nivelul de cunostinte despre boala este minim - Nu respecta prescriptiile medicale referitoare la boala cronica, iar in puseele acute de cardiopatie ischemica, isi administreaza singura medicatia pe care o crede de cuviinta.

42

Nevoi fundamentale deficitare 1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie 2. Nevoia de a elimina -arteroscleroza coronariana - transpiratii reci 3. Nevoia de a bea i a mnca 4. Nevoia de a-i menine temepratura n limite normale 5. Nevoia de a dormi i a se odihni. 6. Nevoia de a nva cum sa-i pstreze sntatea -hipertensiune arteriala -durere anginoasa -lipsa de cunostinte -obezitate -diabet zaharat -leziuni valvulare - varsaturi - sughit -hipercolesterolemii -insomnie -oboseala tinuta vestimentara - stare de slabiciune -teama -cunostinte insuficiente - hiperlipemii -stenoza congenitala coronariana -inapetenta - greturi - ameteli -dispnee -efort fizic intens dupa mese copioase -anxietate Surse de dificultate - expunere la frig Manifestari de dependenta - scaderea debitului cardiac - durere anginoasa datorita obstructiei coronariene manifestat prin durere anginoasa - dificultate de a respira datorita adaptarii de pozitii antalgice manifestata prin dispnee -imposibilitatea de a se alimenta activ, datorita bolii acute si imobilizarii la pat manifestata prin inapetenta.-dificultate de a dormii datorita schimbarii ritmului somn-veghe, intre zi si noapte manifestat prin insomnie. -odihna neadecvata datorita anxietatii manifestata prin oboseala, slabiciune. - dificultate de a-si practica religia, datorita imobilizarii la pat manifestata prin anxietate. dezbracata, datorita restrictiilor impuse de boala manifestata prin dezinteres fata de vestimentatie. -deficit de cunostinte cu privire la boala manifestat prin anxietate -alterarea eliminarilor intestinale datorita unei alimentatii deficitare manifestata prin greturi, varsaturi. Diagnostice de nursing

-dezinteres fata de -dificultate de a se imbraca si

43

OBIECTIVE DE NGRIJIRE

INTERVENIILE ASISTENTEI Autonome MEDICALE Delegate - la indicatiile medicului i-ai acordat msurile de prim ajutor: oxigenoterapie 6-8 fiol- analgezic UI/ 6 h.ivanticoagulant - supravegherea funciilor vitale: puls, TA, respiraie - am recoltat probe de laborator i am adus rezultatele: VSH, HCG, leucocite,glicemie, uree, creatinina, colesterol, HDL, LDL, TGO

EVALUAREA INTERVENIILOR

-pacienta s aib o respiraie care s se menin n limite normale -pacienta s prezinte o circulaie adecvat - pacienta s fie echilibrat nutriional - pacienta s fie echilibrat hidroelectrolitic - pacienta s respecte orele de somn - pacienta s-i menin integritatea fizic - pacienta s nvee s comunice cu pesonalul calificat despre o boal i despre temerile sale - pacienta s beneficieze de un mediu de siguran pentru a evita posibile complicaii fizice i psihice

- am primit pacienta n secie i au trasportat-o cu cruciorul la pat - i-am asigurat un un salon cu trei paturi bine aerisite - la dorina sa i cu acceptul medicului au permis unui insoitor s stea cu dnsa - am alimentat pacenta la pat i i-au asigurat un regim dietetic corespunztor - am asigurat igiena pacientei prin baie parial la pat - au facilitat vizita bolnavului dup discuia cu aceasta, pacienta fiind mai linitit - am nvat pacienta s comunice cu

- pulsul este ritmic bine btut - respiraia este eficient - pacienta nu prezint

climat de linite intr- l/min furosemid 1 major;heparina 5000 cauze subiective - pacienta prezint n continuare tulburri de somn - funciile vitale se prezint n limite normale - starea pacientei este ameliorat - pacienta nu prezint HTA -pacienta la externare urmeaz un regim adecvat.

- efectuarea EKG,

-pacienta a beneficiat

44

familia i cu - pacienta s nu mai fie frustrat datorit ideii obsedante c nu-i mai poate practica religia - pacienta s prezinte o eliminare adecvat fr complicaii - pacienta s prezinte o inut vestimentara adecvat timpului i spaiului n care se afl - pacientei s-i revin apetitul i s respecte regimul i cronic - pacienta sp nu mai fie anxioas - am supravegheat pacienta pentru a nu se rni personalul medical i s-i exprime nelinitile - am educat pacienta s evite micrile brute deoarece pot aprea complicatii - am efectuat ridicri n ezut la marginea a fcut primii pai. - am nlturat anxietatea pacientei, asigurnd-o ca o posibil repetare a crizei este puin probabil - am fcut plimbri holul seciei

ECO

de o ingrijire medicala corespunzatoare

- am administrat regim bogat n vitamine, hipolipide i hipoglucide - nu au aparut complicatii in starea de sanatate a pacientei - am ajutat la adm. prescris de medic: cardiotonic- digoxin 1tb/zi, diureticFurosemid intramuscular 1 fiola -am permis vizitele la 2 zile, coronarodilatare Nitropector 2x1 zi; -pacienta si-a insusit cunostinte suficiente cu privire la boala si la modul de viata care va trebui sa-l adopte dupa externare plachetarclopidogrel -1 zi; antidiabetic- siofor 1000 1/zi, hipotensor Captopril 2x1 zi. familiei in timpul orarului de vizita -pacienta a fost informata cu privire la tehniciile si investigatiile ce au fost efectuate

patului apoi pacienta medicamentaiei

impus de boala acut scurte cu pacienta pe antiagregant

REGIMUL ALIMENTAR

MEDICAIA 27.01- 28.01.2012

45

Digoxin + ser fiziologic 500 ml-perfuzie intravenos Furosemid 1 fiol- injectiv intamuscular - se va evita consumul de cantiti mari la o mas, prin servirea meselor fracionate Nitropector 1-1-1 oral Clopidogrel 1-0-4-1 oral Heparina 1 fiol la 6h 500 ml- perfuzie intavenos Algocalmin fiole 1-0-1 injecie intramuscular Glibenclamid tb 1-0-1 oral 29.01-30.01.2012 Digoxin tb 0-1-0 oral - se va face o alimentaie pasiv la pat Furosemid tb la 2 zile- injecie intramuscular Nitropector tb 1-0-1 oral Clopidogrel tb 0-1-0 oral Glibenclamid tb 1-0-1 oral Captopril tb 1-0-1 pral - treptat se va trece la o alimentaie activ Heparina 1 fiol la 6h injectie intravenoas Nitroglicerin sublingual la nevoie 30.01- 1.02.2012 Trombostop tb 1-0-1 oral Furosemid 1 fiol la 2 zie injecie intamuscular Nitropector tb 1-0-1 oral - regimul alimentar va fi hiposodat i hipocaloric Clopidogrel tb 0-1-0 oral Captopril tb 1-0-1 oral Glibenclamid tb 1-0-1 oral 1.02- 2.02.2012 Digoxin tb 1-0-0 oral Nitropector tb 1-0-1 oral Clopidogrel tb 0-1-0 oral - n primele zile regimul va fi alctuit din lichide i pireuri date cu linguria lent Glibenclamid tb 1-0-1 oral Trombostop tb 1-0-0 oral Agocalmin intamuscular la nevoie

46

- se evit grsimile DATA 27.01. 2012 28.01. TA/m m hg 160/90 mm hg 160/90 TA/m M hg 180/90 mm hg 180/90 P/min 100p/ min 80p/

2.02.-3.02.2012 Digoxin tb 1-0-1 oral P/min NitropectorR/min oral tb 1-0-1 R/min Clopidogrel 0-1-0 98p/ 14r/ 16r/ Captopril tb 1-0-1 oral min min min Trombostop 1-0-0 oral 82p/ 15r/ 15r/ Glibenclamid tb 1-0-1 oral min min min 88p/ 15r/ 4.02.2012-5.02.2012 14r/ min Digoxin tb min oral min 1-0-0 82p/ 16r/ 15r/ Nitropector tb 1-0-1 oral min min min Glibenclamid tb 1-0-1 oral 84p/ 15r/ 15r/ Clopidogrel tb 1-0-0 oral min min min 82p/ trombostop15r/ tb 1-0-0 15r/ TC 36.8 C 36.8 C 36.8 C 36.8 C 36.8 C 36.8 C TC 37 C 37.2 C 36.8 C 37 C 37 C 37 C 37 C 37 C 37 C 37 C 37 C

2012 mm hg mm hg min -29.01. alimentele care produc 90p/ se evit 160/90 180/90 gaze 2012 mm hg mm hg min sau ntrzierea tractului intestinal 30.01. 150/90 140/90 80p/ 2012 1.02. 2012 2.02. 2012 3.02. 2012 4.02. 2012 5.02. 2012 6.02. 2012 7.02. 2012 mm hg 140/80 mm hg 140/85 mm hg 145/85 mm hg 145/85 mm hg 140/85 mm hg 145/85 mm hg 140/85 mm hg mm hg 145/85 mm hg 140/80 mm hg 140/80 mm hg 140/80 mm hg 145/85 mm hg 140/80 mm hg 140/80 mm hg min 84p/ min 80p/ min 88p/ min 82p/ min 88p/ min 82p/ min 88p/ min

min min min Nitroglicerin sublingual la nevoie 80p/ 16r/ 15r/ 36.8 C 6.02- 7.02.2012 min min min Digoxin tb 1-0-1 oral 80p/ 15r/ 15r/ 36.8 C Nitropector tb 1-0-1 oral min min min 80p/ 15r/ 36.8 C Clopidogrel 0-1-0 16r/ min min min Captopril tb 1-0-1 oral 80p/ 15r/ 15r/ Glibenclamid 1-0-0 oral min min min Trombostop tb 1-0-1 oral 82p/ 15r/ 16r/ 4.02.2012-5.02.2012 min min min Digoxin tb 1-0-0 oral Nitropector tb 1-0-1 oral Glibenclamid tb 1-0-1 oral Clopidogrel tb 1-0-0 oral trombostop 1-0-0 Nitroglicerin sublingual la nevoie 36.8 C 36.8 C

SUPRAVEGHEREA FUNCIILOR VITALE

47

SUPRAVEGHEREA ELIMINRILOR

DATA 27.01. 2012 28.01. 2012 29.01. 2012 30.01. 2012 1.02. 2012 2.02. 2012 3.02. 2012 4.02. 2012 5.02. 2012 6.02. 2012 7.02. 2012

SCAUN 1 1 1 0 1 1 1 2 1 0 1

DIUREZ NR. 1800 ml 1700 ml 1800 ml 1700 ml 1700 ml 1800 ml 1800 ml 1800 ml 1700 ml 1800 ml 1700 ml MICIUNE 5 6 4 6 4 5 6 7 4 6 4

VRSTURI TRANS1 PIRAIE minim -

MENSTR -

48

Prelevri de produse biologice Valorile Valori normale pacientului Leucocite 4500-10000mm3 12250mm3 Hemoglobina 13-18g/dl 11g/dl Hematocrit 42-52% 39% Trombocite 150-350000mm3 184000mm3 Uree 20-40mg/dl 21 mg/dl Creatinina 0,6-1,2mg/dl 0,9 mg/dl VSH 3-10mm/1ora 22 mm/1ora TGO(ASAT) 7-40U/L 60 U/L TGP(ALAT) 5-35U/L 33 U/L Hdl 60+mg/dl 77mg/dl Ldl -100mg/dl 146mg/dl T.QUICK 12-15 sec. 18 sec. Timp Howell 50 sec.-1min. 20 1 29 INR 0,9-1,1 1,36 APTT 28-35 secunde 32 secunde Clor 96-106mEq/l 101 mEq/l Sodiu 136-145mEq/l 141 mEq/l Amilazemie 20-140U.I. 118U.I. Trigliceride 35-160 mg/dl 197 mg/dl Glicemie 70-115mg/dl 168 mg/dl Fibrinogen 200-400mg/dl 700 mg/dl Proteine totale 6-8g/dl 6,4 g/dl Colesterol total 150-200 mg/dl 276 mg/dl Lipide totale 600-800 mg/dl 930 mg/dl

Recomandri la externare

Pacienta internata la data de 27.01. 2012 se externeaz la data de 07.02.2012, n stare ameliorata si cu urmtoarele recomandri: -continuarea tratamentului conform reetei prescrise; -reluarea progresiva a activitatii fizice. - regim alimentar hipocaloric, hipolipidic, hipoglucidic si hiposodat, in vederea scaderii in greutate si tratarea diabetului zaharat. -control medical periodic prin ambulatoriul de specialitate.

CAZUL CLINIC NUMRUL 2

I. DATE FIXE: Nume i prenume: F. E. Naionalitate: romn

49

Limba vorbit- romn Religie- ortodox Vrst: 50 ani Sexul: masculin Greutate:89 kg Deficien: fumator nalime: 1.80 Alergii: nu prezint Diagnostic: la internare IMA acut la externare IMA acut anterior Secia interne: Data internrii : 8. 03.2012 Data externrii: 20. 03.2012 II DATE VARIABILE Domiciliul : Str.Eroilor, bl 21, ap 27 etaj 1. Ocupaie : funcionar public Echipa de susinere: soia. III ISTORICUL BOLII Pacientul n vrst de 50 de ani cunoscut cu CIC,HTA este trimis pentru consult de specialitate de ctre medicul de familie. Pacientul se plnge de dureri n piept, stare de slbiciune, anxietate, greuri, vrsturi. IV ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE Pacientul se prezinta la serviciul de specialitate, trimis de medicul de familie, acuznd dureri n piept, stare de slbiciune, ameeli, greuri, vrsturi. Tegumente reci i umede, palvare, puls rapid si filiforme, dispnee , anxietate. TA- 140/90mm.col.Hg. P- 90 b/min R- 16 r/min

50

Teperatura = 36,7 grade C. V ANAMNEZA MEDICAL Antecedentele heredo-colaterale colaterale - nu cunoate Antecedente personale fiziologice - fr importan Antecedente personale patologice - CIC, HTA, hepatit cronic Condiii de munc i via - funcionar public - locuin confortabil - fumtor Comportare fa de medici - corespunztoare VI CAPACITATE DE ADAPTARE LA PERIOADA DEFICITAR - Relativ bun

EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA IN FUNCTIE DE CELE 14 NEVOI, LA INTERNARE LA DATA INTERNARII: 08.03.2012 1) Nevoia de respira si de a avea o buna circulatie TA- 140/90 P- 90 b/min

51

R- 16 r/min Respiratie deficitara de tip dipsneic Respiratie de tip costal superior Torace limfizematos Sonoritate pulmonara normala Murmur vezicular inasprit bilateral Puls slab batut, bradicardic, aritmic, aproape imperceptibil, periferic Soc apexian in spatiul 6 intercostal stang Mucoasa respiratorie umeda cu secretii reduse Bolnavul este un mare fumator, de aproximativ 35 de ani fumand 60 de tigari pe zi 2) Nevoia de a te alimenta si de a te hidrata Greutate Inaltime Bolnavul nu prezinta leziuni ale cavitatii bucale si nici tulburari de deglutitie Dentitia este ingrijita, limba saburala Stare de nutritie reprezinta semne si simptome specifice obezitatii Are un orar al meselor neregulat; foloseste asocieri alimentare care favorizeaza obezitatea Uneori nu respecta regimul hipoglucidic; consuma in exces lipide de origine animala Abdomen destins, dureros la palpare in epigastru Hidratare corespunzatoare dar aporturi de lichide este din sucuri si multa cafea 3) Nevoia de elimina Loji renale libere, rinichi nepalpabili, semnul Giordano negativ bilateral Mictiuni spontane nedureroase Tranzit intestinal pastrat Nu prezinta varsaturi Transpiratii reci profuze

4) Nevoia de a te misca si de a avea o buna postura

52

Pacientul prezinta sistem osteo-articular integru, mobil, nedureros la palpare Gradul de miscare si stabilitate este necorespunzator, datorita durerii Sistemul muscular este bine reprezentat Pacientul nu se deplaseaza singur, avand tulburari de echilibru Adopta pozitia antalgica Este imobilizat la pat datorita afectiunii Pacientul prezinta tulburari de somn, datorita anxietatii si a necunoasterii evolutiei afectiunii Inainte de internare ritmul somn-veghe era necorespunzator datorita suprasolicitarii si consumului de excitante

5) Nevoia de a dormi si de a te odihni

6) Nevoia de a te imbraca si dezbraca Pacientul este ajutat sa isi satisfaca aceasta nevoie deoarece este speriat de orice efort declansator al durerii Vestimentarea este adecvata anotimpului si varstei La internare pacientul este afrebil, nu prezinta frison Temperatura este de 36,7 C Tesutul conjuctiv adipos in exces, predomina la nivelul abdomenului La nivelul mucoaselor nu prezinta leziuni dar este prezenta cianoza periorala Tegumente palide, extremitati reci Fanerele nu prezinta modificari patoligice Sistemul ganglionar superficial nu se palpeaza Nu prezinta edeme Cunoaste importanta ingienei, iar momentan are nevoie de ajutor in satisfacerea nevoi. 9) Nevoia de a evita pericolele Pacientul este orientat temporo-spatial Cunoaste mijloacele de prevenire a accidentelor 7) Nevoia de a-ti mentine temperatura corporala in limite normale

8) Nevoia de a fi curat si de a-ti proteja tegumentele

53

In prezent prezinta vulnerabilitate fata de pericole datorate afectiunii Pacientul prezinta dificultati in comunicare, datorita durerii constrictive si anxietatii Nu prezinta tulburari de exprimare Relatia cu familia si personalul calificat este buna Pacientul este de orientare ortodoxa Nu exista conflicte intre credinta pacientului si ingrijirile medicale acordate

10) Nevoia de a comunica

11) Nevoia de a-ti practica religia

12) Nevoia de a fi util si de a te realiza Pacientul cu exceptia acestui moment de criza, este o persoana activa Se considera realizat familial si profesional Nu percepe boala ca pe un obstacol in indeplinirea rolului social Prefera activitati recreative care sa nu presupuna eforturi fizice deosebite Timpul liber, care este prea putin si-l petrece cu familia si prietenii In general pacientul nu acorda timp pentru sanatatea sa Nu respecta prescriptiile medicale referitoare la boala cronica pe care o prezinta, consumand alimente preferate (dulciuri, grasimi, cafea)

13) Nevoia de a te recreea

14) Nevoia de a invata

54

Nevoi fundamentale deficitare

Surse de dificultate

Manifestari de dependenta

Diagnostice de nursing

- risc de alterare a eliminrilor 1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie 2. Nevoia de a elimina -arteroscleroza 3. Nevoia de a bea i a mnca -stenoza 4. Nevoia de a-i menine temepratura n limite normale 5. Nevoia de a dormi i a se odihni. 6. Nevoia de a nva cum sa-i pstreze sntatea -diabet zaharat -spitalizare -hipertensiune arteriala -limitarea miscarilor -agitatie -leziuni valvulare - hiperlipemii -durere anginoasa hipercolesterolemi -teama de moarte -obezitate iminenta -anxietate -insomnie congenitala coronariana - stare de slabiciune coronariana - greturi - varsaturi - sughit -efort fizic intens dupa mese copioase - transpiratii reci - ameteli - expunere la frig - durere anginoasa -dispnee intestinale datorit imobilizrii la pat - incapacitatea de a se alimenta i hidrata, datorit slbiciunii i oboselii - alterarea perfuziei titulare, datorit prezenei unei zone de necroz miocardic - dificultate de a dormi datorit durerii - oboseal datorit unor insuficiene de somn - dificultate de a comunica datorit durerii - anxietate determinat de senzaie de moarte iminent- risc de complicaii datorate imobilizrii la pat- dispnee datorit scderii rolului de pomp a inimii- obstrucia cilor aeriene superioare datorata sputei muco-purulente din arborele trahobronic - disconfort legat de durere - risc de hipertensiune datorit bolii acute - circulaie deficitare datorit imobilizrii

55

OBIECTIVE DE NGRIJIRE - pacientul s prezinte o eliminare corespunztoare - pacientul s prezinte ci respiratorii permeabile i o bun respiraie - pacientul s beneficieze de somn corespunztor cantitativ i calitativ - pacientul s foloseasc mijloacele de comunicare adecvate strii sale - pacientul s resimt diminuare durerii - pacientul sa nu prezinte complicaii - pacientul s prezinte o alimentaie

INTERVENIILE ASISTENTEI MEDICALE Autonome Delegate - am preluat pacientul - la indicaiile de la serviciu de urge a spitalului - l-am trasportat pe targ, pe secii, intr-un timp ct mai scurt - am aezat pacientul n pat, n decubit dorsal, intr-o poziie ct mai comod - i-am asigurat u climat de linite - l-am rugat s nu se mite numai dac este absolut necesar, i-au spus c repusul la pat n urmtoarele zile este obligatoriu - am asigurat igena pacientului - am evitat complicaiile, care puteau aprea datorit mobilizrii (escare, complicaii tromboembolice) - am linitit bolnavul cu privire la boala sa i imedicului i-au acordat msurile de prim ajutor: -pentru calmarea dureii -mialgin 1 fiol - anticoagulant, heparin 5000 UI/6h.iv, oxigenoterapie 8 l/min, - sedativdiazepam 1 fiol - am monitorizat pacientul i supravegheat funciile vitale:

EVALUAREA INTERVENIILOR

- s-a redus anxietatea pacientului - duererile constrictive nocturne s-au ameliorat - pulsul este aritmic in primele zile de spitalizare dar ulterior s-a normalizat - pacientul a depasit perioada de insomnie, avand un somn odihnitor.

puls, TA, respiraie - n aceast perioad - am ajutat la recoltarea probelor de laborator: glicemie, TQ, TH, TGO, TGP, lipide totale, colesterol, trigliceride, HDL, LDL, fibrinogen, p.v, tymol, Ht, Hb, uree, creatinin, - pacientul nu mai prezint dispnee respiratorie apare i o posibil complicaie, tuse persistent cu expectoraii mucopurulente

56

corespunztoare afeciunii cronice i acute - pacientul s-i pstreze integritatea tegumentelor - pacientul s respire bine pe nas, s tueasc pentru a elimina secreiile - pacientul s nu devin surs de infecii - pacientul s fie echilibrat hidroelectric - pacientul s aib o stare de fizic i psihic bun - pacientul s se alimenteze activ - pacientul s fie mobilizat treptat - pacientul sa nu mai prezinte tuse cu expectoraii muco-purulente.

am explicat scopul investigaiilor - am schimbat lenjeria de pat i de corp, evitnd micrile brute - am rearanjat pacientul s fie optimist cu privire la evoluia bolii - am fcut exerciii pasive ale membrelor inferioare i superioare mnnce ncet i s mestece bine, pentru a favoriza formarea bolului alimentar - am supravegheat n permanen pacientul pentru a nu se rni - am nvat pacientul s expectoreze atunci cnd este nevoie - i-am explicat c n curnd va fi externat i c va trebui s respecet anumite reguli

acid uric - am participat la investigaii: efectuarea EKGECO

-pacientul a fost informat cu privire la tehniciile si investigatiile ce i-au fost efectuate -am permis vizitele familiei in timpul

- am urmrit elimirile de urin i fecale; am servit i urinar la pat - am alimentat pacientul la pat cu alimente uor digerabile, administrate n mese fracionate i m-am asigurat c pacientul respect un pacient regim hiposodat, hipoglucidic, hipolipidic,.normo caloric

orarului de vizita -pacientul si-a insusit cu privire la boala si la modul de viata care va trebui sa-l adopte dupa externare -pacientul a beneficiat de o ingrijire medicala corespunzatoare afectiunii. - nu au aparut complicatii in starea de sanatate al pacientului.

- am educat pacientul s pacientul cu plosca cunostinte suficiente

REGIMUL ALIMENTAR

MEDICAIA

57

08.03-09.03.2012 - se va evita consumul de cantiti mari la o mas, prin servirea meselor fracionate Algocalmin o fiol injecie intramuscular Nitrazepam tb 0-0-1 oral. Hiodroxizin tb 0-0-1 oral Controloc tb 1-0-0 oral Nitroglicerina fiola 2 injecie intravenoas 09.03-10.03.2012 Nitrazepam tb 0-0-1 oral Hiodroxizin tb 0-0-1 oral Controloc tb 1-0-0 oral - se va face o alimentaie pasiv la pat Nitroglicerin fiole 2 0-1-0 injecie intravenoas Ser fiziologic fiole 2, 500 ml perfuzie intravenoas Algocalmin fiole 1-0-1 injecie intramuscular Metoprolol tb 1-0-1 oral 10-03-11-03.2012 - treptat se va trece la o alimentaie activ Nitrazepam.tb 0-0-1 oral Hiodroxizin tb 0-0-1 oral Controloc tb 1-0-0 oral Nitroglicerin fiole 2 0-1-0 injecie intravenoas Ser fiziologic fiole 2, 500 ml perfuzie intravenoas Algocalmin fiole 1-0-1 injecie intramuscular Metoprolol tb 1-0-1 oral 12.03-12.03.2012 - regimul alimentar va fi hiposodat i hipocaloric Ser fiziologic 1-0-1 perfuzie intravenoas + Nitroglicerin Nitrazepam 0-0-1 oral Controloc tb 1-0-0 oral Atenolol .tb 1-0-1 oral Algocalmin .tb 1-0-1 oral 14.03.-15.03.2012 Ser fiziologic 1-0-1 perfuzie intravenoas + Nitroglicerin Nitrazepam 0-0-1 oral

58

- n primele zile regimul va fi alctuit din lichide i pireuri date cu linguria lent

Controloc tb 1-0-0 oral atenolol.tb 1-0-0 oral Algocalmin tb 1-0-0 oral 16.03-17.03.2012 Metoprolol tablete 1-0-1 oral Nitrazepam tb 0-0-1 oral Fenobarbital .fiol 0-0-1 injectie intramusular Isomack tb 20 mg 1-0-1 oral

- se evit grsimile

18.03-19.03.2012 Isomack tb 20 mg 1-0-1 oral Clopidogrel tb 0-1-0

- se evit alimentele care produc faze sau ntrzierea tractullui intestinal

controloc tb 1-0-0 oral 20.03.2012 Isomack tb 20 mg 1-0-1 oral Clopidogrel tb 0-1-0 oral Controloc tb 1-0-0 oral

59

SUPRAVEGHEREA FUNCIILOR VITALE DATA 8.03. 2012 9.03. 2012 10.03. 2012 11.03. 2012 12.03. 2012 13.03. 2012 14.03. 2012 15.03. 2012 16.03. 2012 17.03. 2012 18.03. 2012 19.03. 2012 20.03. 2012 TA/m m hg 140/80 mm hg 140/80 mm hg 135/90 TA/m m hg 130/80 mm hg 140/80 mm hg 130/80 P/min 90p/ min 88 p/ min 92 p/ min 90 p/ min 88 p/ min 90 p/ min 90 p/ min 92 p/ min 88 p/ min 90 p/ min 90 p/ min 88 p/ min 86p/ min P/min 88 p/ Min 90 p/ Min 90 p/ Min 90 p/ Min 80 p/ Min 88 p/ Min 88 p/ Min 90 p/ Min 90 p/ Min 88 p/ Min 88 p/ Min 90 p/ Min R/min 16r/ min 14 r/ min 14 r/ min 14 r/ min 14 r/ min 14 r/ min 15 r/ min 14 r/ min 14 r/ min 14 r/ min 16r/ min 16r/ Min 16r/ min R/min 14 r/ min 15 r/ min 14 r/ min 14 r/ min 14 r/ min 15 r/ min 15 r/ min 14 r/ min 14 r/ min 15 r/ min 17r/ Min 18r/ min 36.7 C TC 36.7 C 37 C 36.6 C 36.6 C 36.7 C 36.6 C 36.7 C 37 C 36.6 C 36.8 C 36.6 C 36.6 C TC 36.8 C 36.8 C 36.6 C 36.8 C 36.8 C 37 C 37 C 36.8 C 36.8 C 36.8 C 36.8 C 37 C

mm hg mm hg 140/100 140/80 mm hg 140/80 mm hg 130/80 mm hg 135/80 mm hg 140/90 mm hg 140/80 mm hg 135/85 mm hg 140/80 mm hg 135/91 mm hg 140/80 mm hg mm hg 135/80 mm hg 130/80 mm hg 130/80 mm hg 135/85 mm hg 140/80 mm hg 135/80 mm hg 140/80 mm hg 135/80 mm hg

SUPRAVEGHEREA ELIMINRILOR

60

Prelevri de produse biologice Valorile Valori normale pacientului Leucocite 4500-10000mm3 11200mm3 DATA SCAUN DIUREZ NR. VRSTURI Hemoglobina 13-18g/dl 12g/dl MICIUNE Hematocrit 42-52% 38% 8.03. 1 1600 ml 5 Trombocite 150-350000mm3 214000mm3 2012 Uree 20-40mg/dl 20 mg/dl 9.03. 1 1600 ml 4 Creatinina 0,6-1,2mg/dl 1 mg/dl VSH 3-10mm/1ora 18 mm/1ora 2012 10.03. 1 1700 ml 6 TGO(ASAT) 7-40U/L 56 U/L TGP(ALAT) 5-35U/L 29 U/L 2012 Hdl 60+mg/dl 4 67mg/dl 11.03. 0 1600 ml Ldl -100mg/dl 134mg/dl 2012 T.QUICK 12-15 sec. 4 17 sec. 12.03. 2 1600 ml Timp Howell 50 sec.-1min. 20 1 22 2012 INR 0,9-1,1 1,30 13.03. 1 1600 ml 4 APTT 28-35 secunde 34 secunde 2012 Clor 96-106mEq/l 104 mEq/l 14.03. 1 1600 ml 5 Sodiu 136-145mEq/l 144 mEq/l 2012 Amilazemie 20-140U.I. 98U.I. 15.03. 1 1600 ml 5 Trigliceride 35-160 mg/dl 189 mg/dl 2012 Glicemie 70-115mg/dl 104 mg/dl 16.03. 1 1800 ml 5 Fibrinogen 200-400mg/dl 670 mg/dl Proteine totale 6-8g/dl 6,8 g/dl 2012 17.03. 0 total 1800 ml mg/dl 6 Colesterol 150-200 257 mg/dl Lipide 600-800 mg/dl 880 mg/dl 2012 totale 18.03. 1 1600 ml 6 2012 19.03. 2012 20.03. 2012 1 1 1600 ml 1600 ml 4 5 -

Recomandri la externare TRANS- MENSTR Pacient internat la data de 08.03. PIRAIE 2012 - se externeaz la data de 20.03.2012, n stare ameliorata si cu urmtoarele recomandri: -continuarea tratamentului conform reetei prescrise; -reluarea progresiva a activitatii fizice. - regim alimentar hipocaloric, hipolipidic, hipoglucidic si hiposodat, in vederea scaderii in greutate. -control medical periodic prin ambulatoriul de specialitate. -

61

CAZUL CLINIC NUMRUL 3 I. DATE FIXE: Nume i prenume: S. I. Naionalitate: romn Limba vorbit romn Religie: ortodox Vrst: 74 ani Sexul: masculin Greutate: 98 kg Deficien: nu prezin nalime: 1.75 m. Alergii: nu prezint Diagnostic: la internare IMA acut antero-inferior la externare IMA antero-lateral Secia interne: Data internrii : 03.04.2012 Data externrii: 15.04..2012 II DATE VARIABILE Domiciliul : Str.Pcii, nr.105m, Blaj. Ocupaie : pensionar Echipa de susinere: soia, fiul i nora III ISTORICUL BOLII Pacientul n vrst de 74 de ani cunoscut cu.CIC,HTA, dislipidemie.este trimis pentru consult de specialitate de ctre medicul de familie. Pacientul se plnge de ameli, cefalee, dureri precordiale, oboseal..

62

IV ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE Pacientul se prezint la serviciul de specialitate, trimis de medicul de familie, acuznd dureri precordiale, ameeli, cefalee i oboseal.. Tegumente reci i umede, palvare, anxietate. V ANAMNEZA MEDICAL Antecedentele heredo-colaterale - tat decedat - mama decedat Antecedente personale fiziologice - fr importan Antecedente personale patologice - HTA, CIC - colecistectomie n anul 1990 - angina pectoral repetat Condiii de munc i via - pensionar - locuin confortabil Comportare fa de medici - corespunztoare VI CAPACITATE DE ADAPTARE LA PERIOADA DEFICITAR - Relativ bun

63

EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA, IN FUNCTIE DE CELE 14 NEVOI, LA INTERNARE LA DATA INTERNARII: 03.04.2012 1) Nevoia de respira si de a avea o buna circulatie TA- 140/95 P- 100 b/min R- 14 r/min Respiratie deficitare Zgomote cardiace ritmice, tahicardie Murmur vezicular diminuat la loja hemitoracelui drept, cu submatitate in aceeasi zona Soc apexian in spatiul 6 Mucoasa respiratorie umeda, cu secretii reduse

2) Nevoia de a te alimenta si de a te hidrata GREUTATE = 95 kilograme INALTIME 1,75 m. Bolnavul nu prezinta leziuni ale cavitatii bucale Nu mai are dantura si nici proteza Are un orar al meselor neregular, fiind ocupat cu munca campului care ii favorizeaza obezitatea Consuma cafea si alcool in catitati considerabile Hidratare corespunzatoare Abdomen destins, dureros la palpare in epigastru

3) Nevoie de a elimina Loji renale libere, rinichi nepalpabili Semnul Giordano negativ bilateral Mictiuni spontane, dar frecvente

64

Tranzit intestinal pastrat Nu prezinta varsaturi Transpiratii reci profuze Pacientul prezinta sistem osteo-articular integru, mobil, nedureros la palpare sau mobilizare Nu se poate misca, datorita durerii si anxietatii Sistemul muscular este bine delimitat Este imobilizat la pat datorita afectiunii Pacientul prezinta tulburari de somn, datorita recunoasterii evolutiei afectiunii Inainte somnul sau era normal, dar peste zi nu se odihnea deloc Pacientul este ajutat momentan sa isi satisfaca aceasta nevoie, deoarece miscarile active trebuiesc reduse la minimum Vestimentarea este adecvata anotimpului si varstei La internare pacientul este afebril Temperatura este de 36,6 C Prezinta risc de hipertemie, datorat bolii si a posibilelor complicatii Tesutul conjuctiv adipos normal reprezentat La nivelul mucoaselor nu prezinta leziuni Tegumente palide Fanerele nu prezinta modificari patologice Sistemul ganglionar nu se palpeaza Nu prezinta edeme Cunoaste importanta igienei, iar momentan are nevoie de ajutor in satisfacerea nevoii

4) Nevoia de a te misca si de a avea o buna postura

5) Nevoia de a dormi si a te odihni

6) Nevoia de a te imbraca si a te dezbraca

7) Nevoie de a-ti mentine temperatura corporala in limite normale

8) Nevoia de a fi curat si de a-ti proteja tegumentele

9) Nevoia de a evita pericolele

65

Pacientul este orientat temporo-spatial, desi familia spune ca are uneori probleme Ii este frica de moarte Este vulnerabil fata de pericole Prezinta anxietate legata de durere Pacientul comunica cu cadrele medicale si familia dificil, datorita durerii constrictive, care iradiaza in vasele gatului Nu prezinta tulburari de exprimare Pacientul este de orientare religioasa reformata Crede in Dumnezeu si spune ca ii este frica de moarte Pacientul se considera realizat, are o familie numeroasa Din punct de vedere profesional, spune ca a avut o meserie greaa, dar frumoasa Munceste alaturi de copii si nepoti in gospodarie Nu percepe boala ca pe un obstacol in calea muncii sale Putinul timp liber pe care il are (duminica si de sarbatori) pacientul si-l petrece cu familia si prietenii Urmareste doar stirile la TV Bolnavul nu cunoaste boala si nu respecta prescriptiile medicale Nu respecta un regim hipolipidic

10) Nevoia de a comunica

11) Nevoia de a-ti practica religia

12) Nevoia de a fi util si de a te realiza

13) Nevoia de a te recreea

14) Nevoia de a invata

66

67

Nevoi fundamentale deficitare 1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie 2. Nevoia de a elimina -arteroscleroza 3. Nevoia de a bea i a mnca -stenoza 4. Nevoia de a-i menine temepratura n limite normale 5. Nevoia de a dormi i a se odihni. 6. Nevoia de a nva cum sa-i pstreze sntatea -diabet zaharat -hipertensiune arteriala -leziuni valvulare - hiperlipemii hipercolesterolem ii -obezitate congenitala coronariana coronariana -efort fizic intens dupa mese copioase Surse de dificultate - expunere la frig

Manifestari de dependenta - scderea debitului cardiac, obstinenei - durere anginoasa -anxietate -dipsnee - transpiratii reci - ameteli - greturi - varsaturi - sughit - stare de slabiciune coronariene - senzaie de sufocare datorit. dispneei - n posibilitatea de a se imbraca si dezbraca .datorit slabiciunii impuse de boal - crampe abdominale datorit imobilizrii la pat - comunicarea inadecvat cu cadrele medicale datorit lipsei de cunotiine - incapacitatea de a participa la slujba religioas datorit imobilizrii - dificultatea n a elimina datorita imobilizrii la pat - respiraie grea, anevoioas datorit funciei cardiace - teama datorit lipsei de cuntiine legate de boal - pielea rece i cianozata datorit modificrii circulaiei - risc de hipertemie datorit apariiei posibilelor complicaii - circulaie dificil datorit imobilizrii impuse de boal Diagnostice de nursing

68

OBIECTIVE DE NGRIJIRE - pacientul s prezinte o eliminare corespunztoare - pacientul s prezinte o respiraie adecvat - pacientul s se poat mica activ n pat - pacientul s nu mai prezinte dicomfort abdominal - pacientul s resimt diminuare durerii - pacientul s resimt diminuarea slbiciunii i anxietaii - pacientul s nu prezinte complicaii - pacientul s nvee s comunice cu personalul sanitar - pacientul s i reia tranzitul intestinal - pacientul s nu mai prezinte dureri

INTERVENIILE ASISTENTEI MEDICALE Autonome Delegate - am ajutat la - la indicaiile transportul pacientului cu taga pe secie - am asigurat repaus tota la pat al pacientului - i-am asigurat un climat de linite, salon bine aerisit i nclzit corespunztor perioadei - am asigurat igiena pacientului, prin baie parial la pat - am alimentat pasiv pacientul - am ncurajat pacientul s fie optimist cu privire am explicat posibilitatea apariiei unor complicaii - l-am ncurajat pe pacient s se alimenteze activ la pat - i-am calmat durerea prin administrare de antialgice - am urmrit elimirile de urin i fecale; am urmrit constipaia prin laxative uoare - am recoltat probe de laborator: LDL, trigliceride, glicemie, fibrinogen p.V, hematocrit, hemoglobin, uree, creatinin, acid uric i VSH - am ajutat la administrarea - am supravegheat funciile vitale medicului am montat o perfuzie cu NaCl 500 ml fiol

EVALUAREA INTERVENIILOR - s-a redus neinitea i anxietatea pacientului - durerile ameliorat - pacientul prezint tulburri de somn - pulsul este nc aritmic - respiraia este dificil - pacientul comunic greu cu personalul medical - pacientul a vat s comunice cu personalul medical - respiraia s-a normalizat

plus nitroglicerin 1 retrosternale s-au

la evoluia bolii i i- colesterol, HDL,

- pacientul a acumulat

69

preocordiale - pacientul s acumuleze cuntiine despre boal li regimul alimentar impus de medic - pacientul s aib o deglutiie adecvat - pacientul s respire normal - pacientul s comunice cu cadrele medicale - pacientul s nu prezinte complicaii tromboembolitice - pacientul s dobndeasc foa necesar de a se mbrca li dezbrca singur - pacientul s nu mai fie anxios

- am educat pacientul ca dup la cafea i alcool - l-am ajutat pe pacient s mearg n sala de mese pentru a servi masa - l.am sftuit s nu mai fie anxios, deoarece perioada critic a trecut - am ajutat pacientul s fac prima baie general activ

medicaiei prescrise de medic: plachetar, .coronaro-dilatator, blocat al canalelor de Ca, anticoagulant, antiaritmic, analgezic, betablocante cardio selective - am micat membrele inferioare pentru a stimula cirulaia periferic - am participat la investigaii EKG - am asigurat un regim alimentar corespunztor (hiposodat) - am mobilizat pacientul, mai intai activ, pe marginea patului, apoi s-a ridicat i a fcut primii pai prin salon

cunotiine despre boal -pacientul a fost informat cu privire la tehniciile si investigatiile ce i-au fost efectuate -am permis vizitele familiei in timpul orarului de vizita -pacientul a beneficiat de o ingrijire medicala corespunzatoare afectiunii. - nu au aparut complicatii in starea de sanatate al pacientului. -pacientul si-a insusit cunostinte suficiente cu privire la boala si la modul de viata care va trebui sa-l adopte dupa externare.

externare s renune antiagregat

REGIMUL ALIMENTAR

MEDICAIA 03.04-04.04.2012

70

Clopidogrel tb 1-2-2 oral Nifedipin tb 1-0-1 oral - se va evita consumul de cantiti mari la o mas, prin servirea meselor fracionate Enap 10mg 1-0-1 Olicard tb 40 1-0-1 oral Metoprolol tb 1/2-0-1/2 oral Nitrazepam .tb 0-0-1 oral Algocalmin fiol la nevoie injecie intramuscular Aspenter tb 0-1-0 oral Nitroglicerin fiol Heparina blous 5000 urmat perfuzie continua 05.04-06.04.2012 - se va face o alimentaie pasiv la pat Clopidogrel tb 0-1-0 oral. Nifedipin.tb 1-0-1 oral Nifedipin tb 1-0-1 oral Enap 10mg 1-0-1 Olicard tb 40 1-0-1 oral Metoprolol tb 1/2-0-1/2 oral Nitrazepam .tb 0-0-1 oral - treptat se va trece la o alimentaie activ Algocalmin fiol la nevoie injecie intramuscular Aspenter tb 0-1-0 oral Nitroglicerin fiol 07.04-08.04.2012 Clopidogrel tb 0-1-0 oral Nifedipin tb 1-0-1 oral Enap 10mg 1-0-1 - regimul alimentar va fi hiposodat i hipocaloric Olicard tb 40 1-0-1 oral Metoprolol tb 1/2-0-1/2 oral Nitrazepam .tb 0-0-1 oral Algocalmin fiol la nevoie injecie intramuscular Aspenter tb 0-1-0 oral Nitroglicerin fiol

- n primele zile regimul va fi alctuit din lichide i pireuri date cu linguria lent

09.04.10.04.2012 Clopidogrel tb 1-2-2 oral Nifedipin tb 1-0-1 oral

71

Enap 10mg 1-0-1 Olicard tb 40 1-0-1 oral Metoprolol tb 1/2-0-1/2 oral Nitrazepam .tb 0-0-1 oral - se evit grsimile Algocalmin fiol la nevoie injecie intramuscular Aspenter tb 0-1-0 oral Nitroglicerin fiol 11.04-12.04.2012 Clopidogrel tb 1-2-2 oral - se evit alimentele care produc faze sau ntrzierea tractullui intestinal Nifedipin tb 1-0-1 oral Enap 10mg 1-0-1 Olicard tb 40 1-0-1 oral Metoprolol tb 1/2-0-1/2 oral Nitrazepam .tb 0-0-1 oral Algocalmin fiol la nevoie injecie intramuscular Aspenter tb 0-1-0 oral Nitroglicerin fiol 13.04-14.04.2012 Clopidogrel tb 1-2-2 oral Nifedipin tb 1-0-1 oral Enap 10mg 1-0-1 Olicard tb 40 1-0-1 oral Metoprolol tb 1/2-0-1/2 oral Nitrazepam .tb 0-0-1 oral Algocalmin fiol la nevoie injecie intramuscular Aspenter tb 0-1-0 oral Nitroglicerin fiol 15.04.2012 Clopidogrel tb 1-2-2 oral Nifedipin tb 1-0-1 oral Enap 10mg 1-0-1 Olicard tb 40 1-0-1 oral Metoprolol tb 1/2-0-1/2 oral Nitrazepam .tb 0-0-1 oral Algocalmin fiol la nevoie injecie intramuscular

72

Aspenter tb 0-1-0 oral Nitroglicerin fiol

SUPRAVEGHEREA FUNCIILOR VITALE DATA TA/m TA/m P/min P/min R/min R/min TC TC

73

3.04. 2012 4.04. 2012 5.04. 2012 6.04. 2012 7.04. 2012 8.04. 2012 9.04. 2012 10.04. 2012 11.04. 2012 12.04. 2012 13.04. 2012 14.04. 2012 15.04. 2012

m hg 140/80 mm hg 145/85 mm hg 140/80 mm hg 145/85 mm hg 180/90 mm hg 140/90 mm hg 145/85 mm hg 140/85 mm hg 140/80 mm hg 140/80 mm hg 145/85 mm hg 150/90 mm hg 140/80 mm hg

m hg 150/90 mm hg 150/90 mm hg 145/85 mm hg 150/80 mm hg 150/80 mm hg 140/80 mm hg 140/80 mm hg 140/80 mm hg 145/85 mm hg 150/90 mm hg 150/90 mm hg 145/85 mm hg

84 p/ min 86 p/ Min 87 p/ min 84 p/ min 85 p/ min 86 p/ min 87 p/ min 84 p/ min 85 p/ min 86 p/ min 84 p/ min 85 p/ min 85 p/ min

85 p/ min 84 p/ min 86 p/ min 85 p/ min 84 p/ min 85 p/ min 86 p/ min 84 p/ min 85 p/ min 85 p/ min 84 p/ min 85 p/ min

18 r/ min 18 r/ min 19 r/ min 18 r/ min 18 r/ min 18 r/ min 18 r/ min 18 r/ min 18 r/ min 18 r/ min 19 r/ min 18 r/ min 18 r/ min

19 r/ min 18 r/ min 18 r/ min 18 r/ min 18 r/ min 19 r/ min 18 r/ min 18 r/ min 19 r/ min 18 r/ min 18 r/ min 18 r/ min

36,6 36,8 36,7 36.6 36,4 36,6 36,5 36,3 36,4 36,5 36,3 36,2 36,4

37 37,1 37 36,9 36,8 36,8 36,7 36,6 36,7 36,8 36,6 36,7

SUPRAVEGHEREA ELIMINRILOR DATA SCAUN DIUREZ NR. 3.04. 2012 4.04. 2012 5.04. 2 2 1 1400 ml 1300 ml 1400 ml MICIUNE 4 5 6 VRSTURI TRANSPIRAIE minim MENSTR -

74

2012 6.04. 2012 7.04. 2012 8.04. 2012 9.04. 2012 10.04. 2012 11.04. 2012 12.04. 2012 13.04. 2012 14.04. 2012 15.04. 2012

0 2 1 0 1 1 1 2 1 1

1300 ml 1400 ml 1400 ml 1400 ml 1300 ml 1400 ml 1400 ml 1300 ml 1300 ml 1400 ml

4 4 5 5 6 4 5 5 4 5

--

--

Prelevri de produse biologice Valorile Valori normale pacientului Leucocite 4500-10000mm3 12000mm3 Hemoglobina 13-18g/dl 11,5g/dl Hematocrit 42-52% 37% Trombocite 150-350000mm3 255000mm3 Uree 20-40mg/dl 24 mg/dl Creatinina 0,6-1,2mg/dl 1,2 mg/dl VSH 3-10mm/1ora 19 mm/1ora TGO(ASAT) 7-40U/L 53 U/L TGP(ALAT) 5-35U/L 31 U/L Hdl 60+mg/dl 78mg/dl Ldl -100mg/dl 144mg/dl T.QUICK 12-15 sec. 19 sec.

Recomandri la externare

Pacient internat la data de 03.04. 2012 se externeaz la data de 15.04.2012, n stare ameliorata si cu urmtoarele recomandri: -continuarea tratamentului conform reetei prescrise; -reluarea progresiva a activitatii fizice.

75

Timp Howell INR APTT Clor Sodiu Amilazemie Trigliceride Glicemie Fibrinogen Proteine totale Colesterol total Lipide totale

50 sec.-1min. 20 0,9-1,1 28-35 secunde 96-106mEq/l 136-145mEq/l 20-140U.I. 35-160 mg/dl 70-115mg/dl 200-400mg/dl 6-8g/dl 150-200 mg/dl 600-800 mg/dl

1 33 1,65 31 secunde 105 mEq/l 146 mEq/l 104U.I. 178 mg/dl 110 mg/dl 750 mg/dl 6,9 g/dl 271 mg/dl 923 mg/dl

- regim alimentar hipocaloric, hipolipidic, greutate. -control medical periodic prin ambulatoriul de specialitate. hipoglucidic si hiposodat, in vederea scaderii in

CONCLUZII

Infarctul miocardic este cauza ce mai importanta a deceselor prin boli cardiovasculare atat la noi, cat si in lume. La baza producerii infarctului miocardic sta procesul de aterogeneza care are ca si cauza pe langa factorul genetic, dislipidemia, factorul imunologic. Ca si factorii de risc pentru infarctul miocardic am gasit in primul rand diabetul zaharat - dislipidemiea, hipertensiune arteriala, obezitatea, si fumatul. Durata de debut cu aplicarea unei medicatii adecvate si internarea in unitatea coronariana este de mare importanta (sub 6 ore) in unitatea UPU inceperea precoce a trombolizei creste sansa de reperfuzie a miocardului. Combaterea durerii, a tulburarilor de ritm si conducere este un obiectiv prioritar. In studiul de fata sa observat ca terapia fibrinolitica folosita a fost benefica majoritatii cazurilor studiate si cu un rezultat bun si fara complicatii majore.

76

Coronarografia a reflectat succesul tratamentului cu agenti trombolitici, privind reperfuzia ramurii arteriale responsabile de producerea IMA, evidentiind modificarile morfofunctionale si permeabilizarea ramurii arteriale coronare respective. EKG a reprezentat un examen principal cu valoare diagnostica si decizionala pentru tratamentul trombolitic precum si cu valoare in estimarea rezultatelor acestei terapii. Simpla durere retrosternala chiar evocatoare de IMA a fost considerata insuficienta ca element unic pentru diagnosticul de probabilitate al IMA. Efectuarea si a unei singure inregistrari. Regimul de viata influenteaza toti factorii de risc, de aceea acea in concluzie, un regim de viata sanatos va duce la scaderea incidentei acestei boli foarte studiata dar in acelasi timp cu foarte multe necunoscute care raman de descoperit in viitor.

BIBLIOGRAFIE

1. Medicin intern pentru cadre medii- Coneliu Borundel, Ed a 4-a, rev. Bucureti 2009 2. Medicin intern - vol 2, Boliile cardiovasculare metabolice, sub redacia prof.dr. L.Gherasim, Ed. Med Bucureti 1998 3. Introducere n medicina de urgen prespitaliceasc, 2010, SMURD Sibiu 4. ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii medicali, manuale pentru colegiile i scoliile postliceale sanitare, Lucreia Titirc, Ed. Viaa Romneasc , Bucureti 2002

77

5. Explicri funcionale i ngrijiri speciale acordate bolnavului pentru coliile sanitare, Lucreia Titirc, Ed. Viaa Medical romneasc

78