INGRIJIREA PACIENTULUI

CU
ACCIDENT VASCULAR
CEREBRAL

1
 ARGUMENT

Sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul inconjurator; controleaza si regleaza
activitatea tuturor tesuturilor si organelor. Sistemul nervos ne controleaza activitatea de la o
miscare la alta, totul fara exceptie; este cea mai complexa si cea mai importanta retea de
control si distributie a informatiilor.
Fara sistemul nervos nu exista auz si vedere. Nu este durere si bucurie, dar nu sunt nici
miscari coordonate; ar fi de neanchipuit reglarea unor functii fiziologice ca digestia sau
respiratia fara sa mai vorbim despre importanta memoriei si a luarii de decizii, despre
sentimente, afectivitate, gandire si vorbire.
Deteriorarea celulei nervoase poate avea consecinte grave deoarece celulele distruse nu se
refac niciodata.
Pentru sustinerea activitatii SNC este nevoie de mult oxigen si substante nutritive, adica de
o bogata circulatie sanguina.
La baza tulburarilor vasculo-cerebrale stau perturbarea in concentratia de oxigen si
intreruperea circulatiei prin anoxie. Astfel se produc grave suferinte tisulare cu leziuni mari si
deficite motorii. Acestea sunt tranzitorii cand capacitatea de redresare hemodinamica a
creierului se poate restabili. Leziunile devin ireversibile atunci cand aportul celular energetic
pentru mentinerea vietii celulare devine insuficienta. Alaturi de tulburarile de motilitate apar si
alte tulburari : de sensibilitate, sfincteriene, trofice, senzoriale.
Factorii determinanti sunt : HTA, ateroscleroza, traume psiho-afective, stari de incordare,
conflictuale si de tensiune emotionala, oboseala fizica, excese alimentare si/sau alcoolice,
insolatia, variatiile bruste de temperatura si de presiune.

Dorind sa stiu cat mai multe in ceea ce priveste aceasta afectiune am efectuat un studiu de
cercetare intitulat : INCIDENTA PACIENTILOR CU AVC IN SECTIA NEUROLOGIE A
SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI PE O PEROIADA DE 7 ZILE ( 27.10.2012
– 2.11.2012 ).
” Rolul asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa (sau sa-l asiste in
ultimile clipe) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur, daca ar fi avut forta,
vointa sau cunostintele necesare. Asistenta medicala trebuie sa isi recastige independenta cat
mai repede posibil “
- Virginia Henderson – Principii fundamentale

ale ingrijirii bolnavului

 PLANUL LUCRARII
ARGUMENT
CAPITOLUL I – INGRIJIREA PACIENTILOR CU AVC
1.1.NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A
1.2.BOALA. DEFINITIE, ETIOLOGIE, CLASIFICARE
1.3.EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE
PACIENTILOR CU AVC
1.4.PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE
INVESTIGATIE
1.5.PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII
AUTONOME SI DELEGATE DE APLICARE A TRATAMENTULUI
1.6.BOALA. EVOLUTIE. COMPLICATII. PROGNOSTIC
1.7.EDUCATIE PENTRU SANATATE
1.8.NORME DE SECURITATE A MUNCII IN SOMENIUL SANITAR
CAPITOLUL AL II-LEA
PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU AVC
CAZUL A - PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI R.M.
II.A.1. CULEGEREA DATELOR
II.A.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
II.A.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
II.A.4. APLICAREA INGRIJIRILOR
II.A.5. EVALUAREA INGRIJIRILOR
II.A.6. EXTERNAREA PACIENTILOR
CAZUL B - PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI S.I.
CAZUL C - PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.V.

CAPITOLUL AL III-LEA
CONCLUZII
SCHEMA DE PREZENTARE A PACIENTILOR INGRIJITI
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
 CAPITOLUL I
INGRIJIREA
PACIENTILOR CU AVC
 1.1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A
SISTEMULUI NERVOS
Totalitatea organelor predominant din tesutul nervos specializat in receptionarea,
transmiterea si prelucrarea informatiilor (excitatiilor) culese din mediul extern sau intern,
formeaza sistemul nervos.

Rolul sistemului nervos:

 Face legatura dintre organism si mediul inconjurator
 Coordoneaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor
Stimuli primiti sub forma influxului nervos sunt analizati si pe baza lor se elaboreaza
comenzi ce sunt trimise spre toate organele si sistemele.
Aceste functii se realizeaza in principal prin acte reflexe care au la baza arcurile reflexe:
 Receptor
 Cale aferenta
 Centrul nervos
 Cale eferenta
 Efector
Sistemul nervos este impartit in:
I. Sistemul nervos somatic sau al vietii de relatie,care asigura legatura organism-
mediu exterior.Acesta se imparte in:
S.N. central – encefal + maduva spinarii
S.N. periferic-nervi cranieni + nervi spirali
II. Sistemul nervos vegetative autonom care asigura coordonarea functionarii
organelor interne. Acesta este format din: o portiune central situate in maduva spinarii si
trunchiul cerebral si o portiune periferica ganglioni+ fibre nervoase vegetative.
 I. SISTEMUL NERVOS SOMATIC

SISTEMUL NERVOS
CENTRAL:

ENCEFALUL- impartit in trei zone: creierul mare, trunchiul cerebral si cerebelul.

Creierul mare este impartit in doi lobi frantali, doi lobi parietali, doi lobi temporali si
doi lobi occipital: lobul frontal este sediul neuronului motor central ,deci sediul miscarilor
voluntare; leziunile lobului frontal se insotesc de tulburari motorii(paralizii), tulburari in
exprimarea verbal si scrisa, tulburari de comportament.
 Lobul parietal este sediul cortical al analizatorului sensibilitatii generale;
 Lobul temporal cuprinde sediul cortical al analizatorului auditiv;
 Lobul occipital este sediul capatului cortical al analizatorului vizual
Este important de notat faptul ca functia vorbirii este localizata in partea stanga
pentru toti dreptacii si pentru majoritatea stangacilor.
DIENCEFALUL-cuprinde talamusul-releu(intrerupere sinaptica) pentru toate
sensibilitatile, cu exceptia celor olfactive, vizuale si auditive; metatalamusul,releu al
sensibilitatilorvizuala si auditive; hipotalamusul – central superior de integrare, reglare si
coordonare ale principalelor functii ale organismului, printer care metabolismul intermediar,
secretia endocrina,termoreglarea, digestia prin centrii foamei, setei si satietatii, unele acte
comportamentale, ritmul somn-veghe s.a.

EMISFERELE CEREBRALE

Emisferele cerebrale prezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos

central.Sunt legate intre ele prin comisurile creierului si in interior contin ventriculii laterari I si
II. Activitatea mai complexa a membrului drept psi localizarea centrului vorbirii in
emisfera stanga determina asimeria de volum, emisfera stanga fiind mai dezvoltata la dreptaci.
Emisferele cerebrale prezinta trei fete: lateral,mediala si inferioara(bazala).
Pe fata lateral se observa doua santuri mai adanci: fisura laterala a lui Sylvius si
santul central Rolando. Aceste santuri delimiteaza patru lobi: lobul frontal, situate inaintea
santului central: lobul parietal, deasupra scizurii laterale; lobul temporal sub fisura lateral;
lobul occipital situate in partea posterioara.
Santurile mai putin adanci inpart lobul in in giri.
Pe fata medial se observa santul corpului calos.in partea posterioara se afla scizura
calcarina care este un sant orizontal.
Pe fata bazala incepe fisura lateral a lui Sylvius care imparte aceasta fata in lob
orbital, situate anterior de fisura lateral, si lob temporo-occipital, situat posterior de fisura
lateral. La nivelul lobului orbital se remarca un sant cu directie antero-posterioara, santul
olfactiv, care adaposteste bulbul olfactiv.
Lateral de santul olfactiv se afla santurile orbitare dispuse sub forma literei H,intre
care se delimiteaza giri orbitari.
Lobul temporo-occipital prezinta santul hipocampului, santul colaterar si santul
occipito-temporal. Intre acestea se delimiteaza trei giri: hipocampic, occipito-temporal medial
si occipito-temporal lateral.
Ca si la cerebel, substanta cenusie este dispusa la suprafata, formand scoarta
cerebrala, si, inprofunzime formand nucleii bazali(corpii striati). Substanta alba inconjoara
ventriculii cerebrali I si II.

Corpii striati reprezinta nuclei importanti ai sistemului extra piramidali si sunt situati
deasuora si lateral de talamus.

SCOARTA CEREBRALA
Reprezinta etajul superior de integrare a activitati sistemului nervos.
Substanta alba a emisferelor cerebrare este formata din fibre de proiectie,
comisurale si de asociatie. Fibrele de proiectie unesc in ambele sensuri scoarta cerebrala cu
centrii subiacentii.Fibrele comisurale unesc cele doua emisfere formand corpul calos,
formixul(trigonul cerebral) si comisura alba anterioara. Fibrele de asociatie leaga regiuni din
aceeasi emisfera cerebrala.
Scoarta cerebrala cuprinde paleocortexul si neocortexul.

PALEOCORTEXUL (sistemul limbic)

Are conexiuni intinse cu analizatorul olfactiv, hipotalamus, talamus, epitalamus si mai
putin cu neocortexul.
Cele mai importante componente ale sitemului limbic sunt calea olfactiva formata din
nervii olfactivi si hipocampul.
Paleocortexul ocupa o zona restransa pe fata mediala a emisferelor cerebrale.Este
alcatuit din doua straturi celulare si este sediul proceselor psihice alectiv-emotionale si al
actelor de comportament instictiv.

Neocortexul
Neocortexul alcatuit din sase straturi celulare reprezinta sediul proceselor psihice
superioare—activitatea nervoasa superioara- ANS.
Functiile neocortexului se grupeaza in: senzitive, asociative si motorii.
Functiile senzitive se realizeaza prin segmentele corticale ale analizatorilor.
Functiile asociative realizeaza perceptia complexa a lumii inconjuratoare si
semnificatia diferitelor senzatii.
Functiile motorii. Emisferele cerebrale controleaza intreaga activitate motorie
somatica, voluntara si involuntara.Principalele structuri implicate in acest control sunt cortexul
motor si nucleii bazali

REFLEXELE CONDITIONATE SI NECONDITIONATE

Reflexul neconditionat este innascut si este caracteristic speciei umane(ex:reflexul

alimentar, reflexul de aparare).
Reflexul conditionat este un raspuns,, invatat’’ pe care centrii nervosi il dau unui
stimul initial indiferent(fara importanta biologica).
 La aparitia unui semnal absolut(cu importanta biologica)animalul de experienta
raspunde printr-un reflex neconditionat. La un semnal indiferent animalul nu da nici un raspuns
sau are o reactie de orientare.

Reflexele conditionate fata de ce le innascute se inchid la nivelul cortical. Ele se

sting daca stimulul conditionat nu este intarit din timp in timp prin cel absolut( inhibitie
corticala).
La baza tuturor activitatilor nervoase stau doua procese: excitatia si inhibitia.
Excitatia este procesul nervos activ care se manifesta prin initierea unei activitati sau
amplificarea uneia preexistente.
Inhibitia este tot un proces activ care se manifesta prin diminuarea sau sistarea unei
activitati anterioare.
Ambele procese sunt extrem de mobile, putand iradia pe o suprafata corticala sau sa
se concentreze intro zona limitata.

TRUNCHIUL CEREBRAL

Este format din trei etape: bulb(maduva prelungita), puntea lui Voroliv si
mezencefalul. In trunchiul cerebral isi are originea zece din cele doisprezece perechi de nervi
cranieni. Buabul puntea si mezencefalul sunt sediul unor reflexe sematice si vegetative:
salivator, de deglutitie, de voma, tuse, stranut, masticator, cardioacceleratoi, cardioinhibitatori,
de clipire, de acomodare, fotomotor si lacrimal.
Cerebelul ocupa fosa posterioara a craniului, fiind separat de emisferele cerebrale
prin cortul cerebelului, excrescenta a durei mater cerebrale. Este situat inapoia bulbului si a
puntii, cu care delimiteaza cavitatea ventriculului IV. Are forma unui fluture, prezentand o
portiune mediana,vermisul si doua portiuni laterale,voluminoase , numite emisfere cerebrare.
Cerebelul este legat de bulb, punte si mezencefal prin pedunculii cerebrali inferiori,
mijlocii si superiori. Acesti pedunculi contin fibre aferente si eferente; cei mijlocii contin
numai fibre aferete.
Suprafata cerebelului este brazdata de santuri paralele cu diferite adancimi. Unele
sunt numeroase si superficiale, delimitand lamelele cerebrale, altele mai adanci, care
delimiteaza lobulii cerebelului, iar altele foarte adanci in numar doua, care delimiteaza lobii
cerebelului. Lobi sunt: anterior(neocerebel), posterior (paleocerebel) si floculo
madular(arhicerebel).
La exterior, se afla un strat de substanta cenusie, care formeaza scoarta cerebelului.
Scoarta cerebeloasa inconjoara alba centrala, care trimite prelungiri in interior, dand, in
ansamblu, aspectul unei coroane de arbore,de unde si numele,,arborele vietii’’ .In interiorul
masei de substanta alba se gasesc zone de substanta cenusie, care formeaza nucleii cerebelului.
Extirparea cerebelului produce astemie( scaderea fortei voluntare),astazie (tulburari
ale ortostatismului) si atonie(diminuarea tonusului muscular).
Dupa cateva luni tulburarile se diminueaza pein compensare corticala.

MADUVA SPINARII

Este partea sistemului nervos central,

adapostita in canalul vertebral.
Maduva spinarii contine, structural,
o materie cenusie in forma de H (corpuri
celulare nervoase, inconjurate de materie alba
care este impartita in trei perechi de coarne,
potrivit localizarii lor: anterioare, laterale si
posterioare.
Coarnele anterioare ale substantei
cenusii sunt motorii, cele posterioare sunt senzitive iar cele laterale au functii vegetative.
 Substanta alba este formata din cai motorii descendente si cai senzitive ascendente.
SNC este acoperit de membrane cu rol trofic si de protectie numite meninge (spinale, la
nivelul maduvei spinarii si cerebrale la nivelul encefalului). Cele trei foite meningeiene sunt:
din dura mater- o structura fibroasa rezistenta si separata de peretii canalului vertebral prin
spatiul epidural; arahnoida are o structura conjunctiva si este separata de piamater printrun
spatiu care contine lichidul cefalorahidian (LCR); piamater este o membrana conjunctiva
vasculara cu rol nutritiv , inveleste maduva la care adera patrunzand in santuri si fisuri, in
grosimea ei se gasesc vase arteriale.
Maduva are doua functii: reflexa si de conducere. Functia reflexa este indeplinita de
catre neuronii somatici si vegetativi. Principalele reflexe spinare somatice sunt reflexele
miotatice si nociceptive dar si reflexul de mers.
Reflexele miotatice constau in contractia brusca a unui muschi caraspuns in
intinderea tendonului sau. Reflexul se pune in evidenta lovind cu un ciocan de cauciuc
tendonul muschiului.In mod curent aceste reflexe se cerceteaza la nivelul tendonului lui Ahile
(reflexul ahilian) si la tendonul de insertie a muschiului cvadriceps pe gamba (reflexul
rotulian).
Reflexele miotatice sunt monosinaptice. Receptorii sunt reprezentati de proprio
receptorii musculari – fusurile neuro musculare. Calea aferenta este asigurata de primul neuron
senzitiv proprioceptiv din ganglionul spinal si de prelungirile acestuia. Prelungire denritica
lunga merge la periferiesi se termina la nivelul receptorului. Prelungirea axonala scurta
pratunde in maduva prin radacinile posterioare si se bifurca. O ramnificatie face sinapsa cu
neuronul motor di coarnele anterioare de aceeasi parte inchizand arcul reflex miotatic iar o alta
ramnificatie face sinapsa cu al doilea neuron proprioceptiv din coarnele posterioare de unde
pldeaca fasciculele sinocerebeloase.
Centrul reflexului miotatic este chiar sinapsa dintre neuonul senzitiv si cel motor.
Calea eferenta este axonul motor iar efectorul, fibra musculara striata. Reflexele miotatice au
rol in mentinerea tonusului muscular si a pozitiei corpului.
Reflexele nociceptive constau in retragerea unui membru ca raspuns la stimularea
dureroasa a acestuia. Acestea sunt reflexe de aparare. Receptorii sunt localizati in piele si sunt
mai ales terminati in nervoase libere. Caile aferente sunt prelungiri( dendritele) ale neuronilor
din ganglionul spinal. Centrii sunt polisinaptici formati din neuroni senzitivi de ordinul al
doilea , neuroni de asociatie si neuroni motori. Calea eferenta este reprezentata de axonii
neuronilor motori iar efectorul este muschiul flexor care retrage mana sau piciorul din fata
agentului cauzator al durerii.
Reflexele polisinaptice prezinta proprietetea de a iradia la nivelul SNC antrenand un
nunar crescut de neuroni la elaborarea raspunsului. Studiul legilor care guverneaza fenomenul
de iradiere a fost facut de Pfluger.
Reflexele spinale vegetative. In maduva spinarii se inchid reflexele de reglare a
vasomotricitatii(reflexe vasoconstrictoare si vasodilatatoare), sudorale,
pupilodilatatoare,cardioacceleratoare, de mictiune, de defecatie si sexuale.
Functia de conducere a maduvei spinarii este asigurata de caile ascendente si
descendente prezentate anterior , dar si de cai scurte , de asociatie.

Fiziologia neuronului si a sinapsei

Neuronul reprezinta unitatea
morfofunctionala a sistemului nervos .din
punct de vedere al formei si al dimensiunilor ,
sunt foarte diferiti .forma neuronilor este
variabila .]stelata( coarnele anterioare ale
maduvei ), sferica sau ovalara ( in ganglionii
spinali ),piramidala ( zonele motorii ale
scoartei cerebrale ),sifusiforma (in stratul
profund al scoartei cerebrale ).
In functie de numarul prelungirilor , neuronii pot fi ‘;unipolari- au aspect globulos cu
o singura prelungire /psdudounipolari – se afla in ganglionul spinal si au oprelungire care se
divide in t ,’dendrita se distribuie la periferie iar axonul patrunde in sistemul nervos central
;bipolari de forma rotunda ,ovala sau fusiforma ,cele doua prelungiri pohnind de la polii opusi
ai celulei (neuronii din ganglionii spiral corti si vestibular scarpa din retina si din mucoasa
olfactiva );multipolari – au o forma stelata ,piramidala sau piriforma si prezinta numeroase
prelungiri dendritice si un axon .(scoarta cerebrala ,cerebeloasa ,coarnele anterioare din
maduva spinarii .)
 Dupa functie , neuronii pot fi ;receptori ,care ,prin dendritele lor ,receptioneaza
stimulii din mediul exterior sau din interiorul organismului (somatosenzitivi si
viscerosenzitivi ),motori,ai caror axoni sunt in legatura cu organele efectoare (somatomotori
sau visceromotori ),intercalari (de asociatie )care fac legatura dintre neuronii senzitivi si motori
.
Neuronul este format din corpul celular (pericarionul) si una sau mai multe prelungiri
care sunt de doua tipuri ;dendritele- prelungiri celulipete (majoritatea neuronilor au mai multe
dendrite )si axonul care, functional este celulifug ,prelungire unica a neuronului
Corpul neuronului este format din neurilena (membrana plasmatica ) ,neuro- plasma
(citoplasma) si nucleu
Neurilema celulei nervoase este subtire ,delimiteaza neuronul si are o structura
lipoproteica
Neuroplasma contine organite celulare comune (mitocondrii, ribozomi, reticul
endoplasmatic ,cuexceptia centrozomului deoarece ne ronul nu se divide ),incluziuni
pigmentare si organite specifice ;corpii nissl din corpul celular si de la baza dendritelor , cu rol
in metabolism ul neuronal si neurofibrilele care se gasesc atat in neuroplasma cat si in
prelungiri avand rol mecanic ,de sustinere si in conducerea impulsului nervos .

Nucleul
Celulele nervoase motorii senzitive si de asociatie au un nucleu unic ,cu 1-2
nucleoli .celulele vegetative centrale sau periferice prezinta deseori un nucleu excentric ,aceste
celule pot avea nuclei dubli sau multipli .
Dendritele ,in portiunea lor initiala sunt mai groase ,apoi se subtiaza .in ele se gasesc
neurofibrile .acestea receptioneaza impulsul nervos si il conduc spre corpul neuronului
Axonul este o prelungire unica ,lunga (uneori de 1m) si mai groasa . este format
dintr-o citoplasma specializata numita axoplasma in care se gasesc mitocondrii ,vezicule ale
reticulului endoplasmatic sineurofibrile.membrana care acopera axoplasma se numeste
axolema si are un rol important in propagarea impulsului nervos .de-a lungul traseului sau
,axonul emite colaterale perpendiculare pe directia sa iar in portiunea terminala se ramifica
;ultimele ramificatii –butonii terminali – contin mici vezicule pline cu mediatori chimici care
inlesnesc transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapseilor .butonul mai contine
neurofibrile si mitocondrii.
In jurul axonului se deosebesc in functie de localizare –snp sau snc –si de diametrul
axonului ,urmatoarele structuri;

Nevroglia
La mamiferele superioare , numarul nevrogliilor depaseste de 10 ori numarul neuronilor.
Forma sidimensiunile corpului celular pot fi diferite iar PRELUNGIRILE ,VARIABILE CA
NUMAR . SE DESCRIU MAI MULTE TIPURI DE NEVROGLII ;CELULA SCHWAUN,
ASTROCITUL ,OLIGODENDROGLIA, MICROGLIA CELULELE EPENDIMARE SI
CELULELE SATELITE .NEVROGLIILE SUNT CELULE CARE SE DIVID INTENS
(SUNT SINGURELE ELEMENTE ALE TESUTULUI NERVOS CARE DAU NASTERE
TUMORILOR DIN SNC ), NU CONTIN NEUROFIBRILE SI NICI CORPI NISSL . AU
ROL DE SUPORT PENTRU NEURONI , DE PROTECTIE , TROFIC ,ROL FAGOCITAR
(MICROGLIA ),IN SINTEZA TECII DE MIELINA SI IN SINTEZA DE ARN SI A ALTOR
SUBSTANTE PE CARE LE CEDEAZA NEURONUL .
Celula nervoasa are proprietatile de excitabilitate si conductibilitate, adica pote genera
un potential de actiune care se propaga si este condus .
Conducerea impulsului nervos
Aparitia unui potential de actiune intro zona a membranei neuronale determina aparitia
unui nou potential de actiune in zona vecina .asadar ,aparitia unui potential de actiune intrun
anumit punct al membranei axonale este consecinta depolarizarii produse de un potential de
actiune anterior . aceasta explica de ce toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui
axon sunt consecinta primului potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv .
Conducerea la nivelul axonilor mielinici
In acest caz ,potentialul de actiune poate sa apara in orice zona a membranei . proprietatile
electrice ale membranei permit depolarizarea regiunilor adacente iar potentialul de actiune este
condus intro singura directie opusa ,unde s-a produs potentialul de actiune anterior ,membrana
este in stare refractara absoluta .de fapt termenul de conducere este impropriu deoarece orice
nou potential de actiune este un eveniment complet nou , care se repeta ,se regenereaza de-a
lungul axonului.
 Conducerea la nivelul axonilor mielinizati
Datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei potentialul de actiune apare la nivelul
nodurilor ronvier si sare de la un nod la altul intrun tip de conducere numita saltatorie . acest
tip de conducere permite viteze mult mai mari (100m/s fata de 10m/s in fibrele amielinice ).
Aceasta explica aparitia mai rapida a unor reflexe decat altele .
Sinapsa este conexiunea functionala intre un neuron si o alta celula .in snc ,a doua celula
este tot un neuron dar in snp ea poate fi o celula efectoare ,musculara sau secretorie ,.desi
similara cu cea neuroneuronala, sinapsa neuromusculara senumeste placa motorie sau
jonctiune neuromusculara .la nivelulsinapselor ,transmiterea se face intrun singur sens .
Sinapsele neuroneuronale pot fi axosomatice sau axodendritice ,axoaxonice sau
dendrodendritice
Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea sinapsele pot fi
chimice sau electrice
Oboseala transmiterii sinaptice
Stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii este urmata de descarcari foarte
nimeroase ale neuronului post sinaptic ,pentru ca ,in urmatorele milisecunde ,numarul acestora
sa scada accentuat . in acest caz ,avem de-a face cu un mecanism de protectie impotriva
suprastimularii care se realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator chimic de la nivelul
terminatiei presinaptice .
Unele medicamente cresc excitabilitatea sinapselor (cofeina) ,altele o scad (unele
anestezice).
Reflexul
Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul reflex .reflexul
reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone receptoare. Termenul
de reflex a fost introdus de catre matematicianul si filozoful francez rene descartes (1596-
1650).raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor.
Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex alcatuit din 5 componente anatomice
:receptorul ,calea aferenta ,centrii nrevosi ,calea eferenta si efectorul
Receptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potentiali
gradate proportional cu intesitatea stimulului. Majoritatea receptorilor sunt celule epitoriale,
diferentiale si specializate in celule senzoriale(gustative, auditive, vestibulare). Alti receptori
din organism sunt corpusculii senzitivi-mici organe pluricelulare alcatuite din celule, fibre
conjunctive si terminatii nervoase dendritice. Uneori rolul de receptor il indeplinesc chiar
terminatiile butonate ale dendritelor. La nivelul receptorului are loc transformarea energiei
stimulului in impuls nervos. In functie de provenienta stimulului se deosebesc:
 Exteroreceptori- primesc stimulii din afara organismului
 Interoreceptori-primesc stimulii din interiorulorganismului
 Proprioreceptori- primesc stimuliide la muschi ,tendoane , articulatii si informeaza
despre pozitia corpului si permit controlul miscarii ,in functie de tipul de energie pe
care o prelucreaza
 Chemoreceptori- stimulati chimici :muguri gustativi ,epiteliul olfactiv, corpii
carotidieni si aortici,nociceptoriisunt considerati ca facand parte din aceasta categorie
deoarece sunt stimulati de substante chimice eliberate de celulele distruse
 Fotoreceptori-sunt stimulati de lumina :celule cu conuri si bastonase
 Termoreceptori-raspund la variatiile de temperatura :terminatii nervoase libere
 Mecanoreceptori- stimulati de deformarea membranei celulare:receptori pentru tact
,vibratii si presiune .

In functie de viteza de adaptare :

 Fazici-raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului, dar , in ciuda mentinerii
acestuia ,activitatea lor scade ulterior:receptorul olfactiv
 Tonici-prezinta activitatea relativ constanta pe toata durata aplicarii
stimulului:receptorul vizual
La nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in informatie
nervoasa specifica (impuls nervos ).
Calea aferenta –receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice ale
neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni.prin
centriiunui reflex se intelege totalitatea structurilor din sistemul nervos central
care participa la actul reflex respectiv.
Sistemul nervos periferic
 Ststemul nervos periferic(snp) contine prelungirile neuronilor care constituie nervii pe
traiectul carora se pot gasi si ganglioni (aglomerari de corpi neuronali situati in afara
snc;cei senzitivi sunt asezati pe radacina posterioara a nervilor spinali si pe traiectul
unor nervi cranieni si sunt alcatuiti din neuroni senzitivi;cei vegetativi se afla de o parte
si de alta a coloanei vertebrale in apropiere de viscere sau in peretele acestora si sunt
alcatuiti din neuroni vegetativi). Prelungirile axonilor sunt :axonul (prin care influxul
nervos pleaca de la celula )si dendritele (prin care influxul vine la celula) .
Corpii neuronali formeaza substanta cenusie a sistemului nervos iar prelungirile
acestora formeaza substanta alba
Nervii periferici sunt fascicule de nervi individuali care sunt fie senzitivi ,fie motori sau
micsti . din nervii periferici fac parte nervii cranieni in numar de 12 perechi nervii rahidieni .
Nervii cranieni transmit mesaje de la si catre muschii care-i prmit persoanei miscarea si
activitatile zilnice . afectarea nervilor cranieni produce urmatoarele dereglari:
Nervul I - olfactiv(senzorial):anosmie,hiposmie,parosmie.
Nervul II - optic(senzorial):amauroza,ingustarea campului vizual
,acromatoxie,hemeralopie,nictalopie .
Nervul III - oculomotor(motor):ptoza palpebrala superioara , strabism, diplopie , midriaza .
Nervul IV - trohlear(motor):diplopie prin paralizia muschiului oblicul mare .
Nervul V - trigemen- cel mai mare nerv cranian :are o componenta motorie care inerveaza
muschii temporali si maxilara si o componenta sen zitiva care inerveaza corneea , fata ,capul
si membranele mucoase. Lezarea acestui nerv produce :nevralgie faciala ,anastazia mucoasei
bucale ,trismus(inclestarea maxilarului ), paralizia muschilor masticatori .
Nervul VI - oculomotor-extern (motor): diplopie , strabism intern.
Nervul VII - facial(motor):paralizia fetei , fata asimetrica , imposibilitatea incretirii fruntii si a
inchiderii ochiului , comisura bucala coborata , tulburari de gust , scaderea secretiei lacrimale
si salivare .
Narevul VIII - acustico-vestibular (format din nervi auditivi si vestibulari din punte ):srditate ,
nigstagmus si tulburari de echilibru .
Nervul IX -glosofaringian (mixt):tulburari de gust , paralizia muschilor faringelui cu dificultate
de deglutitie.
Nervul X -vag (mixt,motor senzitiv , secretor pentru toate organele interne toraco-
abdominale):tulburari de ritm cardiac tulburari respiratorii , deglutitie , digestive ,fonatie
intestinale.
Nervul XI –spinal (accesor;motor):tilburari de fonatie , paralizia laringelui si valului palatin ,
paralizia maschilor trapez , si sternocleidomastoidian.
Nervul XII - hipoglos(motor):hemiparalizia si hemiatrofia limbii , tulburari in articulatia
cuvintelor , tulburari in masticatie si inghitire.
Din trunchiul cerebral se desprind nervii cranieni:
 III+IV – din mezencenfal
 V+VI+VII+VIII- din punte
 IX+X+XI+XII – din bulb
Trunchiul cerebral este format din bulb+punte+pedunculii cerebrali.

II. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV

Sistemul nervos vegetativ isi poate coordona activitatea si independent de vointa; de
aceea este numit si sistemul nervos autonom.
Activitatea sa este reglata de segmentele
superioare ale SNC si in mod special de scoarta.
Sistemul nervos vegetativ sau autonom
coordoneaza activitatea organelor interne: bataile
inimii, presiunea sanguina, distributia sangelui,
recventa miscarilor respiratorii, secretia, etc – prin
reglarea functiilor cardiovasculare, respiratorii si
endocrine.
Simpaticul si parasimpaticul exercita
asupra fiecarui organ actiuni antagoniste: unul stimuleaza, celalat inhiba. Astfel, influxul
simpatic creste activitatea cardiaca intimp ce influxul parasimpatic o diminua. Dimpotriva,
influxul parasimpatic creste activitatea digestiva in timp ce influxul simpatic o inhiba.
Excitatia simpatica mareste catabolismul in timp ce parasimpaticul creste anabolismul.
 Prin aceste actiuni antagoniste, se favorizeaza mentinerea homeostaziei.

CAILE DE TRANSMITERE ALE SISTEMULUI SENZITIV

Sunt fasciculele ascendente, aferente, centripede, care conduc impulsulk nervos de la
centrii nervosi din maduva (primit de la piele, muschi, tendoiane, aponevroze) in centrii
nervosi superiori din encefal (bulb, cerebel, talamus).

CAILE DE TRANSMITERE ALE SISTEMULUI MOTOR

Sunt fasciculele descendente, centrifuge, eferente, care conduc influxul nervos de la scoarta
cerebrala si ceilalti nuclei din encefal la neuronul motor periferic din coarnele anterioare ale
maduvei spinarii care la randul sau trimite axonul la organele efectoare(ex: muschi).

I.2. BOALA. DEFINITIE, ETIOLOGIE, CLASIFICARE

DEFINITIE

AVC este una din leziunile primitive ale

creierului, cel mai adesea apare brusc (adica nu este
precedata de o altereare progresiva a starii de
constienta), frecvent se constata existenta unui deficit
motor (hemiplegie a membrelor drepte sau stangi,
hemiplegie facio-brahiala dreapta sau stanga);
anamneza descopera antecedente cardiovasculare (HTA, infarct miocardic sechelar, cardiopatie
ischemica, arteroscleroza).
ETIOLOGIE
In etiologia AVC intervin trei categorii de factori:
 A. Factori de risc
a) Varsta – 40-45 de ani – AVC hemoragic
peste 60-65 de ani – AVC ischemic
b) Sexul
AVC are o incidenta aproximativ egala la cele doua sexe, totusi hemoragia cerebrala, ca si
infarctul cerebral, apar mai des la barbati.
c) Factorul nervos
Starile de incordare psihica si emotionala au o neta actiune nefavorabila asupra organismului in
ansamblu. Ele induc descarcari repetate si masive de catecolamine cu efecte hiperglicemiante,
hipertensive si eterogene; cauzeaza o serie de disfunctii pe p,lan metabolic. De obicei factorul
nervos actioneaza cu alti factori de risc: cofeina, alcool, nicotina, toxice.
Cofeina – in consumul excesiv de cafea poate fi considerata un factor de risc; tutunul
reprezinta un factor nociv prin faptul ca nicotina are un efect vasoconstrictor si tahicardizant;
alcoolul reprezinta un factor de risc prin urmatoarele mecanisme>: creste grasimile circulante
in sange, intensifica unel tulburari de coagulare sanguina, mareste concentratia de acid uric in
sange, creste secretia de catecolamine si insulina.
B. Factori determinanti
a) HTA – fiind un factor care modifica structura peretelui
b) vascualar, avand rol major in provocarea hemoragiei cerebrale. Impreuna cu
HTA intervin si factorii de risc care favorizeaza aparitia accidentelor
vasculocerebrale cum ar fi: diverse cardiopatii, arteroscleroza, arteriiopatii de
cauze variate, toxice, boli sanguine, etc. Oricat de crescuta ar fi HTA niciodata
nu rupe un vas sanatos, adica cu o structura normala. Este necesar ca vasul sa fie
modificat structural ca sa fie rupt.
c) Arteroscleroza cerebrala este frecventa si importanta in etiologia hemoragiei
cerebrale. Ea este implicata in producerea structurii vasculare, cauzatoare de
revarsate hemoragice ale creierului. Poate sta la originea unor anevrisme la
nivel cerebral.
C. Factori declasanti
 - traume psiho-afective, starile de incordare, starile conflictuale, starile de tensiune
emotionala, oboseala fizica., excesele alimentare si/sau alcoolice, insolatia, variatiile bruste
de temperatura si de presiune, prezenta unor dureri viscerale.
CLASIFICARE
AVC ischemic (infarct cerebral) apare la o persoana de varsta inaintata, instalarea
comei este acuta, rapida, dar nu brutala; sunt posibile varsaturi; este posibila incontinenta
sfincteriala; respiratia este normala sau modificata; este prezenta HTA, hTA sau TA normala;
pulsul devine aritmic (fibrilatie arteriala); tegumentel devin palide, cianotice; temperatura
corpului este rar modificata; aparitia edemului cerebral este progresiva; se instaleaza
hemiplagia membrelor drepte sau stangi, hemiplegie facio-brahiala drepta sau stanga; redoarea
cefrei este absenta; tonusul muscular este scazut; LCR este limpede.
AVC hemoragic apare la o persoana de varsta medie; isntalarea comei este supraacuta,
brutala; varsaturlie sunt frecvente; incontinenta sfincteriana este frecventa; respiratia este
profund alterata; apare HTA, tahicardie; tegumentele sunt rosiatice, facies vultuos; se
instaleaza hipertermia; aparitia edemului cerebral este rapida; apare paralizia membrelor,
deficitul motor, uneori tatraplegie; de obicei redoarea cefei este prezenta, tonusul muscular este
crescut; LCR este hemoragic.
Encefalopatia hipertensiva – aceasta suferinta a creierului datorita cresterii TA
sistemice se caracterizeaza prin abolirea starii de constienta (coma) precedata de: cefalee,
tulburari vizuale (cecitate), vertij, varsaturi si este insotita posibil de convulsii, deficit motor
discret, LCR sanguinolent.
Formele de coma sunt:
Gradul I – coma usoara sau superficiala: starea de constienta nu este complet pierduta;
circulatia si respiratia sunt normale.
Gradul II – coma profunda sau stadiul II: pierderea completa a cunostintei; pacientul nu
mai reactioneaza la nici un fel de excitanti; reflexele sunt abolite; functiile vietii vegetative
(respiratia si circulatia) sunt pastrate.
Gradul III – coma carus sau stadiul III: apar tulburari vegetative (respiratorii si
circulatorii); pacientul prezinta midriaza, colaps, hipotermie.
Gradul IV – coma depasita sau ireversibila: pacientul este tinut in viata prin respiratie
mecanica (asistata).
 I.3. EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME,
PROBLEME ALE PACIENTILOR CU AVC

Accident vascular ischemic:

I. Accident vascular ischemic tranzitor
a) AIT in teritoriul carotidian: tulburari de vedere la un ochi (cecitate monoculara, defect de
camp vizual), afazie (tulburari de vorbire si/sau de intelegere a vorbirii), deficit motor
(hemiplegie facio-brahiala, monioplegie crurala), tulburari de sensibilitate segmentara
(brahial, crural);
b) AIT in teritoriul VB: criza de drop-attack (cadere brusca, fara pierderea starii de
constienta); deficit motor (paraplegie, tetraplegie, tulburari de sensibilitate pentru jumatae
din corp); paralizii de nervi cranieni (III - XII) insotite de deficit motor sau tulburari de
sensibilitate in membrele de partea opusa nervului cranian paralizat; mutism akinetic (se
datoreaza AIT atunci cand este raqpid reversibil sub 24 ore); vertij (sindrom vestibular);
fenomene cerebeloase (tulburai de meras si echilibru, tulburari in coordonarea miscarilor)
II. Accident vascular constituit
AVCI constituit reprezinta pentru creier ceea ce reprezinta infarctul pentru cord, leziunile sunt
permanente si definitive. Semnele clinice de atac ischemic constituit:
a) In teritoriul carotidian
1. La nivelul arterei carotide interne: tulburari de vedere la un ochi si deficit motor la
membrele de partea opusa.
2. La nivelul arterei cerebrale anterioare: paralizia membrului pelvin de partea opusa si
tulburari psihice (depresie, apatie sau din contra euforie).
3. La nivelul arterei cerebrale medii (artera sylviana): obstructia partiala in ramificatiile
superficiale produce un deficit motor la nivelul unui membru superior si a unei jumatati a
fetei de partea opusa a arterei, ischemice la care se asociaza (in leziunile de emisfera
stanga) si afazia; obstructia totala se manifesta prin hemiplegie facio-brahio-crurala +
somnolenta si/sau stare comatoasa + devierea globilor oculari spre partea opusa paraliziei
+ hemianospie (bolnavul nu percepe campul vizual de partea paralizata) + tulburari de
 sensibilitate la nivelul segmentelor paralizate + tulburari vegetative mai mult sau mai
putin grave in raport de edemul cerebral (importanta acestuia). Daca bolnavul afre globii
oculari orientati spre o parte si paralizia membrelor de partea opusa, leziunea este
localizata in emisfera cerebrala de partea spre care sunt indreptati globii oculari (bolnavul
priveste spre leziune).
b) In teritoriul VB
1. La nivelul arterei bazilare, ischemia poate produce: tulburari de constienta (coma) +
tetraplegie + tulburari respiratorii + paralizii de nervi cranieni. In formele grave evolutia
este rapida spre deces. In formele de supravietuire sechele sunt severe. Daca obstructia
arterei bazilare este incompleta se observa somnolenta sau coma superficiala variabila in
timp + mutism akinetic + paralizii de nervi oculomotori + tulburari de vedere +
nigstagmus + tulburari vegetative.
2. In ischemia bulbului rahidian se pot observa paralizia nervilor IX, X, XI, XII: tulburari de
deglutitie, de fonatie, de troficitate a limbii, de sensibilitate a vaslului palatin,
amigdalelor, faringelui + deficit motor la nivelul membrelor sau un sindrom piramidal cu
ROT vii si semnul Babinski pozitiv + tulburari de sensibilitate la nivelul membrelor +
nigstagmus + vertij si tulburari de echilibru + dispnee.
In ischemia puntii se pot observa paralizia nervilor VI. VII, VIII: paralizia miscarii
globilor oculari, paralizie faciala, surditate sau hipoacuzie + tulburari respiratorii,
tulburari ale starii de constienta. Daca bolnavul are globii oculari indreptati spre
membrele paralizate, lezarea este in trunchiul cerebral, bolnavul isi priveste membrele
paralizate.
In ischemia mezencefalului se pot observa paralizia de nervi oculomotori III, IV + peticit
motor al membrelor de partea opusa globului ocular paralizat + tulburari de sensibilitate
+ semne de siferinta cerebeloasa, modificari de tonus muscular, miscari involuntare.
3. Obstructia arterelor cerebrale posterioare si a ramurilor sale se manifesta in raport cu
localizarea leziuniii prin tulburari de vedere, cerebeloase, miscari involuntare. Un loc
aparte il ocupa sindromul talamic manifestat prin dureri deosebit de intensse +
hipoestezie + iluzii de miscare, toate acestea la nivelul membrelor de partea opusa
talamusului afectat + hemianopsie + dezorientare + tulburari psihice + somnolenta sau
alterearea ritmului somn-veghe.
 Accidentul vascular hemoragic
I. Hemoragia subarahnoidiana
Etiologia acestei afectiuni este reprezentata aproape in totalitate de ruperea unei
malformatii vasculare (anevrism, angiom). Mai poate sa apara ca o complicatie in evolutia
HTA, ASC, luesului, TBC-ului, endocarditei lente, a bolilor de colagen, tumori si metastaze
cerebrale, in boli de sange (anemii, leucemii, purpura trombocitopenica), in boli hepatice si
renale, insolatii, administrarea necontrolata de anticogulante.
Semnele clinice se grupeaza intr-un trepied caracteristic: cefalee + semne de iritatie
meningeene + LCR hemoragic
Debutul poate fi supraacut: bolnavul este comatos de la inceput + crize de rigiditate
decerebrata + tulburari vegetative mari, evolutia fiind rapida spre deces.
In forma cu debut acut bolnavul acuza cefalee si treptat starea de constienta se altereaza
asociindu-se semne de HIC (varsaturi, tulburari vegetative, paralizii de nervi VI + redoare de
ceafa).
Semnele de iritatie meningeene sunt: redoare de ceafa, dureri in rahis cu probe de
elongatie pozitive, atitudine in cocos de pusca, fotofobie, impunandu-se evident diagnosticul
diferential cu meningita unde este prezent tabloul infectios.
In evolutia unei hemoragii subarahnoidiene apar tulburari respiratorii, tulburari de ritm si
frecventa cardiaca, variatii ale TA. Tendinta spre colaps si aparitia edemului pulmonar sunt
semne de gravitate extrema.
De asemeni apar tulburari sfincteriene si oliguria. Praclinic pe langa prezenta sangelui in
LCR, evidwentiatra in punctia rahidiana, un riol deosebit il are explorarea CT – descopera
locul de unde a pornit sangerarea si prezenta sangelui in spatiile lichidiene.
II. Hemoragia cerebrala
HTA si ateromatoza constituie cauzele prinicipale care stau la baza producerii acestei
mari drame a creierului.
Hemoragia cerebrala difuza: bolnavul deobicei obez si cu HTA de varsta relativ tanara
(40-45 ani) poate prezenta unele semne care anticipeaza producerea hemoragiei manifestate
prin cefalee, varssaturi, ameteal cateva zile.
 Daca hemoragia este masiva, fulgeratoare, bolnavul intra in coma de la inceput, cu
tulburari mari vegetative (respiratie stertoroasa + reactie febrila + incotintenta sfincteriana +
tahicardie cu extrasistole + transpiratii abundente + cresterea TA, fata este cianozata,
congestionata, crizele de rigiditate decerebrata completeaza tabloul clinic extrem de grav iar
decesul survine la 1-2 zile.
Forma acuta se manifesta prin alterarea starii de constienta, bolnavul prezinta crize de
epilepsie si tulburari vegetative cu modificari respiratorii, hipertermie, incontinenta
sfincteriana.
In hemoragiile de mica intensitate starea de constienta a bolnavului este pastrata, clinic
se manifesta prin cefalee, varsaturi, vertij, tulburari de vorbire, somnolenta, obnubilare, crize
de epilepsie, deficit motor la nivelul unor segmente.

Formele clinice
 Hemoragia ventriculara (prezenta sangelui in ventriculii cerebrali) se manifesta violent cu
coma profunda, tulburari vegetative mari, crize de rigidate decerebrata, redoare de ceafa,
varsaturi.
 Hemoragia de emisfera cerebrala.
Pot exista prodroame manifestate prin hemicranie localizarea durerii orientand spre locul de
producere a hemoragiei. In faza acuta, bolnavul are starea de constienta altereta, varsa,
tulburarile vegetative sunt prezente, gravitatea ascestor manifestari fiind in raport cu gradul
de dezvoltare al edemului cerebral ce insoteste hemoragia. Se poate observa in aceasta forma
o suferinta neurologica de tipil deficitului motor pentru membrele de partea opusafocarului
hemoragic dar cu semnul Babinski pozitiv bilateral.
 Hemoragia de trunchi cerebral (bulb, punte, pedunculi).
Mai frecvent se localizaeza la nivelul puntii Varolio. Simptomatologia in acest caz este
manifestata prin starea comatoasa prin tetraplegie + crize de luciditate decerebrata + tulburari
vegetative si caracteristic se remarca aspectul globilor aculari si ai pupilelor: mioza
punctiforma bilaterala sau devierea glonilor aculari in sensuri opuse sau coborarea brusca a
globilor oculari cu revenirea lenta respectabila.
 Hemoragia bulbara este insotita de grave tulburari respiratorii, coma si stop cardiac iar in
hemoragia pedunculara, laturi de tulburarea starii de constienta, se observa paralizii ale
nervilor oculomotori, modificari ale tonusului muscular, tulburari de coordonare.
 Hemoragia cerebeloasa se manifesta prin tulburari de echilibru – bolnavul nu poate pastra
ortostatismul, avand tendinta de cadere pe spate; tulburari de coordonare a miscarilor,
hipotonie mjusculara si tulburari vegetative.la acestea se adauga varsaturi, vertij, paralizii
de nervi cranieni (VI, VII), sindrom bilateral, tulburari cardiace si respiratorii.

Date anatomice de vascularizatie cerebrala

Vascularizatia creierului ste impartita in doua mari teritorii arteriale:
I. Teritoriul anterior carotidian
II. Teritoriul posterior vertebro bazilar (VB)

I. Circulatia sangelui prin teritoriul anterior carotidian este urmatoarea: artera carotida
comuna dreapta si stanga, artera carotida externa si interna dreapta si stanga. Artera
carotida externa dreapta si stanga vascularizeaza regiunea cervicala superioara si fata.
Artera carotida dreapta si stanga patrunde in interiorul craniului si se ramifica in artera
oftalmica, artera cerebrala anterioara, artera cerebrala mijlocie (sylviana), artera
comunicanta posterioara. Partea de encefal vascularizata prin teritoriul carotidian este
reprezentata de:
- globii oculari
- lobii frontali
- lobii parietali
- fata externa a lobilor temporali
II. Circulatia sangelui prin teritoriul posterior VB este urmatoarea: artera subclavie
(dreapta/stanga), artera vertebrala (dreapta/ stanga). Cele doua artere vertebrale dreapta
si stanga strabat coloana vertebrala in sens ascendent si patrund in craniu prin gaura
occipitala, unde se unsesc intre ele si formeaza artera bazilara. Artera bazilara (unica,
nepereche), se afla in dreptul trunchiului cerebral si da ramuri colaterale pentru
ascularizatia acestuia (ramurile circumferintei bulbare, pontine, mezencefalice).
Ramurile terminale ale erterei bazilare sunt arterel cerebrale posterioare (drepta/stanga).
 Partea din encefal vascularizata prin teritoriul posterior VB este reprezentata de:
a) Trunchiul cerebral: bulb, punte, mezencefal.
Din trunchiul cerebral se desprind nervii cranieni dupa cum urmeaza: perechile III si IV –
mezencefal, perechile V, VI, VII, VIII – punte, perechile IX, X, XI, XII – bulb.
b) Fata interna a lobului temporal
c) Lobul occipital
d) Cerebelul
e) Structurile nervoase specifice: talamusul, hipocampul, aria hipotalamica posterioara,
zona subtalamica.
Intre cele doua teritorii vasculare, carotidian si VB, exista un sistem de anastomoze care
permite trecerea sangelui dintr-un teritoriu in altul. De asemenea intre cele doua emisfere
exista un sistem de comunicare vasculara care permite trecerea sangelui dintr-o pasrte in
cealalata in ambele sensuri. Vasele de sange ale fetei si scalpului comunica printr-o reeta vasta
cu vasele de sange din interiorul craniului.
Toate aceste legaturi vasculare devin extrem de importante in cazul producerii unui
accident ischemic, intr-un anumit teritoriu, deoarece aprovizioneaza cu sange, prin sistemul de
anastomoze, contribuind la restrangerea, la limitarea zonei afectate de ischemie.

I.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE

DE INVESTIGATIE

Asistenta are datoria de a favoriza respiratia prin desfacerea la gat, eliberarea cailor
respiratorii superioare, eventual indepartarea protezei mobile, masurarea TA, observarea
respiratiei; pozitionarea corecta a bolnavului; creaza conditii optime de spitalizare
(microclimat, pat dotat cu tot auxiliarul necesar, sursa de oxigen, crearea unei obscuritati);
evalueaza capacitatea bolnavului de a se mobiliza, asezarea membrelor acestuia in pozitie
functionala, mobilizarea pasiva, mobilizarea activa daca starea lui permite; incurajeaza
bolnavuls a se mobilizeze singur in pat cat poate si daca poate; ajuta bolnavul in deplasare si il
invata cum sa foloseasca anumite mijloace pentru deplasare (fotoliu rulant, cadru metalic,
baston).
 De asemeni asistenta evalueaza: capacitatea bolnavului de a vorbi, citi, scrie; capacitatea de
deglutitie; observa integritatea mucoaselor.
Asistenta are rol in pregatirea fizica si psihica a bolnavului atunci cand acesta este supus
unor investigatii radiologice, examinari radioactive cu radioizotopi, examinari electrice, unor
punctii lombare, occipitale, examenlului fundului de ochi, recoltarii produselor pentru examene
de laborator; serveste medicul cu materialul necesar; respecta si asigur regulile de asepsie.

RECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN

LCR este un produs de secretie al plexurilor coroide la nivelul ventriculului IV , cu rol
de protectie a SNC , cu rol nutritiv si excretor , care circula in spatiul subarahnoidian .
Este o metoda de rutina care furnizeaza date esentiale in diagnosticul
neuroinfectiilor si hemoragiilor meningiene, in afectiuni neurologice si neurochirurgicale,
al starilor comatoase .
Recoltarea se executa pe nemancate, prin punctie lombara, suboccipitala sau
ventriculara .La pacientii cu stare generala alterata se executa in decubit lateral
pentru a evita lipotimia .Tehnica de punctionare si prelevare va fi strict asptica. Se
observa presiunea de scurgere sau se masora tensiunea cu manometrul Claude. Se
extrag 10 – 20 ml ( dupa scurgerea catorva picaturi ). Lichidul se repartizeaza in mai
multe eprubete sterile ( pentru diferite examinari )- aproximativ 4 ml in fiecare eprubeta.
Se fac examinari :
 Citologice ( masurarea elementelor celulare /mm : limfocite , polinucleare ,
eozinofile ,atipii celulare )

 Bacteriologice – BK si alti germeni

 Serologice - sifilisul SNC

 Biochimice

LCR = solutie apoasa , bogat salina , limpede ca apa de stanca .

Volum: 100 -150 ml ; D =1005 – 1009 ; pH = 7,4 – 7,5

Tensiunea :

 10 – 20 cm apa in decubit lateral

 20 – 25 cm apa in pozitie sezand

 0 – suboccipital

 0 – 5 cm apa la sugari

Prin punctia executata se verifica prezenta sau absenta sangelui .Punctia

lombara este conta indicata in caz de hipertensiune craniana - deoarece , prin
extragerea de lichid , exista riscul de a provoca accidente foarte grave . Reducerea rapida a
presiunii cauzeaza hernierea structurilor cerebrale ( amigdalelor cerebeloase in gaura
occipital ), producand compresiune bulbar (asupra centrilor vitali) , ceea ce poate cauza
moartea . pentru aceasta , toate punctiile lombare trebuie sa fie precedate de un examen
al fundului de ochi - pentru a verifica presiunea intracraniana .

EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI ( OFTALMOSCOPIA )

Examinarea se face intr – o camera obscura cu ajutorul oftalmoscopului care

mareste elementele de 15 – 20 ori . Prin oftalmoscopie directa se examineaza : corpul
vitros , retina , papilla nervului optic ( pata oarba ), macula ( pata galbena ), vasele retiniene .

Pregatirea bolnavului : pentru examinarea fundului de ochi ( F.O.) este necesar ca

pupila sa fie dilatata . In acest scop asistenta medicala va instila 1 – 2 picaturi de
homatropina 1% sau mydrium in sacul conjunctival , cu 30 minute inainte de examinare .

Administrarea de homatropina si mai ales de atropina este contraindicate in

glaucom .

MASURAREA TENSIUNII IN ARTERA CENTRALA A RETINEI

Se determina cu oftalmodinamometrul , imediat dupa examenul F.O. ; pregatirea

bolnavului este comuna pentru ambele examinari .
 Valoarea normal a T.A.C.R.= 35 mmHg +_10

Examenul F.O. si masurarea T.A.C.R. se indica : in bolile cardiovasculare , renale , diabet

zaharat , pulmonare precum si in tumori cerebrale , boli neurologice .

ELECTROENCEFALOGRAFIA ( E.E.G. )

Inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului .Legatura cu pacientul se face

prin cabluri cu electrozi metalici . Se pot inregistra simultan 4 , 6 , 8 , 10 , 12 sau 24
derivatii , dupa numarul canalelor pentru care sunt construite . Pe traseele obtinute , se
pot distinge 4 tipuri de ritmuri cerebrale :

-ALFA =8 12 c/ s

-BETA =14 – 30 c/s

-TETA = 4 – 7 c/s

-DELTA = 0,5 – 3 c/s

E.E.G. se utilizeaza in diagnosticul diferential al formelor de epilepsie; al infectiilor

neurologice , al traumatismelor cerebrale , leziuni vasculare , tumori cerebrale .

Pregatirea pacientului :

 3 zile inainte este interzisa medicatia

 scalpul si parul sa fie curate ( se spala parul )

 se incurajeaza pacientul sa fie linistit sis a se odihneasca

 se explica procedura : durata 1 ora sau mai mult ; testul nu este dureros ;
electrozii sunt atasati pe cap

 pacientul sta confortabil intr – un scaun sau este culcat pe pat , cu ochii
inchisi , nemiscat , pentru ca biocurentii produsi de contractile muscular
modifica rezultatul
  copiii mici sunt adormiti si apoi se face inregistrarea .

ANGIOGRAFIA CEREBRALA

 Arteriografia cerebral : este indicata pentru vizualizarea radiologica a

sistemului arterial cerebral ; usual , vasele folosite pentru introducerea
cateterului sunt : carotida , vasele cerebrale sau femurale ; substanta de
contrast se injecteaza atunci cand se fac filmele .

Pregatirea pacientului :

o sedare , evaluarea functiilor vitale , testarea la iod , explicarea procedurii ;

durata 2 – 3 ore

o anestezia locala la locul punctiei

Dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul punctiei cel putin 5 minute . Se
verifica frecvent locul punctiei pentu prezenta unui eventual hematom . In cazul folosirii
carotidei , se verifica eventual aparitie a dificultatii respiratiei sau a deglutitiei . Substanta
folosita poate creste presiunea intracraniana .

EXAMENUL FUNCTIEI DE ECHILIBRU

Functia de echilibru se controleaza prin semne spontane vestibulare si probe provocate.

 Semne spontane

 Nistagmusul spontan (miscarea ritmica a globilor oculari, care poate fi orizontala, pe

verticala sau rotatorie)

 Proba bratelor intinse (persoana examinata trebuie sa tina bratele intinse, in pozitie fixa,
timp de 2 minute, cu ochii inchisi). In cazul unei alterari functionale bratele deviaza pe
partea labirintului in hipofunctie.
 Proba Romberg (cand bolnavul sta in pozitie verticala, cu bratele lipite de corp si
picioarele apropiate, cu ochii inchisi). Exisata trei posibilitati : pozitia capului nu deviaza
(normal), deviaza in dreapta sau deviaza in stanga.

 Proba mersului in stea (Weil-Babinsky) : bolnavul legat la ochi si supravegheat de un

ajutor face 5 pasi inainte si 5 pasi inapoi intr-o directie indicata. Daca exiata o leziune
labirintica, bolnavul, in loc sa urmeze o linie dreapta, va devia progresiv spre labirintul in
hipofunctie.

 Semne provocate

 Prora calorica (irigatia timpanului cu apa calda 40ºC si apa rece 25ºC; se urmaresc
nistagmusul si celelalte reactii vestibulare)

 Proba rotatorie (bolnavul este asezat pe un scaun rotator care se invarteste cu 10 turatii in
20 secunde, apoi se opreste brusc; se masoara durata nistagmusului, care in mod normal
este de 10-20 secunde)

 Proba pneumatica cerceteaza nistagmusul prin compresiunea si decompresiunea cu un

dus de aer cu para Politzer a labirintului membranos, in cazul unei fistule labirintice.

 Proba electrica se face cu un curent continuu de intensitate mica. Doi electrozi inveliti in
tifon se aplica, unul pe un tragus si al doilea pe celalalt tragus. La trecerea curentului
electric, de la un pol la altul, la un individ normal se constata deviataia capului
intodeauna spre polul pozitiv.

I.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE DE
APLICARE A TRATAMENTULUI
 Bolnavii cu AVC sunt mobilizati la pat; ei isi pun iintrega lor nadejde in asistenta
medicala care are sarcina de a-i ingriji. In aceste cazuri asitenta creeaza conditii optime de
comfort, efectueaza igiena generala si corporala, asigura alimentarea la pat activ sau pasiv,
supravegheaza starea generala (urmareste si noteaza zilnic functiile vitale si vegetative: puls,
respiratie, TA, temperatura, diureza, scaun, tegumente, mucoase), aplica mijloacele de
prevenire a escarelor (aparitia unei escare este o nota proasta pentru asistenta), previne
complicatiile, desfasoara activitatea de educatie pentru sanatate.
Asistenta medicala asigura tramentul la pat si tot la pat executa EKG. Din tratament fac
parte lichidele administrate intravenos: manitol, solutii de glucoza hipertone, corticoizi, solutii
clorurate izotone.
Reguli de administrare a medicamentelor:
❖ Respectarea medicamentelor prescrise
❖ Identificarea medicamentelor prescrise
❖ Verificarea calitatii medicamentelor, sa nu fie degradate alterate
❖ Respectarea caii de administrare
❖ Respectarea orarului de administrare si a ritmului prescris de medic
❖ Respectarea dozei prescrise
❖ Respecvtarea somnului fiziologic al pacientului
❖ Evitarea incompatibilitatii intre medicamente
❖ Servirea pacientului cu doza unica de medicament
❖ Respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor
❖ Lamurirea pacientului asupra medicamentelor prescrise
❖ Anuntarea imdeiata a greselilor de administrare a medicamentelor
❖ Administrarea imediata a medicamentelor deschise
❖ Prevenirea infectiilor intraspitalicesti

Asistenta medicala asigura tratamentul la pat , bolnavilor . Din tratament fac parte si
lichidele administrate intravenous : manitol solutii de glucoza hipertone , corticoizii , solutii
clorurate izotone .
 Medicamentele sunt substante de origine animal , vegetala sau chimice de sinteza
transformate prin operatii farmaceutice intr – o forma de administrare ( tablet , drajeuri ,
capsule , solutii ) , folosite pentru prevenirea sau ameliorarea sau vindecarea bolilor .
Medicamentele sunt destinate uzului extern sau intern . Ele se administreaza pe diferite
cai cum ar fi :

Cai directe :

 suprafata cutanata si a mucoaselor

 digestiva ( orala , sublinguala ,gastric , intestinala )
 respiratorie ( nazala ,traheobronsica )
 urinara ( uretrala )
Cai indirect
 tesutul cellular subcutanat
 tesutul cellular muscular
 intravenos
 intradermic
Calea intradermica este rezervata unor probe biologice ( reactia la tuberculina ) ,
vaccinari si efectuarea preanesteziilor locale .
Daca din punct de vedere clinic nu exista o deosebire existentiala intre
medicament , aliment si otrava , doza administrate determina diferntierea actiunii asupra
organismului ca aliment , medicament sau toxic .
De exemplu NaCl este consumata zilnic ca aliment dar poate fi folosita ca
medicament .
In ingrijirea bolnavuluieste foarte important sa se cunoasca pentru fiecare
medicament urmatoarele :
 DOZA TERAPEUTICA este cantitatea utilizata pentru obtinerea efectului
therapeutic dorit
  DOZA MAXIMA este cantitatea cea mai mare suportata de organism fara
aparitia unor fenomene toxice
 DOZA TOXICA este cantitatea care provoaca o reactie periculoasa pentru
organism
 DOZA LETALA este cantitatea care provoaca moartea .
REGULI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR
Deoarece administrarea medicamentelor presupune o mare raspundere atat pentru
medic cat si pentru asistenta medicala si , pentru a evita erorile care pot fi fatale se vor
respecta urmatoarele reguli :
 RESPECTAREA MEDICAMENTELOR PRESCRISE – nu se inlocuieste un
medicament cu altul cu effect asemanator fara aprobarea medicului
 IDENTIFICAREA MEDICAMENTULUI PRESCRIS – pin verificarea etichetei
inainte de administrare sau a medicamentului insusi ( asistenta medicala trebuie
sa – l recunoasca dupa ambalaj , forma de prezentare , consistent , culoare ,
miros )
 VERIFICAREA CALITATII MEDICAMENTELOR – sa nu fie alterate ,
degradate . Medicamentele isi schimba culoarea sau aspectul ( decolorare ,
tulburare ,precipitare , sedimentare , lichefiere
 RESPECTAREA CAII DE ADMINISTRARE –este obligatorie ; nerespectarea
caii de administrare poate duce la accidente grave
 RESPECTAREA ORARULUI DE ADMINISTRARE , A RITMULUI
PRESCRIS DE MEDIC – este obligatoriu ,deoarece unele substante se
descompun sau se elimina din organism intr un anumit timp. Medicamentele la
care doza terapeutica este apropiata de cea toxica, dar nu se respecta orarul
se pot transforma in otravuri prin cumularea dozelor . Deasemenea
nerespectarea orarului poate duce la anularea efectelui therapeutic iar in cazul
antibioticelor , chimioterapeuticelor se produce rezistenta organismului fata de
germeni . Orarul de administrare este in functie si de alimentarea pacientului
deoarece unele pentru a avea effect therapeutic se administreaza inainte de
masa ( pansamentele gastrice ) ,altele in timpul alimantatiei ( fermenti
 digestive ) iar altele numai dupa masa ( antiemetice ) .Nu se respecta orarul de
administrare cand apar schimbari in starea generala a pacientului sau
manifestari de intolerant . Acestea se aduc de urgent la cunostinta medicului
 RESPECTAREA DOZEI PRESCRISE
 RESPECTAREA SOMNULUI FIZIOLOGIC AL PACIENTULUI - orarul de
administrare va fi stability astfel incat sa nu fie necesara trezirea pacientului
, cu exceptia antibioticelor , chimioterapeuticelor al caror ritm impune
trezirea .
 EVITAREA INCOMPATIBILITATI –unele prin asociere devin ineficace sau
daunatoare. Asistenta medicala va cere sfatul medicului inainte de asocierea
medicamentelor pe care urmeaza sa le administreze .
 SERVIREA PACIENTULUI CU DOZA UNICA DE MEDICAMENT –va fi
administrate personal de catre asistenta medicala si luata in prezenta ei .
 RESPECTAREA SUCCESIUNII IN ADMINISTRAREA
MEDICAMENTELOR – consta in a pastra urmatoarea ordine :
 Tablet
 Capsule
 Solutii
 Picaturi
 Injectii
 ovule vaginale
 supozitoare
 LAMURIREA PACIENTULUI ASUPRA MEDICATIEI PRESCRISE in
cazul in care efectul medicamentului ar putea nelinisti pacientul . Asistenta
medicala trebuie sa cunoasca astfel pe langa indicatii si cintraindicatii ,
incompatibilitatile si efectele secundare ale medicamentului respective .

 ANUNTAREA IMEDIATA A GRESELILOR DE ADMINISTRARE A

MEDICAMENTELOR . Schimbarea madicamentului , nerespectarea dozei, a
caii de administrare sau a orarului va fi adusa imediat la cunostinta
 medicului pentru a se putea intervene si pentru a preitampina complicatiile
care ar putea fi fatale pacientului .

 -ADMINISTRAREA IMEDIATA A MEDICAMENTELOR DESCHISE

Solutiile injectabile trebuie administrate imediat dupa deschiderea fiolei , deoarece

pastrarea lor permite scaderea eficacitatii medicamentelor sau chiar degradarea lor .

 -PREVENIREA INFECTIILOR INTRASPITALICESTI – prin respectarea

masurilor de asepsie si igiena stabilite pentru fiecare cale de administrare.

I.6. BOALA. EVOLUTIE. COMPLICATII.

PROGNOSTIC
AVC-uI tranzitor se datoreaza unui aport insuficient de sange intr-un anumit teritoriu
anatomic ceea ce inseamana o aprovizionarea insuficeienta cu oxigen si substante nutritive la
nivelul tesuturilor respective. Evolutia consta in reversibilitate totala fara sechele dar cu
tendinta de a se repeta.
In formele grave evolutia este rapida spre deces, informele cu supravietuire sechele sunt
severe. Boala reprezinta o urgenta medicala deoarece netratata la timp si corect, se transforma
dupa mai multe repetari in AVCI constituit care reprezinta pentru creier ceea ce infarctul de
miocard reprezinta pentru cord.
Hemoragia subarahnoidiana, daca nu s-a produs cu sangerare masiva, bolnavul poate depasi
faza acuta dar exista riscul de resangerare la 7-14-21 zile sau oricand mai tarziu.
Una din complicatiile frecventa aparute dupa HS este hidrocefalia.
Prezenta sangelui in spatiile de circulatie si rezorbtie a LCR din faza acuta produce o
reactie inflamatorie meningeala cu repercusiuni asupra eliminarii, absorbtiei LCR din nevrax
in sistemel venoase de drenaj;astfel el se acumuleaza in axces prin dezechilibru intre
cantitatea produsa si cea resorbita.
 Alte complicatii sunt: apilepsia, tulburari psihice, paralizii sechelare de nervi cranieni,
tulburari vegetative trenante. Hemoragia cerebrala reprezinta una dintre cele mai grave
suferinte a creierului, grefata de o mortalitate crescuta iar pentru supravietuitori - de sechele
neurologice importante (paralizii, tulburari pshice).

1.7. EDUCATIE PENTRU SANATATE

Educatia primara consta in precizarea urmatoarelor informatii:
 in perioada embrionara , sifilisul , alcoolismul parintilor , rubeola mamei pot leza
creierul fragil al copilului;
 sifilisul sa fie tratat la timp si inainte de conceptia unui copil ;
 mama sa se fereasca de boli un timpul sarcinii si sa respecte regimul dietetic ;
 nasterea sa se faca in unitati spitalicesti ;
 control periodic al acitatii vizuale ;
 tratamentul HTA ;
 evitarea stresului emotional si a oboselii fizice ;
 alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaus ;
 evitarea expunerii la caldura excesiva ;
 renuntarea la tutun , alcool , cafea in exces , grasimi de origine animal
Profilaxia secundara consta in depistarea precoce si tratarea corespunzatoare a
afectiunilor .

Pentru unele persoane , prevenirea accidantului vascular poate incepe dupa ce au

avut un accident ischemic tranzitor ( AIT ) – care este un semnal de alarma ca un
AVC ar putea sa apara in curand. Consultarea cu promtitudine a unui doctor ar putea
ajuta la prevanirea unui AVC . Este imperios necesara solicitarea unui ajutor medical
de urgent in cazul in care apar simtome de AIT , care sunt asemanatoare celor ale
unui AVC si care cuprind problem de vedere , de vorbire , de comportament si a
procesului de gandire . Un AIT poate provoca o pierdere de cunostita , convulsii ,
ameteala ( vertij ) , o slabiciune sau amorteala intr – o parte a corpului . Simtomele unui
AIT , totusi , sunt temporare si de obicei dispar dupa 10 – 20 minute , desi uneori ele
pot persista pana la 24 ore . Multe AVC –uri pot fi prevenite prin contolul factorilor de
risc si prin tratarea altor conditii medicale care pot duce la aparitia unui AVC .Daca la
pacientul respective s – a spus ca are o ridigizare / ingrosare a arterelor ( ateroscleroza ) ,
poate fi nevoie sa ia o aspirina / zi si / sau medicamente care sa scada colesterolul .
Administrarea unei tablet de aspirina zilnic poate reduce riscul de aparitie a unui
AVC la o persoana care a mai avut déjà un AVC ischemic . Daca se aude un sunet
ca un fosnet la ascultarea fluxului sanguine din vasele sanguine mari de la nivelul
gatului ( arterele carotid ) , se recomanda continuarea examinarii , de obicei cu efectuare
unei ecografii carotidiene . Poate fi folositore administrarea de aspirina sau o
interventie chirurgicala pentru redeschiderea arterei carotid blocate . La unele persoane
cu un risc crecut de accident vascular cerebral poate fi necesara inserarea unui stent (
un tub de metal ) in interiorul arterei carotid cu scopul cresterii fluxului de sange in
zonele blocate de placa de aterom . Acest lucru il face un chirurg de chirurgie
vasculara .

Educatia pacientului cu afectiuni neurologice efectuate de catre assistenta medicala

consta in precizarea urmatoaelor informatii:
- In perioada embrionara, sifilisul, alcoolismul parintilor, rubeola mamei, pot leza
creierul fragil al copilului;
- Sifilisul sa fie tratat la timp si inainte de conceperea unui copil;
- Mama sa se fereasca de boli in timpul sarcinii si sa respecte regimul dietetic;
- Nasterea sa se faca in conditii spitalicesti;
- Control periodic al acuitatii vizuale, al TA;
- Tratamentul HTA;
- Evitarea stresuluui emotional si al oboselii fizice;
- Alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaos;
- Evitarea expunerii la caldura excesiva;
- Renuntarea la tutun, alcool, cafea in exces, grasimi de origine animala.
 1.8. NORME DE SECURITATE A
MUNCII IN DOMENIUL
SANITAR
Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu aplicabilitate
nationala si cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in
conditii de securitate. La locurile de munca in care se desfasoara activitati in domeniul sanitar,
vor fi repartizate numai persoane care au fost instruite din punct de vedere al securitatii muncii.
Astfel persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire la:
 Riscurile la care sunt expusi: contractarea unor boli;
 Partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate (butelii de oxigen, aparatura
electrica in cazul resuscitarii cardio-respiratorie, etc);
 Dispozitive de protectie existente in serviciul radiologic (ecrabe de protectie, manusi,
sorturi);
 Mijloace de protectie si autoprotectie pentru a evita contaminarea cu produse de excretie
(urina, materii fecale, sputa, lichid de ascita, etc);
 Modul de interventie in az de avarii sau accidente;
 Semnificatia marcajelor si inscriptiilor diverselor ambalaje (recipiente de stical, cutii,
flacoane, etc) pentru pastrarea diferitelor substante, materii si materiale utilizate in
procesele de munca, conform standardelo;
 Semnificatia tablitelor avertizoare cu semnul de pericol, de iradiere, etc;
 Purtarea echipamentului de protectie care este alcatuit din halat alb, calota, papuci ce pot
fi usor decontaminati.
Vestiarele echipamentului individual de protectie vor fi separate de cele pentru
imbracamintea persoanelor din exterior.
Echipamentul de protectie se utilizeaza numai in incinta spitalului, acesta va fi schimbat cu
hainele persoanle la schimbarea din tura, dupa o spalare si aseptizare a mainilor.
Tehnica spalarii mainilor ar trebui sa dureze 15-30 secunde.
Pe mainile ude aplicam 3-5 ml sapun lichid sau un antiseptic care este special si se freaca
mainile 5 secunde pentru fiecare dintre cei sase pasi aratati mai jos. Pot fi folositi pe mana
curata 3 ml alcool sau gel.
Cei sase pasi ai spalarii mainilor:
1) Mainile – pe fetele palmare
2) Mainile – pe fetele dorsale
3) Palmele – interdigital
4) Degetele – cu palma opusa
5) Policele – cu palama opusa
6) Unghiile prin rotatie pe palma opusa
Cand ar trebui spalate mainile:
- de lucru privind examinarea, investigarea si aplicarae tratamentelor Ori de cate ori mainile
sunt murdare;
- Inainte de contactul direct cu pacientul;
- Inainte de baie;
- Dupa contactul cu sangele sau cu produsele de excretie;
- Dupa indepartarea manusilor;
- Inainte si dupa parasirea saloanelorl;
- Inainte de manuirea hranei;
- Inaintea de procedurile aseptice: ingrijire unie rani, injectii, punctii, etc;
- Inainte de contactul cu orice pacient.
 Se interzice efectuarea oricarei interventii cu mainile umede la echipamentele tehnice
electrice si se interzice descompletarea echipamentului electroizolant;
 In sectiile de anestezie, terapie intensiva si bloc operator, unde se lucreaza si cu gaze
narcotice, inflamabile, se interzice purtarea imbracamintii din fibre sintetice sau lana;
 Se interzice ca in timpul desfasurarii unei tehnici medicale sa se manance sau sa se atinga
gura sau fata cu mainile;
 Se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destrinate bolnavilor;
 Depozitarea reziduurilor menajere se va face separat de cele rezultate din activitatea
medicala;
 Se cere respectarea intocmai a procedeelor.
 CAPITOLUL II

PLANURI DE INGRIJIRE ALE

 PACIENTILOR CU AVC

CAZUL A
PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI R.M.

II.1. CULEGEREA DATELOR

1. Surse de date:
- Directe: pacienta
- Indirecete : dosarul medical actual, ecgipa de ingrijire, familia
2. Metode de culegere a datelor:
- Interviul
- Observatia
- Studiul documentelor medicale
- Colaborarea cu echipa de ingrijire

II.1.1. DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI

DATE RELATIV STABILE

Nume : R
Prenume : M
Varsta : 79 ani
Sex : Feminin
Religie : Ortodoxa
Nationjalitatea: Romana
Starea civila : Vaduva
Ocupatia : Pensionara

DATE VARIABILE
Domiciliul : Rural
Conditii de viata si munca : Locuieste singura intr-o casa cu trei camere si dependinte,
incalzire cu lemne, conditii relativ igienice; munceste in gspodarie si agricultura.
Mod de petrecere a timpului liber: Tricotaj, emisiuni tv.

II.1.2. DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

1.2.a.Date antropometrice

Greutatea : 59 kg
Inaltimea: 1,58 m
Grup sanguin : B III
RH+

1.2.b.Limite senzoriale

Alergii: nu prezinta
Proteze : nu prezinta
Acuitatea vizuala si auditiva: relativ diminuata
Somn : peturbat
Mobilitate: diminuarea fortei musculare
Alimentatie : necorespunzatoare
Eliminari : inadecvate

1.2.c.Antecedente heredo-colaterale
Neaga luesul, TBC-ul in familie, infectia HIV.

1.2.d.Antecedente personale
Fiziologice :
- Menarha la 14 ani;
- Menopauza la 50 ani;
- Sarcini 2: nasteri 1; avort spontan 1;
Patologice :
- Bolile copilariei fara a preciza care anume.

II.1.3. INFORMATII LEGATE DE BOALA

1.3.a.Motivele internarii
 - Deficit motor al membrelor de partea dreapta.

1.3.b.Istoricul bolii

Pacienta R.M., in varsta de 79 ani, prezinta in cursul diminetii deficit de forta la

membrele de partea dreapta, se interneaza de urgenta pentru tartament si examene de
specialitate.

1.3.c.Diagnostic la internare
AVC cardioembolic carotidian stang; hemipareza dreapta.

1.3.d.Data internarii
26.10.2012, ora 10:00

1.3.e.Examen clinic pe aparate

Stare generala: alterata
Stare de nutritie: buna
Stare de constienta: constienta
Facies: asimetric
Tegumente: palide, normal colorate
Mucoase: normal colorate
Sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili
Sistem muscular: normal reprezentat
Sistem osteo-articular: integru, mobil
Aparat respirator: torace mobil, murmur vezicular prezent bilateral
Aparat cardiovascular: TA=180/100 mmHg, AV= 105/min
Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare
Ficat, cai biliare, splina: nepalpabile
Aparat urogenital: rinichi nepalpabil, glob vezical
Sistem nervos, endocrin, organe de simt: Babinski pozitiv dreapta, ROT dr<st, fara
tulburari de limbaj.
 II.2. Analiza si interpretarea datelor
II.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale
Nevoia fundamentala Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Surse de dificultate Nota

A respire si a avea o Ambele hemitorace prezinta Tahicardie Alterarea muschiului 2

buna circulatie aceeasi miscare de ridicare si HTA cardiac, a peretilor
coborare in timpul inspiratiei si arteriali, venosi;
expiratiei supraincarcarea inimii
A bea si a manca Reflex de deglutitie Dificultate de a se alimenta si Diminuarea mobilitatii 2
present Masticatie umana hidrata Hemipareza dreapta
Digestive lenta,
A elimina nestingherita Urini normo- Glob vezical Retentie urinara 2
crome Mictiuni absente
A se misca si a avea o Aspect normal Dificultate de a se ridica, aseza, a Diminuarea miscarilor 2
buna postura TA se modifica in raport cu merge Impotenta functional –
intensitatea efortului depus prezenta hemiparezei
P creste frecventa si Alterarea centrului nervos
amplitudinea lui in functie de
A dormi si a se odihni intensitatea efortului depus Somn peturbat Anxietate 2
Perioade de relaxare sit imp Ore insificiente de somn Spitalizare
A se imbraca si liber Dificultate de a imbraca si Impotenta functional 2
dezbraca Vesminte adecvate climatului, dezbraca Alterarea centrului nervos
statului socio-cultural Dificultate de a-si misca
membrul superior si inferior
drept
A mentine temperature 1
corpului in limite Temperatura corpului in limite
normale fiziologice
Transpiratie minima
A fi curat, ingrijit, a Nu se spala, nu se piaptana, Diminuarea mobilitatii pe 2
proteja tegumentele si Mucoasa nazala umeda, fose degaja miros dezagreabil partea dreapta
mucoasele nazale libere
Mucoasa bucala umeda sir oz

48
 Giungiile aderente dintilor
A evita pericolele Masuri de prevenire
infectiilor
Temperatura ambianta intre
18.3-25°C
Fara poluare fonica, chimica,
microbiana
A comunica Privire semnificativa
Exprimare clara a gandurilor
A actiona conform Credinta
propriilor convingeri si Spiritualitate
valori, de a practicda Morala
religia
A fi preocupat in Folosirea timpului liber
vederea realizarii Autocritica
A se recrea Amuzament
A invata cum sa-ti Modificarea comportamentului Cunostinte insufuciente
pastrezi sanatatea fata de sanatate
a 1
Disparitia totala a functiilor Alterarea centrului nervos 2
motorii muscular pe partea Hemiplegie dreapta
drepata
Comunicare ineficienta la nivel
motor
Dificultate de a-si practica religia Spitalizare 2
Imobilizare la pat
Sentimente de inutilitate Peturbarea stimei de sine 2
Incapacitatea de a indeplini Prezenta handicapului
activitati inseminate locomotor
Dificultate de a indeplini Lezarea integritatii fizice 2
activitati recreative
Ignoranata 2
49
II.2.2. PROBLEME DE
DEPENDENTA Probleme
actuale

- Alterarea respiratiei si circulatiei

- Eliminari inadecvate
- Dificultate de a se alimenta
- Dificultate de a se deplasa
- Lipsa autonomiei in ingrijirile personale
- Dificultate de a se imbraca si dezbraca
- Atingerea integritatii corporale
- Comunicare ieficienta la nivel motor
- Anxietate
- Somn peturbat
- Incapacitatea de arecrea
- Devalorizare
- Deficit de cunostinte

Probleme potentiale

- Risc de complicatie: tromboembolitice, pneumonie hipostatica, escare, atrofii,

anchiloze
- Infectii urinare

II.2.3. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA

Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale.

Nivelul II de dependenta moderata si temporara.

II.2.4. DIAGNOSTIC NURSING

1) Alterarea respiratiei si circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin
HTA,tahicardie.
2) Retentie urinara din cauza retentiei urinare mainfestate prin paralizia musculaturii
vezicale.
3) Dificulate de a se alimenta si hidrata din cauza diminuarii mobilitatii manifestata prin
hemipareza dreapta.
4) Dificultate de a se deplasa datorita alterarii centrului nervos manifestata prin
hemipareza dreapta.
5) Dificultate de a imbraca si dezbraca din cauza hemiplegiei manifestata prin dificultatea
de a-si misca membrele, de a se incalta – descalta, de a-si descheia nasturii.
6) Dificultate in pastrarea igienei corporale din cauza hemiparezei manifestata prin
carente de igiena.
7) Comunicare ieficienta la nivel motor din cauza alterarii centrului nervos manifestata
prin disparitia totala a functieie motorii muscular pe partea dreapta.

50
8) Anxietate din cauza spitalizarii, a necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin
neliniste, ingrijorare, somn perturbat.
9) Somn peturbat din cauza anxietatii manifestat prin adormiri dicifle, treziri frecvente,
ore insuficiente de somn
10) Incapacitatea de a indeplini activitati recreative din cauza lezarii integritatii fizice
manifestata prin dificultatea de a desfasura activitatil preferate.
11) Devalorizare din cauza peturbarii stimei de sine manifestata prin sentiment de
incompetenta.
12) Dificultate de a-si practica religia din cauza mobilizarii la pat manifestat prin
hemiplegie drepta.
13) Deficit de cunostinte din cauza inaccesibilitatii la informative manifestat prin
cunostinte insuficiente asupra bolii si a masurilor de prevenire.
 II.3. PLANIFICAREA
INGRIJIRILOR
II.3.1. OBIECTIVE GENERALE II.3.2. INTERVENTII ZILNICE
STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI
Pacienta: - Asigur conditii de ingrjire cu privire la peturbarea motrica a bolnavei,
Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate
microclimate satisface autonom (a manca, bea, misca, avea o buna postura, a-si mentine
tegumentele curate si integre)
- Asigur un climat optim (temperature optima, lenjerie curate, salon
aerisit)
- Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea complicatiilor
muscular si articulare
- Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa
examinare
- Administrez medicatia recomandata
Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice - Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de
functionare
- Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica, o conving de necesitatea
efectuarii ei si ii solicit cooperarea
- Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile
vitale: liniste, tem,peratura optima, umiditate corespunzatoare
Sa prezinte mictiuni normale - Verific prezenta globului vezical
- Incerc stimularea evacuarii astfel: introduce bazinetul cald sub
pacienta, pun comprese calde pe regiuniea pubiana, las robinetul
descis sa curga apa (sa fie auzita de pacient)
- Efectuez sondaj vezical pentru eliminarea urinei, la indicatia
medicului
Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli - Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte
pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand
- Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata, la ore
regulate si prezentate atragator
- Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea

52

Sa beneficieze de tratament adecvat
Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic
Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn
Sa prezinte diminuarea parezei
Sa fie ferita de complicatii
Sa fie ferita de infectii iatrogene
sanatatii
- Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate
- Administrez tratamentul prescris de medic
- Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat
- Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore
- Masez regiunile predispuse la escare, pudrez cu talc
- Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore
- Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare
- Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale, o servesc la pat cu
cele necesare
- Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot
determina disconfortul si iritabilitatea
- Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate
- Facilitez contactul cu membrii familiei
- Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie
- Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la
fiecare schimbare de pozitie
- Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii
unor miscari
- Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi
- Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala,
schimbarea pozitiei, asigurareaconditiilor optime de microclimat in
salon
- Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala
- Mentin interventiile anterioare
 II.4. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II.5. EVALUARE

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE

DELEGATE
Alterarea Pacienta sa prezinte -masor TA, P, R, T si le notez in foaia de -in urma interventiilor, autonome si delegate,
circulatiei functii vitale in limite temperature 26.10.2012
fiziologice in termen -recoltez sange pentru VSH, uree, TA=180/100 mmHg
de aproximativ 3-4 glicemie, cholesterol, fibrinogen, AV=105/min
zile triglyceride, timp HOWEL, transaminaze
-aAdministrez medicatia prescrisa: 28.10.2012
Manitol, Piracetam, Clexan, Trombostop, TA=170/100 mmHg
ser fiziologic, Digoxin, Nitropector AV=80/min

30.10.2012
TA=120/170 mmHg
Av=80/min
Alterarea Pacienta: -asigur o pozitie fiziologica a membrelor 28.102012
mobilitatii -sa efectueze miscari pacientei cu bratele pe langa corp, dar nu Pacienta efectueaza usoare miscari active ale
legata de active cu membrul lipite de corp membrelor inferior si superior drept, mai
deficitul motor inferior si superior -asez membrele inferioare departe unul de reduse la cel superior.
manifestat drept celalalt cu colaci da vata sub calcaie 30.10.2012
prin: -sa se deplaseze cu -mobilizez pasiv pacienta la doua ore din Pacienta se ridica in pozitie semisezand
-incapacitatea ajutor cativa pasi in decubit dorsal in decubit lateral stang si ajutata.
de miscare termen de 3-4 zile, drept 31.10.2012
voluntata: apoi pana la toaleta in -solicit cooperarea pacientei la Pacienta se deplaseaza cu ajutor cativa pasi.
hemicorp drept termen de 7-8 zile schimbarile de pozitie 02.11.2012
-limitarea -sa nu prezinte escare -efectuez miscari passive ale membrelor Pacienta, ajutata se deplaseaza la toleta.
amplitudinii de prin miscari de flexie, extensie si rotire de
miscare trei ori pe zi cate 5 minute
-lipsa -invat pacienta sa-si mobilizeze mana
coordonarii dreapta cu ajutirul celei stangi
miscarilor
-diminuarea
fortei muscular
Deficit de Pacienta sa fie -antrenez pacienta in efectuarea 26.10.2012
autoingrijire capabila sa-si autoingrijirilor Pacienta a fost alimentata in perfuzie I.V.
din cauza satisfaca partial -evaluez cu pacienta ce poate sa faca 29.10.2012
deficitului nevoile de singura si ce nu poate legat de ingrijire de Pacienta foloseste mana stanga pentru a se
motor autoingrijire, de a se igiena (se spala pe fata cu mana stanga, alimenta, a se imbraca, a se spala pe fata, pa
manifestat spala, de a se nu-si poate face toaleta intima) maini
prin: imbraca, in decurs de -ma ingrijesc sa-I fie asigurate ingrijirile 01.11.2012
-incapacitate aproximativ 7 zile de igiena personala lae pacientei (izolare Pacienta inceatca in permanenta sa exerseze
de a se spala cu un paravan) miscari cu mana dreapta
-incapacitate -dupa fiecare toaleta efectuez frictiuni ale
de a se spatelui, toracelui si membrelor cu alcool
imbraca mentolat si pudra de talc
-dificultate de -incurajez pacienta sa se alimenteze
a se alimenta folosind mana stanga
-incapacitate
de a se deplasa
la toaleta
Alterarea Pacienta: -ii explic pacientei care este cauza 26.10.2012
eliminarilor -sa prezinte retentiei, ca este o situatie remediabila Pacienta suporta sonda à dèmeure
diminuarea retentiei -ii explic necesitatea sondajului vezical 29.10.2012
urinare (instituirea sondei à dèmeure pentru o Dupa scoaterea sondei à dèmeure, episoadele
-sa redobandeasca perioada de timp) de emisie urinara sunt in limite fiziologice
emisie urinara in -efectuez sondajul medical la indicatia -pacienta cere plosca la nevoie
limite fiziologice in medicului
decurs de aproximativ -urmaresc diureza zilnica
7 zile
Somn peturbat Pacienta sa -favorizez odihna pacientei prin 28.10.2012
beneficieze de somn suprimarea surselor care-I pot determina Pacienta are somn regenerator fara cosmaruri
corespunzator discomfort si iritabilitate 29.10.2012
cal;iitativ si cantitativ -identific cauza anxietatii Pacienta adoarme cu usurinta si se trezeste
 in decurs de trei patru -administrez tratament mediacl odihnita
zile (diazepam- o fiola- seara 30.10.2012
-observ efectul acestuia asupra Starea de neliniste a disparut.
organismului pacientei Pacienta s-a obisnuit cu persoanele cu care
imparte salonul; s-a resemnati in fata situatiei
cu privire la starea sa de sanatate.
Incapacitatea Pacienta sa-si -determin pacienta sa-si exprime Pacienta odata cu ameliorarae starii sale de
de a se recrea recapete increderea in sentimentele, ii castig increderea si o ajut sanatate si-a recapatata buna dispozitie si
fortele proprii in sa depaseasca momentele dificile increderea in propriile forte
termen de o -aleg mijloaele de recreere in functie de
saptamana starea sa fiziologica
-administrez si supraveghez efectul
tratamentului indicat de medic
Devalorizarea Pacienta sa-si -ma ingrijesc sa cunosc sentimentele, in Pacienta a reusit sa treaca peste sentimental
recapete interesul fata interesele si capacitatile pacientei, pruin de inferioritate si de pierdere a imaginii de
de sine si de altii in dialogul pe care il port zilnic cu aceasta, sine, a acceptat justa realitate cu resemnare.
decurs de 7 zile acordandu-I atentia cuvenita
-ajut pacienta sa se adapteze la noul rol,
sa realizeze o perceptive justa a realitatii,
sa se integreze in colectiv
Deficit de Paqcienta sa capete -explorez nivelul de cunostinte al Pacienta este cooperanta, receptiva, prezinta
cunostinte cunostinte despre pacientei privind boala, modul de interes pentru acumularea de noi cunostinte
boala, regimul de manifestare, masurile preventive si despre boala, tratament, mod de recuperare,
viata pentru a preveni curative, modul de participare la prevenirea recidivelor.
un nou accident recuperare
vascular -identific manifestarile de dependent,
interactiunile lor cu alte nevoi
-stimulez dorinta de cunoastere
-motivez importanta acumularii de noi
cunostinte
 EXAMENE PARACLINICE

EXAMENUL MOD DE RECOLTARE VALORI VALOAREA

CERUT NORMALE OBTINUTA
Leucocite p.v.-2ml sange/EDTA 4000-8000/mm 7500/mm
vacutainer cu capac mov
Hemiglobina p.v.-2ml sange/EDTA 12-15 g% 13,0 g%
vacutaner cu capac mov
Hematocrit P.v.-2 ml sange/EDTA 40-45% 41 %
Vacutainer cu capac mov
trombocite P,v.-2ml sange/EDTA 150.000- 225000/mm
Vacutainer cu capac mov 400.000/mm
VSH 0,4 citrat de Na 3,8/ 5-10mm/1h 5,2 mm/1h
Steril +1,6 ml sange
Fara staza venoasa
Vacutainer cu capac
negru
Cholesterol 5ml sange simplu 140-220 mg% 202mg%
Nehemolizat
Vacutainer cu capac
Rosu sau portocaliu
T.G.O. p.v.-5 ml sange simplu 5-17u.i. 20 u.i.
nehemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
T.G.P. p.v.-5 ml sange simplu 4-13u.i. 13 u.i.
nahemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
Uree p.v.-2 ml sange simplu 20-40mg% 35 %
nehemolizat ;vacutainer
cu capac rosu sau
portocaliu
Triglyceride p.v.-5 ml sange simplu 50 mg% 47 mg%
nehemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
Timp HOWEL p.v. 4,5 ml sange /0,5ml 90”-150” 180”
oxalat de sodiu
vacutainer cu capac rosu
sau portocaliu
Cretinina -10 ml din prima urina -b=1-1,5gr% 0,8 gr%
-f=0,5 gr%

57
 II.6. Externarea pacientei
Data externarii: 04.11.2012
Starea la externare: ameliorata

- Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea dreapta

,semnul Babinski prezent, fara tulburari de limbaj. Pe parcursul intrnarii s-au efectuat
investigatii confirmandu-se diagnosticul de avc ischemic .,in urma tomografiei . I s-au
administrat medicamente anticoagulante , diuretice , hipotensoare . Starea generala a
pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. Este externata in
stare ameliorata , urmand tratament in ambulatoriu.

BILANTUL AUTONOMIEI:
Evaluarea functiilor vitale:

R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min

Ta in limite fiziologice ta=120/70mmhg
Puls in limite fiziologice p=80/min

Recomandari la externare:
-regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale;
-control medical dapa o luna de la externare;
-control transaminaze;
-evitarea situatiilor ca risc (inaltime, foc, tensiune electrica);
Renuntarea la cafea, alcool, cola.
 CAZUL B
PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI S.I.

II.1. CULEGEREA DATELOR

1. Surse de date:
- Directe: pacienta
- Indirecete : dosarul medical actual, echipa de ingrijire, familia
2. Metode de culegere a datelor:
- Interviul
- Observatia
- Studiul documentelor medicale
- Colaborarea cu echipa de ingrijire

II.1.1. DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI

Date relative stabile

Nume: S
Prenume: I
Varsta: 55 ani
Sex: feminine
Religie ortodoxa
Nationalitate: romana
Stare civila: casatorita
Ocupatie: casnica

Date variabile
Domiciliul: mediul rural
Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu sotul si cei doi copii ( fiica si fiul – ambii
casaroriti);ea si sotul dipun de doua camera , dotate confortabil , incalzire cu lemne, conditii
relative igienice. Munceste in gospodarie si agricultura.
Mod de petrecere a timpului liber: emisiuni TV

II.1.2. DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

1.2.a.Date antropometrice

Greutate:60kg
Talie:1,60m
Grup sanguine:A II
Rh:+
1.2.b. LIMITE SENZORIALE
Alergii: nu prezinta
Proteze: nu prezinta
Acuitate vizuala si auditiva: relativ normale
Somn: linistit
Mobilitate: diminuata
Alimentatie: desodata, fara grasimi animale
Eliminari: in limite fiziologice

1.2.c. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE

-neaga luesul , TBC-ul, infectiaHIV in familie
-sora, cancer mamar

1.2.d. ANTECEDENTE PERSONALE

-FIZIOLOGICE:
-menarha-la 14 ani;
-menopauza –la 52 ani;
-sarcini:2;nasteri :2
PATOLOGICE:
-bolile copilariei fara sa poata preciza care anume;
-HTA depistata la 50 ani;
-neoplasm col neoperat – cu chimioterapie-2006

II.1.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA

1.3.a. MOTIVELE INTERNARII

-cefalee
-ameteli
-deviere spre stanga
-pierderea starii de constienta

1.3.b. ISTORICUL BOLII

Pacienta S I , in varsta de 55 ani care prezinta in ziua precedent a vertij, cadere spre
stanga urmata de pierderea constientei a fost internata la Spitalul Valeni de unde astazi este
trimisa la SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI.

1.3.c. DIAGNOSTIC LA INTERNARE

AVC ischemic VB

1.3.d. DATA INTERNARII

8.10.2012 ora 13:50

1.3.e. EXAMEN CLINIC PE APARATE

STARE GENERALA: buna

STARE DE NUTRITIE: buna
FACIES: simetric
TEGUMENTE: normale
MUCOASE: normale
SISTEM GANGLIONAR: nu se palpeaza
SISTEM MUSCULAR: normal reprezentat
SISTEM OSTEO_ARTICULAR: integru, mobil
APARAT RESPIRATOR: torace mobil , fara raluri
APARAT CARDIOVASCULAR: TA=200/80mmHg, AV=88/min
APARAT DIGESTIV: abdomen suplu , durere difuza la palpare predominant in etajul
inferior
FICAT,CAI BILIARE,SPLINA: relative normale
APARAT URO-GENITAL:rinichi neplpabili , urini normo- crome
SISTEM NERVOS, ENDOCRIN,ORGANE DE SIMT: fara semen meningiene, fara
nigstagmus

SECTIA RADIOIMAGISTICA
DIAGNOSTIC LA TRIMITERE:AVC acut
REGIUNE EXAMINATA:craniu
REZULTAT:fara leziuni heterodense difuze sau focalizate intracerebrale; sistem
ventricular, relief cortical de aspect normal.
 II.2. Analiza si interpretarea datelor
II.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale
Nevoia Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Surse de dificultate Nota
fundamentala
A respire si a Mucoasa respiratory roz, umeda. Tahicardie Alterarea muschiului cardiac, a 2
avea o buna Ambele hemitorace prezinta HTA peretilor arteriali, venosi;
circulatie aceeasi miscare de ridicare si Obstructii arteriale,
coborare. supraincarcarea inimii
Tegumente calde.
A si a Prezinta senzatie de foame si Alimentative desodata si saraca HTA 2
sete. in grasimi animale. Alterarea centrului nervos
bea Mucoasa bucala roz.
manca Reflex de deglutitie
present. Digestie normal.
A elimina Frecventa mictiunilor normale. 1
Scaun normal.
Orar ritmic.
A se misca si a Decubit dorsal Dificultate de a se mobilize, de Ameteli, deviere spre stanga, 2
avea o buna a merge. alterarea centrilor nervosa.
postura
A dormi si a se Somn generator, fara cosmaruri. 1
odihni
A se imbraca si Vesminte adecvate climatului. Dificultate de a imbraca si Oboseala, ameteli, cefalee. 2
dezbraca dezbraca
A mentine Temperatura corpului in limite 1
temperature fiziologice, piele de culoare roz.
corpuluiin
limite normale
A fi curat, Par scurt, unghii curate. Nu poate sa urmeze totalitatea Dificultate de a se misca. 2
ingrijit, a prescriptiilor de igiena, sa se

62
proteja spele, sa se pieptene, igiena
tegumentele si bucala.
mucoasele
A evita Metode de destindere. Nu poate realize controlul Deviere spre stanga. 2
pericolele asupra mediului inconjurator.
A comunica Acuitate auditiva si vizuala in Limbaj incorrect, dificultate de Alterarea centrului nervos 2
limite fiziologice. a-si exprima dorintele.
A actiona Timp de rugaciune. 1
conform Libertate.
propriilor
convingeri si
valori, de a
practicda religia
A fi preocupat Dorinta de a se insanatosi. Tristete. Lipsa de cunoastere a starii sale 2
in vederea Sentiment de inferioritate. de sanatate si a tratamentului.i
realizarii
A se recrea Satisfactie. Inactivitate. Dificultate de a-si mentine 2
Tristete. echilibrul.
Slabiciune.
A invata cum Modofocarea comportamentului Cunostinte insufuciente Ignoranata 2
sa-ti pastrezi fata de sanatate
sanatatea
II.2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA
Probleme actuale

- Alterarea respiratiei si circulatiei

- Dificultate in a se misca
- Comunicare ineficienta
- Dificultate de a se imbraca si dezbraca
- Discomfort
- Anxietate
- Risc de accidente(caderi, loviri)
- Deficit de cunostinte

Probleme potentiale

- Risc de complicatie: tromboembolitice, pneumonie hipostatica, escare, atrofii,

anchiloze

II.2.3. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA

Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi
fundamentale.
Nivelul II de dependenta moderata si temporara.

II.2.4. DIAGNOSTIC NURSING

1) Alterarea circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin
HTA.
2) Dificultate in a se misca datorita leziunii craniene manifestata prin deviere
spre stanga.
3) Dificultate in a se imbraca si dezbraca datorita diminuarii mobilitatii
manifestata prin oboseala.
4) Regim alimentar datorita HTA manifestat prin alimentatie desodata, fara
grasimi animale.
5) Dificultate in a-si mentine igiena corporala datorita ametelilor manifestate prin
pierderea echilibrului.
6) Risc de accidente datorita pierderii echilibrului manifestat prin caderi.
7) Tulburari de limbaj din cauza alterarii centrului nervos manifestat prin limbaj
incorect.
8) Anxietate legata de necunoasterea prognosticului bolii manifestata prin
tristete, neliniste, ingrijorare.
9) Deficit de cunostinte legat de ignorant manifestat prin dorinta de a acumula
noi cunostinte despre boala.

64
 II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
II.3.1. OBIECTIVE GENERALE
STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI
Pacienta:
Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si autonom (a manca, bea, misca, avea o buna postura, a-si mentine tegumentele curate
microclimate
Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice
Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli
Sa beneficieze de tratament adecvat
Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic
II.3.2. INTERVENTII ZILNICE
- Asigur conditii de ingrjire relative la peturbarea motrica a bolnavei,
o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate satisface
si integre)
- Asigur un climat ambiant (temperature optima, lenjerie curate, salon aerisit)
- Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea complicatiilor muscular
si articulare
- Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa examinare
- Administrez medicatia recomandata
- Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de functionare
- Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica, o conving de necesitatea efectuarii
ei si ii solicit cooperarea
- Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile vitale: liniste,
tem,peratura optima, umiditate corespunzatoare
- Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru
a usura deglutitia sau in pozitie semisezand
- Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata, la ore regulate si
prezentate atragator
- Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea sanatatii
- Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate
- Administrez tratamentul prescris de medic
- Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat
- Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore
- Masez regiunile predispuse la escare, pudrez cu talc
- Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore
- Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare
- Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale, o servesc la pat cu cele
65

Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn
Sa prezinte diminuarea parezei
Sa fie ferita de complicatii
Sa fie ferita de infectii iatrogene
necesare
- Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot determina
disconfortul si iritabilitatea
- Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate
- Facilitez contactul cu membrii familiei
- Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie
- Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la fiecare
schimbare de pozitie
- Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii unor miscari
- Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi
- Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala,
schimbarea pozitiei, asigurareaconditiilor optime de microclimat in salon
- Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala
- Mentin ionterventiile anterioare
 II.4. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE
II.5. EVALUARE
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE EVALUARE
Alterarea Pacienta sa -masor TA, P, R, T si le notez in foaia de temperatura 28.10.2012
circulatiei prezinte valori ale -recoltez sange pentru hematocrit , hemoglobin a, TA=200/80mmHg
Ta in limite glicemie , timp de protombina AV=88/min
fiziologice in 3 -administrez medicatia prescrisa: vasodilatatoare , 30.10.2012
zile. hipotensoare , diuretice. TA=170/90mmHg
31.10.2012
TA=160/70mmHg
Dificultate de Pacienta sa se
-redau increderea pacientei ca starea de pierdere a -in pima zi pacienta este servita cu plosca la pat
a se misca poata deplasa
echilibrului , este trecatoare -a doua zi merge sprijinita
-caderi, loviri, singura in decurs Insotesc pacienta la baie -a treia zi merge cu ajutorul unui cadru
raniri de 3 zile -identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei
Alimentatie Pacienta sa fie -constientizez bolnava de importanta si necesitatea -pacienta se conformeaza si respecta regimul
in deficit alimentata conformrespectarii regimului alimentar alimentar
nevoilor -dupa pranz ii recomand ore de odihna deoarece in Zilnic mesele au fast echilibrate nutritional cu o
organismului si
aceasta perioada procesul de digestie blocheaza cantitate de alimente necesare nevoilor sale
bolii energia organismului prin angajarea unei mari energetic
cantitati de sange la nivelul organelor abdominal
Comunicare Pacienta: -cercetez posibilitatile de comunicare ale pacientei 28.10.2012-pacienta este receptive si dornica de
ineficienta -sa foloseasca -formulez intrebari simple la care sa –mi raspunda comunicare
mijloacele de prin da sau nu, apoi, propozitii simple 30.10.2012-pacienta articuleaza multe cuvinte , cu
comunicare putina greutate in articularea lor
adecvate starii sale 31.10.2012
pe durata -idem
spitalizarii
Pacienta: -ii accord timp sufficient pantru a se imbraca si 28.10.2012
Dificultate de -sa fie capabila a desbraca -pacienta se ibraca stand pe fotoliu, ajutata in
a se imbraca , se imbraca si -ii recomand daca ameteste sa se imrace sezand efectuarea tehnicii
de a se desbraca , a se pe fotoliu; sa foloseasca haine largi usor de 31.10.2012
incalta si incalta si descalta imbracat si incaltaminte fara sireturi Pacienta se imbraca singura , fara a sta in fotoliu
descalta in aproximativ 3 .
zile

Risc de Pacienta: -asigur conditii optime de microclimate in salon Pacienta a fost ferita si protejata impotriva
complicatii -sa prezinte -asigur conditii optime pentru a evita pericolele complicatiilor pe toata durata spitalizarii
tegumente integre de accidentare
pe tot parcursul
spitalizarii
Dificultate de Pacienta sa isi -formulez intrbari simple la care sa poata raspunda 28.10 2012 Pacienta raspunde prin das au nu
a comunica poata exprima afirmativ sau negative prin da sau nu si apoi 30.10.2012 Pacienta silabiseste cuvinte
nevoile utilizand propozitii simple 31.10.2012 Pacienta formuleaza propozitii simple
comunicarea
verbal in termen de
aproximativ 3-4
zile
Deficit de Paqcienta sa capete -explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind Pacienta este cooperanta, receptiva, prezinta interes
cunostinte cunostinte despre boala, modul de manifestare, masurile preventive si pentru acumularea de noi cunostinte despre boala,
boala, regimul de curative, modul de participare la recuperare tratament, mod de recuperare, prevenirea recidivelor.
viata pentru a -identific manifestarile de dependent, interactiunile
preveni un nou lor cu alte nevoi
accident vascular -stimulez dorinta de cunoastere
-motivez importanta acumularii de noi cunostinte
 EXAMENE PARACLINICE

EXAMENUL MOD DE RECOLTARE VALORI VALOAREA

CERUT NORMALE OBTINUTA
Leucocite p.v.-2ml sange/EDTA 4000-8000/mm 8500/mm
vacutainer cu capac mov
Hemiglobina p.v.-2ml sange/EDTA 12-15 g% 13,3g%
vacutaner cu capac
mov
Hematocrit P.v.-2 ml sange/EDTA 40-45% 40,3 g%
Vacutainer cu capac mov
trombocite P,v.-2ml sange/EDTA 150.000- 223000/mm
Vacutainer cu capac 400.000/mm
mov
VSH 0,4 citrat de Na 3,8/ 5-10mm/1h 5,2 mm/1h
Steril +1,6 ml sange
Fara staza venoasa
Vacutainer cu capac
negru
Cholesterol 5ml sange simplu 140-220 mg% 273 mg%
Nehemolizat
Vacutainer cu capac
Rosu sau portocaliu
T.G.O. p.v.-5 ml sange simplu 5-17u.i. 28u.i.
nehemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
T.G.P. p.v.-5 ml sange simplu 4-13u.i. 20u.i.
nahemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
Uree p.v.-2 ml sange simplu 20-40mg% 36%
nehemolizat ;vacutainer
cu capac rosu sau
portocaliu
Triglyceride p.v.-5 ml sange simplu 50 mg% 26,4mg%
nehemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
Protein C p.v.-2ml sange simplu Present sau Absent
reactiva nehemolizat absent
vacutainer cu capac rosu sau
portocaliu

cretinina -10 ml din prima urina -b=1-1,5gr% 0,8 gr%

-f=0,5 gr%

69
 II.6. Externarea pacientei
Data externarii: 18.10.2012
Starea la externare: sub tratament evolutia a fost favorabila

- Pacienta cu antecedente de HTA, neoplasm col neoperat, prezinta in ziua precedent cefalee
ametelii devieri spre stanga urmata de pierderea cunostintei. Este dusa la spitalul Valeni de
unde a doua zi este trimisa la SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI sectia
neurologie. La prezentare probe de pareza membre, ROT deflexie bilateral coordonare
normal, Romberg pozitiv, cu deviere spre stanga, plaja linguala. Examenul CT reactive a fost
normal. Sub tratament evolutia a fost favorabila

BILANTUL AUTONOMIEI:
Evaluarea functiilor vitale:

R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min

Ta in limite fiziologice ta=140/80mmhg
Puls in limite fiziologice p=80/min

Recomandari la externare:
-regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale;
-control medical dupa o luna de la externare;
-control transaminaze;
-evitarea situatiilor ca risc (inaltime, foc, tensiune electrica);
Renuntarea la cafea, alcool, cola.
 CAZUL C
PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.V.

II.1. CULEGEREA DATELOR

Surse de date:
- Directe: pacienta
- Indirecete : dosarul medical actual, echipa de ingrijire, familia
Metode de culegere a datelor:
- Interviul
- Observatia
- Studiul documentelor medicale
- Colaborarea cu echipa de ingrijire

II.1.1. DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI

Date relative stabile

Nume: P
Prenume: V
Varsta: 74 ani
Sex: femin
Religie ortodoxa
Nationalitate: romana
Stare civila: vaduva
Ocupatie: pensionara
Date variabile
Domiciliul: mediul rural
Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu fiul ( casarorit);int-o casa cu patru camera si
dependinte, incalzire cu lemne, conditii relative igienice. Munceste in gospodarie si
agricultura.
Mod de petrecere a timpului liber: , lecturarea unei carti, emisiuni TV

DATE
II.1.2. PRIVIND STAREA DE SANATATE
ANTERIOARA

1.2.a.Date antropometrice

Greutate:60kg
Talie:1,60m
Grup sanguine:A II
Rh:+

1.2.b. LIMITE SENZORIALE

Alergii: nu prezinta
Proteze: nu prezinta
Acuitate vizuala si auditiva: relativ diminuate
Somn: linistit
Mobilitate: diminuata
Alimentatie:in deficit
Eliminari: incontinenta urinara

1.2.c. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE

-neaga luesul , TBC-ul, infectiaHIV in familie

1.2.d. ANTECEDENTE PERSONALE

-FIZIOLOGICE:
-menarha-la 13 ani;
-menopauza –la 54 ani;
-sarcini:2;nasteri :1 ; avort spontan 1
PATOLOGICE:
-bolile copilariei fara sa poata preciza care anume;

II.1.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA

1.3.a. MOTIVELE INTERNARII

-deficit motor hemicorp stang

1.3.b. ISTORICUL BOLII

Pacienta P V , in varsta de 74 ani care prezinta in cursul diminetii de azi deficit motor
total la nivelul hemicorpului stang se interneaza de urgent pentru investigatii si tratament de
specialitate.
1.3.c. DIAGNOSTIC LA INTERNARE
AVC hemoragic,hemiplegie stanga , HTA

1.3.d. DATA INTERNARII

24.10.2012 ora 14:15

1.3.e. EXAMEN CLINIC PE APARATE

STARE GENERALA: mediocra

STARE DE NUTRITIE: buna
FACIES: asimetric
TEGUMENTE: normale
MUCOASE: normale
SISTEM GANGLIONAR: nu se palpeaza
SISTEM MUSCULAR: normal reprezentat
SISTEM OSTEO_ARTICULAR: integru, mobil
APARAT RESPIRATOR: torace mobil , fara raluri
APARAT CARDIOVASCULAR: zgomote cardiac crescute , TA=200/100 mmHg,
P=74/min APARAT DIGESTIV: abdomen suplu ,
FICAT,CAI BILIARE,SPLINA: relative normale
APARAT URO-GENITAL:rinichi neplpabili , urini normo- crome
SISTEM NERVOS, ENDOCRIN,ORGANE DE SIMT: fara semen meningiene, hemiplegie
stanga , pareza faciala central stanga, Babinski pozitiv –membru stang

SECTIA RADIOIMAGISTICA
DIAGNOSTIC LA TRIMITERE:AVC hemoragic
REGIUNE EXAMINATA:craniu
REZULTAT: plaja hiperdensa hematica situate capsule renticular de partea dreapta cu fin
edem perifocal. Plaja hipodensa situate occipito parietal dreapta cu topogafie pasagitata.
Sistem ventricular usor asimetric situate pe linia mediana
 II.2. Analiza si interpretarea datelor
II.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale
Nevoia Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Surse de dificultate Nota
fundamentala

A respire si a Mucoasa respiratory roz, umeda. Fibrilatie latriala Tulburare de ritm generate de 2
avea o buna Ambele hemitorace prezinta HTA impulsuri ectopice atriale foarte
circulatie aceeasi miscare de ridicare si rapide
coborare. 400-500/min
Tegumente calde.
A bea si a Prezinta senzatie de foame si Disfagie Dezechilibru neurologic: 2
manca sete. Consum redus de lichide
Mucoasa bucala roz.
.
A elimina Urini normocrome Incontinent urinala Afectiune neurologica 2
Miros specific
A se misca si a Decubit dorsal cu o perna subtire Dificultate de a se mobilize, Alterarea centrilor nervosi 2
avea o buna de a merge.
postura
A dormi si a se Timp liber, relaxare.. Disconfort senzatie de Hemiplegie, edem cerebral 2
odihni neplacere fizica si psihica
A se imbraca si Vesminte adecvate climatului. Dificultate de a imbraca si Diminuarea motricitatii 2
dezbraca dezbraca membrelor superioare:
A mentine Stare afrebrila 1
temperature
corpului in
limite normale
A fi curat, Mucoasa bucala umeda sir oz, Par murder si gras in Paralizia hemicorpului stang 2
ingrijit, a gingi aderente dintilor. dezordine Incontinent urinara
proteja Degaja miros dezagreabil
tegumentele si Alterarea integritati
mucoasele tegumentelor

74
A evita Temperature ambianta inre 18,3- . 1
pericolele 25 C
Fara poluare microbiana
A comunica Auzul, vazul permit comunicarea 1
cu lumea exterioara
Nu prezinta turburari de limbaj
A actiona Posibilitatea de a actiona 1
conform conform propriilor dorinte sau
propriilor credinte
convingeri si
valori, de a
practicda religia
A fi preocupat Dorinta de a se insanatosi. Tristete. Lipsa de control a fincterului 2
in vederea Sentiment de inferioritate si urinar
realizarii depierdere a imaginii de sine. Hemiplegie:

A se recrea Divertisment , amuzament 1

A invata cum Modofocarea comportamentului Cunostinte insufuciente Lipsa de cunostinte 2
sa-ti pastrezi fata de sanatate
sanatatea
II.2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA
Probleme actuale

- Alterarea circulatiei
- Alterarea mobilitatii
- Alimentative inadecvata
- Eliminare inadecvata
- Dificultate de a se imbraca si dezbraca
- Discomfort
- Incapacitatea de asi efectua singura toaleta
- Perturbarea stimei de sine
- Anxietate
- Deficit de cunostinte

Probleme potentiale

- Risc de complicatie: tromboembolitice, pneumonie hipostatica, escare, atrofii,

anchiloze, constipatie

II.2.3. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA

Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi
fundamentale.
Nivelul II de dependenta moderata si temporara.

II.2.4. DIAGNOSTIC NURSING

1. Alterarea circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin
HTA, fibriatia atriala.
2. Alterarea mobilitatii fizice din cauza deficitului motor si sensorial manifestat
prin hemipegie stanga.
3. Alimentatie necorespunzatoare din cauza alterarii centrului nervos manifestat
prin dificultate de a inghitii
4. Eliminare inadecvata manifestata prin incontinenta urinara
5. Somn perturbat din cauza disconfortului manifestat din senzatie de neplacere
fizica si psihica si fizica.
6. Dificultate de a se imbraca si dezbraca din cauza alterari centrului nervos
manifestat prin hemiplegie
7. Carente de igiena din cauza prezentei edemului cerebral manifestat prin par
murder si gras, in dezordine, miros dezagreabil
8. Perturbarea stimei de sine din cauza lipsei de control a sfincterului urinar
manifestat prin neliniste.
9. Anxietate legata de necunoasterea prognosticului bolii manifestata prin
tristete, neliniste, ingrijorare.
10. Deficit de cunostinte legat de ignorant manifestat prin dorinta de a acumula
noi cunostinte despre boala.

76
 II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
II.3.1. OBIECTIVE GENERALE
STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI
Pacienta:
Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si
microclimate
Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice
Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli
Sa beneficieze de tratament adecvat
Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic
II.3.2. INTERVENTII ZILNICE
- Asigur conditii de ingrjire relative la peturbarea motrica a bolnavei,
o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate
satisface autonom (a manca, bea, misca, avea o buna postura, a-si mentine
tegumentele curate si integre)
- Asigur un climat ambiant (temperature optima, lenjerie curate, salon
aerisit)
- Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea complicatiilor
muscular si articulare
- Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa
examinare
- Administrez medicatia recomandata
- Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de
functionare
- Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica, o conving de necesitatea
efectuarii ei si ii solicit cooperarea
- Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile
vitale: liniste, tem,peratura optima, umiditate corespunzatoare
- Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte
pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand
- Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata, la ore
regulate si prezentate atragator
- Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea
sanatatii
- Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate
- Administrez tratamentul prescris de medic
- Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat
- Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore
77

Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn
Sa prezinte minimalizarea parezei
Sa fie ferita de complicatii
Sa fie ferita de infectii iatrogene
- Masez regiunile predispuse la escare, pudrez cu talc
- Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore
- Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare
- Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale, o servesc la pat cu
cele necesare
- Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot
determina disconfortul si iritabilitatea
- Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate
- Facilitez contactul cu membrii familiei
- Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie
- Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la
fiecare schimbare de pozitie
- Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii
unor miscari
- Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi
- Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala,
schimbarea pozitiei, asigurareaconditiilor optime de microclimat in
salon
- Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala
- Mentin ionterventiile anterioare
 II.4. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II.5. EVALUARE
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE EVALUARE
Alterarea Pacienta sa prezinte -masor TA, P, R, T si le notez in foaia de temperatura 24.10.2012
circulatiei functii vitale in -recoltez sange pentru VSH, HLG, protein, glucide, TA=200/100mmHg
limite fiziologice in urobilogen, bilirubina, cholesterol, triglyceride, AV=105/min
termen de aproxim fibrinogen, timp HOWEL. 26.10.2012
ativ 3-4 zile. -administrez medicatia prescrisa. TA=170/100mmHg
AV=80/min
27.10.2012
TA=150/70mmHg
AV=76/min
Alterarea Pacienta : Asigur o pozitie fiziologica a membrelor pacientei cu 27.10.2012
mobilitatii fizice - sa efectueze bratele pe langa corp dar nu lipite de corp. A inceput sa miste membrul stang
legata de deficitul miscari active cu Asez membrele inferioare departe unul de celalat cu nferior.
motor manifestata membrulinferior si colaci de vata sub calcaie. 30/10/2012
prin: - superior stang; Solicit cooperarea pacientei la schimbara pozitiei. Deficitul motor ameliorat semnificativ la
incapacitatea de - sa se deplaseze In decubit lateral sprijin spatele pacientei cu patura nivelul membrul superior stang; pacienta
miscare(hemicorp cativa pasi cu ajutor rulata sau cu o perna, bratul deasupra in semiflexie pe se ridica in pozitie semisezand.
stang); in termen de aprox abdomen iar celalalt pe langa corp. 4/11/2012
- lipsa coordonarii 7-8 zile apoi pana la Efectuez masajul spatelui si membrelor la fiecare Pacienta (ajutata) se deplaseaza la
miscarilor; toaleta in decurs de schimbare de pozitie. toaleta.
- diminuarea aprox 10 zile. Invat pacienta sa-si mobilizeze mana stanga cu
fortei de miscare ajutorul mainii drepte.

Deficit de Pacienta sa fie Particip la efectuarea toaletei respectand urmatoarea 24/10/2012

autoingrijire din capabila sa-si succesiune: se incepe cu fata, gatul si urechile, apoi Pacienta a fot alimentata pasiv.
cauza deficitului satisfaca partial bratele si mainile, partea anterioara a toracelui, 28/10/2012
motor manifestat nevoile de abdomen, fata anterioara a coapselor, se intoarce Pacienta este alimentata acti la pat in
prin incapacitatea autoingrijire in pacienta in decubit lateral si se spala spatele, fesele si decubit lateral stang.
de a se spala, de a decurs de aprox o fata posterioara a coapselor, din nou in decubit dorsal 29/10/2012
se imbraca, de a saptamana. se spala gambele si picioarele, organelle genitale Pacienta incearca in permanenta sa
se alimenta, de a externe. execute miscari cu mana si piciorul
se deplasa la Ingrijirea parului, toaleta cavitatii bucale. stang,.
toaleta. Dupa spalarea intregului corp se frictioneaza cu alcool
mentolat indeosebi regiunile expuse la escare.
Ajut pacienta in alimentative – alimentare pasiva.
Incontinenta Pacienta: II explic pacientei care este cauza incontinentei si ca 25.10.2012-Pacienta suporta sonda.
urinara legata de - sa prezinte este o situatie remediabila. 27.10.2012-Dupa scoaterea sondei
perturbarea diminuarea II explic necesitatea sondajului vezical. episoadele de incontinent sunt mai rare.
sfincteriana(lipsa episoadelor de Efectuez sondajul medical la indicatia medicului in Pacienta respecta programul stabilit.
controlului incontinent; conditii de asepsie atat a pacientei si instrumentelor
nervos) - sa redobandeasca cat si a mainilor asistentei medicale.
manifestata prin partial continenta Dupa scoaterea sondei stabilesc cu pacienta un
emisie involuntara urinara in decurs de program de eliminare din 2 in 2 ore cu cresteri
de urina. 7-10 zile. progressive a intervalelor.
Urmaresc diureza zilnica.
Risc de alterare a Pacienta: Evaluez in permanenta capacitatea de deglutitie 26.10.2012
nutritiei prin -sa-si mentina Incerc administrarea orala de lichide (lapte , ceai ), -pacienta nu prezinta semen de
deficit legat de starea de nutritive alimente semisolide (piureuri , legume pasate ), prin deshidratare.
tulburarile de prezenta , sa fie administrarea de cantitati mici la interval mici de 27.10.2012
deglutitie alimentata si timp. Pacienta bea din cana cu cioc si cu paiul.
hidratata Manifest rabdare in alimentarea pacientei Se pot administra pe cale orala alimente
corespunzator Institui la indicatia madicului perfuzii zilnice , lichide in cantitate de 1500 ml pe zi si
cantitativ si calitativ supraveghez perfuzia instituita, ii explic pacientei ca semisolide.
pe toata durata este necesara avand in vedere aportul alimentar mic pe 28/10/2012
spitalizarii cale orala. Pacienta este hidratata corespunzator.
De perseverat.
Perturbarea Pacienta sa-si Explic pacientei ca foarte mult conteaza vointa ei de a 30/10/2012
stimei de sine din accepte modificarea se face bine, pentru a depasi aceasta faza grea. Avand in vedere evolutia favorabila,
cauza hemiplegiei imaginii corporale Sfatuiesc fiul sa nu planga in preajma ei deoarece pacienta este mai linistita, optimista,
manifestata prin tranzitorie. efectul ar putea fi negative pt ea. increzatoare, incearca sa se adapteze la
neliniste, agitatie, noua situatie.
anxietate.
 Perturbarea Pacienta sa Discut cu pacienta cauzele disconfortului. 30.10.2012 Pacienta nu mai prezinta
somnului din beneficieze de Aplic tehnici de ingrijire curenta necesare obtinerii discomfort fizic si psihic,, prezinta buna
cauza confort fizic si psihic starii de satisfactie. dispozitie.
disconfortului pe durata spitalizarii. Observ si notez schimbarile.
manifestat prin
stare neplacuta
fizica si psihica.
-explorez
enta sa capete
Deficit nivelul
cunostinte dede
despre
cunostinte cunostinte
boala, al pacientei
regimul privind boala,
de viata Pacienta
pentru aeste modul
preveni de manifestare,
cooperanta,
un nou accident
receptiva, masurileinteres
vascular
prezinta preventive si curative,
pentru modul
acumularea dede
noiparticipare
cunostinteladespre
recuperare
boala,
-identific manifestarile de dependent, interactiunile lor cu alte nevoi
-stimulez dorinta de cunoastere
-motivez importanta acumularii de noi cunostinte
 EXAMENE PARACLINICE

EXAMENUL MOD DE RECOLTARE VALORI VALOAREA

CERUT NORMALE OBTINUTA
Leucocite p.v.-2ml sange/EDTA 4000- 7800/ mm
vacutainer cu capac mov 8000/mm

Hemiglobina p.v.-2ml sange/EDTA 12-15 g% 14 g %

vacutaner cu capac mov
Hematocrit P.v.-2 ml sange/EDTA 40-45% 42 %
Vacutainer cu capac mov
trombocite P,v.-2ml sange/EDTA 150.000- 240.000/mm
Vacutainer cu capac mov 400.000/mm
VSH 0,4 citrat de Na 3,8/ 5-10mm/1h 6 ml / 1h
Steril +1,6 ml sange,Fara staza venoasa
Vacutainer cu capac
negru
Cholesterol 5ml sange simplu Nehemolizat 140-220 mg 202 mg %
Vacutainer cu capac %
Rosu sau portocaliu
T.G.O. p.v.-5 ml sange simplu 5-17u.i. 28u.i.
nehemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
T.G.P. p.v.-5 ml sange simplu 4-13u.i. 20u.i.
nahemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
Uree p.v.-2 ml sange simplu 20-40mg% 36%
nehemolizat ;vacutainer
cu capac rosu sau
portocaliu
Triglyceride p.v.-5 ml sange simplu nehemolizat 50 mg% 50 mg %
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
Fibrinogen p.v. 4,5 mg sange +0.5 ml citrate de 200-400 mg 220 mg %
sodiu %
vacutainer cu capac bleu

cretinina -10 ml din prima urina -b=1-1,5gr% 0,57 gr %

-f=0,5 gr%

glicemie Punctie capilara –glucotest 80- 120 mg % 124 mg%

Punctie capilara -2 ml sange / florura de
Na- 4mg

Timp p.v. 4,5 ml sange / 0,5 ml oxalate de 90”-150” 220”

HOWEL sodium

82
 vacutainer cu capac rosu sau portocaliu

II.6. Externarea pacientei

Data externarii: 06.11.2012

Starea la externare: ameliorate.

- Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea stanga,

pareza faciala stanga, semnul Babinski present, fara tulburari de limbaj, cu tulburari de
deglutitie. Pe parcursul internarii s-au facut investigatii confirmandu-se diagnosticul de AVC
hemoragic, in urma tomografiei. I s-au administrat medicamente antiedematoase, diuretice,
hipotensoare. Starea generala s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat.
Este externata in stare ameliorate urmand tratament in ambulator.

BILANTUL AUTONOMIEI:
Evaluarea functiilor vitale:

R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min

Ta in limite fiziologice ta=120/60mmhg
Puls in limite fiziologice AV=80/min
Se poate deplasa sustinuta. Se alimenteaza singura. Prezinta cunostinte suficiente despre boala
si tratament.

Recomandari la externare:
-regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale;
-control medical dupa o luna de la externare;
-evitarea situatiilor ca risc (inaltime, foc, tensiune electrica);
-renuntarea la cafea, alcool, cola.
-control periodic la medical de familie.
CAPITOLUL AL III

LEA CONCLUZII
 CONCLUZII
AVC-ul este una din leziunile primitive ale creierului; cel mai adesea apare brusc ( adica
nu este precedata de o alterare progresiva a starii de constienta), frecvent se constata existenta
unui deficit motor (hemiplegie a membrelor drepte sau stangi, hemiplegie facio-brahiala
dreapta sau stanga).
Indiferent de forma : ischemic, hemoragic, encefalopatie hipertensiva, AVC este o boala
grava, cu urmarile anterior enumerate, asupra unei functionari a organismului; este o boala
chiar cauzatoare de moarte.
In timpul stagiului de practica in sectia de neurologie a SPITALUL CLINIC
COLENTINA BUCURESTI, impreuna cu echipa de ingrijire am acordat o atentie deosebita
femeilor cu AVC si am asigurat cu responsabilitate si profesionalism ingrijirile.
In lucrare am prezentat trei dintre ele :
- R.M. in varsta de 79 ani, a prezentat la internare deicit motor al membrelor de partea
dreapta; a fost diagnosticata cu AVC cardioembolic cardiogen stang, hemipareza
dreapta. Dupa 10 zile de spitalizare, in timpul carora a beneficiat de tratament si
investigatii de specialitate, starea pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la
tratamentul administrat (anticoagulante, diuretice, hipotensoare) si se externeaza cu
stare ameliorata urmand tratament ambulator.
- S.I. in varsta de 55 ani, a fost internata cu diagnosticul de AVC ischemic VB; la
internare prezenta cefalee, ameteli, deviere spre stanga, pierderea starii de constienta.
Pe parcursul spitalizarii a beneficiat de tratament si investigatii de specialitate iar
evolutia starii sale de sanatate a fost favorabila.
- P.V. in varsta de 74 ani a fost internat cu diagnosticul de AVC hemoragic, hemiplegie
stanga, HTA. Pe parcursul spitalizarii i s-a efectuat investigatii de specialitate si i-au
fost administrate medicamente antiedematoase, diuretice, hipotensoare. Starea
generala s-a imbunatatit, raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. La externare,
starea ei de sanatate este ameliorata si va urma tratament ambulator.
Atentia si speranta pacientilor erau indreptate catre medicul specialist, de a-i
insanatosi prin tratamentul medical de specialitate, catre asistenta medicala de a le
administra corect si la timp tratamentul prescris de medic si de a-i ajuta in rezolvarea
problemelor lor, altadata considerate ca fiind lucruri firesti.

,,Sanatatea nu e totul, dar fara sanatate, totul e nimic.”

 SCHEMA DE PREZENTARE A PACIENTILOR INGRIJITI
CAZUL A CAZUL B CAZUL C
NUME,PRENUME : R.M. NUME,PRENUME : S.I. NUME,PRENUME : P.V.
VARSTA : 74 ani VARSTA:55 ani VARSTA:74 ani
OCUPATIA : pensionara STARE CIVILA: casatorita STAREA CIVILA: vaduva
STARE CIVILA : casatorita OCUPATIA: casnica OCUPATIA:pensionara
DOMICILIUL: rural DOMICILIUL: rural DOMICILIUL:rural
MOTIVELE INTERNARII : MOTIVELE INTERNARII : MOTIVELE INTERNARII :

Deficit motor al membrelor de partea -cefalee -deficit motor hemicorp stang

dreapta. -ameteli
-deviere spre stanga
-pierderea starii de constienta

DATA INTERNARII : DATA INTERNARII : DATA INTERNARII :

26.10.2012, ora 10:00 8.10.2012 ora 13:50 24.10.2012 ora 14:15

DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE:

AVC cardioembolic carotidian stang;
hemipareza dreapta. AVC ischemic VB AVC hemoragic,hemiplegie stanga , HTA
 PROBLEME DE DEPENDENTA

CAZUL
PROBLEME A
SPECIFICE
PROBLEME COMUNE CELOR TREI PACIENTE

-dificultate de a elimina -somn perturbat

-vulnerabilitate fata de pericole -incapacitatea de se recreea
-comunicare ineficienta la nivel motor ( dreapta)

-alterarea circulatiei
-alterarea mobilitatii CAZUL B
-deficit de autoingrijire
-anxietate
-disconfort -incapacitate de a se recreea
-carente de igiena
-risc de accidente ( caderi, loviri ) -comunicare ineficienta la nivel verbal
-deficit de cunostinte

CAZUL C

-alimentatie inadecvata -perturbarea stimei de sine

-eliminare inadecvata -disconfort.

-comunicare ineficienta la nivel motor (stanga )

INTERVENTIIZILNICE

87
 OBIECTIVE SPECIFICE
OBIECTIVE COMUNE

CAZUL A

e valoriale TA in limite fiziologice in aprximativ 3 zile -sa efectueze miscari active cu membrul inferior si superior drept
ze miscari active cu membrele paralizate ;sa se deplaseze cativa pasi in termen de 3-4
-sa zile
nu prezinte escare
faca partial nevoile de autoingrijire in decurs de 7 zile -sa prezinte diminuarea retentiei urinare
e diminuarea pana disparitia anxietatii pe perioada spitalizarii -sa redobandeasca emisie urinara in limite fiziologice
depasi carentele de igiena partial
cunostinte despre boala ,regim de viata ,pentru a preveni un nou accident vascular
eze de confort fizic si psihic pe durata spitalizarii.
-sa-si recapete interesul fata de sine si de altii.
CAZUL B

-sa se poata deplasa singura in decurs de 3 zile

-sa fie alimentata conform nevoilor organismului si bolii
-sa-si recapete increderea in sine
-sa foloseasca mijloace de comunicare adecvate starii sale de sanatate.

CAZUL C

-sa efectueze miscari active cu membrul inferior si superior stang

-sa prezinte diminuarea episoadelor de incontinenta urinara
-sa redobandeasca partial continenta urinara
-sa accepte modificarea imaginii corporale (tranzitorie)
INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE PACIENTA:R.M.
-mobilizez pasiv pacienta la 2 ore din
decubit dorsal in decubit lateral
stang si drept; solicit pacientei
cooperarea la schimbarea de
pozitie ;efectuez miscari passive,
prin miscari de flexie, extensie si rotire
de 3 ori/zi cate 5 minute; invat
pacienta sa-si mobilizeze mana
dreapta cu ajutorul mainii stangi
-dupa baie, pudrez si masez zonele
predispose la escare cu pudra de talc
-ii explic care este cauza retentiei
de urina si necesitatea efectuarii
sondajului vezical , pe care il
efectuez la indicatia medicului
-urmaresc diureza zilnica
-prin dialogul purtat zilnic cu pacienta sa-
i cunosc sentimentele; ii acord atentia
cuvenita;ma ingrijesc ajut pacienta sa se
adapteze la noul rol, sa realizeze o
perceptie justa a realitatii
INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
PACIENTA:S.I.
-redau increderea pacientei ca starea
de pierdere a echilibrului este o
stare trecatoare; insotesc pacienta
la
baie ; identific capacitatea si limitele
fizice ale pacientei
-constientizez pacienta de importanta
si necesitatea respectarii regimului
alimentar
-creez un climat de intelegere,
empatie
-favorizez vizita membrilor familiei
-cercetez posibilitatile de comunicare
ale pacientei; formulez intrebari simple
la care raspunsul sa fie da sau nu,
apoi propozitii simple.
INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
PACIENTA:P.V.
-mobilizez pasiv pacienta la 2 ore din
decubit dorsal in decubit lateral drept
si stang ; solicit cooperarea pacientei
la fiecare schimbare de pozitie ;
efectuez miscari passive , prin miscari
de flexie ,extensie si rotire de 3 ori/zi
cate 5 minute ;invat pacienta sa-si
mobilizeze mana stanga cu ajutorul
mainii drepte
--ii explic pacientei care este cauza
incontinentei urinare si ca este o
situatie remediabila ; ii explic
necesitatea efectuarii sondajului
vezical , pe care il efectuez la
indicatia madicului
-ii explic pacientei ca pentru a se face
bine , vointa sa conteaza foarte mult ,
pentru a depasi aceasta situatie grea.
RECOMANDARI EXTERNARE PACIENTA:R.M.
LA

-control medical periodic

-contol medical de specialitate la 1 luna de la externare
-regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale
-a se evita situatiile cu risc
( inaltime, sofat , inot , tensiune electrica )
-a se evita consumul de cafea, alcool, cola.
 ANEXE

TRATAMENT ADMINISTRAT PACIENTEI : P.V.

93
Denumire Forma de Actiune Doza Doza
Medicament Administrare Zilnica Unica
MANITOL Solutie Diuretic asmatic 125 ml / zi 250 ml
perfuzabila
Saci PVC -250
ml
PIRACETAM Fiole -20% -5 ml Psihostimulant 4 tablete / zi 1 tableta
In perfuzie Combate astenia
,surmenaj
psihic,ATS
cerebrala
PREDUCTAL Tablet – 75 mg Previne crizele 1 tableta / zi 1 tableta - 35
Per os de angina mg
pectoral in
actiune cu alte
medicamente
FUROSEMID Fiole Diuretica 1 fiola / zi 1 fiola
Perfuzie - i. v. Creste
eliminarea de
sare
Effect rapid
SER Flacon -500 ml Combate 1000 ml/ zi 500 ml
FIZIOLOGIC Perfuzie deshidratatrea
-intravenos Aport de NaCl
ENAP Fiole hipotensor 2 fiole / zi 1 fiola – 5 ml
Perfuzie – i. v.
NITROPECTOR capsule antianginos 1 capsule / zi 1 capsule
VITAMINA K fiole Antihemoragic 2 fiole / zi
prin favorizarea 1 fiole
formarii de
protombina
metoprolol Tablet 2 tablete / zi 1 tablete
Per os
DIGOXIN tablete Tonicardiac cu 1 tablete / zi 1 tablete
actiune rapida si
de scurta durata
 Tratament administrat pacientei S.I.:
Denumire Forma de Actiune Doza Doza
Medicament Administrare Zilnica Unica
MANITOL Solutie Diuretic asmatic 125 ml / zi 250 ml
perfuzabila
Saci PVC -250
ml
PIRACETAM Fiole -20% -5 ml Psihostimulant 2 fiole / zi 1 fiola
In perfuzie Combate
astenia ,surmenaj
psihic,ATS
cerebrala
ASPENTER Tablet – 75 mg Antitrombotic 2 tablete / zi 1 tableta
Per os Antiagregant
plachetar
FUROSEMID Tablet Diuretica 1 tablete / zi 1 tableta
Per os Creste eliminarea
de sare
Effect rapid
SER Flacon -500 ml Combate 1000 ml/ zi 500 ml
FIZIOLOGIC Perfuzie deshidratatrea
-intravenos Aport de NaCl
ENAP Tablet – 5 mg Hipotensor 1 tablete / seara 1 tablete

Algocalmin Fiole - Analgesic 2 fiole / zi 1 fiola – 2 ml

intramuscular Antipiretic
Antispastic
antiinflamator
 Tratament administrat pacientei R.M.:

Denumire Forma de Actiune Doza Doza

Medicament Administrare Zilnica Unica
MANITOL Solutie Diuretic asmatic 125 ml / zi 250 ml
perfuzabila
Saci PVC -250
ml
PIRACETAM Fiole -20% -5 ml Psihostimulant 2 fiole / zi 1 fiola
In perfuzie Combate
astenia,
surmenaj psihic,
ATS cerebrala
CLEXAN Seringa Pa Antitrombotic 1 seinga / zi 1 seringa
subcutanat
TROMBOSTOP Tablet – 2 mg antitrombotic 1 tableta / zi 1 tableta
SER FIZIOLOGIC Flacon -500 ml Combate 1000 ml/ zi 500 ml
Perfuzie deshidratatrea
-intravenos Aport de NaCl
METOCLOPRAMID Tablete Antiemetic 1 tableta / zi 1 tableta
Favorizeaza
peristaltismul
Grabeste golirea
stomacului
NITROPECTOR capsule antianginos 1 capsule / zi 1 capsule
Fiole - Analgezic 2 fiole / zi
ALGOCALMIN intramuscular Antipyretic 1 fiola – 2 ml
Antispastic
Antiinflamator
DIGOXIN tablete Tonicardiac cu 1 tablete / zi 1 tablete
actiune rapida
si de scurta
durata
 PUNCTIA VENOASA

Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr – o vena prin
intermediul unui ac de punctie .

Scop explorator: recolterea sangelui pentru examene de laborator : biochimice,

hematologice, serologice, bacteriologice.

Scop terapeutic:

-administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei intravenoase

-recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale

-exacutarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui

-sangerare 300-500 ml in edemul pulmonary acut, hipertensiune arterial

LOCUL PUNCTIEI

-venele de la plica cotului ( basilica si cefalica ), unde se formeaza un “M” venos prin
anastomozarea lor

-venele antebratului

-nenele de pe fata dorsal a mainii

-venele subclaviculare

-venele femurale

-venele maleinare interne

-venele jugulare si epicraniene ( mai ales la sugar si copilul mic )

PREGATIREA PUNCTIEI

MATERIALE

-de protectie – perna elastic pentru spijinirea bratului, musama, aleza

-pentu dezinfectia tegumentului tip I

-instrumentar si materiale sterile –ace de 25 – 30 mm, diametrul 6/10, 7/10, 10/10 mm( in
functie de scop ), seringi de capacitate ( in functie de scop ), pense, manusi chirurgicale,
tampoane
-alte materile – garou sau banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate, cilindru gradat,
fiole cu solutii madicamentoase, solutii perfuzabile, tavita renala ( materialele se vor
pregati in functie descopul punctiei )

PACIENTUL

-pregatirea psihica – se informeaza asupra scopului punctiei

-pregatirea fizica –pentru punctia la venele bratului, antabratului:

-se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana care
executa punctia ( decubit dorsal )

-se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainale sa nu impiedice

circulatia de intoarcere la nivelul bratului

-se aseaza bratul pe perna si musama in abductie siextensie maxima

-se dezinfecteaza tegumentele

-se aplica garoul la o distant de 7-8 cm deasupra locului punctiei, strangandu-l astfel
iacat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera

-se recomanda pacientului sa stranga pumnul, venele devenind astfel turgescente

EXECUTIA PUNCTIEI

Asistenta imbraca manusile sterile si ae aseaza vizavi de bolnav:

-se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4 -5 cm sub locul punctiei, exercitand o
usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine

-se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana
dreapta, intre police si restul degetelor

-se patrunde cu acul traversand, in ordine, tegumentul – in directia oblica ( unghi de 30

de grade ), apoi peretele venos – impingandu- se o rezistenta elastic, pana cand inainteaza
in gol

-se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei

-se controleaza patrunderea acului in vena pin aspiratie cu seringa

-se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase: injectarea medicamentelor,

recoltarea sangalui, perfuzie

-in caz de sangerare se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se
introduce in vasul coletor, garoul ramanand legat la brat
-se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a
pumnului

-se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si

se retrage brusc acul

-se comprima local locul punctiei 1 -3 minute, bratul fiind in pozitie vertical

INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI

-se face toaleta locala a tegumentului

-se schimba lenjeria daca este murdara

-se asigura o pozitie comoda in pat

-se supravegheaza pacientul

PREGATIREA SANGELUI PENTRU TRIMITEREA LA LABORATOR

-se face imediat

ACCIDENTE

Hematom ( prin infiltrarea sangelui in tesutul perivenos ):- se retrage acul si se

comprima locul punctiei 1- 3 minute

Strapungerea venei ( perforarea peretelui opus ) : -se retrage acul in lumenul venei

Ameteli , paloare, lipotimie : -se itrerupe punctia, pacientul se aseaza in decubit dorsal
fara perna, se anunta medicul.

EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI

(OFTALMOSCOPIA)

Examinarea se face intr – o camera obscura cu ajutorul oftalmoscopului care

mareste elementele de 15 – 20 ori . Prin oftalmoscopie directa se examineaza : corpul
vitros , retina , papilla nervului optic ( pata oarba ), macula ( pata galbena ), vasele retiniene .

Pregatirea bolnavului : pentru examinarea fundului de ochi ( F.O.) este necesar ca

pupila sa fie dilatata . In acest scop asistenta medicala va instila 1 – 2 picaturi de
homatropina 1% sau mydrium in sacul conjunctival , cu 30 minute inainte de examinare.

Administrarea de homatropina si mai ales de atropina este contraindicate in

glaucom .

MASURAREA TENSIUNII IN ARTERA CENTRALA A RETINEI

Se determina cu oftalmodinamometrul , imediat dupa examenul F.O. ; pregatirea
bolnavului este comuna pentru ambele examinari .

Valoarea normal a T.A.C.R.= 35 mmHg +_10

Examenul F.O. si masurarea T.A.C.R. se indica : in bolile cardiovasculare , renale , diabet

zaharat , pulmonare precum si in tumori cerebrale , boli neurologice .

ELECTROENCEFALOGRAFIA ( E.E.G. )

Inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului .Legatura cu pacientul se face prin

cabluri cu electrozi metalici . Se pot inregistra simultan 4 , 6 , 8 , 10 , 12 sau 24
derivatii , dupa numarul canalelor pentru care sunt construite . Pe traseele obtinute , se
pot distinge 4 tipuri de ritmuri cerebrale :

-ALFA =8 12 c/ s

-BETA =14 – 30 c/s

-TETA = 4 – 7 c/s

-DELTA = 0,5 – 3 c/s

E.E.G. se utilizeaza in diagnosticul diferential al formelor de epilepsie; al infectiilor

neurologice , al traumatismelor cerebrale , leziuni vasculare , tumori cerebrale .

Pregatirea pacientului :

-3 zile inainte este interzisa medicatia

-scalpul si parul sa fie curate ( se spala parul )

-se incurajeaza pacientul sa fie linistit sis a se odihneasca

-se explica procedura : durata 1 ora sau mai mult ; testul nu este dureros ; electrozii
sunt atasati pe cap

-pacientul sta confortabil intr – un scaun sau este culcat pe pat , cu ochii inchisi ,
nemiscat , pentru ca biocurentii produsi de contractile muscular modifica rezultatul

-copiii mici sunt adormiti si apoi se face inregistrarea .

Electroencefalograma

Electoencefalograma (EEG) reprezinta inregistrarea semalelor electrice ce rezulta din

activitatea creierului. Transmiterea informatiei in creier se realizeaza prin semale electrice iar
EEG permite inregistrarea acestor semale. Nu se stie cat de mult din fiecare tip de activitate
neuronala (potentiale de actiune, potentiale sinaptice, etc.) contribuie la realizarea ei.
Amplitudinea undelor inregistrate reflecta numarul neuronilor care functioneaza sincron la un
moment dat. In mod normal amplitudinea undelor este in jur de 100 μV. Electrozii de
inregistrare pot fi plasati in anumite cazuri direct pe cortex, iar in acest caz se inregistreaza o
electrocorticograma, amplitudinea undelor fiind mai mare in jur de 1-2 mV. Scaderea
amplitudinii in cazul EEG se explica prin efectul izolator al cutiei craniene.

Tipuri de unde

O electroencefalograma normala se caracterizeaza prin existenta unui ritm dominant

de aproximativ 10 Hz si o amplitudine medie de 20-100 μV (figura 1).Amplitudinea reflecta
nr. de neuroni care functioneaza sincron si nu gradul de activiate al fiecarui neuron.

Figura1. Exemplu de inregistrare EEG normala.

Cand creierul este activ (starea de veghe) predomina undele de mica amplitudine; cand
creierul este inactiv (in timpul somnului profund) predomina undele de amplitudine mare si
frecventa mica deoarece neuronii tind sa functioneze sincron. Au fost identificate mai multe
tipuri de unde (ritmuri) cerebrale:

1. Undele alfa
Sunt oscilatii de amplitudine mica, aproximativ 50 μV si frecventa medie, 8-13 Hz
(cicli pe secunda). In mod normal, amplitudinea lor creste si descrete regulat formand
fusuri caraceristice (figura 2). Se presupune ca aceste unde reflecta

Figura 2. Unde alfa; observati forma de fus determinata de

cresterea si descresterea ritmica a amplitudinii acestor unde.
activitatea electrica sincrona a neuronilor din cortexul occipital. De cele mai multe ori
undele alfa indica o stare de veghe relaxata. Sub influenta activitatii senzoriale si in
special a excitatiilor luminoase are loc o reactie de oprire a undelor alfa si de crestere a
ponderii undelor beta. Acelasi fenomen se produce si in cazul unei activitati corticale,
a unei stari emotive, etc.

2. Undele beta
Se caracterizeaza printr-o frecventa de 13-30 Hz si o amplitudine de 5-30 μV (figura
3). Spre deosebire de ritmul alfa, undele beta sunt foarte nergulate si semnifica o
desincronizare a activitatii neuronilor corticali. Undele beta reflecta activitatea
neuronilor din cortexul frontal si parietal anterior.

Figura 3. Unde beta

3. Undele teta
Sunt unde cu o frecventa de 4-8 Hz si o amplitudine maxima de 20 μV (figura 4). Desi
sunt normale la copii, prezenta lor la adultii in stare de veghe este considerata
anormala.

Figura 4. Unde teta

4. Undele delta
Aceste unde au cea mai mare amplitudine si o frecventa mica de maximum 4 Hz. Sunt
caracteristice fazelor de somn profund sau starilor de anestezie in care sistemul
reticulat activator ascendent este inhibat. Prezenta undelor delta la adulti, in stare de
veghe semnifica existenta unor lezuni cerebrale. Aceste unde pot sa apara in orice
derivatie, neexistand practic zone corticale de maxma incidenta.
5. Undele gamma
Au o frecveta mare in jur de 30-100 Hz (figura5). Acestea se inregistreaza pe
electroencefalograma in conditii de activitate corticala superioara, ca de exemplu:
perceptia, rezolvarea unor probleme complicate, teama, constiinta, etc.

Semnificatia clinica a EEG

Undele inregistrate in timpul electroencefalogarmei reflecta modificari

cerebrale normale (induse de varsta, diferiti stimuli) sau patologice. EEG este

Figura 5. Undele gamma

folosit in mod curent pentru diagnosticarea si localizarea unor leziuni cerebrale.

Deasemenea, este un test util pentru a diagnostica hemoragii craniene (hematoame),
crize de epilepsie, tumori, infectii, boli degenerative sau metabolice, dereglari ale
somnului.

In cazul hemoragiilor localizate intre cortex si cutia craniana, EEG se

caracterizeaza printr-o amplitudine mica a undelor, deoarece hematomul impinge
cortxul in jos, marind astfel distanta dintre sursa de semnale electrice si electrozii de
inregistrare.

In cazul crizelor de epilepsie, EEG se caracterizeaza printr-o sincronizare

puternica, la o frecventa de aproximativ 3 Hz pe secunda. Neuronii functioneaza
asadar, sincron iar caile motoare care pleaca din cortex sunt stimulate ritmic in acelasi
timp determinand puternice contractii (convulsii).

EEG se foloseste si pentru a diagnostica moartea cerebrala. Undele cerebrale

apar in mod spontan chiar si in sittuatiile de pierdere a cunostintei sau coma iar
absenta lor este considerata o dovada clinica a mortii cerebrale.
Exemple trasee patologice EEG

Figura 6. EEG in timpul somnului non-REM la copii. Se observa

complexe varf-unda care pot fi confundate cu unde epileptice

Figura 7. Pacient in coma, 16 ani, cu sindrom Reye.

 Figura 8. EEG pacient, 65 ani cu encefalita Herpes simplex. Se observa descarcari
epileptice periodice la fiecare 1-2 secunde

Electrooculograma

Reprezinta metode de inregistrare a modificarilor potentialului corneo-retinal

determinate de miscarile globilor oculari. Miscarile ochilor pot fi inregistrate deoarece intre
cornee si retina exista o diferenta de sarcina electrica, corneea fiind incarcata pozitiv si retina
fiind incarcata negativ. Se formeaza astfel un potential de dipol, determinat de proprietatile
diferite ale membranelor si fluidelor din partea anterioara si posterioara a globului ocular.
Acest potential poarta denumirea de potential corneo-retinal si variaza intre 300-1200 μV, cu
o valoare medie in jur de 100 μV. Cand electrozii de culegere sunt plasati in apropierea
ochiului ei inregistreaza modificarea pozitiei potentialului corneo-retinal sub forma de
potentiale pozitive atunci cand corneea se apropie de electrodul pozitiv sau potentiale negative
atunci cand corneea ochiului se indeparteaza de electrosul pozitiv. Aceste miscari sunt
inregistrate ca semnale electrice, sunt amplificate si pot fi citite sub forma electrooculogramei.

Elctrooculograma este o metoda utilizata in oftalmologie pentru diagnosticul a diverse

disfunctii oculare. Una dintre acestea o reprezinta nistagmus-ul. Nistagmus reprezinta
miscarea involuntara, neuniforma a ochilor care se poate produce in orice directie: orizontal,
vertical, oblic sau rotator. De exemplu in cazul unui nistagmus orizontal, ochii se misca incet
spre dreapta si apoi revin rapid spre stanga. Directia miscarii rapide determina directia in care
se produce nistagmus, astfel, in cazul de mai sus avem un exemplu de nistagmus spre stanga.
Nistagmusul poate fi spontan (se produce in absenta oricarei stimulari externe) sau
pozitional/vestibular (se produce din cauza unei modificari de pozitie a corpului).

Figura 9. schema privind modul in care se produce o electooculograma in urma miscarii

orizontale a ochilor.

Alte metode de investigare a creierului

CAT (computerized axial tomography)

Este o metoda de imagistica medicala care combina imagini 2D obtinute cu ajutorul

razelor X pentru a genera imagini si sectiuni 3D. Se utilizeaza pentru investigarea creierului
dar si a altor organe si parti ale corpului. Este o metoda clinica pentru detectia leziunilor
cerebrale si pentru a masura fluxul sangvin cerebral (masura a activitatii cerebrale).

PET (Positron Emission Tomography)

Principiul acestei metode il reprezinta masurarea radiactivitatii din creier, ca masura a

activitatii neuronale, dupa ce pacientului i s-a injectat o cantitate mica de glucoza radioactiva.
Pornind de la premiza ca neuronii din zonele active consuma mai multa glucoza pentru a-si
asigura necesarul de energie, se pot identifica prin masurarea radioactivitatii, zonele active din
creier. In acest fel se pot monitoriza fluxul sangvin si metabolismul creierului. PET este una
dintre cele mai populare metode de imagistica.

MRI (magnetic resonance imaging)

Metoda masoara energia rezultata ca urmare a modificarii axei spinilor atomilor de

hidrogen ca urmare a apilcarii unui camp magnetic, obtinandu-se astfel imagini clare si
detaliate ale structurilor din creier.

MEG (magnetoencephalography)

Este cea mai noua tehnologie in materie de imagistica a creierului. Principiul metodei
il reprezinta masurarea campului magnetic emanat de creier ca urmare a activitatii cerebrale.
Este cea mai avansata tehnologie de acest tip dar si cea mai scumpa.

ANGIOGRAFIA CEREBRALA

- Arteriografia cerebral :

- este indicata pentru vizualizarea radiologica a sistemului arterial cerebral ; usual ,

vasele folosite pentru introducerea cateterului sunt : carotida , vasele cerebrale sau
femurale ; substanta de contrast se injecteaza atunci cand se fac filmele .

Pregatirea pacientului :

-sedare , evaluarea functiilor vitale , testarea la iod , explicarea procedurii ; durata 2 – 3

ore

-anestezia locala la locul punctiei

Dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul punctiei cel putin 5 minute . Se
verifica frecvent locul punctiei pentu prezenta unui eventual hematom . In cazul
folosirii carotidei , se verifica eventual aparitie a dificultatii respiratiei sau a deglutitiei .
Substanta folosita poate creste presiunea intracraniana .

EXAMENUL FUNCTIEI DE ECHILIBRU

Functia de echilibru se controleaza prin semne spontane vestibulare si probe provocate.

 Semne spontane
 Nistagmusul spontan (miscarea ritmica a globilor oculari, care poate fi orizontala, pe
verticala sau rotatorie)

 Proba bratelor intinse (persoana examinata trebuie sa tina bratele intinse, in pozitie fixa,
timp de 2 minute, cu ochii inchisi). In cazul unei alterari functionale bratele deviaza pe
partea labirintului in hipofunctie.

 Proba Romberg (cand bolnavul sta in pozitie verticala, cu bratele lipite de corp si
picioarele apropiate, cu ochii inchisi). Exisata trei posibilitati : pozitia capului nu
deviaza (normal), deviaza in dreapta sau deviaza in stanga.

 Proba mersului in stea (Weil-Babinsky) : bolnavul legat la ochi si supravegheat de un

ajutor face 5 pasi inainte si 5 pasi inapoi intr-o directie indicata. Daca exiata o leziune
labirintica, bolnavul, in loc sa urmeze o linie dreapta, va devia progresiv spre labirintul
in hipofunctie.

 Semne provocate

 Prora calorica (irigatia timpanului cu apa calda 40ºC si apa rece 25ºC; se urmaresc
nistagmusul si celelalte reactii vestibulare)

 Proba rotatorie (bolnavul este asezat pe un scaun rotator care se invarteste cu 10 turatii
in 20 secunde, apoi se opreste brusc; se masoara durata nistagmusului, care in mod
normal este de 10-20 secunde)

 Proba pneumatica cerceteaza nistagmusul prin compresiunea si decompresiunea cu un

dus de aer cu para Politzer a labirintului membranos, in cazul unei fistule labirintice.

 Proba electrica se face cu un curent continuu de intensitate mica. Doi electrozi inveliti in
tifon se aplica, unul pe un tragus si al doilea pe celalalt tragus. La trecerea curentului
electric, de la un pol la altul, la un individ normal se constata deviataia capului
intodeauna spre polul pozitiv.
 INCIDENTA PACIENTILOR CU AVC IN SECTIA DE

NEUROLOGIE A SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI PE O

PEROIADA DE 7 ZILE ( 27.10.2012 – 2.11.2012 )

ARGUMENT :

a) Am ales aceasta tema deoarece sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul
inconjurator ; controleaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor.
b) Nu putem supravietui fara un sistem nervos functional.
c) AVC – ul este o suferinta grava a SNC care duce la modificari cerebrale, pierderea
motilitatii unei parti din corp asociata sau nu cu tulburari de echilibru. Alaturi de
tulburarile de motilitate apar si alte tulburari : de sensibilitate, sfincteriene, trofice,
senzoriale, de comunicare.

SCOP :

Culegerea datelor ( varsta, sex, nationalitate, stare civila, domeniul de activitate, bolile
insotitoare, antecedente heredo-colaterale, domiciliul)

motivele internarii, stabilirea formelor de AVC.

RESURSE UMANE :

Salonul nr. 1 si nr. 2, sectia de neurologie a SPITALUL CLINIC COLENTINA

BUCURESTI; 12 pacienti diagnosticati cu AVC.

METODA :

- Studiul documentelor –
Documentul este un obiect, un text ce ofera o informatie; mai poate reprezenta un act oficial
cu ajutorul caruia poate fi probat un fapt, un drept, o obligatie. Documentele pot fi : scrise,
statistice, iconografice, foto, fonice, verbale. Dintre documentele scrise face parte foaia de
observatie a pacientului.

Importanta foii de observatie a pacientului consta in faptul ca aici culegem in informatiile

mai sus amintite la care se adauga: examenul clinic pe aparate, data si ora internarii,
tratamentul administrat, evolutia zilnica a pacientului in urma tratamentului medical.

Este o metoda importanta atunci cand pacientul nu poate coopera din diferite motive, in
cazul de fata din motive de lezare a SNC : afazie, dizartrie.
REZULTATE :

Varsta :

50 - 65 ani - 2 femei, 2 barbati;

65 – 80 ani - 4 femei, 4 barbati;

Sex :

6 femei, 6 barbati

Nationalitate :

Romana : 12 pacienti

Stare civila :

Casatoriti : 8 pacienti : 3 femei, 5 barbati

Vaduvi : 4 pacienti : 3 femei, 1 barbat.

DOMENIUL DE ACTIVITATE :

Domeniul sanitar : 2 paciente (1 - medic de familie, 1- infirmiera)

Domeniul agricol : 6 pacienti ( 4 femei, 2 barbati)

Contabilitate : 1 pacient

Pensionari : 3 pacienti

BOLI INSOTITOARE :

HTA : 2 pacienti

HTA + obezitate : 2 paciente

HTA + tulburari de ritm cardiac : 8 pacienti – 4 femei, 4 barbati

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE :

mama : HTA – 7 pacienti ( 3 femei, 4 barbati )

DOMICILIUL :

urban – 6 pacienti ( 2 femei, 4 barbati )

rural – 6 pacienti ( 4 femei, 2 barbati )

MOTIVELE INTERNARII :

La internare pacientii prezentau :

 vertij, tulburari de mers si echilibru, tulburari de coordonare a miscarilor : 5 pacienti

( 2 femei, 3 barbati )
 tulburari de vedere, afazie, hemiplegie, tulburari de sensibilitate : 2 pacienti ( 1 femeie,
1 barbat )
 hemiplegie ( faciala, crurala, brahiala ), somnolenta si stare comatoasa, tulburari de
sensibilitate si vegetative : 1 pacienta
 cefalee, ameteli, varsaturi, coma insotita de tulburari vegetative (respiratie si
circulatie), incontinenta urinara : 3 pacienti ( 2 femei, 1 barbat)
 tulburari respiratorii, tulburari de ritm si frecventa cardiaca, tuburari sfincteriene : 1
pacient.

STABILIREA FORMELOR DE AVC :

AVC tranzitor in teritoriul vertebro-bazilar : 5 pacienti (2 femei, 3 barbati)

 AVC tranzitor in teritoriul carotidian : 2 pacienti (1 femeie, 1 barbat)

 AVC constituit in teritoriul carotidian : 1 pacienta
 AVC hemoragic – hemoragie cerebrala : 3 pacienti ( 1 femeie, 2 barbati)
 AVC hemoragic – hemoragie subarahnoidiana : 1 pacient.

FACTORI DETERMINANTI :

HTA, arteroscleroza, traume psiho-afective, stari de incordare, conflictuale si de tensiune

emotionala, oboseala fizica, excese alimentare si/sau alcoolice, insolatie, variatii bruste de
temperatura si de presiune atmosferica, etc.

DISCUTII :

Indiferent de cauza care a dus la producerea accidentului vascular, problemele pacientilor

sunt :

- alterarea mobil;itatii fizice din cauza deficitului motor si senzorial, diminuarea

fortei musculare;
- alterarea comunicarii verbale;
- lipsa autonomiei in ingrijirile personale;
 - alterarea conceptiei despre sine;
- alimentatie inadecvata prin deficit;
- riscul alterarii tegumentelor;
- risc de accidente ( caderi, loviri, raniri ).

CONCLUZI :

1. In urma studiulu efectuat in perioada mai sus amintita, am concluzionat

urmatoarele :
- 4 decese intr-un interval de 1-2 zile : 2 femei, 2 barbati cu varste cuprinse intre 50-
65 ani si care au desfasurat activitatea in agricultura, contabilitate;
- 3 externari – starea le externare ameliorata : 3 barbati;
- ceilalti 5 pacienti ( 4 femei, 1 barbat ) continua tratamentul medicamentos sub
atenta supraveghere a cadrelor medicale.
2. AVC tranzitor reprezinta o urgenta neurologica deoarece netratat la timpsi corect se
transforma dupa mai multe repetari in accident ischemic constituit ( infarct cerebral ). In
functie de vasul afectat, deci de nivel circulator de la care nu mai trece sangele,
simptomatologia este caracteristica.
3. AVC hemoragic – hemoragie subarahnoidiana se datoreaza sangelui care
invadeaza spatiul subarahnoidian care in mod normal contine LCR si circulatia acestui
amestec pe caile anatomice de curgere a LCR pana la nivel spinal, evolutia fiind rapida
spre deces.
AVC hemoragic – hemoragie cerebrala are drept cauza HTA si ateromatoza; reprezinta una
din cele mai grave suferinte ale creierului grefata de o mortalitate crescuta, iar pentru
supravietuitori, de sechele neurologice importante : paralizii, tulburari psihice.
 BIBLIOGAFIE

1. Ghid de nursing cu technici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor

fundamentale vol.I.; (coordinator Lucreţia TITIRCĂ),Editura Viaţa medicala
românească, Bucuresti, 2002
2. Ion CRISTEA, Marin CIOBANU; Ghid de anestezie/terapie intensivă. Editura
Medicală, Bucureşti 2013
3. Lucreţia TITIRCĂ; Urgenţele medico-chirurgicale sinteze.Editura Medicală,
Bucureşti, 2004
4. Constantin POPA; Neurologie. Editura Naţional Bucureşti, 2002
5. Corneliu BORUNEL. Manual de medicină internă pentru cădere medii. Editura All
Bucuresti, 2000
6. Gheorghe VUZITAS, Aurelian ANGHELESCU. Neurologie si psihiatrie, Editura
STIINTA SI TEHNICA , BUCURESTI 1996
7. Dan Cristescu, Carmen Salavastru, Bogdan Voiculescu, Cezar TH. Niculescu,
Radu Carmaciu, Biologie – MANUAL PENTRU CLASA a XI-a , Editura CORINT
Bucuresti, 2006
8. ROXANA ALBU. Anatomia si fiziologia omului- MANUAL PENTRU SCOLILE
POSTLICEALE SANITARE. Editura CORINT, Bucuresti, 1996

9. Lucretia TITIRCA , TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE

ASISTENTII MEDICALI, Editura Viata Medicala,Bucuresti, 2006

10. Lucretia TITIRCA, INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVILOR

DE ASISTENTII MEDICALI, Editura Viata Medicala,Bucuresti, 2006

11. Lucretia TITIRCA, BREVIAR – EXPLORARI FUNCTIONALE SI INGRIJIRI

SPECIALE ACORDATE BOLNAVULUI, Editura Viata Medicala,Bucuresti, 2006