Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CU
ACCIDENT VASCULAR
CEREBRAL
ARGUMENT
Sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul inconjurator; controleaza si regleaza
activitatea tuturor tesuturilor si organelor. Sistemul nervos ne controleaza activitatea de la o
miscare la alta, totul fara exceptie; este cea mai complexa si cea mai importanta retea de
control si distributie a informatiilor.
Fara sistemul nervos nu exista auz si vedere. Nu este durere si bucurie, dar nu sunt nici
miscari coordonate; ar fi de neanchipuit reglarea unor functii fiziologice ca digestia sau
respiratia fara sa mai vorbim despre importanta memoriei si a luarii de decizii, despre
sentimente, afectivitate, gandire si vorbire.
Deteriorarea celulei nervoase poate avea consecinte grave deoarece celulele distruse nu se
refac niciodata.
Pentru sustinerea activitatii SNC este nevoie de mult oxigen si substante nutritive, adica de
o bogata circulatie sanguina.
La baza tulburarilor vasculo-cerebrale stau perturbarea in concentratia de oxigen si
intreruperea circulatiei prin anoxie. Astfel se produc grave suferinte tisulare cu leziuni mari si
deficite motorii. Acestea sunt tranzitorii cand capacitatea de redresare hemodinamica a
creierului se poate restabili. Leziunile devin ireversibile atunci cand aportul celular energetic
pentru mentinerea vietii celulare devine insuficienta. Alaturi de tulburarile de motilitate apar si
alte tulburari : de sensibilitate, sfincteriene, trofice, senzoriale.
Factorii determinanti sunt : HTA, ateroscleroza, traume psiho-afective, stari de incordare,
conflictuale si de tensiune emotionala, oboseala fizica, excese alimentare si/sau alcoolice,
insolatia, variatiile bruste de temperatura si de presiune.
1
Dorind sa stiu cat mai multe in ceea ce priveste aceasta afectiune am efectuat un studiu de
cercetare intitulat : INCIDENTA PACIENTILOR CU AVC IN SECTIA NEUROLOGIE A
SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI PE O PEROIADA DE 7 ZILE ( 27.10.2012
– 2.11.2012 ).
” Rolul asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa (sau sa-l asiste in
ultimile clipe) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur, daca ar fi avut forta,
vointa sau cunostintele necesare. Asistenta medicala trebuie sa isi recastige independenta cat
mai repede posibil “
- Virginia Henderson – Principii
bolnavului
PLANUL LUCRARII
ARGUMENT
CAPITOLUL I – INGRIJIREA PACIENTILOR CU AVC
1.1.NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A
1.2.BOALA. DEFINITIE, ETIOLOGIE, CLASIFICARE
1.3.EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE
PACIENTILOR CU AVC
1.4.PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE
INVESTIGATIE
1.5.PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII
AUTONOME SI DELEGATE DE APLICARE A TRATAMENTULUI
1.6.BOALA. EVOLUTIE. COMPLICATII. PROGNOSTIC
1.7.EDUCATIE PENTRU SANATATE
1.8.NORME DE SECURITATE A MUNCII IN SOMENIUL SANITAR
CAPITOLUL AL II-LEA
2
PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU AVC
CAZUL A - PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI R.M.
II.A.1. CULEGEREA DATELOR
II.A.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
II.A.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
II.A.4. APLICAREA INGRIJIRILOR
II.A.5. EVALUAREA INGRIJIRILOR
II.A.6. EXTERNAREA PACIENTILOR
CAZUL B - PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI S.I.
CAZUL C - PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.V.
CAPITOLUL AL III-LEA
CONCLUZII
SCHEMA DE PREZENTARE A PACIENTILOR INGRIJITI
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
3
CAPITOLUL I
INGRIJIREA
PACIENTILOR CU AVC
1.1.NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A
SISTEMULUI NERVOS
Totalitatea organelor predominant din tesutul nervos specializat in receptionarea,
transmiterea si prelucrarea informatiilor (excitatiilor) culese din mediul extern sau intern,
formeaza sistemul nervos.
4
spinarii si trunchiul cerebral si o portiune periferica ganglioni+ fibre nervoase
vegetative.
SISTEMUL NERVOS
CENTRAL:
5
EMISFERELE CEREBRALE
Emisferele cerebrale prezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos
central.Sunt legate intre ele prin comisurile creierului si in interior contin ventriculii laterari I
si II.Activitatea mai complexa a membrului drept psi localizarea centrului vorbirii in emisfera
stanga determina asimeria de volum, emisfera stanga fiind mai dezvoltata la dreptaci.
Emisferele cerebrale prezinta trei fete: lateral,mediala si inferioara(bazala).
Pe fata lateral se observa doua santuri mai adanci: fisura laterala a lui Sylvius si
santul central Rolando. Aceste santuri delimiteaza patru lobi: lobul frontal, situate inaintea
santului central: lobul parietal, deasupra scizurii laterale; lobul temporal sub fisura lateral;
lobul occipital situate in partea posterioara.
Santurile mai putin adanci inpart lobul in in giri.
Pe fata medial se observa santul corpului calos.in partea posterioara se afla scizura
calcarina care este un sant orizontal.
Pe fata bazala incepe fisura lateral a lui Sylvius care imparte aceasta fata in lob
orbital, situate anterior de fisura lateral, si lob temporo-occipital, situat posterior de fisura
lateral. La nivelul lobului orbital se remarca un sant cu directie antero-posterioara, santul
olfactiv, care adaposteste bulbul olfactiv.
Lateral de santul olfactiv se afla santurile orbitare dispuse sub forma literei H,intre
care se delimiteaza giri orbitari.
Lobul temporo-occipital prezinta santul hipocampului, santul colaterar si santul
occipito-temporal. Intre acestea se delimiteaza trei giri: hipocampic, occipito-temporal medial
si occipito-temporal lateral.
Ca si la cerebel, substanta cenusie este dispusa la suprafata, formand scoarta
cerebrala, si, inprofunzime formand nucleii bazali(corpii striati). Substanta alba inconjoara
ventriculii cerebrali I si II.
Corpii striati reprezinta nuclei importanti ai sistemului extra piramidali si sunt situati
deasuora si lateral de talamus.
SCOARTA CEREBRALA
Reprezinta etajul superior de integrare a activitati sistemului nervos.
6
Substanta alba a emisferelor cerebrare este formata din fibre de proiectie,
comisurale si de asociatie. Fibrele de proiectie unesc in ambele sensuri scoarta cerebrala cu
centrii subiacentii.Fibrele comisurale unesc cele doua emisfere formand corpul calos,
formixul(trigonul cerebral) si comisura alba anterioara. Fibrele de asociatie leaga regiuni din
aceeasi emisfera cerebrala.
Scoarta cerebrala cuprinde paleocortexul si neocortexul.
Neocortexul
Neocortexul alcatuit din sase straturi celulare reprezinta sediul proceselor psihice
superioare—activitatea nervoasa superioara- ANS.
Functiile neocortexului se grupeaza in: senzitive, asociative si motorii.
Functiile senzitive se realizeaza prin segmentele corticale ale analizatorilor.
Functiile asociative realizeaza perceptia complexa a lumii inconjuratoare si
semnificatia diferitelor senzatii.
Functiile motorii. Emisferele cerebrale controleaza intreaga activitate motorie
somatica, voluntara si involuntara.Principalele structuri implicate in acest control sunt cortexul
motor si nucleii bazali
7
Reflexul conditionat este un raspuns,, invatat’’ pe care centrii nervosi il dau unui
stimul initial indiferent(fara importanta biologica).
La aparitia unui semnal absolut(cu importanta biologica)animalul de experienta
raspunde printr-un reflex neconditionat. La un semnal indiferent animalul nu da nici un
raspuns sau are o reactie de orientare.
TRUNCHIUL CEREBRAL
Este format din trei etape: bulb(maduva prelungita), puntea lui Voroliv si
mezencefalul. In trunchiul cerebral isi are originea zece din cele doisprezece perechi de nervi
cranieni. Buabul puntea si mezencefalul sunt sediul unor reflexe sematice si vegetative:
salivator, de deglutitie, de voma, tuse, stranut, masticator, cardioacceleratoi, cardioinhibitatori,
de clipire, de acomodare, fotomotor si lacrimal.
8
Cerebelul ocupa fosa posterioara a craniului, fiind separat de emisferele cerebrale
prin cortul cerebelului, excrescenta a durei mater cerebrale. Este situat inapoia bulbului si a
puntii, cu care delimiteaza cavitatea ventriculului IV. Are forma unui fluture, prezentand o
portiune mediana,vermisul si doua portiuni laterale,voluminoase , numite emisfere cerebrare.
Cerebelul este legat de bulb, punte si mezencefal prin pedunculii cerebrali inferiori, mijlocii si
superiori. Acesti pedunculi contin fibre aferente si eferente; cei mijlocii contin numai fibre
aferete.
Suprafata cerebelului este brazdata de santuri paralele cu diferite adancimi. Unele
sunt numeroase si superficiale, delimitand lamelele cerebrale, altele mai adanci, care
delimiteaza lobulii cerebelului, iar altele foarte adanci in numar doua, care delimiteaza lobii
cerebelului. Lobi sunt: anterior(neocerebel), posterior (paleocerebel) si floculo
madular(arhicerebel).
La exterior, se afla un strat de substanta cenusie, care formeaza scoarta cerebelului.
Scoarta cerebeloasa inconjoara alba centrala, care trimite prelungiri in interior, dand, in
ansamblu, aspectul unei coroane de arbore,de unde si numele,,arborele vietii’’ .In interiorul
masei de substanta alba se gasesc zone de substanta cenusie, care formeaza nucleii cerebelului.
Extirparea cerebelului produce astemie(scaderea fortei voluntare),astazie (tulburari ale
ortostatismului) si atonie(diminuarea tonusului muscular).
Dupa cateva luni tulburarile se diminueaza pein compensare corticala.
MADUVA
SPINARII
9
Coarnele anterioare ale substantei
cenusii sunt motorii, cele posterioare sunt senzitive iar cele laterale au functii vegetative.
Substanta alba este formata din cai motorii descendente si cai senzitive ascendente.
SNC este acoperit de membrane cu rol trofic si de protectie numite meninge (spinale, la
nivelul maduvei spinarii si cerebrale la nivelul encefalului). Cele trei foite meningeiene sunt:
din dura mater- o structura fibroasa rezistenta si separata de peretii canalului vertebral prin
spatiul epidural; arahnoida are o structura conjunctiva si este separata de piamater printrun
spatiu care contine lichidul cefalorahidian (LCR); piamater este o membrana conjunctiva
vasculara cu rol nutritiv , inveleste maduva la care adera patrunzand in santuri si fisuri, in
grosimea ei se gasesc vase arteriale.
Maduva are doua functii: reflexa si de conducere. Functia reflexa este indeplinita de
catre neuronii somatici si vegetativi. Principalele reflexe spinare somatice sunt reflexele
miotatice si nociceptive dar si reflexul de mers.
Reflexele miotatice constau in contractia brusca a unui muschi caraspuns in
intinderea tendonului sau. Reflexul se pune in evidenta lovind cu un ciocan de cauciuc
tendonul muschiului.In mod curent aceste reflexe se cerceteaza la nivelul tendonului lui Ahile
(reflexul ahilian) si la tendonul de insertie a muschiului cvadriceps pe gamba (reflexul
rotulian).
Reflexele miotatice sunt monosinaptice. Receptorii sunt reprezentati de proprio
receptorii musculari – fusurile neuro musculare. Calea aferenta este asigurata de primul neuron
senzitiv proprioceptiv din ganglionul spinal si de prelungirile acestuia. Prelungire denritica
lunga merge la periferiesi se termina la nivelul receptorului. Prelungirea axonala scurta
pratunde in maduva prin radacinile posterioare si se bifurca. O ramnificatie face sinapsa cu
neuronul motor di coarnele anterioare de aceeasi parte inchizand arcul reflex miotatic iar o alta
ramnificatie face sinapsa cu al doilea neuron proprioceptiv din coarnele posterioare de unde
pldeaca fasciculele sinocerebeloase.
Centrul reflexului miotatic este chiar sinapsa dintre neuonul senzitiv si cel motor.
Calea eferenta este axonul motor iar efectorul, fibra musculara striata. Reflexele miotatice au
rol in mentinerea tonusului muscular si a pozitiei corpului.
Reflexele nociceptive constau in retragerea unui membru ca raspuns la stimularea
dureroasa a acestuia. Acestea sunt reflexe de aparare. Receptorii sunt localizati in piele si sunt
mai ales terminati in nervoase libere. Caile aferente sunt prelungiri( dendritele) ale neuronilor
10
din ganglionul spinal. Centrii sunt polisinaptici formati din neuroni senzitivi de ordinul al
doilea , neuroni de asociatie si neuroni motori. Calea eferenta este reprezentata de axonii
neuronilor motori iar efectorul este muschiul flexor care retrage mana sau piciorul din fata
agentului cauzator al durerii.
Reflexele polisinaptice prezinta proprietetea de a iradia la nivelul SNC antrenand un
nunar crescut de neuroni la elaborarea raspunsului. Studiul legilor care guverneaza fenomenul
de iradiere a fost facut de Pfluger.
Reflexele spinale vegetative. In maduva spinarii se inchid reflexele de reglare a
vasomotricitatii(reflexe vasoconstrictoare si vasodilatatoare),
sudorale, pupilodilatatoare,cardioacceleratoare, de mictiune, de defecatie si sexuale.
Functia de conducere a maduvei spinarii este asigurata de caile ascendente si
descendente prezentate anterior , dar si de cai scurte , de asociatie.
11
numeroase prelungiri dendritice si un axon .(scoarta cerebrala ,cerebeloasa ,coarnele anterioare
din maduva spinarii .)
Dupa functie , neuronii pot fi ;receptori ,care ,prin dendritele lor ,receptioneaza
stimulii din mediul exterior sau din interiorul organismului (somatosenzitivi si
viscerosenzitivi ),motori,ai caror axoni sunt in legatura cu organele efectoare (somatomotori
sau visceromotori ),intercalari (de asociatie )care fac legatura dintre neuronii senzitivi si motori
.
Neuronul este format din corpul celular (pericarionul) si una sau mai multe prelungiri
care sunt de doua tipuri ;dendritele- prelungiri celulipete (majoritatea neuronilor au mai multe
dendrite )si axonul care, functional este celulifug ,prelungire unica a neuronului
Corpul neuronului este format din neurilena (membrana plasmatica ) ,neuro- plasma
(citoplasma) si nucleu
Neurilema celulei nervoase este subtire ,delimiteaza neuronul si are o structura
lipoproteica
Neuroplasma contine organite celulare comune (mitocondrii, ribozomi, reticul
endoplasmatic ,cuexceptia centrozomului deoarece ne ronul nu se divide ),incluziuni
pigmentare si organite specifice ;corpii nissl din corpul celular si de la baza dendritelor , cu rol
in metabolism ul neuronal si neurofibrilele care se gasesc atat in neuroplasma cat si in
prelungiri avand rol mecanic ,de sustinere si in conducerea impulsului nervos .
Nucleul
Celulele nervoase motorii senzitive si de asociatie au un nucleu unic ,cu 1-2
nucleoli .celulele vegetative centrale sau periferice prezinta deseori un nucleu excentric ,aceste
celule pot avea nuclei dubli sau multipli .
Dendritele ,in portiunea lor initiala sunt mai groase ,apoi se subtiaza .in ele se gasesc
neurofibrile .acestea receptioneaza impulsul nervos si il conduc spre corpul neuronului
Axonul este o prelungire unica ,lunga (uneori de 1m) si mai groasa . este format dintr-o
citoplasma specializata numita axoplasma in care se gasesc mitocondrii ,vezicule ale
reticulului endoplasmatic sineurofibrile.membrana care acopera axoplasma se numeste
axolema si are un rol important in propagarea impulsului nervos .de-a lungul traseului sau
,axonul emite colaterale perpendiculare pe directia sa iar in portiunea terminala se ramifica
12
;ultimele ramificatii –butonii terminali – contin mici vezicule pline cu mediatori chimici care
inlesnesc transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapseilor .butonul mai contine
neurofibrile si mitocondrii.
In jurul axonului se deosebesc in functie de localizare –snp sau snc –si de diametrul
axonului ,urmatoarele structuri;
Nevroglia
La mamiferele superioare , numarul nevrogliilor depaseste de 10 ori numarul neuronilor.
Forma sidimensiunile corpului celular pot fi diferite iar PRELUNGIRILE ,VARIABILE CA
NUMAR . SE DESCRIU MAI MULTE TIPURI DE NEVROGLII ;CELULA SCHWAUN,
ASTROCITUL ,OLIGODENDROGLIA, MICROGLIA CELULELE EPENDIMARE SI
CELULELE SATELITE .NEVROGLIILE SUNT CELULE CARE SE DIVID INTENS
(SUNT SINGURELE ELEMENTE ALE TESUTULUI NERVOS CARE DAU NASTERE
TUMORILOR DIN SNC ), NU CONTIN NEUROFIBRILE SI NICI CORPI NISSL . AU
ROL DE SUPORT PENTRU NEURONI , DE PROTECTIE , TROFIC ,ROL FAGOCITAR
(MICROGLIA ),IN SINTEZA TECII DE MIELINA SI IN SINTEZA DE ARN SI A ALTOR
SUBSTANTE PE CARE LE CEDEAZA NEURONUL .
Celula nervoasa are proprietatile de excitabilitate si conductibilitate, adica pote genera
un potential de actiune care se propaga si este condus .
Conducerea impulsului nervos
Aparitia unui potential de actiune intro zona a membranei neuronale determina aparitia
unui nou potential de actiune in zona vecina .asadar ,aparitia unui potential de actiune intrun
anumit punct al membranei axonale este consecinta depolarizarii produse de un potential de
actiune anterior . aceasta explica de ce toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui
axon sunt consecinta primului potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv .
Conducerea la nivelul axonilor mielinici
In acest caz ,potentialul de actiune poate sa apara in orice zona a membranei . proprietatile
electrice ale membranei permit depolarizarea regiunilor adacente iar potentialul de actiune este
condus intro singura directie opusa ,unde s-a produs potentialul de actiune anterior ,membrana
este in stare refractara absoluta .de fapt termenul de conducere este impropriu deoarece orice
13
nou potential de actiune este un eveniment complet nou , care se repeta ,se regenereaza de-a
lungul axonului.
Conducerea la nivelul axonilor mielinizati
Datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei potentialul de actiune apare la nivelul
nodurilor ronvier si sare de la un nod la altul intrun tip de conducere numita saltatorie . acest
tip de conducere permite viteze mult mai mari (100m/s fata de 10m/s in fibrele amielinice ).
Aceasta explica aparitia mai rapida a unor reflexe decat altele .
Sinapsa este conexiunea functionala intre un neuron si o alta celula .in snc ,a doua celula
este tot un neuron dar in snp ea poate fi o celula efectoare ,musculara sau secretorie ,.desi
similara cu cea neuroneuronala, sinapsa neuromusculara senumeste placa motorie sau
jonctiune neuromusculara .la nivelulsinapselor ,transmiterea se face intrun singur sens .
Sinapsele neuroneuronale pot fi axosomatice sau axodendritice ,axoaxonice sau
dendrodendritice
Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea sinapsele pot fi
chimice sau electrice
Oboseala transmiterii sinaptice
Stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii este urmata de descarcari foarte
nimeroase ale neuronului post sinaptic ,pentru ca ,in urmatorele milisecunde ,numarul acestora
sa scada accentuat . in acest caz ,avem de-a face cu un mecanism de protectie impotriva
suprastimularii care se realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator chimic de la nivelul
terminatiei presinaptice .
Unele medicamente cresc excitabilitatea sinapselor (cofeina) ,altele o scad (unele
anestezice).
Reflexul
Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul reflex .reflexul
reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone receptoare. Termenul
de reflex a fost introdus de catre matematicianul si filozoful francez rene descartes
(15961650).raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor.
Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex alcatuit din 5 componente anatomice
:receptorul ,calea aferenta ,centrii nrevosi ,calea eferenta si efectorul
14
Receptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potentiali
gradate proportional cu intesitatea stimulului. Majoritatea receptorilor sunt celule epitoriale,
diferentiale si specializate in celule senzoriale(gustative, auditive, vestibulare). Alti receptori
din organism sunt corpusculii senzitivi-mici organe pluricelulare alcatuite din celule, fibre
conjunctive si terminatii nervoase dendritice. Uneori rolul de receptor il indeplinesc chiar
terminatiile butonate ale dendritelor. La nivelul receptorului are loc transformarea energiei
stimulului in impuls nervos. In functie de provenienta stimulului se deosebesc:
• Exteroreceptori- primesc stimulii din afara organismului
• Interoreceptori-primesc stimulii din interiorulorganismului
• Proprioreceptori- primesc stimuliide la muschi ,tendoane , articulatii si informeaza
despre pozitia corpului si permit controlul miscarii ,in functie de tipul de energie pe
care o prelucreaza
• Chemoreceptori- stimulati chimici :muguri gustativi ,epiteliul olfactiv, corpii
carotidieni si aortici,nociceptoriisunt considerati ca facand parte din aceasta categorie
deoarece sunt stimulati de substante chimice eliberate de celulele distruse
• Fotoreceptori-sunt stimulati de lumina :celule cu conuri si bastonase
• Termoreceptori-raspund la variatiile de temperatura :terminatii nervoase libere
• Mecanoreceptori- stimulati de deformarea membranei celulare:receptori pentru tact
,vibratii si presiune .
15
Sistemul nervos periferic
Ststemul nervos periferic(snp) contine prelungirile neuronilor care constituie nervii pe
traiectul carora se pot gasi si ganglioni (aglomerari de corpi neuronali situati in afara
snc;cei senzitivi sunt asezati pe radacina posterioara a nervilor spinali si pe traiectul
unor nervi cranieni si sunt alcatuiti din neuroni senzitivi;cei vegetativi se afla de o parte
si de alta a coloanei vertebrale in apropiere de viscere sau in peretele acestora si sunt
alcatuiti din neuroni vegetativi). Prelungirile axonilor sunt :axonul (prin care influxul
nervos pleaca de la celula )si dendritele (prin care influxul vine la celula) .
Corpii neuronali formeaza substanta cenusie a sistemului nervos iar prelungirile
acestora formeaza substanta alba
Nervii periferici sunt fascicule de nervi individuali care sunt fie senzitivi ,fie motori sau
micsti . din nervii periferici fac parte nervii cranieni in numar de 12 perechi nervii rahidieni .
Nervii cranieni transmit mesaje de la si catre muschii care-i prmit persoanei miscarea si
activitatile zilnice . afectarea nervilor cranieni produce urmatoarele dereglari:
Nervul I - olfactiv(senzorial):anosmie,hiposmie,parosmie.
Nervul II - optic(senzorial):amauroza,ingustarea campului vizual
,acromatoxie,hemeralopie,nictalopie .
Nervul III - oculomotor(motor):ptoza palpebrala superioara , strabism, diplopie , midriaza .
Nervul IV - trohlear(motor):diplopie prin paralizia muschiului oblicul mare .
Nervul V - trigemen- cel mai mare nerv cranian :are o componenta motorie care inerveaza
muschii temporali si maxilara si o componenta sen zitiva care inerveaza corneea , fata ,capul
si membranele mucoase. Lezarea acestui nerv produce :nevralgie faciala ,anastazia mucoasei
bucale ,trismus(inclestarea maxilarului ), paralizia muschilor masticatori .
Nervul VI - oculomotor-extern (motor): diplopie , strabism intern.
Nervul VII - facial(motor):paralizia fetei , fata asimetrica , imposibilitatea incretirii fruntii si a
inchiderii ochiului , comisura bucala coborata , tulburari de gust , scaderea secretiei lacrimale
si salivare .
Narevul VIII - acustico-vestibular (format din nervi auditivi si vestibulari din punte ):srditate ,
nigstagmus si tulburari de echilibru .
Nervul IX -glosofaringian (mixt):tulburari de gust , paralizia muschilor faringelui cu dificultate
de deglutitie.
16
Nervul X -vag (mixt,motor senzitiv , secretor pentru toate organele interne
toracoabdominale):tulburari de ritm cardiac tulburari respiratorii , deglutitie , digestive ,fonatie
intestinale.
Nervul XI –spinal (accesor;motor):tilburari de fonatie , paralizia laringelui si valului palatin ,
paralizia maschilor trapez , si sternocleidomastoidian.
Nervul XII - hipoglos(motor):hemiparalizia si hemiatrofia limbii , tulburari in articulatia
cuvintelor , tulburari in masticatie si inghitire.
Din trunchiul cerebral se desprind nervii cranieni:
• III+IV – din mezencenfal
• V+VI+VII+VIII- din punte
• IX+X+XI+XII – din bulb
Trunchiul cerebral este format din bulb+punte+pedunculii cerebrali.
17
Sistemul nervos vegetativ sau autonom coordoneaza activitatea organelor interne:
bataile inimii, presiunea sanguina, distributia sangelui, recventa miscarilor respiratorii,
secretia, etc – prin reglarea functiilor cardiovasculare, respiratorii si endocrine.
Simpaticul si parasimpaticul exercita
asupra fiecarui organ actiuni antagoniste: unul stimuleaza, celalat inhiba. Astfel, influxul
simpatic creste activitatea cardiaca intimp ce influxul parasimpatic o diminua. Dimpotriva,
influxul parasimpatic creste activitatea digestiva in timp ce influxul simpatic o inhiba.
Excitatia simpatica mareste catabolismul in timp ce parasimpaticul creste anabolismul.
Prin aceste actiuni antagoniste, se favorizeaza mentinerea homeostaziei.
18
este precedata de o altereare progresiva a starii de constienta), frecvent se constata existenta
unui deficit motor (hemiplegie a membrelor drepte sau stangi, hemiplegie facio-brahiala
dreapta sau stanga);
anamneza descopera antecedente cardiovasculare (HTA, infarct miocardic sechelar, cardiopatie
ischemica, arteroscleroza).
ETIOLOGIE
In etiologia AVC intervin trei categorii de factori:
A. Factori de risc
a) Varsta – 40-45 de ani – AVC hemoragic peste 60-65 de ani – AVC
ischemic
b) Sexul
AVC are o incidenta aproximativ egala la cele doua sexe, totusi hemoragia cerebrala, ca si
infarctul cerebral, apar mai des la barbati.
c) Factorul nervos
Starile de incordare psihica si emotionala au o neta actiune nefavorabila asupra organismului in
ansamblu. Ele induc descarcari repetate si masive de catecolamine cu efecte hiperglicemiante,
hipertensive si eterogene; cauzeaza o serie de disfunctii pe p,lan metabolic. De obicei factorul
nervos actioneaza cu alti factori de risc: cofeina, alcool, nicotina, toxice.
Cofeina – in consumul excesiv de cafea poate fi considerata un factor de risc; tutunul
reprezinta un factor nociv prin faptul ca nicotina are un efect vasoconstrictor si tahicardizant;
alcoolul reprezinta un factor de risc prin urmatoarele mecanisme>: creste grasimile circulante
in sange, intensifica unel tulburari de coagulare sanguina, mareste concentratia de acid uric in
sange, creste secretia de catecolamine si insulina.
B. Factori determinanti
a) HTA – fiind un factor care modifica structura peretelui
b) vascualar, avand rol major in provocarea hemoragiei cerebrale. Impreuna cu
HTA intervin si factorii de risc care favorizeaza aparitia accidentelor
vasculocerebrale cum ar fi: diverse cardiopatii, arteroscleroza, arteriiopatii de
cauze variate, toxice, boli sanguine, etc. Oricat de crescuta ar fi HTA niciodata
nu rupe un vas sanatos, adica cu o structura normala. Este necesar ca vasul sa
fie modificat structural ca sa fie rupt.
19
c) Arteroscleroza cerebrala este frecventa si importanta in etiologia hemoragiei
cerebrale. Ea este implicata in producerea structurii vasculare, cauzatoare de
revarsate hemoragice ale creierului. Poate sta la originea unor anevrisme la
nivel cerebral.
C. Factori declasanti
- traume psiho-afective, starile de incordare, starile conflictuale, starile de tensiune
emotionala, oboseala fizica., excesele alimentare si/sau alcoolice, insolatia, variatiile bruste
de temperatura si de presiune, prezenta unor dureri viscerale.
CLASIFICARE
AVC ischemic (infarct cerebral) apare la o persoana de varsta inaintata, instalarea
comei este acuta, rapida, dar nu brutala; sunt posibile varsaturi; este posibila incontinenta
sfincteriala; respiratia este normala sau modificata; este prezenta HTA, hTA sau TA normala;
pulsul devine aritmic (fibrilatie arteriala); tegumentel devin palide, cianotice; temperatura
corpului este rar modificata; aparitia edemului cerebral este progresiva; se instaleaza
hemiplagia membrelor drepte sau stangi, hemiplegie facio-brahiala drepta sau stanga; redoarea
cefrei este absenta; tonusul muscular este scazut; LCR este limpede.
AVC hemoragic apare la o persoana de varsta medie; isntalarea comei este supraacuta,
brutala; varsaturlie sunt frecvente; incontinenta sfincteriana este frecventa; respiratia este
profund alterata; apare HTA, tahicardie; tegumentele sunt rosiatice, facies vultuos; se
instaleaza hipertermia; aparitia edemului cerebral este rapida; apare paralizia membrelor,
deficitul motor, uneori tatraplegie; de obicei redoarea cefei este prezenta, tonusul muscular este
crescut; LCR este hemoragic.
Encefalopatia hipertensiva – aceasta suferinta a creierului datorita cresterii TA
sistemice se caracterizeaza prin abolirea starii de constienta (coma) precedata de: cefalee,
tulburari vizuale (cecitate), vertij, varsaturi si este insotita posibil de convulsii, deficit motor
discret, LCR sanguinolent.
Formele de coma sunt:
Gradul I – coma usoara sau superficiala: starea de constienta nu este complet pierduta;
circulatia si respiratia sunt normale.
Gradul II – coma profunda sau stadiul II: pierderea completa a cunostintei; pacientul nu
mai reactioneaza la nici un fel de excitanti; reflexele sunt abolite; functiile vietii vegetative
(respiratia si circulatia) sunt pastrate.
20
Gradul III – coma carus sau stadiul III: apar tulburari vegetative (respiratorii si
circulatorii); pacientul prezinta midriaza, colaps, hipotermie.
Gradul IV – coma depasita sau ireversibila: pacientul este tinut in viata prin respiratie
mecanica (asistata).
21
stanga) si afazia; obstructia totala se manifesta prin hemiplegie facio-brahio-crurala +
somnolenta si/sau stare comatoasa + devierea globilor oculari spre partea opusa paraliziei
+ hemianospie (bolnavul nu percepe campul vizual de partea paralizata) + tulburari de
sensibilitate la nivelul segmentelor paralizate + tulburari vegetative mai mult sau mai
putin grave in raport de edemul cerebral (importanta acestuia). Daca bolnavul afre globii
oculari orientati spre o parte si paralizia membrelor de partea opusa, leziunea este
localizata in emisfera cerebrala de partea spre care sunt indreptati globii oculari (bolnavul
priveste spre leziune).
b) In teritoriul VB
1. La nivelul arterei bazilare, ischemia poate produce: tulburari de constienta (coma) +
tetraplegie + tulburari respiratorii + paralizii de nervi cranieni. In formele grave evolutia
este rapida spre deces. In formele de supravietuire sechele sunt severe. Daca obstructia
arterei bazilare este incompleta se observa somnolenta sau coma superficiala variabila in
timp + mutism akinetic + paralizii de nervi oculomotori + tulburari de vedere +
nigstagmus + tulburari vegetative.
2. In ischemia bulbului rahidian se pot observa paralizia nervilor IX, X, XI, XII: tulburari de
deglutitie, de fonatie, de troficitate a limbii, de sensibilitate a vaslului palatin,
amigdalelor, faringelui + deficit motor la nivelul membrelor sau un sindrom piramidal cu
ROT vii si semnul Babinski pozitiv + tulburari de sensibilitate la nivelul membrelor +
nigstagmus + vertij si tulburari de echilibru + dispnee.
In ischemia puntii se pot observa paralizia nervilor VI. VII, VIII: paralizia miscarii
globilor oculari, paralizie faciala, surditate sau hipoacuzie + tulburari respiratorii,
tulburari ale starii de constienta. Daca bolnavul are globii oculari indreptati spre
membrele paralizate, lezarea este in trunchiul cerebral, bolnavul isi priveste membrele
paralizate.
In ischemia mezencefalului se pot observa paralizia de nervi oculomotori III, IV + peticit
motor al membrelor de partea opusa globului ocular paralizat + tulburari de sensibilitate
+ semne de siferinta cerebeloasa, modificari de tonus muscular, miscari involuntare.
3. Obstructia arterelor cerebrale posterioare si a ramurilor sale se manifesta in raport cu
localizarea leziuniii prin tulburari de vedere, cerebeloase, miscari involuntare. Un loc
aparte il ocupa sindromul talamic manifestat prin dureri deosebit de intensse +
22
hipoestezie + iluzii de miscare, toate acestea la nivelul membrelor de partea opusa
talamusului afectat + hemianopsie + dezorientare + tulburari psihice + somnolenta sau
alterearea ritmului somn-veghe.
Accidentul vascular hemoragic
I. Hemoragia subarahnoidiana
Etiologia acestei afectiuni este reprezentata aproape in totalitate de ruperea unei
malformatii vasculare (anevrism, angiom). Mai poate sa apara ca o complicatie in evolutia
HTA, ASC, luesului, TBC-ului, endocarditei lente, a bolilor de colagen, tumori si metastaze
cerebrale, in boli de sange (anemii, leucemii, purpura trombocitopenica), in boli hepatice si
renale, insolatii, administrarea necontrolata de anticogulante.
Semnele clinice se grupeaza intr-un trepied caracteristic: cefalee + semne de iritatie
meningeene + LCR hemoragic
Debutul poate fi supraacut: bolnavul este comatos de la inceput + crize de rigiditate
decerebrata + tulburari vegetative mari, evolutia fiind rapida spre deces.
In forma cu debut acut bolnavul acuza cefalee si treptat starea de constienta se altereaza
asociindu-se semne de HIC (varsaturi, tulburari vegetative, paralizii de nervi VI + redoare de
ceafa).
Semnele de iritatie meningeene sunt: redoare de ceafa, dureri in rahis cu probe de
elongatie pozitive, atitudine in cocos de pusca, fotofobie, impunandu-se evident diagnosticul
diferential cu meningita unde este prezent tabloul infectios.
In evolutia unei hemoragii subarahnoidiene apar tulburari respiratorii, tulburari de ritm si
frecventa cardiaca, variatii ale TA. Tendinta spre colaps si aparitia edemului pulmonar sunt
semne de gravitate extrema.
De asemeni apar tulburari sfincteriene si oliguria. Praclinic pe langa prezenta sangelui in
LCR, evidwentiatra in punctia rahidiana, un riol deosebit il are explorarea CT – descopera
locul de unde a pornit sangerarea si prezenta sangelui in spatiile lichidiene.
II. Hemoragia cerebrala
HTA si ateromatoza constituie cauzele prinicipale care stau la baza producerii acestei
mari drame a creierului.
23
Hemoragia cerebrala difuza: bolnavul deobicei obez si cu HTA de varsta relativ tanara
(40-45 ani) poate prezenta unele semne care anticipeaza producerea hemoragiei manifestate
prin cefalee, varssaturi, ameteal cateva zile.
Daca hemoragia este masiva, fulgeratoare, bolnavul intra in coma de la inceput, cu
tulburari mari vegetative (respiratie stertoroasa + reactie febrila + incotintenta sfincteriana +
tahicardie cu extrasistole + transpiratii abundente + cresterea TA, fata este cianozata,
congestionata, crizele de rigiditate decerebrata completeaza tabloul clinic extrem de grav iar
decesul survine la 1-2 zile.
Forma acuta se manifesta prin alterarea starii de constienta, bolnavul prezinta crize de
epilepsie si tulburari vegetative cu modificari respiratorii, hipertermie, incontinenta
sfincteriana.
In hemoragiile de mica intensitate starea de constienta a bolnavului este pastrata, clinic
se manifesta prin cefalee, varsaturi, vertij, tulburari de vorbire, somnolenta, obnubilare, crize
de epilepsie, deficit motor la nivelul unor segmente.
Formele clinice
• Hemoragia ventriculara (prezenta sangelui in ventriculii cerebrali) se manifesta violent
cu coma profunda, tulburari vegetative mari, crize de rigidate decerebrata, redoare de
ceafa, varsaturi.
• Hemoragia de emisfera cerebrala.
Pot exista prodroame manifestate prin hemicranie localizarea durerii orientand spre locul de
producere a hemoragiei. In faza acuta, bolnavul are starea de constienta altereta, varsa,
tulburarile vegetative sunt prezente, gravitatea ascestor manifestari fiind in raport cu gradul
de dezvoltare al edemului cerebral ce insoteste hemoragia. Se poate observa in aceasta forma
o suferinta neurologica de tipil deficitului motor pentru membrele de partea opusafocarului
hemoragic dar cu semnul Babinski pozitiv bilateral.
• Hemoragia de trunchi cerebral (bulb, punte, pedunculi).
Mai frecvent se localizaeza la nivelul puntii Varolio. Simptomatologia in acest caz este
manifestata prin starea comatoasa prin tetraplegie + crize de luciditate decerebrata + tulburari
vegetative si caracteristic se remarca aspectul globilor aculari si ai pupilelor: mioza
24
punctiforma bilaterala sau devierea glonilor aculari in sensuri opuse sau coborarea brusca a
globilor oculari cu revenirea lenta respectabila.
Hemoragia bulbara este insotita de grave tulburari respiratorii, coma si stop cardiac iar in
hemoragia pedunculara, laturi de tulburarea starii de constienta, se observa paralizii ale
nervilor oculomotori, modificari ale tonusului muscular, tulburari de coordonare.
• Hemoragia cerebeloasa se manifesta prin tulburari de echilibru – bolnavul nu poate
pastra ortostatismul, avand tendinta de cadere pe spate; tulburari de coordonare a
miscarilor, hipotonie mjusculara si tulburari vegetative.la acestea se adauga varsaturi,
vertij, paralizii de nervi cranieni (VI, VII), sindrom bilateral, tulburari cardiace si
respiratorii.
I. Circulatia sangelui prin teritoriul anterior carotidian este urmatoarea: artera carotida
comuna dreapta si stanga, artera carotida externa si interna dreapta si stanga. Artera
carotida externa dreapta si stanga vascularizeaza regiunea cervicala superioara si fata.
Artera carotida dreapta si stanga patrunde in interiorul craniului si se ramifica in artera
oftalmica, artera cerebrala anterioara, artera cerebrala mijlocie (sylviana), artera
comunicanta posterioara. Partea de encefal vascularizata prin teritoriul carotidian este
reprezentata de:
- globii oculari - lobii frontali
- lobii parietali
- fata externa a lobilor temporali
II. Circulatia sangelui prin teritoriul posterior VB este urmatoarea: artera subclavie
(dreapta/stanga), artera vertebrala (dreapta/ stanga). Cele doua artere vertebrale dreapta
si stanga strabat coloana vertebrala in sens ascendent si patrund in craniu prin gaura
occipitala, unde se unsesc intre ele si formeaza artera bazilara. Artera bazilara (unica,
25
nepereche), se afla in dreptul trunchiului cerebral si da ramuri colaterale pentru
ascularizatia acestuia (ramurile circumferintei bulbare, pontine, mezencefalice).
Ramurile terminale ale erterei bazilare sunt arterel cerebrale posterioare (drepta/stanga).
Partea din encefal vascularizata prin teritoriul posterior VB este reprezentata de:
a) Trunchiul cerebral: bulb, punte, mezencefal.
Din trunchiul cerebral se desprind nervii cranieni dupa cum urmeaza: perechile III si IV –
mezencefal, perechile V, VI, VII, VIII – punte, perechile IX, X, XI, XII – bulb. b) Fata
interna a lobului temporal
c) Lobul occipital
d) Cerebelul
e) Structurile nervoase specifice: talamusul, hipocampul, aria hipotalamica posterioara,
zona subtalamica.
Intre cele doua teritorii vasculare, carotidian si VB, exista un sistem de anastomoze care
permite trecerea sangelui dintr-un teritoriu in altul. De asemenea intre cele doua emisfere
exista un sistem de comunicare vasculara care permite trecerea sangelui dintr-o pasrte in
cealalata in ambele sensuri. Vasele de sange ale fetei si scalpului comunica printr-o reeta vasta
cu vasele de sange din interiorul craniului.
Toate aceste legaturi vasculare devin extrem de importante in cazul producerii unui
accident ischemic, intr-un anumit teritoriu, deoarece aprovizioneaza cu sange, prin sistemul de
anastomoze, contribuind la restrangerea, la limitarea zonei afectate de ischemie.
Asistenta are datoria de a favoriza respiratia prin desfacerea la gat, eliberarea cailor
respiratorii superioare, eventual indepartarea protezei mobile, masurarea TA, observarea
respiratiei; pozitionarea corecta a bolnavului; creaza conditii optime de spitalizare
(microclimat, pat dotat cu tot auxiliarul necesar, sursa de oxigen, crearea unei obscuritati);
evalueaza capacitatea bolnavului de a se mobiliza, asezarea membrelor acestuia in pozitie
functionala, mobilizarea pasiva, mobilizarea activa daca starea lui permite; incurajeaza
26
bolnavuls a se mobilizeze singur in pat cat poate si daca poate; ajuta bolnavul in deplasare si il
invata cum sa foloseasca anumite mijloace pentru deplasare (fotoliu rulant, cadru metalic,
baston).
De asemeni asistenta evalueaza: capacitatea bolnavului de a vorbi, citi, scrie; capacitatea de
deglutitie; observa integritatea mucoaselor.
Asistenta are rol in pregatirea fizica si psihica a bolnavului atunci cand acesta este supus
unor investigatii radiologice, examinari radioactive cu radioizotopi, examinari electrice, unor
punctii lombare, occipitale, examenlului fundului de ochi, recoltarii produselor pentru
examene de laborator; serveste medicul cu materialul necesar; respecta si asigur regulile de
asepsie.
• Biochimice
27
LCR = solutie apoasa , bogat salina , limpede ca apa de stanca .
• 0 – suboccipital
• 0 – 5 cm apa la sugari
28
MASURAREA TENSIUNII IN ARTERA CENTRALA A RETINEI
ELECTROENCEFALOGRAFIA ( E.E.G. )
-ALFA =8 12 c/ s
-TETA = 4 – 7 c/s
Pregatirea pacientului :
• se explica procedura : durata 1 ora sau mai mult ; testul nu este dureros ;
electrozii sunt atasati pe cap
29
• pacientul sta confortabil intr – un scaun sau este culcat pe pat , cu ochii
inchisi , nemiscat , pentru ca biocurentii produsi de contractile muscular
modifica rezultatul
• copiii mici sunt adormiti si apoi se face inregistrarea .
ANGIOGRAFIA CEREBRALA
Pregatirea pacientului :
Dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul punctiei cel putin 5 minute . Se
verifica frecvent locul punctiei pentu prezenta unui eventual hematom . In cazul folosirii
carotidei , se verifica eventual aparitie a dificultatii respiratiei sau a deglutitiei . Substanta
folosita poate creste presiunea intracraniana .
• Semne spontane
30
• Proba bratelor intinse (persoana examinata trebuie sa tina bratele intinse, in pozitie fixa,
timp de 2 minute, cu ochii inchisi). In cazul unei alterari functionale bratele deviaza pe
partea labirintului in hipofunctie.
• Proba Romberg (cand bolnavul sta in pozitie verticala, cu bratele lipite de corp si
picioarele apropiate, cu ochii inchisi). Exisata trei posibilitati : pozitia capului nu deviaza
(normal), deviaza in dreapta sau deviaza in stanga.
• Semne provocate
• Prora calorica (irigatia timpanului cu apa calda 40ºC si apa rece 25ºC; se urmaresc
nistagmusul si celelalte reactii vestibulare)
• Proba rotatorie (bolnavul este asezat pe un scaun rotator care se invarteste cu 10 turatii in
20 secunde, apoi se opreste brusc; se masoara durata nistagmusului, care in mod normal
este de 10-20 secunde)
• Proba electrica se face cu un curent continuu de intensitate mica. Doi electrozi inveliti in
tifon se aplica, unul pe un tragus si al doilea pe celalalt tragus. La trecerea curentului
electric, de la un pol la altul, la un individ normal se constata deviataia capului
intodeauna spre polul pozitiv.
31
APLICARE A TRATAMENTULUI
Bolnavii cu AVC sunt mobilizati la pat; ei isi pun iintrega lor nadejde in asistenta
medicala care are sarcina de a-i ingriji. In aceste cazuri asitenta creeaza conditii optime de
comfort, efectueaza igiena generala si corporala, asigura alimentarea la pat activ sau pasiv,
supravegheaza starea generala (urmareste si noteaza zilnic functiile vitale si vegetative: puls,
respiratie, TA, temperatura, diureza, scaun, tegumente, mucoase), aplica mijloacele de
prevenire a escarelor (aparitia unei escare este o nota proasta pentru asistenta), previne
complicatiile, desfasoara activitatea de educatie pentru sanatate.
Asistenta medicala asigura tramentul la pat si tot la pat executa EKG. Din tratament fac
parte lichidele administrate intravenos: manitol, solutii de glucoza hipertone, corticoizi,
solutii clorurate izotone.
Reguli de administrare a medicamentelor:
Respectarea medicamentelor prescrise
Identificarea medicamentelor prescrise
Verificarea calitatii medicamentelor, sa nu fie degradate alterate
Respectarea caii de administrare
Respectarea orarului de administrare si a ritmului prescris de medic
Respectarea dozei prescrise
Respecvtarea somnului fiziologic al pacientului
Evitarea incompatibilitatii intre medicamente
Servirea pacientului cu doza unica de medicament
Respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor
Lamurirea pacientului asupra medicamentelor prescrise
Anuntarea imdeiata a greselilor de administrare a medicamentelor
Administrarea imediata a medicamentelor deschise Prevenirea infectiilor
intraspitalicesti
32
Asistenta medicala asigura tratamentul la pat , bolnavilor . Din tratament fac parte si
lichidele administrate intravenous : manitol solutii de glucoza hipertone , corticoizii , solutii
clorurate izotone .
Medicamentele sunt substante de origine animal , vegetala sau chimice de sinteza
transformate prin operatii farmaceutice intr – o forma de administrare ( tablet , drajeuri ,
capsule , solutii ) , folosite pentru prevenirea sau ameliorarea sau vindecarea bolilor .
Medicamentele sunt destinate uzului extern sau intern . Ele se administreaza pe diferite
cai cum ar fi :
Cai directe :
33
• DOZA MAXIMA este cantitatea cea mai mare suportata de organism fara
aparitia unor fenomene toxice
• DOZA TOXICA este cantitatea care provoaca o reactie periculoasa pentru
organism
• DOZA LETALA este cantitatea care provoaca moartea .
REGULI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR
Deoarece administrarea medicamentelor presupune o mare raspundere atat pentru
medic cat si pentru asistenta medicala si , pentru a evita erorile care pot fi fatale se vor
respecta urmatoarele reguli :
• RESPECTAREA MEDICAMENTELOR PRESCRISE – nu se inlocuieste un
medicament cu altul cu effect asemanator fara aprobarea medicului
• IDENTIFICAREA MEDICAMENTULUI PRESCRIS – pin verificarea etichetei
inainte de administrare sau a medicamentului insusi ( asistenta medicala trebuie
sa – l recunoasca dupa ambalaj , forma de prezentare , consistent , culoare ,
miros )
• VERIFICAREA CALITATII MEDICAMENTELOR – sa nu fie alterate ,
degradate . Medicamentele isi schimba culoarea sau aspectul ( decolorare ,
tulburare ,precipitare , sedimentare , lichefiere
• RESPECTAREA CAII DE ADMINISTRARE –este obligatorie ; nerespectarea
caii de administrare poate duce la accidente grave
• RESPECTAREA ORARULUI DE ADMINISTRARE , A RITMULUI
PRESCRIS DE MEDIC – este obligatoriu ,deoarece unele substante se
descompun sau se elimina din organism intr un anumit timp. Medicamentele la
care doza terapeutica este apropiata de cea toxica, dar nu se respecta orarul se
pot transforma in otravuri prin cumularea dozelor . Deasemenea nerespectarea
orarului poate duce la anularea efectelui therapeutic iar in cazul antibioticelor ,
chimioterapeuticelor se produce rezistenta organismului fata de germeni .
Orarul de administrare este in functie si de alimentarea pacientului deoarece
unele pentru a avea effect therapeutic se administreaza inainte de masa
( pansamentele gastrice ) ,altele in timpul alimantatiei ( fermenti digestive ) iar
altele numai dupa masa ( antiemetice ) .Nu se respecta orarul de administrare
34
cand apar schimbari in starea generala a pacientului sau manifestari de
intolerant . Acestea se aduc de urgent la cunostinta medicului
• RESPECTAREA DOZEI PRESCRISE
• RESPECTAREA SOMNULUI FIZIOLOGIC AL PACIENTULUI - orarul de
administrare va fi stability astfel incat sa nu fie necesara trezirea
pacientului , cu exceptia antibioticelor , chimioterapeuticelor al caror ritm
impune trezirea .
• EVITAREA INCOMPATIBILITATI –unele prin asociere devin ineficace sau
daunatoare. Asistenta medicala va cere sfatul medicului inainte de asocierea
medicamentelor pe care urmeaza sa le administreze .
• SERVIREA PACIENTULUI CU DOZA UNICA DE MEDICAMENT –va fi
administrate personal de catre asistenta medicala si luata in prezenta ei .
• RESPECTAREA SUCCESIUNII IN
ADMINISTRAREA
MEDICAMENTELOR – consta in a pastra urmatoarea ordine :
• Tablet
• Capsule
• Solutii
• Picaturi
• Injectii
• ovule vaginale
• supozitoare
• LAMURIREA PACIENTULUI ASUPRA MEDICATIEI PRESCRISE in
cazul in care efectul medicamentului ar putea nelinisti pacientul . Asistenta
medicala trebuie sa cunoasca astfel pe langa indicatii si cintraindicatii ,
incompatibilitatile si efectele secundare ale medicamentului respective .
35
medicului pentru a se putea intervene si pentru a preitampina complicatiile
care ar putea fi fatale pacientului .
36
Alte complicatii sunt: apilepsia, tulburari psihice, paralizii sechelare de nervi cranieni,
tulburari vegetative trenante. Hemoragia cerebrala reprezinta una dintre cele mai grave
suferinte a creierului, grefata de o mortalitate crescuta iar pentru supravietuitori - de sechele
neurologice importante (paralizii, tulburari pshice).
37
24 ore . Multe AVC –uri pot fi prevenite prin contolul factorilor de risc si prin tratarea
altor conditii medicale care pot duce la aparitia unui AVC .Daca la pacientul respective
s – a spus ca are o ridigizare / ingrosare a arterelor ( ateroscleroza ) , poate fi nevoie sa
ia o aspirina / zi si / sau medicamente care sa scada colesterolul . Administrarea unei
tablet de aspirina zilnic poate reduce riscul de aparitie a unui AVC la o persoana
care a mai avut déjà un AVC ischemic . Daca se aude un sunet ca un fosnet la
ascultarea fluxului sanguine din vasele sanguine mari de la nivelul gatului ( arterele
carotid ) , se recomanda continuarea examinarii , de obicei cu efectuare unei ecografii
carotidiene . Poate fi folositore administrarea de aspirina sau o interventie chirurgicala
pentru redeschiderea arterei carotid blocate . La unele persoane cu un risc crecut de
accident vascular cerebral poate fi necesara inserarea unui stent ( un tub de metal ) in
interiorul arterei carotid cu scopul cresterii fluxului de sange in zonele blocate de placa
de aterom . Acest lucru il face un chirurg de chirurgie vasculara .
38
1.8.NORME DE SECURITATE A MUNCII
IN DOMENIUL SANITAR
Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu aplicabilitate
nationala si cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in
conditii de securitate. La locurile de munca in care se desfasoara activitati in domeniul sanitar,
vor fi repartizate numai persoane care au fost instruite din punct de vedere al securitatii muncii.
Astfel persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire la:
• Riscurile la care sunt expusi: contractarea unor boli;
• Partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate (butelii de oxigen, aparatura
electrica in cazul resuscitarii cardio-respiratorie, etc);
• Dispozitive de protectie existente in serviciul radiologic (ecrabe de protectie, manusi,
sorturi);
• Mijloace de protectie si autoprotectie pentru a evita contaminarea cu produse de excretie
(urina, materii fecale, sputa, lichid de ascita, etc);
• Modul de interventie in az de avarii sau accidente;
• Semnificatia marcajelor si inscriptiilor diverselor ambalaje (recipiente de stical, cutii,
flacoane, etc) pentru pastrarea diferitelor substante, materii si materiale utilizate in
procesele de munca, conform standardelo;
• Semnificatia tablitelor avertizoare cu semnul de pericol, de iradiere, etc;
• Purtarea echipamentului de protectie care este alcatuit din halat alb, calota, papuci ce pot
fi usor decontaminati.
Vestiarele echipamentului individual de protectie vor fi separate de cele pentru
imbracamintea persoanelor din exterior.
Echipamentul de protectie se utilizeaza numai in incinta spitalului, acesta va fi schimbat cu
hainele persoanle la schimbarea din tura, dupa o spalare si aseptizare a mainilor.
Tehnica spalarii mainilor ar trebui sa dureze 15-30 secunde.
Pe mainile ude aplicam 3-5 ml sapun lichid sau un antiseptic care este special si se freaca
mainile 5 secunde pentru fiecare dintre cei sase pasi aratati mai jos. Pot fi folositi pe mana
curata 3 ml alcool sau gel.
39
Cei sase pasi ai spalarii mainilor:
1) Mainile – pe fetele palmare
2) Mainile – pe fetele dorsale
3) Palmele – interdigital
4) Degetele – cu palma opusa
5) Policele – cu palama opusa 6) Unghiile prin rotatie pe palma opusa Cand ar
trebui spalate mainile:
- de lucru privind examinarea, investigarea si aplicarae tratamentelor Ori de cate ori mainile
sunt murdare;
- Inainte de contactul direct cu pacientul;
- Inainte de baie;
- Dupa contactul cu sangele sau cu produsele de excretie;
- Dupa indepartarea manusilor;
- Inainte si dupa parasirea saloanelorl;
- Inainte de manuirea hranei;
- Inaintea de procedurile aseptice: ingrijire unie rani, injectii, punctii, etc; - Inainte de
contactul cu orice pacient.
• Se interzice efectuarea oricarei interventii cu mainile umede la echipamentele tehnice
electrice si se interzice descompletarea echipamentului electroizolant;
• In sectiile de anestezie, terapie intensiva si bloc operator, unde se lucreaza si cu gaze
narcotice, inflamabile, se interzice purtarea imbracamintii din fibre sintetice sau lana;
• Se interzice ca in timpul desfasurarii unei tehnici medicale sa se manance sau sa se atinga
gura sau fata cu mainile;
• Se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destrinate bolnavilor;
• Depozitarea reziduurilor menajere se va face separat de cele rezultate din activitatea
medicala;
• Se cere respectarea intocmai a procedeelor.
40
CAPITOLUL II PLANURI DE INGRIJIRE
CAZUL A
PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI R.M.
II.1.CULEGEREA DATELOR
1. Surse de date:
- Directe: pacienta
- Indirecete : dosarul medical actual, ecgipa de ingrijire, familia
2. Metode de culegere a datelor:
- Interviul
- Observatia
- Studiul documentelor medicale
- Colaborarea cu echipa de ingrijire
41
II.1.1.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI
DATE RELATIV STABILE
Nume : R
Prenume : M
Varsta : 79 ani
Sex : Feminin
Religie : Ortodoxa
Nationjalitatea: Romana
Starea civila : Vaduva
Ocupatia : Pensionara
DATE VARIABILE
Domiciliul : Rural
Conditii de viata si munca : Locuieste singura intr-o casa cu trei camere si dependinte,
incalzire cu lemne, conditii relativ igienice; munceste in gspodarie si agricultura. Mod
de petrecere a timpului liber: Tricotaj, emisiuni tv.
Greutatea : 59 kg
Inaltimea: 1,58 m
Grup sanguin : B III
RH+
1.2.b.Limite senzoriale
Alergii: nu prezinta
Proteze : nu prezinta
Acuitatea vizuala si auditiva: relativ diminuata
Somn : peturbat
Mobilitate: diminuarea fortei musculare
Alimentatie : necorespunzatoare
Eliminari : inadecvate
1.2.c.Antecedente heredo-colaterale
Neaga luesul, TBC-ul in familie, infectia HIV.
1.2.d.Antecedente personale
Fiziologice :
- Menarha la 14 ani;
- Menopauza la 50 ani;
42
- Sarcini 2: nasteri 1; avort spontan 1; Patologice :
- Bolile copilariei fara a preciza care anume.
1.3.b.Istoricul bolii
1.3.c.Diagnostic la internare
AVC cardioembolic carotidian stang; hemipareza dreapta.
1.3.d.Data internarii
26.10.2012, ora 10:00
43
47
II.2. Analiza si interpretarea datelor
II.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale
Nevoia fundamentala Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Surse de dificultate Nota
A respire si a avea o Ambele hemitorace prezinta Tahicardie Alterarea muschiului 2 buna circulatie aceeasi
miscare de ridicare si HTA cardiac, a peretilor
coborare in timpul inspiratiei si arteriali, venosi;
expiratiei supraincarcarea inimii
A bea si a manca Reflex de deglutitie present Dificultate de a se alimenta si Diminuarea mobilitatii 2
Masticatie umana hidrata Hemipareza dreapta
Digestive lenta, nestingherita
A elimina Urini normo-crome Glob vezical Retentie urinara 2
Aspect normal Mictiuni absente
A se misca si a avea o TA se modifica in raport cu Dificultate de a se ridica, aseza, a Diminuarea miscarilor 2
buna postura intensitatea efortului depus merge Impotenta functional – P creste frecventa si prezenta hemiparezei
amplitudinea lui in functie de Alterarea centrului nervos intensitatea efortului depus
A dormi si a se odihni Perioade de relaxare sit imp Somn peturbat Anxietate 2 liber Ore insificiente de somn Spitalizare
A se imbraca si Vesminte adecvate climatului, Dificultate de a imbraca si Impotenta functional 2
dezbraca statului socio-cultural dezbraca Alterarea centrului nervos
Dificultate de a-si misca membrul superior
si inferior
drept
A mentine temperature Temperatura corpului in limite 1 corpului in limite fiziologice
normale Transpiratie minima
A fi curat, ingrijit, a Mucoasa nazala umeda, fose Nu se spala, nu se piaptana, Diminuarea mobilitatii pe 2
proteja tegumentele si nazale libere degaja miros dezagreabil partea dreapta mucoasele Mucoasa bucala umeda sir oz
48
49
II.2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA
Probleme actuale
Probleme potentiale
1) Alterarea respiratiei si circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin
HTA,tahicardie.
2) Retentie urinara din cauza retentiei urinare mainfestate prin paralizia musculaturii
vezicale.
3) Dificulate de a se alimenta si hidrata din cauza diminuarii mobilitatii manifestata prin
hemipareza dreapta.
4) Dificultate de a se deplasa datorita alterarii centrului nervos manifestata prin
hemipareza dreapta.
5) Dificultate de a imbraca si dezbraca din cauza hemiplegiei manifestata prin
dificultatea de a-si misca membrele, de a se incalta – descalta, de a-si descheia
nasturii.
6) Dificultate in pastrarea igienei corporale din cauza hemiparezei manifestata prin
carente de igiena.
7) Comunicare ieficienta la nivel motor din cauza alterarii centrului nervos manifestata
prin disparitia totala a functieie motorii muscular pe partea dreapta.
50
50
- Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea
sanatatii
- Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate
Sa beneficieze de tratament adecvat - Administrez tratamentul prescris de medic
- Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat
Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic - Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore
- Masez regiunile predispuse la escare, pudrez cu talc
- Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore
- Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare
- Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale, o servesc la pat cu
cele necesare
Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn - Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot
determina disconfortul si iritabilitatea
- Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate
- Facilitez contactul cu membrii familiei
Sa prezinte diminuarea parezei - Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie
- Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la fiecare
schimbare de pozitie
- Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii
unor miscari
- Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi
Sa fie ferita de complicatii - Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala,
schimbarea pozitiei, asigurareaconditiilor optime de microclimat in
salon
- Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala
Sa fie ferita de infectii iatrogene - Mentin interventiile anterioare
II.4. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II.5. EVALUARE
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE
DELEGATE
Alterarea Pacienta sa prezinte -masor TA, P, R, T si le notez in foaia de -in urma interventiilor, autonome si delegate,
51
circulatiei functii vitale in limite temperature 26.10.2012
fiziologice in termen -recoltez sange pentru VSH, uree, TA=180/100 mmHg
de aproximativ 3-4 glicemie, cholesterol, fibrinogen, AV=105/min
zile triglyceride, timp HOWEL, transaminaze
-aAdministrez medicatia prescrisa: 28.10.2012
Manitol, Piracetam, Clexan, Trombostop, TA=170/100 mmHg
ser fiziologic, Digoxin, Nitropector AV=80/min
30.10.2012
TA=120/170 mmHg
Av=80/min
Alterarea Pacienta: -asigur o pozitie fiziologica a membrelor 28.102012
mobilitatii -sa efectueze miscari pacientei cu bratele pe langa corp, dar nu Pacienta efectueaza usoare miscari active ale
legata active cu membrul lipite de corp membrelor inferior si superior drept, mai
de inferior si superior -asez membrele inferioare departe unul de reduse la cel superior.
deficitul motor drept celalalt cu colaci da vata sub calcaie 30.10.2012
manifestat -sa se deplaseze cu -mobilizez pasiv pacienta la doua ore din Pacienta se ridica in pozitie semisezand
prin: ajutor cativa pasi in decubit dorsal in decubit lateral stang si ajutata.
-incapacitatea termen de 3-4 zile, drept 31.10.2012
de apoi pana la toaleta in -solicit cooperarea pacientei la Pacienta se deplaseaza cu ajutor cativa pasi.
miscare termen de 7-8 zile -sa schimbarile de pozitie 02.11.2012
voluntata: nu prezinte escare -efectuez miscari passive ale membrelor Pacienta, ajutata se deplaseaza la toleta.
hemicorp drept prin miscari de flexie, extensie si rotire de
-limitarea trei ori pe zi cate 5 minute
amplitudinii de -invat pacienta sa-si mobilizeze mana
miscare dreapta cu ajutirul celei stangi
-lipsa
coordonarii
miscarilor -
diminuarea
fortei muscular
52
Deficit de Pacienta sa fie -antrenez pacienta in efectuarea 26.10.2012
autoingrijire capabila sa-si autoingrijirilor Pacienta a fost alimentata in perfuzie I.V.
din cauza satisfaca partial -evaluez cu pacienta ce poate sa faca 29.10.2012
deficitului nevoile de singura si ce nu poate legat de ingrijire de Pacienta foloseste mana stanga pentru a se
motor autoingrijire, de a se igiena (se spala pe fata cu mana stanga, alimenta, a se imbraca, a se spala pe fata, pa
manifestat nu-si poate face toaleta intima) maini 01.11.2012
spala, de a se
prin: -ma ingrijesc sa-I fie asigurate ingrijirile Pacienta inceatca in permanenta sa exerseze
imbraca, in decurs de
-incapacitate de igiena personala lae pacientei (izolare miscari cu mana dreapta
aproximativ 7 zile cu un paravan)
de a se spala -
incapacitate -dupa fiecare toaleta efectuez frictiuni ale
de a se spatelui, toracelui si membrelor cu alcool
imbraca mentolat si pudra de talc
-incurajez pacienta sa se alimenteze
-dificultate de a
folosind mana stanga
se alimenta -
incapacitate de
a se deplasa la
toaleta
Alterarea Pacienta: -ii explic pacientei care este cauza 26.10.2012
eliminarilor -sa prezinte retentiei, ca este o situatie remediabila -ii Pacienta suporta sonda à dèmeure
diminuarea retentiei explic necesitatea sondajului vezical 29.10.2012
urinare (instituirea sondei à dèmeure pentru o Dupa scoaterea sondei à dèmeure, episoadele
-sa redobandeasca perioada de timp) de emisie urinara sunt in limite fiziologice
emisie urinara in -efectuez sondajul medical la indicatia -pacienta cere plosca la nevoie
limite fiziologice in medicului
decurs de aproximativ -urmaresc diureza zilnica
7 zile
Somn peturbat Pacienta -favorizez odihna pacientei prin 28.10.2012
sa beneficieze suprimarea surselor care-I pot determina Pacienta are somn regenerator fara cosmaruri
de somn discomfort si iritabilitate - 29.10.2012
corespunzator identific cauza anxietatii Pacienta adoarme cu usurinta si se trezeste
cal;iitativ si cantitativ
53
in decurs de trei patru -administrez tratament mediacl odihnita
zile (diazepam- o fiola- seara 30.10.2012
-observ efectul acestuia asupra Starea de neliniste a disparut.
organismului pacientei Pacienta s-a obisnuit cu persoanele cu care
imparte salonul; s-a resemnati in fata situatiei
cu privire la starea sa de sanatate.
Incapacitatea Pacienta sa-si -determin pacienta sa-si exprime Pacienta odata cu ameliorarae starii sale de
de a se recrea recapete increderea in sentimentele, ii castig increderea si o ajut sanatate si-a recapatata buna dispozitie si
fortele proprii in sa depaseasca momentele dificile increderea in propriile forte
termen de o -aleg mijloaele de recreere in functie de
saptamana starea sa fiziologica
-administrez si supraveghez efectul
tratamentului indicat de medic
Devalorizarea Pacienta sa-si -ma ingrijesc sa cunosc sentimentele, in Pacienta a reusit sa treaca peste sentimental
recapete interesul fata interesele si capacitatile pacientei, pruin de inferioritate si de pierdere a imaginii de
de sine si de altii in dialogul pe care il port zilnic cu aceasta, sine, a acceptat justa realitate cu resemnare.
decurs de 7 zile acordandu-I atentia cuvenita
-ajut pacienta sa se adapteze la noul rol,
sa realizeze o perceptive justa a realitatii,
sa se integreze in colectiv
Deficit de Paqcienta sa capete -explorez nivelul de cunostinte al Pacienta este cooperanta, receptiva, prezinta
cunostinte cunostinte despre pacientei privind boala, modul de interes pentru acumularea de noi cunostinte
boala, regimul de manifestare, masurile preventive si despre boala, tratament, mod de recuperare,
viata pentru a preveni curative, modul de participare la prevenirea recidivelor.
un nou accident recuperare
vascular -identific manifestarile de dependent,
interactiunile lor cu alte nevoi -
stimulez dorinta de cunoastere
-motivez importanta acumularii de noi
cunostinte
54
EXAMENE PARACLINICE
EXAMENUL MOD DE RECOLTARE VALORI VALOAREA
CERUT NORMALE OBTINUTA
Leucocite p.v.-2ml sange/EDTA 4000-8000/mm 7500/mm
vacutainer cu capac
Hemiglobina mov p.v.-2ml sange/EDTA 12-15 g% 13,0 g%
vacutaner cu capac mov
Hematocrit P.v.-2 ml sange/EDTA 40-45% 41 %
Vacutainer cu capac mov
trombocite P,v.-2ml sange/EDTA 150.000- 225000/mm
Vacutainer cu capac mov 400.000/mm
VSH 0,4 citrat de Na 3,8/ 5-10mm/1h 5,2 mm/1h
Steril +1,6 ml sange
Fara staza venoasa
Vacutainer cu capac
negru
Cholesterol 5ml sange simplu 140-220 mg% 202mg%
Nehemolizat
Vacutainer cu capac
Rosu sau portocaliu 20 u.i.
T.G.O. p.v.-5 ml sange 5-17u.i.
simplu nehemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu 13 u.i.
T.G.P. p.v.-5 ml sange 4-13u.i.
simplu nahemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu 35 %
Uree p.v.-2 ml sange simplu 20-40mg%
nehemolizat ;vacutainer
cu capac rosu sau
portocaliu 47 mg%
Triglyceride p. v.-5 ml sange 50 mg%
simplunehemoliza
t vacutainer cu
capac rosu sau 180”
Timp HOWEL portocaliu 90”-150”
p.v. 4,5 ml sange /0,5ml
oxalat de sodiu
vacutainer cu capac rosu 0,8 gr%
Cretinina sau portocaliu -b=1-1,5gr%
-10 ml din prima urina -f=0,5 gr%
55
- Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea
dreapta ,semnul Babinski prezent, fara tulburari de limbaj. Pe parcursul intrnarii s-au efectuat
investigatii confirmandu-se diagnosticul de avc ischemic .,in urma tomografiei . I s-au
administrat medicamente anticoagulante , diuretice , hipotensoare . Starea generala a
pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. Este externata in
stare ameliorata , urmand tratament in ambulatoriu.
BILANTUL AUTONOMIEI:
Evaluarea functiilor vitale:
Recomandari la externare:
-regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale;
-control medical dapa o luna de la externare;
-control transaminaze;
-evitarea situatiilor ca risc (inaltime, foc, tensiune electrica);
Renuntarea la cafea, alcool, cola.
CAZUL B
PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI S.I.
II.1.CULEGEREA DATELOR
1. Surse de date:
- Directe: pacienta
- Indirecete : dosarul medical actual, echipa de ingrijire, familia
2. Metode de culegere a datelor:
- Interviul
- Observatia
- Studiul documentelor medicale
- Colaborarea cu echipa de ingrijire
56
Stare civila: casatorita
Ocupatie: casnica
Date variabile
Domiciliul: mediul rural
Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu sotul si cei doi copii ( fiica si fiul – ambii
casaroriti);ea si sotul dipun de doua camera , dotate confortabil , incalzire cu lemne, conditii
relative igienice. Munceste in gospodarie si agricultura.
Mod de petrecere a timpului liber: emisiuni TV
1.2.a.Date antropometrice
Greutate:60kg
Talie:1,60m
Grup sanguine:A II
Rh:+
1.2.b. LIMITE SENZORIALE
Alergii: nu prezinta
Proteze: nu prezinta
Acuitate vizuala si auditiva: relativ normale
Somn: linistit
Mobilitate: diminuata
Alimentatie: desodata, fara grasimi animale
Eliminari: in limite fiziologice
57
II.1.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA
SECTIA RADIOIMAGISTICA
DIAGNOSTIC LA TRIMITERE:AVC acut
REGIUNE EXAMINATA:craniu
REZULTAT:fara leziuni heterodense difuze sau focalizate intracerebrale; sistem
ventricular, relief cortical de aspect normal.
58
59
II.2. Analiza si interpretarea datelor
II.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale
Nevoia Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Surse de dificultate Nota fundamentala
A respire si a Mucoasa respiratory roz, umeda. Tahicardie Alterarea muschiului cardiac, a 2 avea o buna Ambele
hemitorace prezinta HTA peretilor arteriali, venosi; circulatie aceeasi miscare de ridicare si Obstructii arteriale,
coborare. supraincarcarea inimii
Tegumente calde.
A bea si a Prezinta senzatie de foame si Alimentative desodata si saraca HTA 2 manca sete. in grasimi animale.
Alterarea centrului nervos
Mucoasa bucala roz.
Reflex de deglutitie present.
Digestie normal.
A elimina Frecventa mictiunilor normale. 1
Scaun normal.
Orar ritmic.
A se misca si a Decubit dorsal Dificultate de a se mobilize, de Ameteli, deviere spre stanga, 2 avea o buna a
merge. alterarea centrilor nervosa. postura
A dormi si a se Somn generator, fara cosmaruri. 1 odihni
A se imbraca si Vesminte adecvate climatului. Dificultate de a imbraca si Oboseala, ameteli, cefalee. 2
dezbraca dezbraca
A mentine Temperatura corpului in limite 1 temperature fiziologice, piele de culoare roz. corpului
in
limite normale
A fi curat, Par scurt, unghii curate. Nu poate sa urmeze totalitatea Dificultate de a se misca. 2 ingrijit, a prescriptiilor de igiena,
sa se
62
61
II.2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA
Probleme actuale
- Alterarea respiratiei si circulatiei
- Dificultate in a se misca
- Comunicare ineficienta
- Dificultate de a se imbraca si dezbraca
- Discomfort
- Anxietate
- Risc de accidente(caderi, loviri)
- Deficit de cunostinte
Probleme potentiale
Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli - Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte
pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand
- Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata, la ore regulate si
prezentate atragator
- Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea sanatatii
- Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate
Sa beneficieze de tratament adecvat - Administrez tratamentul prescris de medic
Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic
- Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat
- Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore
- Masez regiunile predispuse la escare, pudrez cu talc
64
- Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore
- Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare
- Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale, o servesc la pat cu cele
necesare
Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn - Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot determina
disconfortul si iritabilitatea
- Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate
- Facilitez contactul cu membrii familiei
Sa prezinte diminuarea parezei - Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie
- Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la fiecare
schimbare de pozitie
- Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii unor miscari
- Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi
Sa fie ferita de complicatii - Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala,
schimbarea pozitiei, asigurareaconditiilor optime de microclimat in salon
- Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala
Sa fie ferita de infectii iatrogene - Mentin ionterventiile anterioare
65
II.4. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE
II.5.EVALUARE
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE EVALUARE
Alterarea Pacienta sa -masor TA, P, R, T si le notez in foaia de temperatura 28.10.2012 circulatiei prezinte valori ale
-recoltez sange pentru hematocrit , hemoglobin a, TA=200/80mmHg
Ta in limite glicemie , timp de protombina AV=88/min
fiziologice in 3 -administrez medicatia prescrisa: vasodilatatoare , 30.10.2012
zile. hipotensoare , diuretice. TA=170/90mmHg
31.10.2012
TA=160/70mmHg
Dificultate de Pacienta sa se -redau increderea pacientei ca starea de pierdere a -in pima zi pacienta este servita cu plosca la pat a se misca
poata deplasa echilibrului , este trecatoare -a doua zi merge sprijinita
-caderi, loviri, singura in decurs Insotesc pacienta la baie -a treia zi merge cu ajutorul unui cadru raniri de 3 zile -identific
capacitatea si limitele fizice ale pacientei
Alimentatie Pacienta sa fie -constientizez bolnava de importanta si necesitatea -pacienta se conformeaza si respecta regimul in deficit
alimentata conform respectarii regimului alimentar alimentar
nevoilor -dupa pranz ii recomand ore de odihna deoarece in Zilnic mesele au fast echilibrate nutritional cu o organismului si
aceasta perioada procesul de digestie blocheaza cantitate de alimente necesare nevoilor sale bolii energia organismului prin
angajarea unei mari energetic
cantitati de sange la nivelul organelor abdominal
Comunicare Pacienta: -cercetez posibilitatile de comunicare ale pacientei 28.10.2012-pacienta este receptive si dornica de ineficienta -sa
foloseasca -formulez intrebari simple la care sa –mi raspunda comunicare
mijloacele de prin da sau nu, apoi, propozitii simple 30.10.2012-pacienta articuleaza multe cuvinte , cu
comunicare putina greutate in articularea lor adecvate starii sale 31.10.2012
pe durata -idem spitalizarii
Pacienta: -ii accord timp sufficient pantru a se imbraca si 28.10.2012
Dificultate de -sa fie capabila a desbraca -pacienta se ibraca stand pe fotoliu, ajutata in a se imbraca , se imbraca si -ii recomand daca ameteste
sa se imrace sezand efectuarea tehnicii
de a se desbraca , a se pe fotoliu; sa foloseasca haine largi usor de 31.10.2012 incalta si incalta si descalta imbracat
si incaltaminte fara sireturi Pacienta se imbraca singura , fara a sta in fotoliu descalta in aproximativ 3 .
zile
66
Risc de Pacienta: -asigur conditii optime de microclimate in salon Pacienta a fost ferita si protejata impotriva complicatii -sa prezinte -asigur
conditii optime pentru a evita pericolele complicatiilor pe toata durata spitalizarii
tegumente integre de accidentare
pe tot parcursul spitalizarii
Dificultate de Pacienta sa isi -formulez intrbari simple la care sa poata raspunda 28.10 2012 Pacienta raspunde prin das au nu a comunica
poata exprima afirmativ sau negative prin da sau nu si apoi propozitii 30.10.2012 Pacienta silabiseste cuvinte
nevoile utilizand simple 31.10.2012 Pacienta formuleaza propozitii simple comunicarea
verbal in termen de aproximativ
3-4
zile
Deficit de Paqcienta sa capete -explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind Pacienta este cooperanta, receptiva, prezinta interes cunostinte
cunostinte despre boala, modul de manifestare, masurile preventive si pentru acumularea de noi cunostinte despre boala, boala, regimul de curative,
modul de participare la recuperare tratament, mod de recuperare, prevenirea recidivelor. viata pentru a -identific manifestarile de dependent,
interactiunile preveni un nou lor cu alte nevoi
accident vascular -stimulez dorinta de cunoastere
-motivez importanta acumularii de noi cunostinte
67
EXAMENE PARACLINICE
68
II.6. Externarea pacientei
Data externarii: 18.10.2012
Starea la externare: sub tratament evolutia a fost favorabila
- Pacienta cu antecedente de HTA, neoplasm col neoperat, prezinta in ziua precedent cefalee
ametelii devieri spre stanga urmata de pierderea cunostintei. Este dusa la spitalul Valeni de
unde a doua zi este trimisa la SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI sectia
neurologie. La prezentare probe de pareza membre, ROT deflexie bilateral coordonare
normal, Romberg pozitiv, cu deviere spre stanga, plaja linguala. Examenul CT reactive a fost
normal. Sub tratament evolutia a fost favorabila
BILANTUL AUTONOMIEI:
Evaluarea functiilor vitale:
Recomandari la externare:
-regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale;
-control medical dupa o luna de la externare;
-control transaminaze;
-evitarea situatiilor ca risc (inaltime, foc, tensiune electrica);
Renuntarea la cafea, alcool, cola.
CAZUL C
PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.V.
II.1.CULEGEREA DATELOR
Surse de date:
- Directe: pacienta
- Indirecete : dosarul medical actual, echipa de ingrijire, familia
Metode de culegere a datelor:
- Interviul
- Observatia
- Studiul documentelor medicale
- Colaborarea cu echipa de ingrijire
69
Prenume: V
Varsta: 74 ani
Sex: femin
Religie ortodoxa
Nationalitate: romana
Stare civila: vaduva
Ocupatie: pensionara
Date variabile
Domiciliul: mediul rural
Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu fiul ( casarorit);int-o casa cu patru camera si
dependinte, incalzire cu lemne, conditii relative igienice. Munceste in gospodarie si
agricultura.
Mod de petrecere a timpului liber: , lecturarea unei carti, emisiuni TV
Greutate:60kg
Talie:1,60m
Grup sanguine:A II
Rh:+
70
-bolile copilariei fara sa poata preciza care anume;
SECTIA RADIOIMAGISTICA
DIAGNOSTIC LA TRIMITERE:AVC hemoragic
REGIUNE EXAMINATA:craniu
REZULTAT: plaja hiperdensa hematica situate capsule renticular de partea dreapta cu fin
edem perifocal. Plaja hipodensa situate occipito parietal dreapta cu topogafie pasagitata.
Sistem ventricular usor asimetric situate pe linia mediana
71
II.2. Analiza si interpretarea datelor
II.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale
Nevoia Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Surse de dificultate Nota fundamentala
A respire si a Mucoasa respiratory roz, umeda. Fibrilatie latriala Tulburare de ritm generate de 2
avea o buna Ambele hemitorace prezinta HTA impulsuri ectopice atriale foarte
circulatie aceeasi miscare de ridicare si rapide
coborare. 400-500/min
Tegumente calde.
A bea si a Prezinta senzatie de foame si Disfagie Dezechilibru neurologic: 2
manca sete. Consum redus de lichide
Mucoasa bucala roz.
.
A elimina Urini normocrome Incontinent urinala Afectiune neurologica 2
Miros specific
A se misca si a Decubit dorsal cu o perna subtire Dificultate de a se mobilize, Alterarea centrilor nervosi 2 avea o
buna de a merge. postura
A dormi si a se Timp liber, relaxare.. Disconfort senzatie de Hemiplegie, edem cerebral 2
odihni neplacere fizica si psihica
A se imbraca si Vesminte adecvate climatului. Dificultate de a imbraca si Diminuarea motricitatii 2 dezbraca
dezbraca membrelor superioare:
A mentine Stare afrebrila 1 temperature corpului in limite normale
A fi curat, Mucoasa bucala umeda sir oz, Par murder si gras in Paralizia hemicorpului stang 2
ingrijit, a gingi aderente dintilor. dezordine Incontinent urinara
proteja Degaja miros dezagreabil
tegumentele si Alterarea integritati mucoasele tegumentelor
74
A evita Temperature ambianta inre 18,3- . 1
pericolele 25 C
Fara poluare microbiana
A comunica Auzul, vazul permit comunicarea 1
cu lumea exterioara
Nu prezinta turburari de limbaj
A actiona Posibilitatea de a actiona 1
conform conform propriilor dorinte sau
propriilor credinte
convingeri si
valori, de a
practicda religia
A fi preocupat in Dorinta de a se insanatosi. Tristete. Lipsa de control a fincterului 2
vederea Sentiment de inferioritate si urinar
realizarii depierdere a imaginii de sine. Hemiplegie:
73
II.2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA
Probleme actuale
- Alterarea circulatiei
- Alterarea mobilitatii
- Alimentative inadecvata
- Eliminare inadecvata
- Dificultate de a se imbraca si dezbraca
- Discomfort
- Incapacitatea de asi efectua singura toaleta
- Perturbarea stimei de sine
- Anxietate
- Deficit de cunostinte
Probleme potentiale
76
II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
II.3.1. OBIECTIVE GENERALE II.3.2. INTERVENTII ZILNICE
STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI
Pacienta: - Asigur conditii de ingrjire relative la peturbarea motrica a bolnavei,
Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate microclimate
satisface autonom (a manca, bea, misca, avea o buna postura, a-si mentine tegumentele curate si integre)
- Asigur un climat ambiant (temperature optima, lenjerie curate, salon
aerisit)
- Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea complicatiilor
muscular si articulare
- Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa
examinare
- Administrez medicatia recomandata
Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice - Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de
functionare
- Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica, o conving de necesitatea
efectuarii ei si ii solicit cooperarea
- Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile vitale:
liniste, tem,peratura optima, umiditate corespunzatoare
Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli - Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat
inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand
- Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata, la ore
regulate si prezentate atragator
- Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea
sanatatii
- Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate
76
Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic - Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore
- Masez regiunile predispuse la escare, pudrez cu talc
- Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore
- Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare
- Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale, o servesc la pat cu
cele necesare
Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn - Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot
determina disconfortul si iritabilitatea
- Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate
- Facilitez contactul cu membrii familiei
Sa prezinte minimalizarea parezei - Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie
- Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la fiecare
schimbare de pozitie
- Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii
unor miscari
- Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi
Sa fie ferita de complicatii - Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala,
schimbarea pozitiei, asigurareaconditiilor optime de microclimat in
salon
- Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala
Sa fie ferita de infectii iatrogene - Mentin ionterventiile anterioare
77
termen de aproxim fibrinogen, timp HOWEL. 26.10.2012
ativ 3-4 zile. -administrez medicatia prescrisa. TA=170/100mmHg
AV=80/min
27.10.2012
TA=150/70mmHg
AV=76/min
Alterarea Pacienta : Asigur o pozitie fiziologica a membrelor pacientei cu 27.10.2012
mobilitatii fizice - sa bratele pe langa corp dar nu lipite de corp. A inceput sa miste membrul stang
legata de deficitul efectueze Asez membrele inferioare departe unul de celalat cu nferior.
motor manifestata miscari active colaci de vata sub calcaie. 30/10/2012
prin: - cu Solicit cooperarea pacientei la schimbara pozitiei. Deficitul motor ameliorat semnificativ la
incapacitatea de membrulinferior In decubit lateral sprijin spatele pacientei cu patura nivelul membrul superior stang; pacienta
miscare(hemicorp si superior rulata sau cu o perna, bratul deasupra in semiflexie pe se ridica in pozitie semisezand.
stang); stang; abdomen iar celalalt pe langa corp. 4/11/2012
- lipsa - sa se Efectuez masajul spatelui si membrelor la fiecare Pacienta (ajutata) se deplaseaza la toaleta.
coordonarii deplaseze cativa schimbare de pozitie.
miscarilor; pasi cu ajutor in Invat pacienta sa-si mobilizeze mana stanga cu ajutorul
- diminuarea termen de aprox mainii drepte.
fortei de miscare 7-8 zile apoi
pana la toaleta
in decurs de
aprox 10 zile.
Deficit de Pacienta sa fie Particip la efectuarea toaletei respectand urmatoarea 24/10/2012
autoingrijire din capabila sa-si succesiune: se incepe cu fata, gatul si urechile, apoi Pacienta a fot alimentata pasiv.
cauza deficitului satisfaca partial bratele si mainile, partea anterioara a toracelui, 28/10/2012
motor manifestat nevoile de abdomen, fata anterioara a coapselor, se intoarce Pacienta este alimentata acti la pat in
prin incapacitatea autoingrijire in pacienta in decubit lateral si se spala spatele, fesele si decubit lateral stang.
de a se spala, de a decurs de aprox o fata posterioara a coapselor, din nou in decubit dorsal 29/10/2012
se imbraca, de a saptamana. se spala gambele si picioarele, organelle genitale Pacienta incearca in permanenta sa
78
se alimenta, de a externe. execute miscari cu mana si piciorul
se deplasa la Ingrijirea parului, toaleta cavitatii bucale. stang,.
toaleta. Dupa spalarea intregului corp se frictioneaza cu alcool
mentolat indeosebi regiunile expuse la escare.
Ajut pacienta in alimentative – alimentare pasiva.
Incontinenta Pacienta: II explic pacientei care este cauza incontinentei si ca 25.10.2012-Pacienta suporta sonda.
urinara legata de - sa este o situatie remediabila. 27.10.2012-Dupa scoaterea sondei
perturbarea prezinte II explic necesitatea sondajului vezical. episoadele de incontinent sunt mai rare.
sfincteriana(lipsa diminuarea Efectuez sondajul medical la indicatia medicului in Pacienta respecta programul stabilit.
controlului episoadelor de conditii de asepsie atat a pacientei si instrumentelor
nervos) incontinent; cat si a mainilor asistentei medicale.
Dupa scoaterea sondei stabilesc cu pacienta un
manifestata prin - sa
program de eliminare din 2 in 2 ore cu cresteri
emisie involuntara redobandeasca
progressive a intervalelor.
de urina. partial Urmaresc diureza zilnica.
continenta
urinara in
decurs de 7-10
zile.
Risc de alterare a Pacienta: Evaluez in permanenta capacitatea de deglutitie 26.10.2012
nutritiei prin -sa-si mentina starea Incerc administrarea orala de lichide (lapte , ceai ), -pacienta nu prezinta semen de
deficit legat de de nutritive prezenta alimente semisolide (piureuri , legume pasate ), prin deshidratare.
tulburarile de , sa fie alimentata si administrarea de cantitati mici la interval mici de 27.10.2012
deglutitie hidratata timp. Pacienta bea din cana cu cioc si cu paiul.
corespunzator Manifest rabdare in alimentarea pacientei Se pot administra pe cale orala alimente
cantitativ si calitativ Institui la indicatia madicului perfuzii zilnice , lichide in cantitate de 1500 ml pe zi si
pe toata durata supraveghez perfuzia instituita, ii explic pacientei ca semisolide.
spitalizarii este necesara avand in vedere aportul alimentar mic pe 28/10/2012
cale orala. Pacienta este hidratata corespunzator.
De perseverat.
Perturbarea Pacienta Explic pacientei ca foarte mult conteaza vointa ei de a 30/10/2012
stimei de sine din sa-si accepte se face bine, pentru a depasi aceasta faza grea. Avand in vedere evolutia favorabila,
79
cauza hemiplegiei modificarea imaginii Sfatuiesc fiul sa nu planga in preajma ei deoarece pacienta este mai linistita, optimista,
manifestata prin corporale tranzitorie. efectul ar putea fi negative pt ea. increzatoare, incearca sa se adapteze la
neliniste, agitatie, noua situatie.
anxietate.
Perturbarea Pacienta sa Discut cu pacienta cauzele disconfortului. 30.10.2012 Pacienta nu mai prezinta
somnului din beneficieze de Aplic tehnici de ingrijire curenta necesare obtinerii discomfort fizic si psihic,, prezinta buna
cauza confort fizic si psihic starii de satisfactie. dispozitie.
disconfortului pe durata spitalizarii. Observ si notez schimbarile.
manifestat prin
stare neplacuta
fizica si psihica.
Deficit de Pacienta sa capete -explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind Pacienta este cooperanta, receptiva,
cunostinte cunostinte despre boala, modul de manifestare, masurile preventive si prezinta interes pentru acumularea de
boala, regimul de curative, modul de participare la recuperare noi cunostinte despre boala, tratament,
viata pentru a -identific manifestarile de dependent, interactiunile lor mod de recuperare, prevenirea
preveni un nou cu alte nevoi recidivelor.
accident vascular -stimulez dorinta de cunoastere
-motivez importanta acumularii de noi cunostinte
80
EXAMENE PARACLINICE
EXAMENUL MOD DE RECOLTARE VALORI VALOAREA
CERUT NORMALE OBTINUTA
Leucocite p.v.-2ml sange/EDTA 4000- 7800/ mm
vacutainer cu capac mov 8000/mm
81
Timp p.v. 4,5 ml sange / 0,5 ml oxalate de sodium 90”-150” 220”
HOWEL
vacutainer cu capac rosu sau portocaliu
BILANTUL AUTONOMIEI:
Evaluarea functiilor vitale:
Recomandari la externare:
-regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale;
-control medical dupa o luna de la externare;
-evitarea situatiilor ca risc (inaltime, foc, tensiune electrica); -
renuntarea la cafea, alcool, cola.
-control periodic la medical de familie.
CONCLUZII
82
CONCLUZII
AVC-ul este una din leziunile primitive ale creierului; cel mai adesea apare brusc ( adica
nu este precedata de o alterare progresiva a starii de constienta), frecvent se constata existenta
unui deficit motor (hemiplegie a membrelor drepte sau stangi, hemiplegie facio-brahiala
dreapta sau stanga).
Indiferent de forma : ischemic, hemoragic, encefalopatie hipertensiva, AVC este o boala
grava, cu urmarile anterior enumerate, asupra unei functionari a organismului; este o boala
chiar cauzatoare de moarte.
In timpul stagiului de practica in sectia de neurologie a SPITALUL CLINIC
COLENTINA BUCURESTI, impreuna cu echipa de ingrijire am acordat o atentie deosebita
femeilor cu AVC si am asigurat cu responsabilitate si profesionalism ingrijirile.
In lucrare am prezentat trei dintre ele :
- R.M. in varsta de 79 ani, a prezentat la internare deicit motor al membrelor de partea
dreapta; a fost diagnosticata cu AVC cardioembolic cardiogen stang, hemipareza
dreapta. Dupa 10 zile de spitalizare, in timpul carora a beneficiat de tratament si
investigatii de specialitate, starea pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la
tratamentul administrat (anticoagulante, diuretice, hipotensoare) si se externeaza cu
stare ameliorata urmand tratament ambulator.
- S.I. in varsta de 55 ani, a fost internata cu diagnosticul de AVC ischemic VB; la
internare prezenta cefalee, ameteli, deviere spre stanga, pierderea starii de constienta.
Pe parcursul spitalizarii a beneficiat de tratament si investigatii de specialitate iar
evolutia starii sale de sanatate a fost favorabila.
- P.V. in varsta de 74 ani a fost internat cu diagnosticul de AVC hemoragic, hemiplegie
stanga, HTA. Pe parcursul spitalizarii i s-a efectuat investigatii de specialitate si i-au
fost administrate medicamente antiedematoase, diuretice, hipotensoare. Starea
generala s-a imbunatatit, raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. La externare,
starea ei de sanatate este ameliorata si va urma tratament ambulator.
Atentia si speranta pacientilor erau indreptate catre medicul specialist, de a-i
insanatosi prin tratamentul medical de specialitate, catre asistenta medicala de a le
administra corect si la timp tratamentul prescris de medic si de a-i ajuta in rezolvarea
problemelor lor, altadata considerate ca fiind lucruri firesti.
83
SCHEMA DE PREZENTARE A PACIENTILOR
INGRIJITI
CAZUL A CAZUL B CAZUL C
NUME,PRENUME : R.M. NUME,PRENUME S.I.
: NUME,PRENUME : P.V.
VARSTA : 74 ani VARSTA:55 ani VARSTA:74 ani
OCUPATIA : pensionara STARE CIVILA: casatorita STAREA CIVILA: vaduva
STARE CIVILA : casatorita OCUPATIA: casnica OCUPATIA:pensionara
DOMICILIUL: rural DOMICILIUL: rural DOMICILIUL:rural
MOTIVELE INTERNARII : MOTIVELE INTERNARII : MOTIVELE INTERNARII :
85
OBIECTIVE COMUNE
CAZUL A
86
-sa efectueze miscari active cu membrul
inferior si superior drept
-sa nu prezinte escare
-sa redobandeasca emisie urinara in limite
fiziologice
-sa-si recapete interesul fata de sine si de altii.
CAZUL B
INTERVENTII AUTONOME SI hiposodat, sarac in grasimi -sa se poata deplasa singura in decurs de 3 zile
DELEGATE animale -sa fie alimentata conform nevoilor organismului si bolii
-a se evita situatiile cu risc-sa-si recapete increderea in sine
PACIENTA:P.V. ( inaltime, sofat , inot ,-sa foloseasca mijloace de comunicare adecvate starii sale de sanatate.
-mobilizez pasiv pacienta la 2 tensiune electrica ) -a se evita
ore din decubit dorsal in consumul de cafea, alcool, cola.
decubit lateral drept si stang ;
CAZUL C
solicit cooperarea pacientei la
fiecare schimbare de pozitie ;
efectuez miscari passive , prin -sa efectueze miscari active cu membrul inferior si superior stang
miscari de flexie ,extensie si -sa prezinte diminuarea episoadelor de incontinenta urinara
rotire de 3 ori/zi cate 5 -sa redobandeasca partial continenta urinara
minute ;invat pacienta sa-si -sa accepte modificarea imaginii corporale (tranzitorie
)
mobilizeze mana stanga cu
ajutorul mainii drepte
--ii explic pacientei care este
cauza incontinentei urinare si
ca este o situatie
remediabila ; ii explic
necesitatea efectuarii PROBLEME DE DEPENDENTA
sondajului vezical , pe care il
efectuez la indicatia madicului
-ii explic pacientei ca pentru a
se face bine , vointa sa PROBLEME SPECIFICE
PROBLEME COMUNE CELOR TREI PACIENTE
conteaza foarte mult , pentru a
depasi aceasta situatie grea.
RECOMANDARI LA RECOMANDARI LA EXTERNARE CAZUL A
RECOMANDARI LA
EXTERNARE PACIENTA:S.I. EXTERNARE
PACIENTA:R.M. -regim desodat , sarac in grasimi
-dificultate de a elimina PACIENTAP.V.
-somn perturbat
-control medical periodic -contol animale -vulnerabilitate fata de pericole-regim alimentar sarac
-incapacitatea de seinrecreea
-alterarea lacirculatiei
medical de specialitate 1 luna -control transaminaze
-comunicare ineficienta la nivelgrasimi
motor animale
( dreapta
) ,desodat
-alterarea
de la externare mobilitatii
-regim alimentar -contol medical de specialitate -contol medical de specialitate
-deficit de autoingrijire -control medical dupa 1 luna de la la 1 luna de la externare
-anxietate externare -control
CAZUL B medical periodic la
-carente de igiena -a se evita situatiile cu risc medicul de familie
-deficit de cunostinte -a se evita consumul de alcool , cafea , -renuntarea la cafea , alcool .
-disconfort
cola. 87 -incapacitate
cola de a se recreea
-risc de accidente ( caderi, loviri ) -comunicare ineficienta la risc.
-evitare a situatiilor cu nivel verbal
CAZUL C
INTERVENTII ZILNICE
ANEXE
88
Tratament administrat pacientei S.I.:
89
Tratament administrat pacientei R.M.:
90
PUNCTIA VENOASA
Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr – o vena prin
intermediul unui ac de punctie .
Scop terapeutic:
91
LOCUL PUNCTIEI
-venele de la plica cotului ( basilica si cefalica ), unde se formeaza un “M” venos prin
anastomozarea lor
-venele antebratului
-venele subclaviculare
-venele femurale
PREGATIREA PUNCTIEI
MATERIALE
-instrumentar si materiale sterile –ace de 25 – 30 mm, diametrul 6/10, 7/10, 10/10 mm( in
functie de scop ), seringi de capacitate ( in functie de scop ), pense, manusi chirurgicale,
tampoane
-alte materile – garou sau banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate, cilindru gradat,
fiole cu solutii madicamentoase, solutii perfuzabile, tavita renala ( materialele se vor
pregati in functie descopul punctiei )
PACIENTUL
-se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana care
executa punctia ( decubit dorsal )
-se aplica garoul la o distant de 7-8 cm deasupra locului punctiei, strangandu-l astfel
iacat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera
92
-se recomanda pacientului sa stranga pumnul, venele devenind astfel turgescente
EXECUTIA PUNCTIEI
-se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4 -5 cm sub locul punctiei, exercitand o
usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine
-se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta,
intre police si restul degetelor
-in caz de sangerare se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se
introduce in vasul coletor, garoul ramanand legat la brat
-se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a
pumnului
-se comprima local locul punctiei 1 -3 minute, bratul fiind in pozitie vertical
ACCIDENTE
93
Hematom ( prin infiltrarea sangelui in tesutul perivenos ):- se retrage acul si se
comprima locul punctiei 1- 3 minute
Strapungerea venei ( perforarea peretelui opus ) : -se retrage acul in lumenul venei
Ameteli , paloare, lipotimie : -se itrerupe punctia, pacientul se aseaza in decubit dorsal
fara perna, se anunta medicul.
ELECTROENCEFALOGRAFIA ( E.E.G. )
-ALFA =8 12 c/ s
-TETA = 4 – 7 c/s
94
Pregatirea pacientului :
-se explica procedura : durata 1 ora sau mai mult ; testul nu este dureros ; electrozii sunt
atasati pe cap
-pacientul sta confortabil intr – un scaun sau este culcat pe pat , cu ochii inchisi ,
nemiscat , pentru ca biocurentii produsi de contractile muscular modifica rezultatul -
copiii mici sunt adormiti si apoi se face inregistrarea .
Electroencefalograma
Tipuri de unde
95
Cand creierul este activ (starea de veghe) predomina undele de mica amplitudine; cand
creierul este inactiv (in timpul somnului profund) predomina undele de amplitudine mare si
frecventa mica deoarece neuronii tind sa functioneze sincron. Au fost identificate mai multe
tipuri de unde (ritmuri) cerebrale:
1. Undele alfa
Sunt oscilatii de amplitudine mica, aproximativ 50 μV si frecventa medie, 8-13 Hz
(cicli pe secunda). In mod normal, amplitudinea lor creste si descrete regulat formand
fusuri caraceristice (figura 2). Se presupune ca aceste unde reflecta
2. Undele beta
Se caracterizeaza printr-o frecventa de 13-30 Hz si o amplitudine de 5-30 μV (figura
3). Spre deosebire de ritmul alfa, undele beta sunt foarte nergulate si semnifica o
desincronizare a activitatii neuronilor corticali. Undele beta reflecta activitatea
neuronilor din cortexul frontal si parietal anterior.
3. Undele teta
Sunt unde cu o frecventa de 4-8 Hz si o amplitudine maxima de 20 μV (figura 4). Desi
sunt normale la copii, prezenta lor la adultii in stare de veghe este considerata
anormala.
96
Figura 4. Unde teta
4. Undele delta
Aceste unde au cea mai mare amplitudine si o frecventa mica de maximum 4 Hz. Sunt
caracteristice fazelor de somn profund sau starilor de anestezie in care sistemul
reticulat activator ascendent este inhibat. Prezenta undelor delta la adulti, in stare de
veghe semnifica existenta unor lezuni cerebrale. Aceste unde pot sa apara in orice
derivatie, neexistand practic zone corticale de maxma incidenta.
5. Undele gamma
Au o frecveta mare in jur de 30-100 Hz (figura5). Acestea se inregistreaza pe
electroencefalograma in conditii de activitate corticala superioara, ca de exemplu:
perceptia, rezolvarea unor probleme complicate, teama, constiinta, etc.
97
In cazul crizelor de epilepsie, EEG se caracterizeaza printr-o sincronizare
puternica, la o frecventa de aproximativ 3 Hz pe secunda. Neuronii functioneaza
asadar, sincron iar caile motoare care pleaca din cortex sunt stimulate ritmic in acelasi
timp determinand puternice contractii (convulsii).
98
Figura 7. Pacient in coma, 16 ani, cu sindrom Reye.
99
Electrooculograma
100
Alte metode de investigare a creierului
MEG (magnetoencephalography)
Este cea mai noua tehnologie in materie de imagistica a creierului. Principiul metodei
il reprezinta masurarea campului magnetic emanat de creier ca urmare a activitatii cerebrale.
Este cea mai avansata tehnologie de acest tip dar si cea mai scumpa.
ANGIOGRAFIA CEREBRALA
- Arteriografia cerebral :
Pregatirea pacientului :
101
-sedare , evaluarea functiilor vitale , testarea la iod , explicarea procedurii ; durata 2 – 3
ore
Dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul punctiei cel putin 5 minute . Se
verifica frecvent locul punctiei pentu prezenta unui eventual hematom . In cazul folosirii
carotidei , se verifica eventual aparitie a dificultatii respiratiei sau a deglutitiei .
Substanta folosita poate creste presiunea intracraniana .
• Semne spontane
• Nistagmusul spontan (miscarea ritmica a globilor oculari, care poate fi orizontala, pe
verticala sau rotatorie)
• Proba bratelor intinse (persoana examinata trebuie sa tina bratele intinse, in pozitie fixa,
timp de 2 minute, cu ochii inchisi). In cazul unei alterari functionale bratele deviaza pe
partea labirintului in hipofunctie.
• Proba Romberg (cand bolnavul sta in pozitie verticala, cu bratele lipite de corp si
picioarele apropiate, cu ochii inchisi). Exisata trei posibilitati : pozitia capului nu
deviaza (normal), deviaza in dreapta sau deviaza in stanga.
• Semne provocate
• Prora calorica (irigatia timpanului cu apa calda 40ºC si apa rece 25ºC; se urmaresc
nistagmusul si celelalte reactii vestibulare)
• Proba rotatorie (bolnavul este asezat pe un scaun rotator care se invarteste cu 10 turatii
in 20 secunde, apoi se opreste brusc; se masoara durata nistagmusului, care in mod
normal este de 10-20 secunde)
• Proba electrica se face cu un curent continuu de intensitate mica. Doi electrozi inveliti in
tifon se aplica, unul pe un tragus si al doilea pe celalalt tragus. La trecerea curentului
102
electric, de la un pol la altul, la un individ normal se constata deviataia capului
intodeauna spre polul pozitiv.
103
INCIDENTA PACIENTILOR CU AVC IN SECTIA DE
NEUROLOGIE A SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI PE O
PEROIADA DE 7 ZILE ( 27.10.2012 – 2.11.2012 )
ARGUMENT :
a) Am ales aceasta tema deoarece sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul
inconjurator ; controleaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor.
b) Nu putem supravietui fara un sistem nervos functional.
c) AVC – ul este o suferinta grava a SNC care duce la modificari cerebrale, pierderea
motilitatii unei parti din corp asociata sau nu cu tulburari de echilibru. Alaturi de
104
tulburarile de motilitate apar si alte tulburari : de sensibilitate, sfincteriene, trofice,
senzoriale, de comunicare.
SCOP :
Culegerea datelor ( varsta, sex, nationalitate, stare civila, domeniul de activitate, bolile
insotitoare, antecedente heredo-colaterale, domiciliul) motivele internarii, stabilirea formelor
de AVC.
RESURSE UMANE :
METODA :
- Studiul documentelor –
Documentul este un obiect, un text ce ofera o informatie; mai poate reprezenta un act oficial
cu ajutorul caruia poate fi probat un fapt, un drept, o obligatie. Documentele pot fi : scrise,
statistice, iconografice, foto, fonice, verbale. Dintre documentele scrise face parte foaia de
observatie a pacientului.
Este o metoda importanta atunci cand pacientul nu poate coopera din diferite motive, in
cazul de fata din motive de lezare a SNC : afazie, dizartrie.
REZULTATE :
Varsta :
Sex :
6 femei, 6 barbati
Nationalitate :
Romana : 12 pacienti
Stare civila :
105
Casatoriti : 8 pacienti : 3 femei, 5 barbati
DOMENIUL DE ACTIVITATE :
Contabilitate : 1 pacient
Pensionari : 3 pacienti
BOLI INSOTITOARE :
HTA : 2 pacienti
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE :
MOTIVELE INTERNARII :
106
• tulburari respiratorii, tulburari de ritm si frecventa cardiaca, tuburari sfincteriene : 1
pacient.
FACTORI DETERMINANTI :
DISCUTII :
CONCLUZI :
107
3. AVC hemoragic – hemoragie subarahnoidiana se datoreaza sangelui care invadeaza
spatiul subarahnoidian care in mod normal contine LCR si circulatia acestui amestec pe
caile anatomice de curgere a LCR pana la nivel spinal, evolutia fiind rapida spre deces.
AVC hemoragic – hemoragie cerebrala are drept cauza HTA si ateromatoza; reprezinta una
din cele mai grave suferinte ale creierului grefata de o mortalitate crescuta, iar pentru
supravietuitori, de sechele neurologice importante : paralizii, tulburari psihice.
BIBLIOGAFIE
108