Sunteți pe pagina 1din 73

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU

ACCIDENT VASCULAR ISCHEMIC

Cuprins
Argument
Capitolul 1. Anatomia si fiziologia sistemului nervos
Capitolul 2. Date generale despre boala
2.1. Definitie
2.2. Etiologie
2.3. Clasificare
2.4. Evaluarea simptomelor
2.5. Forme clinice
2.6. Evolutie, complicatii, prognostic
2.7. Educatie pentru sanatate
2.8. Tratament
Capitolul 3. Ingrijiri generale
Capitolul 4. Studiu de cazuri
Anexe
Concluzii
Bibliografie

Argument

n mod tradiional, oamenii au definit sntatea n diferite moduri,de exemplu sntatea


nseamn practicarea cu regularitate a unui complex de exerciii i asigurarea unor mese pregtite
cu atenie pentru meninerea unei greuti normale i a unei condiii fizice bune.

Pentru meninerea unei condiii fizice bune, a unei snti fizice este important s
adoptm acele conduite ce ne confer o bunstare fizic, de exemplu: evitarea igrilor, a
consumului de alcool i o alimentaia moderat.
Punctul de vedere modern este acela c sntatea are cteva dimensiuni: emoional,
intelectual, fizic, social i spiritual, fiecare contribuind la condiia de bunstare a unei
persoane.
A.V.C continu mereu s fie o cauz frecvent a internrilor de urgen n seciile de
neurologie i este un factor foarte important n morbiditatea i mortalitatea pacientilor.
In formele recente de boala se intalnesc leziuni de tip inflamator, mai ales la nivelul
parenchimului nervos, in substanta alba, sub forma de procese infiltrative, n jurul vaselor mici
precapilare si capilare si in jurul venulelor. Placile de scleroza mai recente prezinta o infiltratie
plasmocitara.

Capitolul 1. Anatomia si fiziologia S.N.C


Generaliti
Sistemul nervos recepioneaz i transmite sub forme diferite excitaii din exteriorul i din
interiorul corpului n influxuri nervoase, le prelucreaz i le conduce n diferite pri ale
organismului, realizeaz unitatea organismului i legtur lui cu mediul nconjurtor.
- dup topografia s, se mparte n pri distincte: sistemul nervos central (encefal i mduva
spinrii) i sistemul nervos periferic;
- din punct de vedere funcional, sistemul nervos este alctuit din sistemul nervos cerebrospinal
(creier + mduva spinrii) i sistemul nervos autonom sau vegetativ.
Sistemul nervos cerebrospinal se mai numete sistem de relaie a organismului cu mediul
nconjurtor.
Sistemul nervos cerebrospinal se mai numete "somatic", cuprinznd organele i elementele
nervoase prin care se realizeaz actele contiente.
Sistemul nervos cerebrospinal ine sub control cele 5 simuri: vz, auz, gust, miros, pipit. Un
doctor compar sistemul nervos cu sistemul telefonic, a crui staie central este creierul,
cablurile i firele fiind reprezentate de mduva spinrii i nervi. Creierul se subdivide i el n:
creierul mare care ocup partea superioar, frontal, mijlocie i posterioar a craniului; cerebelul
sau creierul mic ocup partea inferioar i posterioar a craniului; mduva, captul lat al irei
spinrii se afl n fa creierului mic. Creierul mare se manifest prin activiti intelectuale.
Creierul mic regleaz micarea muchilor voluntari. Mduva este o mas lung de esut nervos.
Sistemul nervos vegetativ se mai numete "autonom". El cuprinde structurile nervoase prin
care se coordoneaz activitatea organelor interne n mod incontient.
Sistemul nervos vegetativ sau al vieii interne controleaz activitatea organelor interne (nutriie,
respiraie, circulaie, excreie etc). La rndul sau este format din dou componente : simpatic
(consumator) i parasimpatic (reparator). Acest sistem are totui o autonomie relativ pentru c
este controlat de sistemul nervos central. Sistemul nervos simpatic este compus dintr-un lan
ganglionar dublu (nodule), situat n prile coloanei vertebrale, iar ganglionii sunt mprtiai n
gt, cap, torace i abdomen. Ganglionul este o mas de esut nervos, compus din celulele
nervoase. Din ganglioni ies fibre nervoase care merg n diferite organe, vase sangvine etc. n
unele puncte nervii se ntlnesc formnd plexuri. Plexul solar este situat n regiunea epigastric
(pe ambele pri ale coloanei vertebrale). Este compus din substan cerebral alb i cenuie. El
ine sub control principalele organe interne. Este centrul principal de acumulare a hranei,
emannd for i energie n corp. Pran se ia din aer, alimente i ap.

For nervoas care este manifestarea pranei (are caracter similar cu cel al curentului electric)
este for transmis de creier n corp cu ajutorul nervilor. Fr aceast for nervoas inima nu
bate, sngele nu circul, plmnii nu respir, creierul nu gndete.
Lichidul cefalo-rahidian conine produsii de catabolism ai sistemului nervos: azotai, uree, acid
uric, CO2 etc, deci ajut eliminarea produilor toxici ai metabolismului sistemului nervos
central. Exist doi mediatori chimici eliberatori n procesul de excitaie a fibrelor nervoase:
acetilcolin i adrenalin. Acetilcolin eliberat de terminaia axonului este principala substan
neurotransmitatoare la nivel sinaptic. Adrenalin este un hormon medular produs de
suprarenal, la stres vrsndu-se n snge i mimnd aciunea sistemului nervos simpatic,
activnd inima, mrind consumul de O2, eliberamd glucoz de glicogenul hepatic i acionnd c
excitator asupra substanelor reticulare de la baza creierului, cele care intensifica excitatiile care
vin de la periferie, punnd scoar n stare de hiperactivitate.
Sistemul simpatic se gsete sub form de ganglioni simpatici: cervicali, toracici, lombari,
sacral, deoparte i de alt a mduvei spinrii. i au originea n centrii medulari, dar de la ei
pleac spre organele vegetative nervii amielinici, care la capt elibereaz adrenalin (nor-) c
mediator chimic. Regleaz funciile vegetative.
Sistemul parasimpatic este format dintr-o poriune cranian, una medular i una sacral. Este
format din fibre colinergice i antagoniste sistemului simpatic.
Bolile sistemului nervos se mpart n 2 categorii:
1. Boli neurologice;
2. Boli psihice.
1.1. Neuronul
Neuronul este unitatea anatomo-funcional a Sistemului Nervos,fiind alctuit din
corpul celular i prelungirile sale.
Acestea sunt:
-axonul - prelungire de obicei unic i lung prin care influxul nervos pleac de la
celul;
-dendritele prelungiri scurte prin care influxul revine la celul.
Fibra nervoas este continuarea axonului i este constituit dintr-un fascicul de
neurofibrite, numite chidrax nvelite sau nu de o teac de mielin.

Prin intermediul fibrelor nervoase se realizeaz o legtur ntre doi neuroni, legtur
care poart denumirea de sinaps.
Circulaia influxului nervos la nivelul sinapsei se face ntr-o singur direcie, de la
cilindrax, i corpul celular.
Energia care circul de-a lungul fibrei nervoase se numete impuls nervos.
Dup sensul impulsului nervos se deosebesc un neuron aferent - care conduce impulsul
de la periferie ctre centru (calea senzitiv) i un neuron aferent care conduce influxul de la
centru la periferie (calea motorie).
Excitatiile mediului extern i excitatiile pornite de la muchi, tendoane, articulaii,
periost se transmit prin intermediul sistemului nervos al vieii de relaie. n excitatiile plecate de
la viscere se transmit pe calea sistemului nervos central vegetative.
Aceste senzaii sunt recepionate de organe specializate, numite receptori, care poi fi -extrareceptori, care culeg excitatiile pornite de la mediul extern ;
- propioreceptori care culeg informaii de la muchi, tendoane, articulaii;
- interoreceptori care culeg excitatiile viscerale.

Nervii periferici pot fi senzitivi sau senzoriali, motori i vegetativi.


Pe calea lor vin informaii de la periferia corpului, sau din organele interne care vor
merge prin intermediul neuronului senzitiv spre centru, influxul nervos transmindu-se spre
organele efectuare pe calea neuronului motor, a nervilor motori.
n general nervii periferici sunt mixti, leziunea lor provocnd tulburri chimice, motorii
i sensitive.
Din nervii periferici fac parte nervii cranieni n numr de 12 perechi i nervi rahideieni.
SNC este alctuit din encefal care este format din dou emisfere centrale.
Formaiunile de la baza craniului, triunchiului cerebral, cerebel i mduva spinrii.
1.2. Emisferele cerebrale reprezint partea cea mai dezvoltat a sistemului nervos.
Fiecare dintre ele cuprind cte patru lobi : frontal, parietal temporal i occipital.
Acetia sunt mprii prin anuri i circumvoluii.

Encefalul este format din substan cenuie i substan alb.


Substan cenuie prezint numeroase celule de diferite forme i dimensiuni, alctuind la
suprafa scoar cerebral , iar n profunzime nuclei cenuii centrali.
n scoar se regsesc 14 miliarde de celule.
Substan alb este format din fibre nervoase care realizeaz legtur ntre diferite
zone corticale (fibr de asociaie), legtur ntre cele dou emisfere (fibre comisurale corpul
calos) i legtur ntre diferite etaje ale sistemului nervos central (fibre de protecie).
Coordonnd funcionarea sistemului nervos, scoar cerebral controleaz ntreag
activitate a organismului.
Ea deine n primul rnd funcia de reprezentare i selecionare , de elaborare a ideilor
gndirea (raionamentul), denumit de Pavlov activitate nervoas superioar.
Spre deosebire de reflexele necondiionate, care sunt inascute, reflexele condiionate
sunt dobndite, aprnd n cursul existenei individului, determinate de condiii diferite i variate
ale mediului extern.
La nivelul scoarei se realizeaz integrarea superioar, cu alte cuvinte, adaptarea
organismului la schimbrile mediulu extern, inregitrate cu finee i precizie, precum i legtur
dintre pri ale organismului.
Lobul frontal corespunde circumferintei centrale ascendant, este sediul neuronului
motor central, deci mediul micrilor voluntare.
Leziunile lobului frontal se nsoesc de tulburri motorii (paralizii), tulburri n
articulaia vorbirii (disartrie sau anartrie), tulburri de comportament.
Lobul parietal este mediul cortical, analizatorului sensibilitii generale.
La acest nivel se realizeaz sintez tuturor tipurilor de sensibilitate.
Leziunile lobului parietal se vor nsoi deci, de tulurari privind aprecirea volumului i a
formei obiectului (stereagnezie), a greturilor (barestezie), privind discriminarea tactil
(aprecierea distanei dintre dou atingeri ale pielii).
Distrugerea total duce la agnezie tactil , adic la nerecunoaterea prin pipit a
obiectivului respectiv.
Lobul temporal - cuprinde sediul cortical al analizatorului auditiv.

Surditatea verbal (bolnavul aude, dar nu nelege), halucinaii auditive, tulburri de


echilibru, imposibilitatea de a nelege scrisul (cecitate verbal) incapacitatea de utilizare a
obiectlor i de efectuare a gesturilor obinuite (apraxie), uneori este pierdut nelegerea
semnificaiei cuvntului vorbit sau scris (afazie senzorial).
Lobul occipital este sediul captului cortical al analizatorului vizual.
Leziunea s duce la tulburri de orientare n spaiu, tulburri de vedere ( halucinaii
vizuale).
Formaiunile de la baza creierului sunt diencefalul i corpii striati.
Diencefalul este alctuit n principal din: talamus, staia cea mai important de releu
pentru toate fibrele sensitive, care merg dspre scoar cerebral (leziunile talamusului provocnd
grave tulburri de sensibilitate) i hipotalamus coordonatorul sistemului vegetativ i al
sistemului endocrin.
Corpii striatiformai dintr-un numr de nuclei de substan cenuie, au un rol deosebit
n realizarea micrilor autonome i a tonusului muscular, fiind segmentul cel mai important al
sistemului extrapiramidal.
Leziunile acestora duc la apariia unor tulburri ncadrate n noiunea generic de
Sindrom Extrapiramidal.
1.3. Trunchiul cerebral este situat ntre cerebel i mduva spinrii. Este format din
mezencefal, bulbul rahidian i punte.innd seama de important centrilor nervoi ( respiratori,
circulatori, de deglutitie,) a cailor i a conexiunilor de la nivelul trunchiului cerebral, leziunile
acestora produc manifestri complexe, grave i adesea mortale.
De la acest nivel pornesc cele 12 perechi de nervi cranieni care ndeplinesc importante
funcii motorii i sensitive.
n sfera muchilor nervilor cranieni i ai centrilor reflexelor vegetative , n trunchiul
cerebral se gsesc o serie de muchi nespecifici care alctuiesc formaiunea reticular care are
loc n transmiterea spre scoar cerebral a diferitelor stimulri extero i interoceptive
contribuind la edificarea strii de veghe. ( de contiina )
1.4. Cerebelul - se afl localizat deasupra trunchiului cerebral, sub lobii occipitali la
baza craniului.Este alctuit din dou emisfere laterale cu rol n coordonarea motorie i o regiune
median , care contribuie n mod deosebit la meninerea echilibului , numit Vermis
- controleaz coordonarea micrilor fine;

- echilibrul;
- tonusul muscular.
1.5. Mduva spinrii Se afl n canalul medular(nu-l ocup n ntregime), are o
lungime de 45cm i form de cilindru turtit antero-posterior. Se ntinde de la orificiul vertebrei
C1 pn la cel al vertebrei L2, unde se continu cu conul terminal ce se prelungete cu filum
terminale pn la a dou vertebr coccigian. Filum terminale mpreun cu trunchiurile nervilor
spinali lombari i sacrali, alctuiesc "coad de cal". O seciune transversal prin mduva spinrii
relev c n mijlocul ei se afl un canal numit canal central(ependimar). Organizarea intern arat
existena substanei cenuii, albe i reticulate. Substan cenuie este dispus n centru, avnd
form literei H. Bar transversal a H-ului formeaz comisur cenuie(Gray) iar prile laterale
formeaz coarnele anterioare, laterale i posterioare.
Mduva este format din corpii neuronali, celule gliale, precum i dendrite i poriuni
de axoni nemielinizati.
Comisur

cenuie

are

centru

canalul

ependimar

care

conine

lichid

cefalorahidian(LCR). Coarnele posterioare sunt subiri, alungite i ndreptate spre anurile


laterale posterioare. n ele se gsesc neuroni somatosenzitivi i neuroni intercalri(de asociaie).
Neuronii somatosenzitivi reprezint deutoneuronii(al doilea neuron) pentru
majoritatea cailor ascendente specifice. Protoneuronul (primul neuron) este situat n ganglionul
spinal.
Neuronii intercalari fac legtur ntre neuronii somatosenzitivi cu originea n
ganglionul spinal i neuronii somatomotori din cornul anterior medular.
Coarnele laterale conin neuroni viscerosenzitivi i visceromotori simpatici. Neuroni
viscerosenzitivi sunt situai n jumtatea posterioar a cornului lateral i primesc informaii de la
viscere prin rdcina posterioar a nervilor spinali.
Neuronii visceromotori se gsesc n jumtatea anterioar a cornului lateral.
Sunt neuroni preganglionari simpatici i au axoni ce prsesc mduva pe calea
rdcinilor anterioare ale nervilor spinali. Neuronii visceromotori se distribuie efectorilor
viscerali.

Substan alb se afl la periferia mduvei i este dispus sub form de cordoane. Este
alctuit din fibre nervoase n majoritate mielinizate. Zona de substan alb situat anterior i
posterior de comisur cenuie, se numete comisur alb anterioar respectiv comisur alb
posterioar.
Cordoanele de substan alb sunt grupate n :anterioare, laterale i posterioare.
Cordoanele anterioare sunt situate ntre fisur median anterioar i coarnele anterioare.
Cordoanele laterale sunt situate ntre coarnele anterioare i posterioare. Cordoanele posterioare
sunt situate ntre anul medial posterior i coarnele posterioare.
n cordoane se afl fibre nervoase ce aparin unor facicule(tracturi) ascendente(ale
sensibilitii), descendente(motorii) sau de asociaie. n cordoanele posterioare se gsesc
fascicule(tracturi) ascendente i de asociaie.
Leziunile mduvei provoac grave leziuni sensitive, motorii i vegetative.
La nivelul dintre cele dou rdcini anterioar ( motorie) i posterioar (senzitiv) - se
formeaz nervii rahidieni.
Sistemul nervos central ( encefalul i mduva spinrii ) este acoperit i protejat de cele
trei foie meningiene:
DURAMATER o membrane fibroas n contact cu osul
ARAHNOID - o foia subire care cptuete fa intern a duramaterului
PIAMATER - un esut celular bogat vascularizat care acoper esutul nervos.
1.6. Cile motorii, senzitive i a reflexelor
A ) Cile motorii
Sistemul motor cuprinde 3 elemente:
- neuronal central
- neuronal extrapiramidal
- neuronul periferic
Neuronul motor i neuronal extrapiramidal, reprezint cele dou cai motorii , care merg
de la encefal la mduva.
La nivelul acestuia, calea motorie este unic, fiind reprezentat de neuronal periferic
numit de aceea i calea motorie final comun.
Prin intermediul acestuia se transmit att impulsuri venite pe calea neuronului central
( calea piramidal) ct i cele venite pe cile extrapiramidale.

Neuronul motor central formeaz calea piramidal.


Fascicolul piramidal are somele celulare situate pe scoar circumvoluiei frontale
ascendente. Axonii lor alctuiesc calea pirmidala i se termin n coarnele anterioare ale
mduvei, unde fac sinapsa cu neuronal motor periferic , cu excepia unor fibre scurte (fascicolul
genicular) care se termin n nuclei de origine ai nervilor cranieni, la nivelul trunchiului cerebral
Cile descendente se termin n coarnele anterioare ale mduvei prin diferite fascicule.
Subo - spinal
Olivo spinal
Tecto spinal
Vestibule spinal
De reinut c scoar cerebral la nivelul lobului frontal are neuroni cu funcie
extrapiramidala.
Sistemul extrapiramidal, de origine filogenetic mai veche, joac un rol n micrile
automate i n coordonarea i reglarea tonusului muscular.
Neuronul motor periferic - este poriunea terminal a caii motorii.
Corpurile celulare se gassc n coarnele anterioare ale mduvei,iar axonii trec rdcina
anterioar n nervii periferici, terminndu-se n muchi.
Legtur ntre nerv i muchi se face la nivelul unei formaiuni de tip sinaptic, numit
PLAC MOTORIE.
Transmiterea influxului la acest nivel, se face cu ajutourul unui mediator chimic numit
Acetilocolina.
Nervul periferic primete excitaii att pe calea neuronului motor central, ct i a
neuronului extrapiramidal i al arcului reflex medular, de aceea se mai numete i calea final
comun.

B) Cile sensibilitii.
Informarea sistemului nervos asupra variaiilor mediului extern i intern se realizeaz
prin existena la periferie a unor receptori specializiti pentru toate tipurile de sensibilitate
Se disting dou forme de sensibilitate:

- elementar
- sistemic
Sensibilitatea elementar cuprinde:
- sensibilitatea superficial sau cutanata pentru pipit, cldur i durere (termic,
tactil i dureroas)
- sensibilitatea profund sau proprioreceptiva, care provine din muchi, tendoane
ligamente, oase i articulaii
- sensibilitatea visceral ( interoceptiv), sub controlul sistemului nervos vegetativ.
Cile senzitive cuprind trei neuroni:
Primul neuron se gsete pe traiectul rdcinii posterioare a nervului rahidian, n
ganglionii spinali i n ganglionii anexai nervilor cranieni.
El este o prelungire cu rol de dendrite, care alctuiete fibr senzitiv a nervului
periferic i o prelungire cu rol de axon care ptrunde n mduva.
Aceast prelungire poate fi scurt, pentru sensibilitatea superficial ( care se termin 2-3
segmente medulare mai sus) i lung pentru sensibilitatea profund contient ( care se termin
n nucleul Gool i Burdach din bulb)
Al doilea neuron transmite excitaia senzitiv pentru sensibilitatea superficial prin
fascicul spinothalamic posterior i pentru sensibiliatatea tumoalgica, iar pentru sensibilitattea
profund fibrele care pornesc din nuclei Goll i Burdach se nvecineaz n bulb, pe liania
median i se termin n talamus.
Al treilea neuron este n

poriunea cailor sensitive ntre talamus i circumvoluia

parietal.
C) Cile reflexelor:
Prin reflex se nelege un rspuns motor, vasomotor sau secretor la o excitaie.Substratul
morfologic al reflexului este arcul reflex format din minim 2 neuroni: unul senzitiv (aferent sau
receptor) i altul motor (eferent sau efector). Modificarea reflexelor are loc n dou circumstane
fundamentale: n cazul lezrii arcului reflex, precum i n cazul lezrii etajelor superioare ale
sistemului nervos (leziuni piramidale, extrapiramidale, cerebeloase, etc.)
Se recunosc mai multe tipuri de reflexe.
-Reflexele osteotendinoase

Denumirea acestor reflexe este legat de modul lor de obinere, adic de percutia
tendonului sau osului, care are drept rspuns contracia muschiului. De fapt excitantul adecvat
este ntinderea muschiului care se poate solda cu o micare (reflexul tendinos sau form fazica a
reflexului miotatic) sau cu meninerea unei anumite poziii (reflexul de postura sau form tonic
a reflexului miotatic). Calea aferent este reprezentat de primul neuron senzitiv al crui
pericarion se gsete n ganglionul rahidian. Acesta realizeaz o conexiune direct prin rdcina
posterioar la nivelul mduvei spinrii, n coarnele anterioare ale acesteia cu pericarionul
neuronului motor periferic ( spino+muscular). Calea aferent este reprezentat de axonul acestui
ultim neuron care prsete mduva prin rdcina anterioar i ajunge n cele din urm la nivelul
muschiului. Dat fiind c este un reflex monosinaptic, timpul de latent al reflexului
osteotendinos este foarte scurt.
Reflexele Cutanate
Reflexele cutanate constau n apariia unei contracii musculare, determinat de
stimularea tegumentelor ( aceast se prectica n clinic cu ajutorul acului ). Aceste refexe sunt
polisinaptice, ntre neuronul senzitiv i cel motor, interunindu-se cu neuronii intercalri. Aceast
explic latent mrit a acestor reflexe n comparaie cu cea a reflexelor osteotendinoase. Unele
din aceste reflexe au semnificaia de aprare, contracia muscular tinznd s ndeprteze
respectiv zona de stimul nociceptiv.
1.Reflexul palmo-mentonier ( Marinescu Radovici ) Stimularea tegumentelor eminenei
tenare determina contracia musculaturii mentoniere, homolateral sau eventual bilateral. n mod
normal acest reflex este absent, citndu-se totui un numr restrns de subieci normali la care el
este prezent. Existena s indic de regul o leziune bilateral a fasciculelor geniculate i se
ntlnete n sindromul pseudobulbar.
2.Reflexele

abdominale

Exciatrea

tegumentelor

abdominale

produce

contracia

musculaturii subiacente. Aceste reflexe pot lipsi la obezi i la multipare. Examinarea lor corect
se execut bolnavul fiind n decubit dorsal i cu genunchii uor flectati, stimulnd tegumentele
dinspre linia median n direcie lateral. Se examineaz pe trei nivele:
-supraombilical ( reflexul abdominal superior neuromerele T6 T8 ), stimularea se
efectueaz paralel cu rebordul costal;

-ombilical ( reflexul abdominal mijlociu neuromerele T9 T10 ) se exercit stimularea pe


o linie orizontal la nivelul ombilicului;
-subombilical ( reflexul abdominal inferior neuromerele T11 T12 ) excitaia se practic
paralel cu arcad crural.
3.Reflexul cremasterian (L1 L2 ) Stimularea tegumentelor poriunii interne a coapsei n
treimea s superioar determina ridicarea testicolului homolateral prin contracia cremasterului.
Diminuarea sau abolirea reflexelor abdominale i cremasteriene indic fie o leziune de fascicul
piramidal, fie o leziune de arc reflex spinal. n aceast ultima circumstan modificarea se refer
de obicei la o zona metameric mai restrns.
4.Reflexul cutanat plantar ( L5 S1 ) Se zgaraie tegumentele plantei n poriunea s
extern, de la clcai spre degete. Bolnavul fiind n decubit dorsal, examinatorul va execut
aceast manevr fixnd cu cealalt mna piciorul bolnavului de planul patului. n mod normal
apare flexia tuturor degetelor. Apariia extensiei halucelui ( semnul Babinski ) asociat eventual
cu rsfirarea celorlalte degete ( semnul evantaiului ) are mare valoare clinic, fiind unul dintre
semnele cardinale ale leziunii de neuron motor central.
Manevr Rossalima const n percuia fetei plantare a degetelor piciorului, urmat n caz
de pozitivitate de flexia plantar a degetelor.
Manevr Mendel Bechterew const n percuia cuboidului, urmat de acelai rspuns c
i manevr precedent. Ambele manevre sunt aspecte ale reflexului miotatic fazic
(osteotendinos) de flexie plantar a degetelor care nu poate fi ns evideniat n mod normal, ci
doar n condiiile unei hiperreflectiviti piramidale.
Manevr Hoffmann const n ciupirea brusc a falangei distale a mediusului. n leziunile
piramidale, mai precis n leziunile contingentului piramidal destinat membrului superior, apare
drept rspuns adductia policelui i flexia ultimei sale falange.
Reflexul fesier (S1) Excitarea tegumentelor regiunii fesiere cu ajutorul acului se soldeaz
cu contracia muschiului mare fesier.
Reflexul anal extern (S3) Se examineaz excitnd tegumentele cu acul n imediat
vecintate a anusului, bolnavul stand n poziie genu-pectoral. Rspunsul normal la aceast
excitaie const n contracia sfincterului anal, nsoit eventual, de contracia muchilor fesieri,
de aceeai parte. Diminuarea pn la abolire a reflexului fesier i anal extern se ntlnesc n

leziunile arcurilor reflexe respective. O eventual diminuare a acestor reflexe se poate ntlni i
n leziunile piramidale.
Reflexele Idiomusculare
Reflexele idiomusculare constau ntr-o contracie a muschiului determinat de excitarea s
direct mecanic. n clinic reflexele idiomusculare se examineaz percutnd mas muscular cu
ajutorul ciocanului de reflexe. n mod normal rspunsul const ntr-o contracie brusc, de scurt
durata, urmat de contracia brusc a muschiului.
n amiotrofiile primitive ( miopatice ) reflexele idiomusculare sunt abolite precoce, n timp
ce n amiotrofiile secundare ( leziunile de neuron motor periferic ) acestea se menin pn n
stadiiile relativ avansate ale atrofiei musculare.
n miotonia hipertrofic contracia idiomusculara este ampl, prelungit, urmat de o
decontractie lent a muschiului.
n miotonia atrofic exist grupe musculare la nivelul crora reflexele idiomusculare sunt
modificate n sens miotonic, n timp ce la nivelul altora apar modificri de tip miopatic.
Reflexul de tripl flexie ( tripl retracie )
Reflexul de tripl flexie const n apariia unei micri complexe de flexie dorsal a
piciorului pe gamba, de flexie a gambei pe coaps i de flexie a coapsei pe abdomen, la
stimularea nociceptiva a membrului inferior sau chiar a abdomenului ( stimulare sub nivelul
metameric spinal lezat ). Acest reflex sre o semnificaie net patologic, denotnd o leziune
medular grav ( practic seciune medular ), cu reapariia automatismului segmentului medular
sublezionar. El denot eliberarea acestui segment de sub controlul frenator al centrilor superioeri.
Acest reflex are semnificaia unui reflex de aprare, iar alur s complex se datorete activitii
coordonate a mai multor neuromere spinale. n cazul leziunilor brute i brutale ale mduvei,
reflexul apare doar dup trecerea unei perioade de ordinul zilelor ( perioada ocului medular ).
Examinarea acestui reflex se face prin ciupirea tegumentului sau pliului format de tegumentele i
esutul celular subcutanat, la nivelul membrelor inferioare sau printr-o flexie plantar ( extensie )
brusc a piciorului pe gamba.

Reflexul de postura ( form tonic a reflexelor miotatice )

Reflexele de postur constau n tendina muchiului de a pstra pentru foarte scurt timp
prin creterea tonusului su, poziia de scurtare imprimat de ctre examinator, prin apropierea
capetelor sale de inserie.
Reflexul de postur se examineaz n mod curent la nivelul gambierului anterior, la nivelul
musculaturii posterioare a copasei i la nivelul bicepsului brahial.
Examinatorul flecteaz antebraul pe bra, gamba pe coaps sau piciorul pe gamb, manevr
care se soldeaz cu o scurt contracie tonic a muchilor respectivi, aceast contracie diminu
sau nu apare.
Acest fenomen nu are importan clinic practic.
n schimb prezint importan clinic prelungirea marcat a duratei de contracie,
caracteristic leziunilor extrapiramidale paleostriate ( boala Parkinson i sindroamele
parkinsoniene ).

1.7. Nervii cranieni


Exist 12 perechi de nervi cranieni.
Ei conin fibre motorii, senzitive, senzoriale i vegetative. Dup natura fibrelor neuronale
se disting:
nervi motori: III, IV, XII
nervi senzoriali: I, II, VIII
nervi micsti: V, VII, IX, X, XI.
Fiecare nerv cranian are dou origini:
originea real: reprezint nucleul nervului care se gasete la nivelul calotei trunchiului
cerebral (cu exceptia nervului olfactiv i optic );

originea aparent: reprezentat de punctul de ieire al nervului la nivelul trunchiului cerebral.


I. Nervii olfactivi sunt nervi senzitivi i sunt reprezentani prin axonii celulelor senzitive din
mucoasa nazal de unde pornesc impulsurile de miros pe care le transmit spre scoar cerebral.
Nu aparin trunchiului cerebral.
II. Nervii optici sunt nervi senzitivi i i au originea n neuronii multipolari din rein i
transmit impulsul determinat de excitatiile vizuale spre scoar cerebral.
III. Nervii oculomotori sunt nervi motori i i au originea n pedunculii cerebrali punnd n
aciune o parte din muchii globilor oculari (dreptul superior, dreptul inferior, dreptul intern,
oblicul inferior) i ridic pleoap superioar.
IV. Nervii trohleari sunt nervi motori i i au originea n pedunculii cerebrali. Ei acioneaz
asupra muschiului oblic superior ai globilor oculari.
V. Nervii trigemeni sunt nervi micti i i au originea n mai muli nuclei din trunchiul cerebral
(bulb, punte, mezencefal). Ei sunt formai din trei ramuri: olfactiv, maxilar i mandibular.
Primele dou sunt senzitive i inerveaz tegumentul i musculatura fetei, iar cea de-a treia este
mixt i inerveaz muchii masticatori.
VI. Nervii abducens sunt nervi motori cu originea n punte, punnd n micare muchiul drept
extern al globilor oculari.
VII. Nervii faciali sunt nervi micti care i au originea n punte. Ei asigura inervatia
musculaturii mimicii, sensibilitatea gustativ i secreia glandelor salivare, sublingual
sisubmaxilara.
VIII. Nervii vestibulo-cohleari sunt nervi senzitivi i sunt formai din dou componente:
ramur cohleara (acustic) ce culege de la urechea intern impulsul produs de excitatiile auditive

i ramur vestibular care culege tot de la urechea intern informaii n legtur cu poziia
corpului n spaiu (echilibru). i are originea n punte.
IX. Nervii glosofaringieni sunt nervi micti i i au originea n bulb. Ei asigura sensibilitatea
gustativ, inervatia muchilor laringelui i secreia glandelor parotide.
X. Nervii vagi sunt nervi micti cu originea n bulb i au traiectul cel mai lung; au fibre
senzitive, motorii i vegetative i controleaz activitatea majoritii organelor interne (inima,
plmni, stomac etc).
XI. Nervii accesori sunt nervi motori i i au originea n bulb, i inerveaz muchii
sternocleidomastoidieni i frapezi.
XII. Nervii hipogloi sunt nervi motori cu originea n bulb i inerveaz musculatura limbii.

Capitolul 2. Date generale despre boala


DEFINITIE
Ischemia cerebrala sau accidentul vascular cerebral ischemic apare atunci cand se reduce
fluxul sangvin cerebral pentru cateva secunde sau minute. Daca reducerea fluxului dureaza mai
mult de cateva minute, apare infarctul cerebral.
Reducerea generalizata a fluxului sangvin cerebral (asa cum se intampla in hipotensiune)
determinasincope, infarcte in zonele de granita ale arterelor cerebrale, chiar necroza cerebrala pe
o anumita zona. O reducere localizata duce la aparitia deficitelor neurologice focalizate.
ETIOLOGIE
In etiologia Accidentului vascular ischemic intervin trei categorii de factori:
A. Factori de risc
a) Varsta 40-45 de ani AVC hemoragic
peste 60-65 de ani AVC ischemic
b) Sexul
Are o incidenta aproximativ egala la cele doua sexe, totusi hemoragia cerebrala, ca si infarctul
cerebral, apar mai des la barbati.
c) Factorul nervos
Starile de incordare psihica si emotionala au o neta actiune nefavorabila asupra organismului in
ansamblu. Ele induc descarcari repetate si masive de catecolamine cu efecte hiperglicemiante,
hipertensive si eterogene; cauzeaza o serie de disfunctii pe p,lan metabolic. De obicei factorul
nervos actioneaza cu alti factori de risc: cofeina, alcool, nicotina, toxice.
Cofeina in consumul excesiv de cafea poate fi considerata un factor de risc; tutunul
reprezinta un factor nociv prin faptul ca nicotina are un efect vasoconstrictor si tahicardizant;
alcoolul reprezinta un factor de risc prin urmatoarele mecanisme: creste grasimile circulante in
sange, intensifica unele tulburari de coagulare sanguina, mareste concentratia de acid uric in
sange, creste secretia de catecolamine si insulina.
B. Factori determinanti
a) HTA fiind un factor care modifica structura peretelui
b) vascualar, avand rol major in provocarea hemoragiei cerebrale. Impreuna cu HTA
intervin si factorii de risc care favorizeaza aparitia accidentelor vasculocerebrale
cum ar fi: diverse cardiopatii, arteroscleroza, arteriiopatii de cauze variate, toxice,
boli sanguine, etc. Oricat de crescuta ar fi HTA niciodata nu rupe un vas sanatos,
adica cu o structura normala. Este necesar ca vasul sa fie modificat structural ca
sa fie rupt.
c) Arteroscleroza cerebrala este frecventa si importanta in etiologia hemoragiei
cerebrale. Ea este implicata in producerea structurii vasculare, cauzatoare de
revarsate hemoragice ale creierului. Poate sta la originea unor anevrisme la nivel
cerebral.
d)

C. Factori declasanti
- traume psiho-afective, starile de incordare, starile conflictuale, starile de tensiune
emotionala, oboseala fizica., excesele alimentare si/sau alcoolice, insolatia, variatiile
bruste de temperatura si de presiune, prezenta unor dureri viscerale.
CLASIFICARE
AVC ischemic (infarct cerebral) apare la o persoana de varsta inaintata, instalarea comei este
acuta, rapida, dar nu brutala; sunt posibile varsaturi; este posibila incontinenta sfincteriala;
respiratia este normala sau modificata; este prezenta HTA, HTA sau TA normala; pulsul devine
aritmic (fibrilatie arteriala); tegumentel devin palide, cianotice; temperatura corpului este rar
modificata; aparitia edemului cerebral este progresiva; se instaleaza hemiplagia membrelor
drepte sau stangi, hemiplegie facio-brahiala drepta sau stanga; redoarea cefrei este absenta;
tonusul muscular este scazut; LCR este limpede.
AVC hemoragic apare la o persoana de varsta medie; isntalarea comei este supraacuta,
brutala; varsaturlie sunt frecvente; incontinenta sfincteriana este frecventa; respiratia este
profund alterata; apare HTA, tahicardie; tegumentele sunt rosiatice, facies vultuos; se instaleaza
hipertermia; aparitia edemului cerebral este rapida; apare paralizia membrelor, deficitul motor,
uneori tatraplegie; de obicei redoarea cefei este prezenta, tonusul muscular este crescut; LCR
este hemoragic.
Encefalopatia hipertensiva aceasta suferinta a creierului datorita cresterii TA sistemice
se caracterizeaza prin abolirea starii de constienta (coma) precedata de: cefalee, tulburari vizuale
(cecitate), vertij, varsaturi si este insotita posibil de convulsii, deficit motor discret, LCR
sanguinolent.
Formele de coma sunt:
Gradul I coma usoara sau superficiala: starea de constienta nu este complet pierduta;
circulatia si respiratia sunt normale.
Gradul II coma profunda sau stadiul II: pierderea completa a cunostintei; pacientul nu
mai reactioneaza la nici un fel de excitanti; reflexele sunt abolite; functiile vietii vegetative
(respiratia si circulatia) sunt pastrate.
Gradul III coma carus sau stadiul III: apar tulburari vegetative (respiratorii si
circulatorii); pacientul prezinta midriaza, colaps, hipotermie.
Gradul IV coma depasita sau ireversibila: pacientul este tinut in viata prin respiratie
mecanica (asistata).
2.EVALUAREA SIMPTOMELOR LA PACIENTI
Accident vascular ischemic:
I.
Accident vascular ischemic tranzitor
a) AIT in teritoriul carotidian: tulburari de vedere la un ochi (cecitate monoculara, defect de
camp vizual), afazie (tulburari de vorbire si/sau de intelegere a vorbirii), deficit motor
(hemiplegie facio-brahiala, monioplegie crurala), tulburari de sensibilitate segmentara
(brahial, crural);
b) AIT in teritoriul VB: criza de drop-attack (cadere brusca, fara pierderea starii de
constienta); deficit motor (paraplegie, tetraplegie, tulburari de sensibilitate pentru jumatae
din corp); paralizii de nervi cranieni (III - XII) insotite de deficit motor sau tulburari de

sensibilitate in membrele de partea opusa nervului cranian paralizat; mutism akinetic (se
datoreaza AIT atunci cand este raqpid reversibil sub 24 ore); vertij (sindrom vestibular);
fenomene cerebeloase (tulburai de meras si echilibru, tulburari in coordonarea miscarilor)
II.
Accident vascular constituit
AVCI constituit reprezinta pentru creier ceea ce reprezinta infarctul pentru cord, leziunile sunt
permanente si definitive. Semnele clinice de atac ischemic constituit:
a) In teritoriul carotidian
1. La nivelul arterei carotide interne: tulburari de vedere la un ochi si deficit motor la
membrele de partea opusa.
2. La nivelul arterei cerebrale anterioare: paralizia membrului pelvin de partea opusa si
tulburari psihice (depresie, apatie sau din contra euforie).
3. La nivelul arterei cerebrale medii (artera sylviana): obstructia partiala in ramificatiile
superficiale produce un deficit motor la nivelul unui membru superior si a unei jumatati a
fetei de partea opusa a arterei, ischemice la care se asociaza (in leziunile de emisfera
stanga) si afazia; obstructia totala se manifesta prin hemiplegie facio-brahio-crurala +
somnolenta si/sau stare comatoasa + devierea globilor oculari spre partea opusa paraliziei +
hemianospie (bolnavul nu percepe campul vizual de partea paralizata) + tulburari de
sensibilitate la nivelul segmentelor paralizate + tulburari vegetative mai mult sau mai putin
grave in raport de edemul cerebral (importanta acestuia). Daca bolnavul afre globii oculari
orientati spre o parte si paralizia membrelor de partea opusa, leziunea este localizata in
emisfera cerebrala de partea spre care sunt indreptati globii oculari (bolnavul priveste spre
leziune).
b) In teritoriul VB
1. La nivelul arterei bazilare, ischemia poate produce: tulburari de constienta (coma) +
tetraplegie + tulburari respiratorii + paralizii de nervi cranieni. In formele grave evolutia
este rapida spre deces. In formele de supravietuire sechele sunt severe. Daca obstructia
arterei bazilare este incompleta se observa somnolenta sau coma superficiala variabila in
timp + mutism akinetic + paralizii de nervi oculomotori + tulburari de vedere + nigstagmus
+ tulburari vegetative.
2. In ischemia bulbului rahidian se pot observa paralizia nervilor IX, X, XI, XII: tulburari de
deglutitie, de fonatie, de troficitate a limbii, de sensibilitate a vaslului palatin, amigdalelor,
faringelui + deficit motor la nivelul membrelor sau un sindrom piramidal cu ROT vii si
semnul Babinski pozitiv + tulburari de sensibilitate la nivelul membrelor + nigstagmus +
vertij si tulburari de echilibru + dispnee.
In ischemia puntii se pot observa paralizia nervilor VI. VII, VIII: paralizia miscarii globilor
oculari, paralizie faciala, surditate sau hipoacuzie + tulburari respiratorii, tulburari ale starii
de constienta. Daca bolnavul are globii oculari indreptati spre membrele paralizate, lezarea
este in trunchiul cerebral, bolnavul isi priveste membrele paralizate.
In ischemia mezencefalului se pot observa paralizia de nervi oculomotori III, IV + peticit
motor al membrelor de partea opusa globului ocular paralizat + tulburari de sensibilitate +
semne de siferinta cerebeloasa, modificari de tonus muscular, miscari involuntare.
3. Obstructia arterelor cerebrale posterioare si a ramurilor sale se manifesta in raport cu
localizarea leziuniii prin tulburari de vedere, cerebeloase, miscari involuntare. Un loc
aparte il ocupa sindromul talamic manifestat prin dureri deosebit de intensse + hipoestezie
+ iluzii de miscare, toate acestea la nivelul membrelor de partea opusa talamusului afectat +

hemianopsie + dezorientare + tulburari psihice + somnolenta sau alterearea ritmului somnveghe.


Accidentul vascular hemoragic
I.
Hemoragia subarahnoidiana
Etiologia acestei afectiuni este reprezentata aproape in totalitate de ruperea unei malformatii
vasculare (anevrism, angiom). Mai poate sa apara ca o complicatie in evolutia HTA, ASC,
luesului, TBC-ului, endocarditei lente, a bolilor de colagen, tumori si metastaze cerebrale, in boli
de sange (anemii, leucemii, purpura trombocitopenica), in boli hepatice si renale, insolatii,
administrarea necontrolata de anticogulante.
Semnele clinice se grupeaza intr-un trepied caracteristic: cefalee + semne de iritatie
meningeene + LCR hemoragic.
Debutul poate fi supraacut: bolnavul este comatos de la inceput + crize de rigiditate
decerebrata + tulburari vegetative mari, evolutia fiind rapida spre deces.
In forma cu debut acut bolnavul acuza cefalee si treptat starea de constienta se altereaza
asociindu-se semne de HIC (varsaturi, tulburari vegetative, paralizii de nervi VI + redoare
de ceafa).
Semnele de iritatie meningeene sunt: redoare de ceafa, dureri in rahis cu probe de elongatie
pozitive, atitudine in cocos de pusca, fotofobie, impunandu-se evident diagnosticul diferential
cu meningita unde este prezent tabloul infectios.
In evolutia unei hemoragii subarahnoidiene apar tulburari respiratorii, tulburari de ritm si
frecventa cardiaca, variatii ale TA. Tendinta spre colaps si aparitia edemului pulmonar sunt
semne de gravitate extrema.
De asemeni apar tulburari sfincteriene si oliguria. Praclinic pe langa prezenta sangelui in
LCR, evidwentiatra in punctia rahidiana, un riol deosebit il are explorarea CT descopera
locul de unde a pornit sangerarea si prezenta sangelui in spatiile lichidiene.
II.
Hemoragia cerebrala
HTA si ateromatoza constituie cauzele prinicipale care stau la baza producerii acestei mari
drame a creierului.
Hemoragia cerebrala difuza: bolnavul deobicei obez si cu HTA de varsta relativ tanara (4045 ani) poate prezenta unele semne care anticipeaza producerea hemoragiei manifestate prin
cefalee, varsaturi, ameteala cateva zile.
Daca hemoragia este masiva, fulgeratoare, bolnavul intra in coma de la inceput, cu tulburari
mari vegetative (respiratie stertoroasa + reactie febrila + incotintenta sfincteriana + tahicardie
cu extrasistole + transpiratii abundente + cresterea TA, fata este cianozata, congestionata,
crizele de rigiditate decerebrata completeaza tabloul clinic extrem de grav iar decesul survine
la 1-2 zile.
Forma acuta se manifesta prin alterarea starii de constienta, bolnavul prezinta crize de
epilepsie si tulburari vegetative cu modificari respiratorii, hipertermie, incontinenta
sfincteriana.
In hemoragiile de mica intensitate starea de constienta a bolnavului este pastrata, clinic se
manifesta prin cefalee, varsaturi, vertij, tulburari de vorbire, somnolenta, obnubilare, crize de
epilepsie, deficit motor la nivelul unor segmente.
Formele clinice;

Hemoragia ventriculara (prezenta sangelui in ventriculii cerebrali) se manifesta violent cu


coma profunda, tulburari vegetative mari, crize de rigidate decerebrata, redoare de ceafa,
varsaturi.
Hemoragia de emisfera cerebrala.
Pot exista prodroame manifestate prin hemicranie localizarea durerii orientand spre locul de
producere a hemoragiei. In faza acuta, bolnavul are starea de constienta altereta, varsa,
tulburarile vegetative sunt prezente, gravitatea ascestor manifestari fiind in raport cu gradul de
dezvoltare al edemului cerebral ce insoteste hemoragia. Se poate observa in aceasta forma o
suferinta neurologica de tipil deficitului motor pentru membrele de partea opusafocarului
hemoragic dar cu semnul Babinski pozitiv bilateral.
Hemoragia de trunchi cerebral (bulb, punte, pedunculi).
Mai frecvent se localizaeza la nivelul puntii Varolio. Simptomatologia in acest caz este
manifestata prin starea comatoasa prin tetraplegie + crize de luciditate decerebrata + tulburari
vegetative si caracteristic se remarca aspectul globilor aculari si ai pupilelor: mioza punctiforma
bilaterala sau devierea glonilor aculari in sensuri opuse sau coborarea brusca a globilor oculari
cu revenirea lenta respectabila.
Hemoragia bulbara este insotita de grave tulburari respiratorii, coma si stop cardiac iar in
hemoragia pedunculara, laturi de tulburarea starii de constienta, se observa paralizii ale nervilor
oculomotori, modificari ale tonusului muscular, tulburari de coordonare.
Hemoragia cerebeloasa se manifesta prin tulburari de echilibru bolnavul nu poate pastra
ortostatismul, avand tendinta de cadere pe spate; tulburari de coordonare a miscarilor,
hipotonie mjusculara si tulburari vegetative.la acestea se adauga varsaturi, vertij, paralizii
de nervi cranieni (VI, VII), sindrom bilateral, tulburari cardiace si respiratorii.
6. EVOLUTIE. COMPLICATII. PROGNOSTIC
AVCI tranzitor se datoreaza unui aport insuficient de sange intr-un anumit teritoriu anatomic
ceea ce inseamana o aprovizionarea insuficeienta cu oxigen si substante nutritive la nivelul
tesuturilor respective. Evolutia consta in reversibilitate totala fara sechele dar cu tendinta de a se
repeta.
In formele grave evolutia este rapida spre deces, informele cu supravietuire sechele sunt
severe. Boala reprezinta o urgenta medicala deoarece netratata la timp si corect, se transforma
dupa mai multe repetari in AVCI constituit care reprezinta pentru creier ceea ce infarctul de
miocard reprezinta pentru cord.
Una din complicatiile frecventa aparute dupa HS este hidrocefalia.
Prezenta sangelui in spatiile de circulatie si rezorbtie a LCR din faza acuta produce o reactie
inflamatorie meningeala cu repercusiuni asupra eliminarii, absorbtiei LCR din nevrax in
sistemel venoase de drenaj;astfel el se acumuleaza in axces prin dezechilibru intre cantitatea
produsa si cea resorbita.
Alte complicatii sunt: Epilepsia, Tulburari psihice, Paralizii sechelare de nervi cranieni,
Tulburari vegetative trenante. Hemoragia cerebrala reprezinta una dintre cele mai grave
suferinte a creierului, grefata de o mortalitate crescuta iar pentru supravietuitori - de sechele
neurologice importante (paralizii, tulburari pshice).

Educaie pentru sntate


Exist o serie de msuri ce pot fi luate i la domiciliul persoanei afectate de AVI pentru a face c
aceast s fac fa mult mai uor simptomelor.
Trebuie sftuit pacientul s-s foloseasc energia pentru activitile strict necesare i s-s
amenajeze locuina astfel nct s-i fie foarte uor s se deplaseze i lucrurile necesare s-i fie la
ndemn. Toate acestea l vor ajut s fie o persoan independenta.
Exerciiile fizice regulate, o diet echilibrat sunt foarte importante n cadrul tratamentului.
Exerciiile pot ajut la meninerea tonusului, a coordonrii i a rezistenei, dar i n meninerea
greutii i n reducerea posibilitii de apariie a constipaiei. n ceea ce privete alimentaia
persoanelor cu AVI este foarte important c acestea s cear toate informaiile privind alimentaia
medicului curant, deoarece consumul de proteine poate interfera cu absortia medicamentelor i
poate modific eficacitatea lor.
Este indicat c pacienii s-s pstreze o stare ct mai bun de sntate. O diet echilibrat,
odihn, precum i suportul emoional i practic din partea familiei, pot fi de mare ajutor.
Recunoaterea i tratarea depresiei reprezint o parte important a terapiei la domiciliu. Depresia
este frecvena la cei cu SM i poate aprea nainte c boal s fie diagnosticat.
O persoan aflat ntr-o faza avansat a bolii este limitat n ceea ce privete libertatea de
micare i efectuarea activitilor zilnice. Simptomele se pot modific de la o zi la alt i efectele
adverse ale medicamentelor folosite n cadrul tratamentului pot limita eficient acestuia. Medicul
curant va trebui s modifice tratamentul n funcie de modificrile ce apar n simptomatologia
bolii.
Un logoped poate recomand exerciii de respiraie i de vorbire ce pot s ajute pacienii, care au
vorbirea monoton, imprecis, optit, specific celor afectai de AVI mai ales n stadiile finale.
Trebuie s existe o modificare i n ceea ce privete alimentaia, referitor la ce i cum mnnc.
De exemplu, acetia se pot hrni stand n picioare i mncnd cte puin, iar alimentele s fie ct

mai uor de mestecat. Toate acestea pot s scuteasc pacientul de eventualele probleme legate de
alimentaie. innd brbia ridicat, nghiind des i evitnd dulciurile se poate reduce salivaia.
Blocarea muscular poate fi rezolvat prin efectuarea unor micri intenionate. Deplasarea ctre
un punct fix pe pmnt, fcnd un prim pas precis, lung, n stil de mar poate ajut la depirea
episoadelor de rigiditate muscular.

Tratament

Conceptul "timpul inseamna creier" subliniaza faptul ca in cazul accidentelor vasculare


cerebrale tratamentul trebuie sa fie facut de urgenta. De accea este foarte important ca bolnavul,
familia sau rudele sa recunoasca cat mai precoce semnele si simptomele unui AVC si sa ceara
ajutor specializat.
In functie de tipul de accident vascular cerebral, de zona pe care acesta a afectat-o, de
rezultatele investigatiilor paraclinice se poate opta pentru: tratamentul medical sau tratamentul
chirurgical.
Tratamentul medical se poate administra pacientilor care nu au indicatie chirurgicala sau celor
ce refuza interventia chirurgicala:
- Terapia trombolitica:utilizeaza activatorii plasminogenului, precum streptokinaza
- Terapia antiagreganta plachetara:Aspirina, Clopidogrel, Dipiridamol, Trifusal
- Terapia anticoagulanta:heparina, warfarina
- Terapia diuretica:manitol
- Tratamentul hipertensiunii arteriale
- Tratamentul convulsiilor
- Steroizi
- Tratamentul febrei
- Medicatie pentru controlul glicemiei
- Calmante
In cazul unui AVC hemoragic se incearca controlul sangerarii si scaderea presiunii intracraniene
iar daca acest lucru nu reuseste, se apeleaza la ointerventie chirurgicala.
Prevenirea aparitiei unui accident vascular cerebral
Prevenirea aparitiei unui AVC sau a recidivei se face corectand factorii de risc:
- controlul greutatii corporale;
- controlul tensiunii arteriale si mentinerea acesteia in limite normale
- controlul regulat al glicemiei si tratarea diabetului zaharat
- mentinerea in limite normale a colesterolului, sau administrarea de medicamente ce vor scadea

nivelul
colesterolului
- tratarea afectiunilor cardiace
- renuntarea la fumat sau cel putin reducerea numarului de tigari fumate zilnic
- efectuarea de exercitii fizice
- reducerea consumului de alcool
- evitarea administrarii de anticonceptionale orale
- evitarea consumului de droguri
Vizitele regulate la medic pot identifica o serie de probleme de sanatate (ateroscleroza) ce nu
determina niciun simptom sau determina simptome minime si care ne pot pune in pericol
viata. Schimbarea stilului de viata si adoptarea unui stil de viata sanatos protejeaza organismul
nu doar de un accident vascular dar si de alte afectiuni.

Capitolul 3. Ingrijiri generale

- Internarea bolnavului
Internarea n spital constituie un eveniment important n via bolnavului; el se desparte
de mediul sau obinuit i este nevoit s recurg la ajutorul unor oameni strini.
Internarea se face pe baza biletelor de trimitere de la medicul de familie. Bolnavii
internai sunt nscrii la Biroul serviciului de primire n registrul de internri, unde se
completeaz i foaia de observaie clinic cu datele de identitate ale bolnavului.
Bolnavii vor fi examinai la internare de medicul de garda, care va culege datele
anamnetice de la bolnav sau nsoitor i le va not n foaia de observaie, stabilind diagnosticul
prezumtiv necesar i din punctul de vedere al dirijrii bonavului n seciile de spital. n vederea
examinrii clinice, efectuat de medicul de garda, asisten medical ajut bolnavul s se
dezbrace.
Dup stabilirea diagnosticului prezumtiv i repartizarea bolnavului n secie, asisten
medical nsoete bolnavul la baie, l ajut s se dezbrace, observ tegumentele i fanerele (la
nevoie deparaziteaz bolnavul), l ajut s-i fac baie (dac acesta nu poate), apoi l conduce n
camera de mbrcare unde l ajut s se mbrace cu hainele de spital (pijama, ciorapi, papuci,
halat).
Hainele bolnavului vor fi preluate i nregistrate cu grij n vederea nmagazinrii,
eliberndu-se bolnavului sau nsoitorului un bon de preluri (la nevoie i hainele vor fi supuse
deparazitrii).

Astfel pregtit, asisten conduce bolnavul la salon unde l prezint celorlali pacieni, l
informeaz asupra regulamentului de ordine interioar a spitalului i l ajut s se aeze n patul
pregtit cu lenjerie curat.
Dup ce a fost culcat bolnavul n pat, asisten medical ntocmete foaia de
temperatura, determina greutatea bolnavului, msoar T0, pulsul, T.A., iar datele obinute le
noteaz n foaie de observaie.
Asisten medical va liniti i membrii familiei pacientului, asigurndu-i asupra
ngrijirii de calitate de care bolnavul va beneficia n spital, comunicandu-le numrul salonului n
care a fost internat bolnavul i orarul vizitelor.
Primirea bolnavilor n secie i iniierea lor n obiceiurile seciei, reprezint un moment
hotrtor n ctigarea ncrederii bolnavului n personalul medico-sanitar.
- Asigurarea conditiilor de mediu
-Confortul
Regimul terapeutic de protecie urmrete s creeze condiii de spitalizare care s le
asigure bolnavilor maximum de confort, de bunstare psihic i fizic. Seciile cu paturi, cu ceea
ce intr n dotarea lor: saloane, coridoare, trebuie s aib un aspect plcut. Salonul bolnavilor, va
ndeplini pe lng cerinele de igien, cerinele estetice i de confort.
Orientarea camerelor de spital este indicat s se fac spre sud-est, sud sau sud-vest.
Paturile distantate, astfel c bolnavii s nu se deranjeze unii pe alii.
-Aerisirea
Se face prin deschiderea ferestrelor diminea dup toalet bolnavului, dup tratamente,
vizit medicului, dup mese, vizitatori i ori de cte ori este cazul. Pentru confortul olfactiv se
vor pulveriza substane odorizante.
Umidificarea aerului din ncpere, ntr-un procent de 55-60%, este absolut obligatoriu s
se fac, pentru c o atmosfera prea uscat, irit cile respiratorii superioare.
Iluminatul natural este asigurat de ferestre largi, care trebuie s prezinte cel puin din
suprafa salonului.
nclzirea se realizeaz prin nclzire central. Temperatura se controleaz continuu cu
termometre de camera, pentru a se realiza: n saloanele de aduli o temperatura de 18-19 C i n
saloanele de copii 20-23 C.

Linitea este o alt condiie care trebuie asigurat bolnavilor internai, pentru c
pacientul poate fi iritat cu uurin de zgomot. Somnul este un factor terapeutic foarte important,
trebuind s fie profund i mai ndelungat, dect cel obinuit.
-Asigurarea igienei
Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adica din ingrijirile acordate de
asistenta medicala cu scopul de a asigura confortul si igiena bolnavului.
Const n meninerea pielii n stare de curenie perfect i n prevenirea apariiei
leziunilor cutanate, fiind o condiie esenial a vindecrii .
Toalet pacientului poate fi :
- zilnic pe regiuni ;
- sptmnal sau baia general
n funcie de tipul pacientului acesta :
- nu are nevoie de ajutor ;
- are nevoie de sprijin fizic i psihic ;
- are nevoie de ajutor parial ;
- necesit ajutor complet .
Obiective :
ndeprtarea de pe suprafa pielii a stratului cornos descuamat i impregnat cu
secreiile glandelor sebacee i sudoripare;
deschiderea orificilor de escretie ale glandelor pielii ;
nviorarea circulaiei cutanate i a ntregului organism ;
producerea unei hiperemii active a pieli, care favorizeaz mobilizarea anticorpilor ;
linitirea bolnavului, crearea unei stri plcute de confort ;
se verific temperatura ambiana, pentru a evita rcirea bolnavului ;
se evita cureni de aer prin nchiderea geamurilor i a uilor
se izoleaz bolnavul de anturajul sau ;
se pregtesc n apropriere materialele necesare toaletei, schimbrii lenjeriei, a patului
i a bolnavului pentru a preveni escarele ;
bolnavul va fi dezbrcat complet i se va acoperi cu cearaf i ptur ;

se descoper progresiv numai partea care se va spal ;


se stoarce corect buretele sau mnu de baie, pentru a nu se scurge ap n pat sau pe
bolnav ;
se spunete i se cltete cu o mna ferm, fr brutalitate pentru a favoriza circulaia
sanguin ;
ap cald trebuie s fie din abunden, schimbat ori de cte ori este nevoie, fr a se
las spunul n ap ;
se insist la pliuri, sub sni, la mini i n spaiile interdigitale, la coate i axile
se imobilizeaz articulaiile n toat amplitudinea lor i se maseaz zonele predispuse
escarelor;
ordinea n care se face toalet pe regiuni: splat, cltit, uscat ;
se mut musamaua i alez de protecie n funcie de regiunea pe care o splm .
-Alimentatia bolnavului
Regimul alimentar va fi nceput numai cu lichid, apoi de consistent moale pentru a
putea fi nghiit de bolnav, adesea el avnd probleme de deglutitie i de masticaie. n funcie de
starea bolnavului ,alimentarea lui se face:
activ
pasiv
Alimentaia pasiv
se aeaz pacientul n poziie semisezand cu ajutorul rezematorului de pat sau n
decubit dorsal cu capul uor ridicat i aplecat nainte pentru a uura deglutitia;
i se protejeaz lenjeria cu un prosop curat ;
se aranjeaz un prosop n jurul gtului ;
se adapteaz msu la pat i i se aeaz mncarea astfel nct s vad ce i se
introduce n gur ;
asisten se aeaz n dreapta pacientului i i ridic uor capul cu pern ;
verific temperatura alimentelor ;
i servete sup cu lingur sau din can cu cioc, taie alimentele solide ;
supravegheaz debitul lichidului pentru a evita ncrcarea peste puterile de deglutitie
ale pacientului ;

este ters la gur, i se aranjeaz patul ;


se ndeprteaz eventualele resturi alimetare care ajunse sub bolnav pot contribui la
eventualele escare ;
acoper pacientul i aerisete salonul;
-Pregtirea bolnavului pentru explorri
-Pregtirea psihic a bolnavului:
Atitudinea fa de bolnav trebuie s reflecte dorina permanent de a-l ajut; crearea
climatului favorabil; atitudinea apropiat constituie factorii importani ai unei bune pregtiri
psihice.
n preajma examinrilor de orice natur, asisten medical trebuie s lmureasc
bolnavul asupra caracterului inofensiv al examinrilor, cutnd s reduc la minimum durerile.
Bolnavul nu trebuie indus niciodat n eroare, cci altfel i va pierde ncrederea n noi.
Dezbrcarea i mbrcarea pacientului:
Bolnavul nu trebuie s stea complet dezvelit n fa oricrei examinri, ns dezvelirea
parial a suprafeelor de examinat prin tragerea i rsucirea cmii la gtul bolnavului nu
trebuie practicat cci aceast poate ascunde o serie de simptome importante.
Dup terminarea examenului clinic bolnavul trebuie mbrcat n lenjeria de spital.
mbrcarea i dezbrcarea trebuie efectuate cu foarte mult tact i finee pentru a nu provoca
dureri.
-Supravegherea bolnavului
-asisten va vizit bolnavul ct mai des, chiar fr solicitare;
-va urmri i not manifestrile patologice cum sunt: hemoragii, manifestri de
comportament, contracii sau convulsii i le va raporta medicului;
-va not volumetric eliminrile de lichide;
-asisten va determina densitatea fiecrei emisii de urin i o va not n F.O.;
-va urmrii TA, P, R, T, iar n cazurile de constipaie va face clism evacuatoare.
-Administrarea tratamentului
Administrarea tratamentului se face respectnd condiiile de igien, doz recomandat
de medic i orarul. Pentru o administrare lejer se utilizeaz calea intravenoas cu ajutorul unei

branule,aceast scutind pacientul de multiple nepturi.De asemenea,asisten medical va educa


pacientul s evite automedicaia.
Monitorizarea funciilor vitale i vegetative
a. Pulsul
Poate fi luat pe orice arter accesibil palprii care poate fi comprimat pe un plan
osos(arter radial,temporal,carotid,femural,humeral,pedioasa posterioar).
Pacientul va fi n repaus fizic i psihic timp de 10-15 minute nainte de numrare.Se
repereaz anul radial la extremitatea distal a antebraului n continuarea policelui.
Palparea pulsului se face cu vrful degetelor index,mediu i inelar de la mn dreapta. Se
execut o uoar presiune asupra peretelui arterial cu cele trei degete pn la perceperea
zvicniturilor pline ale pulsului.Fixarea degetelor se realizeaz cu ajutorul policelui care
mbrieaz antebraul la nivelul respectiv.Numrarea se face timp de un minut cu ajutorul unui
ceas cu secundar.
Notarea n foaia de temperatura se face cu pix rou, pentru fiecare linie orizontal
socotindu-se patru pulsaii.
Valorile normale la adult fiind ntre 60-80 pulsaii/minut.
b. Tensiunea arterial
Pentru msurarea tensiunii arteriale pacientul va fi pregtit fizic i psihic.
Se aplic manet sprijinit i n extensie cu braul,se fixeaz membran stetoscopului
pe arter humeral sub marginea interioar a mansetei.Se introduc olivele stetoscopului n urechi,
se pompeaz aer n manet pneumatic cu ajutorul parei de cauciuc pn la dispariia
zgomotelor pulsatile. Se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei pn
cnd se percepe primul zgomot arterial care reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime. Se
reine valoarea indicat de coloana de mercur sau acul manometrului pentru a fi consemnat. Se
continu decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice, se reine valoarea
indicat de coloana de mercur sau de acul manometrului n momentul n care zgomotele
dispar,aceast valoare reprezentnd tensiunea arterial minim.
Se noteaz n foaia de temperatura valorile obinute cu linie orizontal de culoare
roie,socotind pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana de mercur. Se unesc liniile

orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat.


Valorile normale la adult fiind de: tensiune arterial maxim 115-140 mmHg iar
tensiunea arterial minim 75-90 mmHg.

c. Respiraia
n timpul msurrii respiraiei pacientul va fi aezat n decubit dorsal fr a explic
tehnic ce urmeaz s fie efectuat cu palm minii pe suprafa palmar pe torace.Se numr
inspiraiile timp de un minut.Aprecierea respiraiei se poate face prin simpl observare a
micrilor respiratorii prin ridicarea i revenirea toracelui la normal.
Pe foaia de temperatura se noteaz cu verde,fiecare linie orizontal reprezentnd dou
respiraii.
Valorile normale la adult: sear 20 respiraii/minut, diminea 18 respiraii/minut.
d. Diureza
Pentru determinarea cantitii de urin emis n 24 de ore se va instrui pacientul s
urineze numai n urinar timp de 24 de ore..Vasele cilindrice gradate vor fi bine acoperite i inute
la rcoare pentru a mpiedic procesele de fermentaie.
Alturi de nregistrarea valorii diurezei se va not i cantitatea de lichide
ingerate.Raportul dintre cantitatea de lichide ingerate i cele eliminate reflect bilanul circulaiei
apei n organism.
Valoarea normal este circa 1500 ml/24 de ore.La brbai este de 1200-1800 ml/24 de
ore, la femei 1000-1400 ml/24 de ore.
Externarea pacientului
Pentru asistentul medical specialist, externarea bolnavului din spital, trebuie s fie o preocupare,
aa cum s-a artat c trebuie s fie i primirea acestuia.
Un segment mare al bolnavilor nu ridic probleme la externare, ei cunosc dat externrii, se pot
deplasa singuri ns cu dificultate din cauza parezelor a diferite poriuni ale corpului.
n aceste situaii, asistentul medical specialist trebuie s se ocupe c formele de externare
efectuate de medic s ajung la bolnavi la timp, s dea unele lmuriri suplimentare, dac
bolnavul nu a neles perfect lmuririle date i scrise de medic i, prin atitudinea s, s arate
bolnavului preocuparea pe care o are fa de el pn n momentul cnd acesta prsete spitalul.

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.V.


I.1.CULEGEREA DATELOR
Surse de date:
- Directe: pacienta
- Indirecte : foaia de observatie, echipa de ingrijire, familia,alte documente
medicale
Metode de culegere a datelor:
- Interviul
- Observatia
- Studiul documentelor medicale
- Colaborarea cu echipa de ingrijire
I.1.1.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI
Date relative stabile
Nume: P
Prenume: V
Varsta: 74 ani
Sex: femin
Religie ortodoxa
Nationalitate: romana
Stare civila: vaduva
Ocupatie: pensionara
Date variabile
Domiciliul: mediul rural
Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu fiul ( casatorit);int-o casa cu patru camera si
dependinte, incalzire cu lemne, conditii relative igienice. Munceste in gospodarie si agricultura.
Mod de petrecere a timpului liber: , lecturarea unei carti, emisiuni TV
I.1.2.DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA
1.2.a.Date antropometrice
Greutate:60kg
Talie:1,60m
Grup sanguine:A II
Rh:+

1.2.b. LIMITE SENZORIALE


Alergii: nu prezinta
Proteze: nu prezinta
Acuitate vizuala si auditiva: relativ diminuate
Somn: linistit
Mobilitate: diminuata
Alimentatie:in deficit
Eliminari: incontinenta urinara
1.2.c. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
-neaga luesul , TBC-ul, infectiaHIV in familie
1.2.d. ANTECEDENTE PERSONALE
-FIZIOLOGICE:
-menarha-la 13 ani;
-menopauza la 54 ani;
-sarcini:2;nasteri :1 ; avort spontan 1
PATOLOGICE:
-bolile copilariei fara sa poata preciza care anume;
I.1.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA
1.3.a. MOTIVELE
INTERNARII
-deficit motor hemicorp stang
1.3.b. ISTORICUL BOLII
Pacienta P V , in varsta de 74 ani care prezinta in cursul diminetii de azi deficit motor total la
nivelul hemicorpului stang se interneaza de urgent pentru investigatii si tratament de specialitate.
1.3.c. DIAGNOSTIC LA INTERNARE
AVC hemoragic,hemiplegie stanga , HTA
1.3.d. DATA INTERNARII
24.02.2010 ora 9:15
1.3.e. EXAMEN CLINIC PE APARATE
STARE GENERALA: mediocra
STARE DE NUTRITIE: buna
FACIES: asimetric
TEGUMENTE: normale
MUCOASE: normale
SISTEM GANGLIONAR: nu se palpeaza
SISTEM MUSCULAR: normal reprezentat
SISTEM OSTEO_ARTICULAR: integru, mobil
APARAT RESPIRATOR: torace mobil , fara raluri
APARAT CARDIOVASCULAR: zgomote cardiac crescute , TA=200/100 mmHg, P=74/min
APARAT DIGESTIV: abdomen suplu ,
FICAT,CAI BILIARE,SPLINA: relative normale

APARAT URO-GENITAL:rinichi neplpabili , urini normo- crome


SISTEM NERVOS, ENDOCRIN,ORGANE DE SIMT: fara semen meningiene, hemiplegie
stanga , pareza faciala central stanga, Babinski pozitiv membru stang
SECTIA RADIOIMAGISTICA
DIAGNOSTIC LA TRIMITERE:AVC hemoragic
REGIUNE EXAMINATA:craniu
REZULTAT: plaja hiperdensa hematica situate capsule renticular de partea dreapta cu fin edem
perifocal. Plaja hipodensa situate occipito parietal dreapta cu topogafie pasagitata. Sistem
ventricular usor asimetric situate pe linia mediana

I.2. Analiza si interpretarea datelor


I.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale
Nevoia
fundamentala

Manifestari de independenta

Manifestari de dependenta

Surse de dificultate

Nota

A respire si a
avea o buna
circulatie

Mucoasa respiratorie roz, umeda.


Ambele hemitorace prezinta
aceeasi miscare de ridicare si
coborare.
Tegumente calde.
Prezinta senzatie de foame si
sete.
Mucoasa bucala roz.
.
Urini normocrome
Miros specific
Decubit dorsal cu o perna subtire

Fibrilatie latriala
HTA

Tulburare de ritm generate de


impulsuri ectopice atriale foarte
rapide
400-500/min

Disfagie
Consum redus de lichide

Dezechilibru neurologic:

Incontinent urinala

Afectiune neurologica

Dificultate de a se mobilize,
de a merge.

Alterarea centrilor nervosi

Timp liber, relaxare..

Disconfort senzatie de
neplacere fizica si psihica
Dificultate de a imbraca si
dezbraca

Hemiplegie, edem cerebral

Diminuarea motricitatii
membrelor superioare:

A bea si a manca

A elimina
A se misca si a
avea o buna
postura
A dormi si a se
odihni
A se imbraca si
dezbraca
A mentine
temperature
corpului in limite
normale
A fi curat,
ingrijit, a proteja
tegumentele si
mucoasele

Vesminte adecvate climatului.


Stare afebrila

Mucoasa bucala umeda si roz,


gingii aderente dintilor.

Par murdar si gras in


dezordine
Degaja miros dezagreabil
Alterarea integritati
tegumentelor

Paralizia hemicorpului stang


Incontinenta urinara

A evita
pericolele
A comunica
A actiona
conform
propriilor
convingeri si
valori, de a
practicda religia
A fi preocupat in
vederea realizarii
A se recrea
A invata cum sati pastrezi
sanatatea

Temperature ambianta inre 18,325 C


Fara poluare microbiana
Auzul, vazul permit comunicarea
cu lumea exterioara
Nu prezinta turburari de limbaj
Posibilitatea de a actiona
conform propriilor dorinte sau
credinte

Dorinta de a se insanatosi.

Tristete.
Sentiment de inferioritate si
depierdere a imaginii de sine.

Divertisment , amuzament
Modificarea comportamentului
fata de sanatate

1
1
1

Cunostinte insufuciente

Lipsa de control a fincterului


urinar
Hemiplegie:

Lipsa de cunostinte

1
2

I.2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA


Probleme actuale
-

Alterarea circulatiei
Alterarea mobilitatii
Alimentative inadecvata
Eliminare inadecvata
Dificultate de a se imbraca si dezbraca
Disconfort
Incapacitatea de a-si efectua singura toaleta
Perturbarea stimei de sine
Anxietate
Deficit de cunostinte
Probleme potentiale
-

Risc de complicatie: tromboembolitice, pneumonie hipostatica, escare, atrofii,


anchiloze, constipatie

I.2.3. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA


Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale.
Nivelul II de dependenta moderata si temporara.
I.2.4. DIAGNOSTIC NURSING
1. Alterarea circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA,
fibriatia atriala.
2. Alterarea mobilitatii fizice din cauza deficitului motor si sensorial manifestat prin
hemipegie stanga.
3. Alimentatie necorespunzatoare din cauza alterarii centrului nervos manifestat prin
dificultate de a inghitii
4. Eliminare inadecvata manifestata prin incontinenta urinara
5. Somn perturbat din cauza disconfortului manifestat din senzatie de neplacere
fizica si psihica si fizica.
6. Dificultate de a se imbraca si dezbraca din cauza alterari centrului nervos
manifestat prin hemiplegie
7. Carente de igiena din cauza prezentei edemului cerebral manifestat prin par
murder si gras, in dezordine, miros dezagreabil
8. Perturbarea stimei de sine din cauza lipsei de control a sfincterului urinar
manifestat prin neliniste.
9. Anxietate legata de necunoasterea prognosticului bolii manifestata prin tristete,
neliniste, ingrijorare.
10. Deficit de cunostinte legat de ignorant manifestat prin dorinta de a acumula noi
cunostinte despre boala.

I.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR


I.3.1. OBIECTIVE GENERALE
STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI
Pacienta:
Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si
microclimate

Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice

I.3.2. INTERVENTII ZILNICE

- Asigur conditii de ingrjire relative la peturbare


o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale p
satisface autonom (a manca, bea, misca, avea o buna
tegumentele curate si integre)
- Asigur un climat ambiant (temperature optima
salon aerisit)
- Efectuez exercitii passive si active pentru prev
muscular si articulare
- Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si
examinare
- Administrez medicatia recomandata
- Pregatesc materialul si instrumentalul necesar
functionare

Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli

Sa beneficieze de tratament adecvat


Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic

Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn

Sa prezinte minimalizarea parezei

Sa fie ferita de complicatii

Sa fie ferita de infectii iatrogene

Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica, o c


efectuarii ei si ii solicit cooperarea
Asigut conditii de microclimate care sa nu infl
vitale: liniste, tem,peratura optima, umiditate c
Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor
inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie
Servesc pacienta cu alimente la o temperature
regulate si prezentate atragator
Constientizez pacienta asupra regimului alime
sanatatii
Efectuez bilantul lichidelor ingerate si elimina

Administrez tratamentul prescris de medic


Supraveghez reactia pacientei la tratamentul a
Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore
Masez regiunile predispuse la escare, pudrez c
Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore
Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa e
Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sal
cele necesare
Favorizez odihna pacientei prin suprimarea su
determina disconfortul si iritabilitatea
Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile
Facilitez contactul cu membrii familiei
Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie
Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui
fiecare schimbare de pozitie
Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare i
unor miscari
Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta c
stangi
Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile
schimbarea pozitiei, asigurareaconditiilor opti
salon
Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsi
Mentin ionterventiile anterioare

I.4. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE


I.5. EVALUARE
PROBLEME
OBIECTIVE
INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE
Alterarea
Pacienta sa prezinte
-masurarea TA, P, R, T si notarea in foaia de
circulatiei
functii vitale in
temperatura
limite fiziologice in
-recoltez sange pentru VSH, HLG, proteine, glucide,
termen de aproxim
urobilogen, bilirubina, cholesterol, triglyceride,
ativ 3-4 zile.
fibrinogen, timp HOWEL.
-administrez medicatia prescrisa.

Alterarea
mobilitatii fizice
legata de deficitul
motor manifestata
prin: incapacitatea de
miscare(hemicorp
stang);
- lipsa coordonarii
miscarilor;
- diminuarea fortei
de miscare

Pacienta :
- sa efectueze
miscari active cu
membrulinferior si
superior stang;
- sa se deplaseze
cativa pasi cu ajutor
in termen de aprox
7-8 zile apoi pana la
toaleta in decurs de
aprox 10 zile.

Asigur o pozitie fiziologica a membrelor pacientei cu


bratele pe langa corp dar nu lipite de corp.
Asez membrele inferioare departe unul de celalat cu
colaci de vata sub calcaie.
Solicit cooperarea pacientei la schimbara pozitiei.
In decubit lateral sprijin spatele pacientei cu patura
rulata sau cu o perna, bratul deasupra in semiflexie pe
abdomen iar celalalt pe langa corp.
Efectuez masajul spatelui si membrelor la fiecare
schimbare de pozitie.
Invat pacienta sa-si mobilizeze mana stanga cu
ajutorul mainii drepte.

Deficit de
autoingrijire din
cauza deficitului
motor manifestat
prin incapacitatea
de a se spala, de a
se imbraca, de a se
alimenta, de a se
deplasa la toaleta.

Pacienta sa fie
capabila sa-si
satisfaca partial
nevoile de
autoingrijire in
decurs de aprox o
saptamana.

Incontinenta
urinara legata de
perturbarea
sfincteriana(lipsa
controlului nervos)
manifestata prin
emisie involuntara
de urina.

Pacienta:
- sa prezinte
diminuarea
episoadelor de
incontinent;
- sa redobandeasca
partial continenta
urinara in decurs de

Particip la efectuarea toaletei respectand urmatoarea


succesiune: se incepe cu fata, gatul si urechile, apoi
bratele si mainile, partea anterioara a toracelui,
abdomen, fata anterioara a coapselor, se intoarce
pacienta in decubit lateral si se spala spatele, fesele si
fata posterioara a coapselor, din nou in decubit dorsal
se spala gambele si picioarele, organelle genitale
externe.
Ingrijirea parului, toaleta cavitatii bucale.
Dupa spalarea intregului corp se frictioneaza cu alcool
mentolat indeosebi regiunile expuse la escare.
Ajut pacienta in alimentative alimentare pasiva.
Ii explic pacientei care este cauza incontinentei si ca
este o situatie remediabila.
Ii explic necesitatea sondajului vezical.
Efectuez sondajul medical la indicatia medicului in
conditii de asepsie atat a pacientei si instrumentelor
cat si a mainilor asistentei medicale.
Dupa scoaterea sondei stabilesc cu pacienta un
program de eliminare din 2 in 2 ore cu cresteri

EVALUA
24.02.201
TA=200/1
AV=105/m
26.10.200
TA=170/1
AV=80/m
27.10.200
TA=150/7
AV=76/m
27.02.201
A inceput
nferior.
1/03/2010
Deficitul
nivelul m
se ridica i
4/03/2010
Pacienta (
toaleta.

24/02/201
Pacienta a
28/02/201
Pacienta e
decubit la
1/03/2010
Pacienta i
execute m
stang,.

25./02/20
27./02/20
episoadel
Pacienta

7-10 zile.

progressive a intervalelor.
Urmaresc diureza zilnica.

Risc de alterare a
nutritiei prin
deficit legat de
tulburarile de
deglutitie

Pacienta:
-sa-si mentina
starea de nutritive
prezenta , sa fie
alimentata si
hidratata
corespunzator
cantitativ si calitativ
pe toata durata
spitalizarii

Evaluez in permanenta capacitatea de deglutitie


Incerc administrarea orala de lichide (lapte , ceai ),
alimente semisolide (piureuri , legume pasate ), prin
administrarea de cantitati mici la interval mici de
timp.
Manifest rabdare in alimentarea pacientei
Institui la indicatia madicului perfuzii zilnice ,
supraveghez perfuzia instituita, ii explic pacientei ca
este necesara avand in vedere aportul alimentar mic pe
cale orala.

Perturbarea stimei
de sine din cauza
hemiplegiei
manifestata prin
neliniste, agitatie,
anxietate.
Perturbarea
somnului din cauza
disconfortului
manifestat prin
stare neplacuta
fizica si psihica.
Deficit de
cunostinte

Pacienta sa-si
accepte modificarea
imaginii corporale
tranzitorie.

Explic pacientei ca foarte mult conteaza vointa ei de a


se face bine, pentru a depasi aceasta faza grea.
Sfatuiesc fiul sa nu planga in preajma ei deoarece
efectul ar putea fi negative pt ea.

Pacienta sa
beneficieze de
confort fizic si psihic
pe durata spitalizarii.

Discut cu pacienta cauzele disconfortului.


Aplic tehnici de ingrijire curenta necesare obtinerii
starii de satisfactie.
Observ si notez schimbarile.

1/03/2010
discomfor
dispozitie

Pacienta sa capete
cunostinte despre
boala, regimul de
viata pentru a
preveni un nou
accident vascular

Explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind


boala, modul de manifestare, masurile preventive si
curative, modul de participare la recuperare
-identific manifestarile de dependent, interactiunile lor
cu alte nevoi
-stimulez dorinta de cunoastere
-motivez importanta acumularii de noi cunostinte

Pacienta e
prezinta in
noi cunos
mod de re
recidivelo

26./02/20
-pacienta
deshidrata
27./02/20
Pacienta b
Se pot adm
lichide in
semisolid
28/02/201
Pacienta e
De persev
1/03/2010
Avand in
pacienta e
increzatoa
noua situa

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI C.B.


I.1.CULEGEREA DATELOR
Surse de date:
- Directe: pacienta
- Indirecte : foaia de observatie, echipa de ingrijire, familia,alte documente
medicale
Metode de culegere a datelor:
- Interviul
- Observatia
- Studiul documentelor medicale
- Colaborarea cu echipa de ingrijire
I.1.1.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI
Date relative stabile
Nume: C

Prenume: B
Varsta: 54 ani
Sex: femin
Religie ortodoxa
Nationalitate: romana
Stare civila: casatorita
Ocupatie: croitoreasa
Date variabile
Domiciliul: mediul urban
Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu sotul,int-o casa cu doua camera si dependinte,
incalzire cu lemne, conditii relative igienice. Munceste in gospodarie si agricultura.
Mod de petrecere a timpului liber: , lecturarea unei carti, emisiuni TV
I.1.2.DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA
1.2.a.Date antropometrice
Greutate:65kg
Talie:1,70m
Grup sanguine:A II
Rh:+
1.2.b. LIMITE SENZORIALE
Alergii: nu prezinta
Proteze: nu prezinta
Acuitate vizuala si auditiva: relativ diminuate
Somn: linistit
Mobilitate: diminuata
Alimentatie:in deficit
Eliminari: incontinenta urinara
1.2.c. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
-neaga luesul , TBC-ul, infectiaHIV in familie
1.2.d. ANTECEDENTE PERSONALE
-FIZIOLOGICE:
-menarha-la 14 ani;
-sarcini:2;nasteri :1 ; avort spontan 1
PATOLOGICE:
-bolile copilariei fara sa poata preciza care anume;
I.1.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA
1.3.a. MOTIVELE

INTERNARII

-deficit motor, ameteli, anxietate


1.3.b. ISTORICUL BOLII
Pacienta P V , in varsta de 54 ani care prezinta in cursul diminetii de azi deficit motor total la
nivelul hemicorpului stang se interneaza de urgent pentru investigatii si tratament de specialitate.
1.3.c. DIAGNOSTIC LA INTERNARE
AVC hemoragic,hemiplegie stanga , HTA
1.3.d. DATA INTERNARII
24.02.2013 ora 8:15
1.3.e. EXAMEN CLINIC PE APARATE
STARE GENERALA: mediocra
STARE DE NUTRITIE: buna
FACIES: asimetric
TEGUMENTE: normale
MUCOASE: normale
SISTEM GANGLIONAR: nu se palpeaza
SISTEM MUSCULAR: normal reprezentat
SISTEM OSTEO_ARTICULAR: integru, mobil
APARAT RESPIRATOR: torace mobil , fara raluri
APARAT CARDIOVASCULAR: zgomote cardiac crescute , TA=200/100 mmHg, P=74/min
APARAT DIGESTIV: abdomen suplu ,
FICAT,CAI BILIARE,SPLINA: relative normale
APARAT URO-GENITAL:rinichi neplpabili , urini normo- crome
SISTEM NERVOS, ENDOCRIN,ORGANE DE SIMT: fara semen meningiene, hemiplegie
stanga , pareza faciala central stanga, Babinski pozitiv membru stang
SECTIA RADIOIMAGISTICA
DIAGNOSTIC LA TRIMITERE:AVC hemoragic
REGIUNE EXAMINATA:craniu
REZULTAT: plaja hiperdensa hematica situate capsule renticular de partea dreapta cu fin edem
perifocal. Plaja hipodensa situate occipito parietal dreapta cu topogafie pasagitata. Sistem
ventricular usor asimetric situate pe linia mediana

I.2. Analiza si interpretarea datelor


I.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale
Nevoia
fundamentala

Manifestari de independenta

Manifestari de dependenta

Surse de dificultate

Nota

A respire si a
avea o buna
circulatie

Mucoasa respiratorie roz, umeda.


Ambele hemitorace prezinta
aceeasi miscare de ridicare si
coborare.
Tegumente calde.
Prezinta senzatie de foame si
sete.
Mucoasa bucala roz.
.
Urini normocrome
Miros specific
Decubit dorsal cu o perna subtire

Fibrilatie latriala
HTA

Tulburare de ritm generate de


impulsuri ectopice atriale foarte
rapide
400-500/min

Disfagie
Consum redus de lichide

Dezechilibru neurologic:

Incontinent urinala

Afectiune neurologica

Dificultate de a se mobilize,
de a merge.

Alterarea centrilor nervosi

Timp liber, relaxare..

Disconfort senzatie de
neplacere fizica si psihica
Dificultate de a imbraca si
dezbraca

Hemiplegie, edem cerebral

Diminuarea motricitatii
membrelor superioare:

A bea si a manca

A elimina
A se misca si a
avea o buna
postura
A dormi si a se
odihni
A se imbraca si
dezbraca
A mentine
temperature
corpului in limite
normale
A fi curat,
ingrijit, a proteja
tegumentele si
mucoasele

Vesminte adecvate climatului.


Stare afebrila

Mucoasa bucala umeda si roz,


gingii aderente dintilor.

Par murdar si gras in


dezordine
Degaja miros dezagreabil
Alterarea integritati
tegumentelor

Paralizia hemicorpului stang


Incontinenta urinara

A evita
pericolele
A comunica
A actiona
conform
propriilor
convingeri si
valori, de a
practicda religia
A fi preocupat in
vederea realizarii
A se recrea
A invata cum sati pastrezi
sanatatea

Temperature ambianta inre 18,325 C


Fara poluare microbiana
Auzul, vazul permit comunicarea
cu lumea exterioara
Nu prezinta turburari de limbaj
Posibilitatea de a actiona
conform propriilor dorinte sau
credinte

Dorinta de a se insanatosi.

Tristete.
Sentiment de inferioritate si
depierdere a imaginii de sine.

Divertisment , amuzament
Modificarea comportamentului
fata de sanatate

1
1
1

Cunostinte insufuciente

Lipsa de control a fincterului


urinar
Hemiplegie:

Lipsa de cunostinte

1
2

I.2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA


Probleme actuale
-

Alterarea circulatiei
Alterarea mobilitatii
Alimentative inadecvata
Eliminare inadecvata
Dificultate de a se imbraca si dezbraca
Disconfort
Incapacitatea de a-si efectua singura toaleta
Perturbarea stimei de sine
Anxietate
Deficit de cunostinte
Probleme potentiale
-

Risc de complicatie: tromboembolitice, pneumonie hipostatica, escare, atrofii,


anchiloze, constipatie

I.2.3. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA


Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale.
Nivelul II de dependenta moderata si temporara.
I.2.4. DIAGNOSTIC NURSING
9. Alterarea circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA,
fibriatia atriala.
10. Alterarea mobilitatii fizice din cauza deficitului motor si sensorial manifestat prin
hemipegie stanga.
11. Alimentatie necorespunzatoare din cauza alterarii centrului nervos manifestat prin
dificultate de a inghitii
12. Eliminare inadecvata manifestata prin incontinenta urinara
13. Somn perturbat din cauza disconfortului manifestat din senzatie de neplacere
fizica si psihica si fizica.
14. Dificultate de a se imbraca si dezbraca din cauza alterari centrului nervos
manifestat prin hemiplegie
15. Carente de igiena din cauza prezentei edemului cerebral manifestat prin par
murder si gras, in dezordine, miros dezagreabil
16. Perturbarea stimei de sine din cauza lipsei de control a sfincterului urinar
manifestat prin neliniste.
9. Anxietate legata de necunoasterea prognosticului bolii manifestata prin tristete,
neliniste, ingrijorare.
10. Deficit de cunostinte legat de ignorant manifestat prin dorinta de a acumula noi
cunostinte despre boala.

I.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR


I.3.1. OBIECTIVE GENERALE
STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI
Pacienta:
Sa beneficieze de conditii optime

Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice

I.3.2. INTERVENTII ZILNICE

- Asigur conditii de ingrjire relative la peturbare


o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale p
satisface autonom (a manca, bea, misca, avea o buna
tegumentele curate si integre)
- Asigur un climat ambiant (temperature optima
salon aerisit)
- Efectuez exercitii passive si active pentru prev
muscular si articulare
- Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si
examinare
- Administrez medicatia recomandata
- Pregatesc materialul si instrumentalul necesar
functionare

Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli

Sa beneficieze de tratament adecvat


Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic

Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn

Sa prezinte minimalizarea parezei

Sa fie ferita de complicatii

Sa fie ferita de infectii iatrogene

Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica, o c


efectuarii ei si ii solicit cooperarea
Asigut conditii de microclimate care sa nu infl
vitale: liniste, tem,peratura optima, umiditate c
Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor
inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie
Servesc pacienta cu alimente la o temperature
regulate si prezentate atragator
Constientizez pacienta asupra regimului alime
sanatatii
Efectuez bilantul lichidelor ingerate si elimina

Administrez tratamentul prescris de medic


Supraveghez reactia pacientei la tratamentul a
Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore
Masez regiunile predispuse la escare, pudrez c
Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore
Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa e
Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sal
cele necesare
Favorizez odihna pacientei prin suprimarea su
determina disconfortul si iritabilitatea
Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile
Facilitez contactul cu membrii familiei
Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie
Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui
fiecare schimbare de pozitie
Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare i
unor miscari
Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta c
stangi
Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile
schimbarea pozitiei, asigurareaconditiilor opti
salon
Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsi
Mentin ionterventiile anterioare

I.4. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE


I.5. EVALUARE
PROBLEME
OBIECTIVE
INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE
Alterarea
Pacienta sa prezinte
-masurarea TA, P, R, T si notarea in foaia de
circulatiei
functii vitale in
temperatura
limite fiziologice in
-recoltez sange pentru VSH, HLG, proteine, glucide,
termen de aproxim
urobilogen, bilirubina, cholesterol, triglyceride,
ativ 3-4 zile.
fibrinogen, timp HOWEL.
-administrez medicatia prescrisa.
Alterarea
Pacienta :
Asigur o pozitie fiziologica a membrelor pacientei cu
mobilitatii fizice
- sa efectueze
bratele pe langa corp dar nu lipite de corp.
legata de deficitul
miscari active cu
Asez membrele inferioare departe unul de celalat cu
motor manifestata
membrulinferior si
colaci de vata sub calcaie.
prin: superior stang;
Solicit cooperarea pacientei la schimbara pozitiei.
incapacitatea de
- sa se deplaseze
In decubit lateral sprijin spatele pacientei cu patura
miscare(hemicorp
cativa pasi cu ajutor rulata sau cu o perna, bratul deasupra in semiflexie pe
stang);
in termen de aprox
abdomen iar celalalt pe langa corp.
- lipsa coordonarii
7-8 zile apoi pana la Efectuez masajul spatelui si membrelor la fiecare
miscarilor;
toaleta in decurs de
schimbare de pozitie.
- diminuarea fortei aprox 10 zile.
Invat pacienta sa-si mobilizeze mana stanga cu
de miscare
ajutorul mainii drepte.
Deficit de
autoingrijire din
cauza deficitului
motor manifestat
prin incapacitatea
de a se spala, de a
se imbraca, de a se
alimenta, de a se
deplasa la toaleta.

Pacienta sa fie
capabila sa-si
satisfaca partial
nevoile de
autoingrijire in
decurs de aprox o
saptamana.

Incontinenta
urinara legata de
perturbarea
sfincteriana(lipsa
controlului nervos)
manifestata prin
emisie involuntara
de urina.

Pacienta:
- sa prezinte
diminuarea
episoadelor de
incontinent;
- sa redobandeasca
partial continenta
urinara in decurs de
7-10 zile.

Particip la efectuarea toaletei respectand urmatoarea


succesiune: se incepe cu fata, gatul si urechile, apoi
bratele si mainile, partea anterioara a toracelui,
abdomen, fata anterioara a coapselor, se intoarce
pacienta in decubit lateral si se spala spatele, fesele si
fata posterioara a coapselor, din nou in decubit dorsal
se spala gambele si picioarele, organelle genitale
externe.
Ingrijirea parului, toaleta cavitatii bucale.
Dupa spalarea intregului corp se frictioneaza cu alcool
mentolat indeosebi regiunile expuse la escare.
Ajut pacienta in alimentative alimentare pasiva.
Ii explic pacientei care este cauza incontinentei si ca
este o situatie remediabila.
Ii explic necesitatea sondajului vezical.
Efectuez sondajul medical la indicatia medicului in
conditii de asepsie atat a pacientei si instrumentelor
cat si a mainilor asistentei medicale.
Dupa scoaterea sondei stabilesc cu pacienta un
program de eliminare din 2 in 2 ore cu cresteri
progressive a intervalelor.
Urmaresc diureza zilnica.

Risc de alterare a
nutritiei prin
deficit legat de
tulburarile de
deglutitie

Perturbarea stimei
de sine din cauza
hemiplegiei
manifestata prin
neliniste, agitatie,
anxietate.

Pacienta:
-sa-si mentina
starea de nutritive
prezenta , sa fie
alimentata si
hidratata
corespunzator
cantitativ si calitativ
pe toata durata
spitalizarii
Pacienta sa-si
accepte modificarea
imaginii corporale
tranzitorie.

Evaluez in permanenta capacitatea de deglutitie


Incerc administrarea orala de lichide (lapte , ceai ),
alimente semisolide (piureuri , legume pasate ), prin
administrarea de cantitati mici la interval mici de
timp.
Manifest rabdare in alimentarea pacientei
Institui la indicatia madicului perfuzii zilnice ,
supraveghez perfuzia instituita, ii explic pacientei ca
este necesara avand in vedere aportul alimentar mic pe
cale orala.
Explic pacientei ca foarte mult conteaza vointa ei de a
se face bine, pentru a depasi aceasta faza grea.
Sfatuiesc fiul sa nu planga in preajma ei deoarece
efectul ar putea fi negative pt ea.

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI I.V.


I.1.CULEGEREA DATELOR
Date relative stabile
Nume: I
Prenume: V
Varsta: 34 ani
Sex: femin
Religie ortodoxa
Nationalitate: romana

Stare civila: vaduva


Ocupatie: pensionara

I.1.2.DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA


1.2.a.Date antropometrice
Greutate:60kg
Talie:1,60m
Grup sanguine:A II
Rh:+

I.1.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA


1.3.a. MOTIVELE
INTERNARII
-deficit motor hemicorp stang
1.3.b. ISTORICUL BOLII
Pacienta P V , in varsta de 34 ani care prezinta in cursul diminetii de azi deficit motor total la
nivelul hemicorpului stang se interneaza de urgent pentru investigatii si tratament de specialitate.
1.3.c. DIAGNOSTIC LA INTERNARE
AVC hemoragic,hemiplegie stanga , HTA
1.3.d. DATA INTERNARII
24.02.2010 ora 9:15

I.2. Analiza si interpretarea datelor


I.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale
Nevoia
fundamentala

Manifestari de independenta

Manifestari de dependenta

Surse de dificultate

Nota

A respire si a
avea o buna
circulatie

Mucoasa respiratorie roz, umeda.


Ambele hemitorace prezinta
aceeasi miscare de ridicare si
coborare.
Tegumente calde.
Prezinta senzatie de foame si
sete.
Mucoasa bucala roz.
.
Urini normocrome
Miros specific
Decubit dorsal cu o perna subtire

Fibrilatie latriala
HTA

Tulburare de ritm generate de


impulsuri ectopice atriale foarte
rapide
400-500/min

Disfagie
Consum redus de lichide

Dezechilibru neurologic:

Incontinent urinala

Afectiune neurologica

Dificultate de a se mobilize,
de a merge.

Alterarea centrilor nervosi

Timp liber, relaxare..

Disconfort senzatie de
neplacere fizica si psihica
Dificultate de a imbraca si
dezbraca

Hemiplegie, edem cerebral

Diminuarea motricitatii
membrelor superioare:

A bea si a manca

A elimina
A se misca si a
avea o buna
postura
A dormi si a se
odihni
A se imbraca si
dezbraca
A mentine
temperature
corpului in limite
normale
A fi curat,
ingrijit, a proteja
tegumentele si
mucoasele

Vesminte adecvate climatului.


Stare afebrila

Mucoasa bucala umeda si roz,


gingii aderente dintilor.

Par murdar si gras in


dezordine
Degaja miros dezagreabil
Alterarea integritati
tegumentelor

Paralizia hemicorpului stang


Incontinenta urinara

A evita
pericolele
A comunica
A actiona
conform
propriilor
convingeri si
valori, de a
practicda religia
A fi preocupat in
vederea realizarii
A se recrea
A invata cum sati pastrezi
sanatatea

Temperature ambianta inre 18,325 C


Fara poluare microbiana
Auzul, vazul permit comunicarea
cu lumea exterioara
Nu prezinta turburari de limbaj
Posibilitatea de a actiona
conform propriilor dorinte sau
credinte

Dorinta de a se insanatosi.

Tristete.
Sentiment de inferioritate si
depierdere a imaginii de sine.

Divertisment , amuzament
Modificarea comportamentului
fata de sanatate

1
2
1

Cunostinte insufuciente

Lipsa de control a fincterului


urinar
Hemiplegie:

Lipsa de cunostinte

1
2

I.2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA


Probleme actuale
-

Alterarea circulatiei
Alterarea mobilitatii
Alimentative inadecvata
Eliminare inadecvata
Dificultate de a se imbraca si dezbraca
Probleme potentiale
-

Risc de complicatie: tromboembolitice, pneumonie hipostatica, escare, atrofii, anchiloze, constipatie

I.2.3. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA


Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale.
Nivelul II de dependenta moderata si temporara.
I.2.4. DIAGNOSTIC NURSING
17. Alterarea circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA, fibriatia atriala.
18. Alterarea mobilitatii fizice din cauza deficitului motor si sensorial manifestat prin hemipegie stanga.
19. Alimentatie necorespunzatoare din cauza alterarii centrului nervos manifestat prin dificultate de a inghitii
20. Eliminare inadecvata manifestata prin incontinenta urinara
21. Somn perturbat din cauza disconfortului manifestat din senzatie de neplacere fizica si psihica si fizica.
22. Dificultate de a se imbraca si dezbraca din cauza alterari centrului nervos manifestat prin hemiplegie
23. Carente de igiena din cauza prezentei edemului cerebral manifestat prin par murder si gras, in dezordine, miros
dezagreabil
24. Perturbarea stimei de sine din cauza lipsei de control a sfincterului urinar manifestat prin neliniste.
9. Anxietate legata de necunoasterea prognosticului bolii manifestata prin tristete, neliniste, ingrijorare.
10. Deficit de cunostinte legat de ignorant manifestat prin dorinta de a acumula noi cunostinte despre boala.

I.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR


I.3.1. OBIECTIVE GENERALE
STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI
Pacienta:
Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si
microclimate

Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice

I.3.2. INTERVENTII ZILNICE


-

Asigur conditii de ingrjire relative la peturbarea motrica a


bolnavei,
o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate
satisface autonom (a manca, bea, misca, avea o buna postura, a-si mentine
tegumentele curate si integre)
- Asigur un climat ambiant (temperature optima, lenjerie curate,
salon aerisit)
- Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea
complicatiilor muscular si articulare
- Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa
examinare
- Administrez medicatia recomandata
- Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de
functionare
- Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica, o conving de
necesitatea efectuarii ei si ii solicit cooperarea
- Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile
vitale: liniste, tem,peratura optima, umiditate corespunzatoare

Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli

Sa beneficieze de tratament adecvat


Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic

Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn

Sa prezinte minimalizarea parezei

Sa fie ferita de complicatii

Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat


inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand
Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata, la ore
regulate si prezentate atragator
Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea
sanatatii
Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate
Administrez tratamentul prescris de medic
Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat
Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore
Masez regiunile predispuse la escare, pudrez cu talc
Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore
Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare
trecatoare
Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale, o servesc la pat cu
cele necesare
Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot
determina disconfortul si iritabilitatea
Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate
Facilitez contactul cu membrii familiei
Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie
Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la
fiecare schimbare de pozitie
Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii
unor miscari
Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii
stangi
Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena
corporala, schimbarea pozitiei, asigurareaconditiilor optime de
microclimat in salon
Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala

Sa fie ferita de infectii iatrogene

Mentin ionterventiile anterioare

I.4. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE


I.5. EVALUARE
PROBLEME
OBIECTIVE
INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE
Alterarea
Pacienta sa prezinte
-masurarea TA, P, R, T si notarea in foaia de
circulatiei
functii vitale in
temperatura
limite fiziologice in
-recoltez sange pentru VSH, HLG, proteine, glucide,
termen de aproxim
urobilogen, bilirubina, cholesterol, triglyceride,
ativ 3-4 zile.
fibrinogen, timp HOWEL.
-administrez medicatia prescrisa.
Alterarea
Pacienta :
Asigur o pozitie fiziologica a membrelor pacientei cu
mobilitatii fizice
- sa efectueze
bratele pe langa corp dar nu lipite de corp.
legata de deficitul
miscari active cu
Asez membrele inferioare departe unul de celalat cu
motor manifestata
membrulinferior si
colaci de vata sub calcaie.
prin: superior stang;
Solicit cooperarea pacientei la schimbara pozitiei.
incapacitatea de
- sa se deplaseze
In decubit lateral sprijin spatele pacientei cu patura
miscare(hemicorp
cativa pasi cu ajutor rulata sau cu o perna, bratul deasupra in semiflexie pe
stang);
in termen de aprox
abdomen iar celalalt pe langa corp.
- lipsa coordonarii
7-8 zile apoi pana la Efectuez masajul spatelui si membrelor la fiecare
miscarilor;
toaleta in decurs de
schimbare de pozitie.
- diminuarea fortei aprox 10 zile.
Invat pacienta sa-si mobilizeze mana stanga cu
de miscare
ajutorul mainii drepte.

Deficit de
autoingrijire din
cauza deficitului
motor manifestat
prin incapacitatea
de a se spala, de a
se imbraca, de a se
alimenta, de a se
deplasa la toaleta.

Pacienta sa fie
capabila sa-si
satisfaca partial
nevoile de
autoingrijire in
decurs de aprox o
saptamana.

Incontinenta
urinara legata de
perturbarea
sfincteriana(lipsa
controlului nervos)
manifestata prin
emisie involuntara
de urina.

Pacienta:
- sa prezinte
diminuarea
episoadelor de
incontinent;
- sa redobandeasca
partial continenta
urinara in decurs de
7-10 zile.

Risc de alterare a
nutritiei prin
deficit legat de
tulburarile de
deglutitie

Pacienta:
-sa-si mentina
starea de nutritive
prezenta , sa fie
alimentata si
hidratata
corespunzator
cantitativ si calitativ
pe toata durata
spitalizarii

Particip la efectuarea toaletei respectand urmatoarea


succesiune: se incepe cu fata, gatul si urechile, apoi
bratele si mainile, partea anterioara a toracelui,
abdomen, fata anterioara a coapselor, se intoarce
pacienta in decubit lateral si se spala spatele, fesele si
fata posterioara a coapselor, din nou in decubit dorsal
se spala gambele si picioarele, organelle genitale
externe.
Ingrijirea parului, toaleta cavitatii bucale.
Dupa spalarea intregului corp se frictioneaza cu alcool
mentolat indeosebi regiunile expuse la escare.
Ajut pacienta in alimentative alimentare pasiva.
Ii explic pacientei care este cauza incontinentei si ca
este o situatie remediabila.
Ii explic necesitatea sondajului vezical.
Efectuez sondajul medical la indicatia medicului in
conditii de asepsie atat a pacientei si instrumentelor
cat si a mainilor asistentei medicale.
Dupa scoaterea sondei stabilesc cu pacienta un
program de eliminare din 2 in 2 ore cu cresteri
progressive a intervalelor.
Urmaresc diureza zilnica.
Evaluez in permanenta capacitatea de deglutitie
Incerc administrarea orala de lichide (lapte , ceai ),
alimente semisolide (piureuri , legume pasate ), prin
administrarea de cantitati mici la interval mici de
timp.
Manifest rabdare in alimentarea pacientei
Institui la indicatia madicului perfuzii zilnice ,
supraveghez perfuzia instituita, ii explic pacientei ca
este necesara avand in vedere aportul alimentar mic pe
cale orala.

Perturbarea stimei
de sine din cauza
hemiplegiei
manifestata prin
neliniste, agitatie,
anxietate.

Pacienta sa-si
accepte modificarea
imaginii corporale
tranzitorie.

Explic pacientei ca foarte mult conteaza vointa ei de a


se face bine, pentru a depasi aceasta faza grea.
Sfatuiesc fiul sa nu planga in preajma ei deoarece
efectul ar putea fi negative pt ea.

Anexe

Concluzii
Obiectivele referitoare la procesul de ngrijireasigurat de catre asistenul medical pentru un pacient cu afectiune neurologic se refera
la:
1.Dimensiunea medical, ce se refer la ngrijiri i tratament,constnd n:
-cunoaterea corect a manevrelor de executare,de administrare a medicamentelor
-recoltri pentru examene de laborator
-clisme
-sondaje
-splturi
-toalet pe regiuni
-nregistrarea valorilor TA,puls,temperatura,respiraie
-nregistrarea diurezei i a scaunelor
-administrarea de perfuzii
-pregtirea fizic a pacientului pentru:punctii,explorri clinice i paraclinice
-supravegherea strii de veghe,a somnului,a alimentaiei
2.Dimensiunea psihologic cuprinde:
-informarea despre bolnav,despre starea lui fizic,psihic,sociologic,spiritual i cultural
-asigurarea climatului favorabil
-atitudine de interes fa de ceea ce spune bolnavul
-atitudine de respect,demnitate,nelegere fa de persoan n suferin

3.Dimensiunea uman - este o calitate ce ine de capacitatea asistentului medical de a prinde modul n care pacientul se
exteriorizeaz,se exprim
-lista cu datele necesare ingrjirii,care se mai numete i profilul pacientului
-planul de ngrijiri c support scris al procesului de ngrijiri
Documente de observare i evaluare

Tema lucrrii este ngrijirea bolnavului cu A.V.C.


Am acordat tehnici de ingrijire pentru trei bolnavi cu A,V,C pe secia de Neurologie.
Toi pacienii se interneaz pentru investigaii i tratament de specialitate.
Motivele internrii pentru care pacientii s-au internat,sunt urmtoarele:
-scderea forei musculare la nivelul membrelor superioare i apoi la cele inferioare,tulburri de echilibru,tulburri de sensibilitate i
tulburri sfincteriene,mers dezechilibrat.

Bibliografie selectiv

1.BJENARU O., POPESCU C.D., TIU C., MARINESCU D., IANA GH. Ghid de diagnostic
si tratament pentru avc. RevistaRomn de Neurologie 2004;
2.IFRIM M. et al. Atlas de anatomie uman Vol III, Sistemul nervos organele de simt.
Editura Stiintific si Enciclopedic, Bucuresti 1985
3.MIHANCEA P. Scleroza n plci, boala adultului tnr. Editura Imprimeria de vest Oradea
4.R.ALBU Anatomia si fiziologia omului,Editura Corint-Bucuresti 1998
5.C.BORUNDEL-Manual de medicina interna,Editura Corint-Bucuresti 1996
6.FL.CHIRU SI COLAB.-Ingrijirea omului sanatos si bolnav,Editura Cison-Bucuresti 2001
7.L.MORARIU SI COLAB.-Bazele teoretice si practice ale omului sanatos si bolnav,Editura
Universul-2002