Anorexie

SCOALA SANITARA POSTLICEALA
CAROL DAVILA
BUCURESTI
LUCRARE DE DIPLOMA
Ingrijiri ale pacientului cu Anorexie
Coordonator
Absolvent
- 2015
Cuprins
Anatomia si fiziologia aparatului digestiv
CAPITOLUL I - PARTE TEORETICA
1. Introducere
2. Definitie
3. Etiopatogenie
4. Simptomatologie
5. Caracteristici
a. Caracteristici comportamentale
b. Caracteristici afective
c. Caracteristici cognitive
d. Caracteristici socio culturale
6. Date paraclinice si de laborator
7. Diagnostic pozitiv
8. Diagnostic diferential
9. Evolutie, pronostic
10.Metode de evaluare
11.Tratament
12.Concluzii
Ingrijiri speciale acordate pacientilor internati
CAP II STUDIU DE CAZ

1. Introducere
2. Prezentarea cazului
3. Analiza si interpretarea datelor
4. Planificarea ingrijirilor
5. Interventia asistentei
6. Evaluare
7. Concluzii
8. Anexe
Anatomia si fiziologia aparatului digestiv
Tubul digestiv este alcatuit din urmatoarele segmente: gura, faringe (cu dubla
apartenenta), esofag, stomac, intestinul subtire si intestinul gros.
Gura este portiunea initiala a aparatului digestiv, alcatuita din organe si diverse
tesuturi. Superior este limitata de bolta palatina, inferior de planseul bucal, lateral
de obraji, anterior de buze si posterior se continua cu faringele. Cavitatea bucala
este captusita cu mucoasa bucala.

In cavitatea bucala se afla cele doua arcade dentare, superioara si inferioara, situate
pe maxilar si, respectiv, pe mandibula.
Dintii sunt in numar de 32: 8 incisivi, 4 canini, 8 premolari si 12 molari.
Limba, organ muscular situat posterior, prezinta pe fata superioara niste formatiuni
numite papile: filiforme, fungiforme si circumvalate sau gustative, ultimele fiind
situate spre radacina limbii si formand "V"-ul lingual. In cavitatea bucala glandele
salivare, parotide, submaxilare si sublinguale, excreta saliva.
Functiile pe care le indeplineste gura sunt: functia de masticatie pentru formarea
bolului alimentar, inceputul digestiei glucidelor sub actiunea ptialinei salivare,
functia de fonatie, functia receptoare, functia de aparare si functia fizionomica.
Faringele este un organ care apartine atat aparatului digestiv, cat si aparatului
respirator. El se afla situat in partea posterioara a cavitatii bucale si se continua cu
esofagul. Captusit cu o mucoasa, este bogat in tesut limfoid. In faringe se gasesc
amigdalele palatine, amigdala faringiana pe peretele posterior si amigdala linguala
la radacina limbii, legate intre ele prin numeroase vase limfatice si formand inelul
limfatic Waldeyer.
Functiile faringelui sunt: functia de conducere a bolului alimentar catre esofag si
functia de aparare impotriva infectiilor, care pot patrunde pe cale digestiva sau pe
cale respiratorie.
Esofagul este un organ musculo-membranos, tubular, care face legatura intre

faringe si stomac. El incepe la nivelul vertebrei a 7-a cervicala (C7) in dreptul cartilajului cricoid, si se termina in dreptul vertebrei a 11-a toracale la cardia; este
lung de 25 - 32 cm si are un calibru care variaza intre 10 si 22 mm. Are trei
stramtori fiziologice: stramtoarea cricoidiana, stramtoarea de la nivelul incrucisarii
cu artera aorta si cea de la nivelul cardiei. Esofagul este situat in mediastinul
posterior, venind in contact cu formatiunile situate aici. Datorita acestei situari,
afectiunile esofagului se pot rasfrange asupra organelor cu care vine in contact, iar
pe de alta parte, leziunile acestora pot provoca suferinte esofagiene.
Ca structura, esofagul este alcatuit din trei straturi: la interior se afla mucoasa, cu
un epiteliu pavimentos stratificat; urmeaza tunica mijlocie, care este musculara si
are doua straturi - unul intern cu fibre circulare si unul extern, cu fibre longitudinale; tunica externa este formata din tesutul conjunctiv lax, care se continua
cu tesutul de sustinere mediastinal.
Fiziologic, esofagul reprezinta un organ menit sa faca legatura dintre faringe si
stomac. Prin reflexul de deglutitie, bolul alimentar trece din faringe in esofag; prin
coordonare nervoasa, musculatura formeaza unde contractile care imping bolul
spre cardia; sfincterul cardiei se desface, impiedicand si refluarea continutului
gastric in esofag. Se accepta existenta a doua zone anatomice prevazute cu
activitate sfincteriana: una situata la jonctiunea faringo-esofagiana si alta, in
vecinatatea inelului hiatal, la limita dintre esofagul propriu-zis si vestibulul gastroesofagian.
Stomacul, organ cavitar musculo-glandular, este segmentul tubului digestiv situat
intre esofag si intestinul subtire. Forma lui este asemanatoare cu a unei pere, cu
varful usor indoit si indreptat in sus: la examenul radiologie apare ca litera "J" sau
ca un carlig. Forma lui este variabila in functie de: continut, tonicitatea
musculaturii proprii, tonicitatea peretelui abdominal, pozitia individului si volumul
organelor vecine.
Stomacul incepe de la cardia, care face legatura intre esofag si stomac; portiunea
situata deasupra cardiei si care este adaptata cupolei diafragmatice, se
numeste marea tuberozitate (fomix sau fundus); segmentul vertical estecorpul
stomacului, care se continua cu mica tuberozitate si apoi cu antrul piloric si se
termina cu orificiul piloric. intre cardia si pilor se afla doua margini : marginea
externa sau marea curbura si marginea interna saumica curbura.
Structural, stomacul este alcatuit din patru paturi: la interior se afla mucoasa, apoi
submucoasa, musculoasa, iar la exterior este invelit de seroasa peritoneala.
Mucoasa este alcatuita dintr-un epiteliu cilindric, care secreta mucus, si din
glandele stomacului: glandele fundice, secretoare de acid clorhidric si
pepsina, glandele pilorice sicelulelemucipare, ambele secreloare de mucus.
Musculoasa este formata dintr-un strat intern cu fibre dispuse oblic, un strat
intermediar cu fibre circulare si un strat extern cu fibre longitudinale. Stratul
circular, la nivelul pilorului, este foarte puternic, constituind sfincterul piloric.
Din punct de vedere fiziologic, stomacul primeste alimentele si, datorita functiei
sale motorii, le framanta, le amesteca cu sucul gastric si apoi le evacueaza in
duoden. Prin functia secretoare, stomacul intervine in digerarea tesutului conjunctiv si a proteinelor cu ajutorul acidului clorhidric si al pepsi nei. Mucusul gastric
are un rol protector de prim-ordin, aparand mucoasa de actiunea sucului gastric.
Secretia gastrica este declansata mai intai printr-un mecanism reflex-nervos, apoi
prin mecanisme neuro-chimice cu punct de plecare in mucoasa gastrica (faza

gastrica, cu secretie de gastrina) si intestinul subtire (faza intestinala).
Intestinul subtire incepe la pilor si se termina la nivelul valvulei ileo-cecale. El are
trei segmente: duoden, jejun si ileon. Duodenul are forma unei potcoave. I se
descriu patru portiuni,: prima portiune, bulbul duodenal, urmeaza imediat dupa
pilor si este usor mobila; portiunea a doua, descendenta, este situata in dreapta
coloanei vertebrale si in ea se varsa secretia biliara si cea pancreatica; portiunea a
treia este orizontala, iar portiunea a patra este ascendenta si se continua cu
jejunul, formand unghiul duodeno-jejunal. Structural, duodenul este alcatuit din
patru straturi: mucoasa, submucoasa, musculoasa, (cu fibre musculare circulare si
longitudinale) si seroasa peritoneala, care il acopera numai pe fata anterioara.
Fiziologic, duodenul are doua functii principale: motorie si secretorie. Motilita-tea
duodenala impinge chimul alimentar foarte repede in jejun (in cateva secunde).
Secretia duodenala elaboreaza secretina (cu rol in stimularea pancreasului si a
intestinului), enterokinaza (care transforma tripsinogenul in tripsina) si mucus. La
nivelul duodenului incepe sa se amestece chimul alimentar sosit din stomac cu
sucul duodenal, bila si sucul pancreatic.
Jejuno-ileonul are un calibru mai mic si umple cea mai mare parte a cavitatii
peritoneale. Este alcatuit tot din patru straturi: mucoasa, submucoasa, musculoasa
si seroasa. Spre deosebire de duoden, seroasa inveleste intreaga circumferinta a
jejuno-ileonului.
Mucoasa formeaza cute circulare (valvule conivente) si nenumarate vilozitati
intestinale, realizand o suprafata enorma, cu mare rol in absorbtia intestinala. In
portiunea terminala a ileonului se gasesc numerosi foliculi limfatici, formand
placile Payer.
Fiziologic, jejuno-ileonul are trei functii: motorie, secretorie si de absorbtie.
Functia motorie este reprezentata demiscarile pendulare, cu rol de framantare si
amestecare a continutului intestinal, si de miscarile peristaltice, cu rol de
propulsare a chimului intestinal. Functia secretorie se manifesta prin elaborarea
unor fermenti: erepsina sinucleo-tidaza, cu rol in digerarea proteinelor si a acizilor
nucleici; lipaza intestinala, cu rol in scindarea grasimilor
neutre; dizaharidele [maltaza, izomaltaza, zaharaza (invertaza), lactaza], cu rol in
digerarea glucidelor pana la monozaharide.
Functia de absorbtie se exercita pe o foarte mare suprafata, datorita vilozitatilor
intestinale. Odata cu principiile alimentare amintite se mai absorb si apa, sarurile
minerale si vitaminele.
Intestinul gros este segmentul terminal al tubului digestiv; el incepe de la valva
ileo-cecala si se termina cu anusul.Se distinge de intestinul subtire prin volumul
lui mult mai mare si prin cele trei benzi musculare longitudinale taenia
coli). Lungimea lui variaza intre 1,5 si 3 metri. Intestinul gros este impartit in
urmatoarele segmente: cecul, colonul ascendent, colonul transvers, colonul
descendent, colonul sigmoid si rectul.
Cecul este situat in fosa iliaca dreapta; legatura dintre ileon si cec se realizeaza
prin sfincterul ileo-cecal(formatiune musculara). Pe partea interna a cecului se
afla apendicele, a carui pozitie este variabila. Cecul are un grad de mobilitate.
Colonul ascendent este situat in flancul drept si continua cecul, urcand vertical
pana la fata inferioara a ficatului, unde, prin unghiul hepatic (unghiul drept), se
/ continua cu colonul transvers. Este fixat de peretele posterior al abdomenului
prin peritoneu.
Colonul transvers se intinde de la unghiul hepatic pana la unghiul splenic (unghiul
stang) si este situat orizontal sau in forma literei "V".
Colonul descendent este situat in flancul stang si se intinde de la unghiul splenic
pana la nivelul crestei iliace, unde se continua prin colonul sigmoid.
Colonul sigmoid, in continuarea precedentului, situat in fosa iliaca stanga si in
pelvis, are forma unui "S" si se intinde pana la unghiul recto-sigmoidian.
Rectul este portiunea terminala: se intinde de la unghiul recto-sigmoidian pana la
anus si este situat in pelvis. Rectul comunica cu exteriorul prin canalul anal, care
continua ampula rectala.
Structural, intestinul gros este alcatuit din patru straturi: mucoasa, submucoasa,
musculoasa si seroasa. Mucoasa este foarte bogata in celule mucipare: musculoasa
se caracterizeaza prin cele trei benzi musculare longitudinale si prin benzile
transversale, care alcatuiesc haustrele intestinului gros.
Fiziologic, intestinul gros are functii de motricitate, secretie si absorbtie. Motricitatea asigura progresia bolului fecal prin contractii peristaltice, segmentare, si
prin contractii masive. Bolul fecal se aduna in sigmoid; trecerea materiilor fecale in
rect duce la expulzarea lor prin actul fiziologic al defecatiei.
Secretia intestinului gros se rezuma la mucus. Functia de absorbtie este mai redusa
si se exercita, mai ales, la nivelul cecului si al ascendentului; se absorb apa,
sarurile, vitaminele, glucoza. La nivelul rectului se pot absorbi substante medicamentoase si apa, acestea ajungand in vena cava inferioara.
1.Introducere
Anorexia nervoasa este tulburare pshihiatrica din categoria tulburarilor de

alimentatie, caracterizata printr-o reducere anormala a greutatii corporale si o
deformare a perceptiei imaginii propriului corp cu teama prevalenta, persistenta de
ingrasare.
Persoanele suferind de anorexie nervoasa isi limiteaza greutatea corporala prin
abtinerea voluntara un tip indelumgat de la hranire.
Primele observatii clinice ale pacientilor anorexici au fost facute de Richard
Morton la sfarsitul secolului an XVII (1694). Abia in 1873 medicul londonez
William Gull si neuropsihiatrul Ernest Lasseque independent unul de celalalt
publica descrieri ale bolii considerand-o ca fiind o tulburare din spectrul isteriei
anorexia isterica
In 1883 H. Huchard o denumeste anorexia nervoasa
In 1950 Hilde Bruch a observat ca acest comportament anormal avea ca scop
scaderea in greutate unic succes in lumea nefericita in care traiau aceste fete.
2. Definitie
Anorexia nervoasa se caracterizeaza prin infometarea autoimpusa si refuzul de a
mentine greutatea la o valoare minima a normalului corespunzator varstei si
inaltimii asociata cu o teama intensa de a nu lua in greutate. Aceste tulburari de
alimentatie caracteristice adolescentelor sunt caracterizate prin:
-
perceptia morbida privind greutatea si forma corpului
perturbarea severa a comportamentului alimentar
Aspecte epidemiologice
In anorexia nervoasa varsta medie este de 15 17 ani.
Comportamentul anorexic psihogen se poate intalni din prima saptamana de viata,
la sugari dar si in mica copilarie, prevalenta in spitalele psihiatrice fiind de 1 5 %
In general prevalenta anorexiei nervoase in general in populatia feminina de-a
lungul vietii este estimata la 0.1 0.7 %
Studiile efectuate au constatat o rata a prevalentei privind anorexia nervoasa de 0.5
-1 % la femeile din ultima parte a adolescentei si inceputul perioadei adulte.
Exista putine date referitoare la sexul masculin.
Desi majoritaea adolescentelor fac eforturi pentru a fi slabe, anorexia se dezvolta
doar la cele care prezinta anumite trasaturi de personalitate. Frecvent au mai fost
citate trasaturile obsesiv-compulsive, perfectionismul, rigiditatea, trasaturile
narcisice si isterice, imaturitatea si frica de a-si asuma responsabilitatile.
Rata de mortalitate in tulburarile de alimentatie este de 10 %.

Cel mai frecvent decesul se produce prin inanitie, tulburari cardiace (datorate
dezechilibrelor electrolitice) sau suicid.
3. Etiopatogenie
Tulburarile de comportament alimentar au o etiologie multifactoriala. Factorii
implicati in etiopatogenia acestora pot fi grupati in: genetici, socio-culturali si
psihologici.
a) Factorii genetici sint implicati in tulburarile de comportament alimentar, fapt
demonstrat prin studii familiale controlate, recente care au aratat o prevalenta
crescuta de-a lungul vietii la rudele de gradul I ale pacientilor cu anorexie
nervoasa: 3 -12 %, comparativ cu loturile martor 0-3.7%.
In anorexie nervoasa la rudele de gradul I ale indivizilor cu anorexie nervoasa.
Astfel fetele pacientelor cu anorexie nervoasa au risc de 6,6 % de a dezvolta
anorexie nervoasa.
De asemenea s-a constatat ca indivizii cu tulburari de comportament alimentar au
un nivel ridicat de vasopresina si cortizol.
Ambii hormoni sunt implicati in raspunsul organismului la stresul fizic si
emotional.
Alte studii au gasit nivele crescute de neuropeptid Y si peptid YY la pacientii cu
anorexie nervoasa, sugerand ca acestia ar avea un rol in tulburarile de
comportament alimentar.
b) Factorii psihologici -
Teoriile psihoanalitice explica tulburarile de
comportament alimentar prin existenta unei relatii seductive, dependente a

adolescentei fata de figura paterna pasiva, calda, dar lipsita de autoritate si a unui
sentiment de vinovatie intretinut de o anorexie nervoasa acaparatoare, anorexie

nervoasa bivalenta, cu care adolescenta refuza sa se identifice.
Unele studii au demonstrat ca perfectionismul este asociat la acesti pacienti
cu ritualuri legate de alimentatie si cu o rezistenta mai mare la schimbare privind
comportamentul alimentar.
In cazul comportamentului anorexiei nervoase la sugar si la copilul mic se
pare ca s-ar datora unor atitudini neadecvate ale mamei cu perturbarea relatiei
mama-copil ceea ce declaseaza anorexia de opozitie, copilul infruntand astfel
mama, care devine fie hiperanxioasa, rejectanta si rigida. Alti factori implicati pot
fi abuzul si neglijarea copilului. Controlul aparent asupra comportamentului
alimentar, dietele restrictive par a oferi un fals autocontrol in viata de zi cu zi la
pacientii cu anorexie nervoasa.
c) Factori socio culturali - Incapacitatea de a recunoaste si de a reactiona corect
la nevoile trupului cum ar fi senzatia de foame asocaita cu nevoia de atinge
standardele de frumusete impuse de sociaetatrea contemporana si promovata
permanent de canalele media sunt doar cateva din ipotezele etiopatogenice privind
tulburarile de alimentatie.
4. Simptomatologia
Anorexia nervoasa are debut in special in cursul pubertatii sai adolescentei,
la tinerele fete cu educatie solida, ce traiesc intr-un mediu de extrema dependenta,
ascultatoare si studioase cu rezultate scolare foarte bune, perfectioniste cu episoade
de anorexie nervoasa precoce, capricii alimentare si boli in antecedente.
Formele anorexiei nervoase:
-
la sugari:
anorexie de inertie copilul nu inghite
anorexie de opozitie agitatie, rejectarea alimentelor, vomismente.
la prescolari: ca reactie de opozitie fata de rigiditatea parintilor care impun
excese alimentare cantitativ si calitativ, orar sever de mese, capricii in alegerea

alimentelor.
-
in adolescenta: restrictiile alimentare pot aparea ca urmare a unui soc
emotional sau a unor conflicte psihologice, alteori se instaleaza progresiv fara o

cauza aparenta, ca urmare a unui regim de slabire sau a unor situatii conflictuale pe
care adolescentul nu le poate rezolva.
Se disting doua tipuri de anorexie nervoasa:
-
tipul restrictiv
tipul de mancat excesiv/purgare
Tipul de mancat excesiv/purgare: acest tip este utilizat cand adolescenta s-a
angajat in mod regulat in mancat excesiv sau in purgare ori in ambele in cursul
episodului curent. Adolescenta cu anorexie nervoasa care mananca excesiv se
purgheaza prin varsaturi autoprovocate ori prin abuz de diuretice, laxative sau
clisme. Alteori nu manaca excesiv, dar face in mod regulat purgare dupa consulmul
unor cantitati mici de alimente.
Tipul restrictiv descrie tablourile clinice in care pierderea in greutate este realizata
in primul rand prin dieta, post sau exercitii fizice excesive. In timp apar tulburari
secundare diminuarii aportului alimentar: oasele se vad sub pielea uscata, parul rar
si friabil, extremitati reci si cianotice, limba saburala, constipatie.
Aspectul clinic in anorexia nervoasa este foarte particular, simptomatologia poate
apare dupa un eveniment perceput ca psihotraumatizant sau de cele mai multe ori
dupa remarci malitioase la adresa greutatii pacientelor.
Adolescentele in intentia de a slabi se angajeaza in diete drastice.
Evita sa manance hidrocarbonati si grasimi, motiv pentru care le exclud din
alimentatie. Se supun unui regim de autoinfomentare. Ulterior acestea nu mai
recunoasc senzatia de foame. Isi controleaza frecvent greutatea, isi alcatuiesc
riguros dieta, ca numarul de calorii ingurgitate sa fie redus, de cele mai multe ori
sub 500 cal/zi (ajung sa manance un singur mar pe zi sau sa tina post negru). Unele
paciente recurg la adevarate ritualuri in privinta comportamentulu alimentar, de
exemplu cantitatile reduse de alimente sunt taiate in bucati foarte mici pentru a fi
mancate sau isi aseaza masa intr-un anumit fel.
5. Caracteristici
a)
Caracteristici comportamentale
De cele mai multe ori anorexia nervoasa este declansata de un eveniment
psihotraumatizant particular: se simt rejectati, sunt vulnerabili, uneori incep un

regim de slabire. Pot interveni evenimente ca despartirea de parinti, dificultatile
scolare, ironiile anturajului.
b)
Caracteristici afective
Pierderea in greutate este pentru ei un semn de putere care le permite sa
domine anturajul. Anorexicii sunt adesea persoane stapanite de frica: frica de a

deveni adult si de a-si exprima responsabilitati, frica ca o sa piarda controlul asupra
alimentelor.
c)
Caracteristici cognitive
Anorexici au dorinta de a slabi si de a-si pastra controlul asupra alimentatiei
corespunde unui comportament egosintotic adica un comportament care

concorda cu propriile idei, dorinte si valori (neaga foamea, epuizarea fizica si
psihica). Pentru ei obsesia privind mancarea constituie un comportament normal.
d)
Caracteristici socio - culturale
Intr-un studiu facut in 1982 s-a considerat ca 70-80% dintre studente nu se

considera seducatoare pentru ca nu sunt slabe datorita existentei modei de a fi
slab=manechin.
In societatea americana silueta este in general sinonima cu seductia.
S-a constatat ca dezordinile alimentare sunt frecvente in societatile de mijloc spre
cele superioare (Russel 1985, Butler 1988); incidenta mare in randul tinerelor
provenite din familii instarite
6. Date paraclinice si de laborator

Indivizii cu anorexie nervoasa nu prezinta anomalii de laborator aceasta
tulburare poate afecta cele mai multe sisteme si organe majore si produce o
diversitate de perturbatii.
Anomaliile sunt tranzitorii, inconstante si reversibile la castigul in greutate.
Ritmul cardiac este mai lent, apar modificari EKG.
Modificari hematologice: anemie marcata, uree sangvina crescuta, anomalii
reversibile fara o legatura cu scaderea in greutate iar sistemul imunitar ramane in
mod surprinzator eficace.
Modificari endocrinologice: legate de perturbarea axei hipotalamo-hipofizare:
-
depresia globala a activitatii hipofiza-ovare
secretie LH (hormon luteinizant) asemanatoare feteler prepubere
perturbarea metabolismului estrogenilor
EEG prezinta anomalii difuze, reflecta encefalopatie metabolica, pot rezulta
din modificari semnificative ale fluidelor si electrolitilor.

Cheltuiala de energie pentru relaxare este relativ redusa.
7. Diagnostic pozitiv
Criterii de diagnostic DSM pentru anorexia nervoasa.

A) Refuzul mentinerii greutatii corporale normale sau deasupra unei
greutati minime normale pentru varsta si inaltimea sa.
B) Frica intensa de a nu lua in greutate sau de a nu deveni grasa / gras
C) Perturbarea modului in care este exprimata greutatea sau oonformatia corpului
nedatorata influentei greutatii sau conformatiei corporale.
D) La femeile postmenarhice, apare amenoreea - absenta a cel putin 3 cicluri
menstruale consecutive.
Specificam tipul:
-
tip de mancat excesiv, persoana se angajeaza in mod regulat intr-un
comportament de mancat excesiv

-
tip restrictiv, persoana nu se angajeaza in mod regulat intr-un comportament
de purgare.
8. Diagnostic diferential
Diagnosticul diferential este acelasi cu sindromul arterei mezenterice superioare
caracterizat. prin varsaturi postprandiale consecutive obstructiei pilorului.
Diagnosticul diferential va viza tulburarile psihice in care pot aparea simptome
asemanatoare anorexiei precum:
Tulburarea depresiva majora. in care pacientul poate scadea in greutate, ca
urmare a scaderii apetitului dar spre deosebire de anorexia nervoasa, acesta nu este
preocupat de dieta sau forma corpului, nu are o teama excesiva de a nu lua in
greutate. Cu toate acestea in anorexia nervoasa se poate asocia un sindrom
depresiv caracterizat prin dispozitie depresiva, autostima scazuta. labilitate
afectiva.
Schizofrenia, in care pacientul poate prezenta un comportament bizar legat
de alimentatie, eventual cu scaderea in greutate dar fara a fi preocupat de imaginea

sa.
Tulburarea obsesiv-comvulsiva, pacientele cu anorexie nervoasa pot avea
obsesii si convulsii dar numai in legatura cu comportamentul alimentar.
Fobia sociala : pacientele pot avea un comportament de evitare dar acesta
este legat numai de comportamentul alimentar.
Tulburarea dismorfica corporala : pacientul este preocupat nu numai de
greutatea corporala ci si de alte defecte imaginare ale acestuia.
Negativismul alimentar, schizofrenia
Pshihoza catatonica negativa
Anorexiile isterice
Anorexiile obsesionale insotite de ritualuri alimentare
Fobia alimentara este deseori insotita de alte fobii si/sau obsesii
9. Evolutie, prognostic
Sunt variabile in anorexia nervoasa, poate exista o recuperare completa dupa un
singur episod, insa cel mai frecvent evolutia este fluctuanta cu exacerbari si
remisiuni partiale.
Evolutia la sugar si copii este in general favorabila cu ameliorarea acestui
comportament in timp.
In anorexia nervoasa factorii de prognostic favorabil sunt : varsta sub 18
ani, lipsa spitalizarilor in antecedente, absenta comportamentului de purgatie.
Cei nefavorabili sunt: conflictele intrafamiliale, tulburarile de personalitate
asociate.
10. Metode de evaluare

Pacientii cu anorexie nervoasa se impotrivesc consultului, de acee este impotant a
se stabileasca o relatie buna.
Se ia in consideratie istoricul amanuntit al dezvolatarii tulburarii,date despre modul
actual de alimentatie, controlul ponderal si despre ideile pacientului asupra
greutatii corporate.
Sunt elaborate trei tipuri de instrumente de evaluare a tulburarilor de alimentatie :
A. conversatia de observatie
B. scalele de observatie
C. autochestionarele
Conversatia de observatie
-
ghidul de observatie standardizat dupa ASM III, DSM III R si ICD 10 care
contin liste de intrebari precise pentru anorexia nervoasa

-
DIS (Diagnostic Interview Schedule, Robrius. 1985);
SCAN (Schedule for Clinical Assessment in Neuropsychiatry, Wing, (1988)
CIDI (Composite International Diagnostic Interview, OMS 1981)
SCID (Structured Clinical Interview for DSM IIIR, Spitzer &Co, 1988)
Scalele de observatie: pentru evaluarea severitatii comportamentelor anorexice pe

parcursul supravegherii si supravegherea evolutiei lor.
- Scala lui Slade (Anorexic Behaviour Scale, 1973)
- EBRS (Eating Behaviour Rating Scale. Wilson & Co)
C) Autochestionare: pentru evaluarea comuna a clientilor cu tulburari
de alimentatie:
- EAT (Eating Attitudes Test, Garfiedul & Garner, 1979) cel mai des utilizat, ofera
o confirmare a diagnosticum.
- EDI (Eating Disorder Inventatiry, Gamer & Co, 1983) cuprinde 64 pozitii pentru
evaluarea trasaturilor fizice si comportamentale ale subiectului
11. Tratament
In anorexia nervoasa la adolescente tratamentul este dificil datorita faptului ca
pacientele cu anorexie nervoasa sunt ambivalente fata de tratament.
Tratamentul consta in primul rand in obtinerea unei greutati adecvate.
In acest scop se va elabora un plan alimentar riguros imoreuna cu pacienta. Astfel
se va negocia cu acesta greutatea tinta si rata de crestere in greutate pe saptamana,
se calculeaza caloriile necesare pentru a atinge aceasta tinta, regimul alimentar va
fi stabilit in functie de alimentele pe care pacienta le accepta si repartizat in 5 mese
pe zi, 3 principale si 2 gustari care sa contina toate principiile nutritive: proteine,
glucide, lipide, vitamine, minerale.
Tratamentul pacientei se poate face in ambulatoriu sau in spital.
Tratamentul pshihoterapeutic implica terapie suportiva, cognitiv-comportamentala,
familiala cu stabilirea unei relatii terapeutice solide pacient-psihiatru.
Tratamentul pshihofarmacologic consta in administrarea de antidepresive triciclice,
inhibitori selectivi ai recatarii serotoninei care si-au dovedit eficienta in spital cand
exista simptomatologie depresiva sau comportamente obsesivo-fobice asociate.
PSIHOTERAPIA INDIVIDUALA:
Terapeutul isi indreapta atentia spre semnificatia dinamica a afectiunii;
preocuparea pentru hrana si greutate mascheaza problemele fundamental si
numeroasele indoieli.
In general pacientul anorexic refuza sa vorbeasca si / sau sa-si recunoasca boala si
evita colaborarea cu terapeutul. Terapeutul trebuie sa-i castige increderea si sa-l
motiveze sa-si schimbe comportamentul. Il ajuta sa aiba incredere in forteie
proprii, sa ia decizii chiar daca uneori acestea sunt pripite si sa accepte noi forme
de adaptare la situatii stresante.
Efecteie benefice ale tratamentului trebuie subliniate cu asigurarea ca nu va afecta

scopul propus de pacienta (mentinerea siluetei)
Terapia cognitiv-comportamentala vizeaza identificarea si modificarea perceptiilor
eronate in privinta alimentatiei, greutatii si formei corpului asupra stimei de sine.
PSIHOTERAPIA DE GRUP : adolescentii in grupuri omogene isi cauta roluri,
comenteaza comportamentele in comparatie cu standardele comportamentale.
PSIHOTERAPIA FAMILIALA dupa unii clinicieni separarea de familie este
trasatura vitala a tratamentului iar dupa altii din contra are un rol cheie in
reabilitarea anorexicului.
Terapia este centrata atat pe problemele de alimentatie cat si asupra celor
emotionale ale adolescentului.
TERAPIA MEDICAMENTOASA In terapia medicamentoasa s-au raportat sucese
cu tranchilizante, neuroleptice sedative si incisive care fac pacientul mai putin
temator de castigul ponderal.
S-au facut cercetari privind efectul Fluoxetinei comparativ cu cel al grupului
placebo in urma carora s-a constata ca oportunitatea administrarii Fluoxetinei este
limitata.
12. Concluzii
Anorexia exprima o criza de dezvolatare pe fondul unei personalitati vulnerabile
aparute la pubertate sau in adolescenta, caracterizata prin pierderea deliberata in
greutate, pierdere indusa si sustinuta de catre pacient.
Pierderea in greutate se realizeaza prin eliminarea cantitatii de alimente ingerate.
Anorexia nervoasa pare sa rezulte din combinrea unei predispozitii individuale si a
factorilor de orice natura care incurajeaja dieta. O data instalata tulburarea
raspunsul familiei poate favoriza perpetuarea ei.
Anorexia nervoasa este considerata o urenta pshihologica impunandu-se

interventia imediata pentru restabilirea greutatii corporale, inlaturarea anxietatii si
restabilirea relatiilor interpersonale.
Stima de sine a indivizilor cu anorexie nervoasa este extrem de dependenta de
greutatea si conformatia corpului lor.
Ingrijiri speciale acordate pacientilor internati
- Internarea bolnavului
Internarea n spital constituie un eveniment important n via bolnavului;
el se desparte de mediul sau obinuit i este nevoit s recurg la ajutorul unor
oameni strini.
Internarea se face pe baza biletelor de trimitere de la medicul de familie.
Bolnavii internai sunt nscrii la Biroul serviciului de primire n registrul de
internri, unde se completeaz i foaia de observaie clinic cu datele de identitate

ale bolnavului.
Bolnavii vor fi examinai la internare de medicul de garda, care va culege
datele anamnetice de la bolnav sau nsoitor i le va not n foaia de observaie,
stabilind diagnosticul prezumtiv necesar i din punctul de vedere al dirijrii
bonavului n seciile de spital. n vederea examinrii clinice, efectuat de medicul
de garda, asisten medical ajut bolnavul s se dezbrace.
Dup stabilirea diagnosticului prezumtiv i repartizarea bolnavului n
secie, asisten medical nsoete bolnavul la baie, l ajut s se dezbrace, observ
tegumentele i fanerele (la nevoie deparaziteaz bolnavul), l ajut s-i fac baie
(dac acesta nu poate), apoi l conduce n camera de mbrcare unde l ajut s se
mbrace cu hainele de spital (pijama, ciorapi, papuci, halat).
Hainele bolnavului vor fi preluate i nregistrate cu grij n vederea
nmagazinrii, eliberndu-se bolnavului sau nsoitorului un bon de preluri (la
nevoie i hainele vor fi supuse deparazitrii).
Astfel pregtit, asisten conduce bolnavul la salon unde l prezint
celorlali pacieni, l informeaz asupra regulamentului de ordine interioar a
spitalului i l ajut s se aeze n patul pregtit cu lenjerie curat.
Dup ce a fost culcat bolnavul n pat, asisten medical ntocmete foaia
de temperatura, determina greutatea bolnavului, msoar T0, pulsul, T.A., iar
datele obinute le noteaz n foaie de observaie.
Asisten medical va liniti i membrii familiei pacientului, asigurndu-i
asupra ngrijirii de calitate de care bolnavul va beneficia n spital, comunicandu-le
numrul salonului n care a fost internat bolnavul i orarul vizitelor.
Primirea bolnavilor n secie i iniierea lor n obiceiurile seciei, reprezint
un moment hotrtor n ctigarea ncrederii bolnavului n personalul medicosanitar.
- Asigurarea conditiilor de mediu

-Confortul
Regimul terapeutic de protecie urmrete s creeze condiii de spitalizare
care s le asigure bolnavilor maximum de confort, de bunstare psihic i fizic.
Seciile cu paturi, cu ceea ce intr n dotarea lor: saloane, coridoare, trebuie s aib
un aspect plcut. Salonul bolnavilor, va ndeplini pe lng cerinele de igien,
cerinele estetice i de confort.
Orientarea camerelor de spital este indicat s se fac spre sud-est, sud sau
sud-vest. Paturile distantate, astfel c bolnavii s nu se deranjeze unii pe alii.
-Aerisirea
Se face prin deschiderea ferestrelor diminea dup toalet bolnavului, dup
tratamente, vizit medicului, dup mese, vizitatori i ori de cte ori este cazul.
Pentru confortul olfactiv se vor pulveriza substane odorizante.
Umidificarea aerului din ncpere, ntr-un procent de 55-60%, este absolut
obligatoriu s se fac, pentru c o atmosfera prea uscat, irit cile respiratorii
superioare.
Iluminatul natural este asigurat de ferestre largi, care trebuie s prezinte cel
puin din suprafa salonului.
nclzirea se realizeaz prin nclzire central. Temperatura se controleaz
continuu cu termometre de camera, pentru a se realiza: n saloanele de aduli o
temperatura de 18-19 C i n saloanele de copii 20-23 C.
Linitea este o alt condiie care trebuie asigurat bolnavilor internai,
pentru c pacientul poate fi iritat cu uurin de zgomot. Somnul este un factor
terapeutic foarte important, trebuind s fie profund i mai ndelungat, dect cel
obinuit.
-Asigurarea igienei
Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adica din ingrijirile
acordate de asistenta medicala cu scopul de a asigura confortul si igiena
bolnavului.
Const n meninerea pielii n stare de curenie perfect i n prevenirea
apariiei leziunilor cutanate, fiind o condiie esenial a vindecrii .
Toalet pacientului poate fi :
- zilnic pe regiuni ;
- sptmnal sau baia general
n funcie de tipul pacientului acesta :
- nu are nevoie de ajutor ;
- are nevoie de sprijin fizic i psihic ;
- are nevoie de ajutor parial ;
- necesit ajutor complet .
Obiective :
ndeprtarea de pe suprafa pielii a stratului cornos descuamat i
impregnat cu secreiile glandelor sebacee i sudoripare;
deschiderea orificilor de escretie ale glandelor pielii ;
nviorarea circulaiei cutanate i a ntregului organism ;
producerea unei hiperemii active a pieli, care favorizeaz mobilizarea
anticorpilor ;
linitirea bolnavului, crearea unei stri plcute de confort ;
se verific temperatura ambiana, pentru a evita rcirea bolnavului ;
se evita cureni de aer prin nchiderea geamurilor i a uilor
se izoleaz bolnavul de anturajul sau ;
se pregtesc n apropriere materialele necesare toaletei, schimbrii
lenjeriei, a patului i a bolnavului pentru a preveni escarele ;
bolnavul va fi dezbrcat complet i se va acoperi cu cearaf i ptur ;

se descoper progresiv numai partea care se va spal ;
se stoarce corect buretele sau mnu de baie, pentru a nu se scurge ap
n pat sau pe bolnav ;
se spunete i se cltete cu o mna ferm, fr brutalitate pentru a
favoriza circulaia sanguin ;
ap cald trebuie s fie din abunden, schimbat ori de cte ori este
nevoie, fr a se las spunul n ap ;
se insist la pliuri, sub sni, la mini i n spaiile interdigitale, la coate i
axile
se imobilizeaz articulaiile n toat amplitudinea lor i se maseaz
zonele predispuse escarelor;
ordinea n care se face toalet pe regiuni: splat, cltit, uscat ;
se mut musamaua i alez de protecie n funcie de regiunea pe care o
splm .
-Alimentatia bolnavului
Regimul alimentar va fi nceput numai cu lichid, apoi de consistent moale
pentru a putea fi nghiit de bolnav, adesea el avnd probleme de deglutitie i de
masticaie. n funcie de starea bolnavului ,alimentarea lui se face:
activ
pasiv
Alimentaia pasiv
se aeaz pacientul n poziie semisezand cu ajutorul rezematorului de pat
sau n decubit dorsal cu capul uor ridicat i aplecat nainte pentru a uura
deglutitia;
i se protejeaz lenjeria cu un prosop curat ;
se aranjeaz un prosop n jurul gtului ;

se adapteaz msu la pat i i se aeaz mncarea astfel nct s vad ce i
se introduce n gur ;
asisten se aeaz n dreapta pacientului i i ridic uor capul cu pern ;
verific temperatura alimentelor ;
i servete sup cu lingur sau din can cu cioc, taie alimentele solide ;
supravegheaz debitul lichidului pentru a evita ncrcarea peste puterile
de deglutitie ale pacientului ;
este ters la gur, i se aranjeaz patul ;
se ndeprteaz eventualele resturi alimetare care ajunse sub bolnav pot
contribui la eventualele escare ;
acoper pacientul i aerisete salonul;
-Pregtirea bolnavului pentru explorri
-Pregtirea psihic a bolnavului:
Atitudinea fa de bolnav trebuie s reflecte dorina permanent de a-l
ajut; crearea climatului favorabil; atitudinea apropiat constituie factorii
importani ai unei bune pregtiri psihice.
n preajma examinrilor de orice natur, asisten medical trebuie s
lmureasc bolnavul asupra caracterului inofensiv al examinrilor, cutnd s
reduc la minimum durerile.
Bolnavul nu trebuie indus niciodat n eroare, cci altfel i va pierde
ncrederea n noi.
Dezbrcarea i mbrcarea pacientului:
Bolnavul nu trebuie s stea complet dezvelit n fa oricrei examinri, ns
dezvelirea parial a suprafeelor de examinat prin tragerea i rsucirea cmii la
gtul bolnavului nu trebuie practicat cci aceast poate ascunde o serie de

simptome importante.
Dup terminarea examenului clinic bolnavul trebuie mbrcat n lenjeria de
spital. mbrcarea i dezbrcarea trebuie efectuate cu foarte mult tact i finee
pentru a nu provoca dureri.
-Supravegherea bolnavului
-asisten va vizit bolnavul ct mai des, chiar fr solicitare;
-va urmri i not manifestrile patologice cum sunt: hemoragii, manifestri
de comportament, contracii sau convulsii i le va raporta medicului;
-va not volumetric eliminrile de lichide;
-asisten va determina densitatea fiecrei emisii de urin i o va not n
F.O.;
-va urmrii TA, P, R, T, iar n cazurile de constipaie va face clism
evacuatoare.
-Administrarea tratamentului
Administrarea tratamentului se face respectnd condiiile de igien, doz
recomandat de medic i orarul. Pentru o administrare lejer se utilizeaz calea
intravenoas
cu ajutorul unei branule,aceast scutind pacientul de multiple
nepturi.De
asemenea,asisten
medical
va
educa
pacientul
evite
automedicaia.
Monitorizarea funciilor vitale i vegetative
a. Pulsul
Poate fi luat pe orice arter accesibil palprii care poate fi comprimat pe
un
plan
osos(arter
radial,temporal,carotid,femural,humeral,pedioasa
posterioar).
Pacientul va fi n repaus fizic i psihic timp de 10-15 minute nainte de
numrare.Se repereaz anul radial la extremitatea distal a antebraului n
continuarea policelui.
Palparea pulsului se face cu vrful degetelor index,mediu i inelar de la
mn dreapta. Se execut o uoar presiune asupra peretelui arterial cu cele trei
degete pn la perceperea zvicniturilor pline ale pulsului.Fixarea degetelor se
realizeaz cu ajutorul policelui care mbrieaz antebraul la nivelul
respectiv.Numrarea se face timp de un minut cu ajutorul unui ceas cu secundar.
Notarea n foaia de temperatura se face cu pix rou, pentru fiecare linie
orizontal socotindu-se patru pulsaii.
Valorile normale la adult fiind ntre 60-80 pulsaii/minut.
b. Tensiunea arterial
Pentru msurarea tensiunii arteriale pacientul va fi pregtit fizic i psihic.
Se aplic manet sprijinit i n extensie cu braul,se fixeaz membran
stetoscopului pe arter humeral sub marginea interioar a mansetei.Se introduc
olivele stetoscopului n urechi, se pompeaz aer n manet pneumatic cu ajutorul
parei de cauciuc pn la dispariia zgomotelor pulsatile. Se decomprim progresiv
aerul din manet prin deschiderea supapei pn cnd se percepe primul zgomot
arterial care reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime. Se reine valoarea
indicat de coloana de mercur sau acul manometrului pentru a fi consemnat. Se
continu decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice, se reine
valoarea indicat de coloana de mercur sau de acul manometrului n momentul n
care zgomotele dispar,aceast valoare reprezentnd tensiunea arterial minim.
Se noteaz n foaia de temperatura valorile obinute cu linie orizontal de
culoare roie,socotind pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana de mercur. Se
unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat.
Valorile normale la adult fiind de: tensiune arterial maxim 115-140

mmHg iar tensiunea arterial minim 75-90 mmHg.
c. Respiraia
n timpul msurrii respiraiei pacientul va fi aezat n decubit dorsal fr a
explic tehnic ce urmeaz s fie efectuat cu palm minii pe suprafa palmar pe
torace.Se numr inspiraiile timp de un minut.Aprecierea respiraiei se poate face
prin simpl observare a micrilor respiratorii prin ridicarea i revenirea toracelui la
normal.
Pe foaia de temperatura se noteaz cu verde,fiecare linie orizontal
reprezentnd dou respiraii.
Valorile normale la adult: sear 20 respiraii/minut, diminea 18
respiraii/minut.
d. Diureza
Pentru determinarea cantitii de urin emis n 24 de ore se va instrui
pacientul s urineze numai n urinar timp de 24 de ore..Vasele cilindrice gradate
vor fi bine acoperite i inute la rcoare pentru a mpiedic procesele de
fermentaie.
Alturi de nregistrarea valorii diurezei se va not i cantitatea de lichide
ingerate.Raportul dintre cantitatea de lichide ingerate i cele eliminate reflect
bilanul circulaiei apei n organism.
Valoarea normal este circa 1500 ml/24 de ore.La brbai este de 12001800 ml/24 de ore, la femei 1000-1400 ml/24 de ore.
Externarea pacientului
Pentru asistentul medical specialist, externarea bolnavului din spital, trebuie s fie
o preocupare, aa cum s-a artat c trebuie s fie i primirea acestuia.
Un segment mare al bolnavilor nu ridic probleme la externare, ei cunosc dat

externrii, se pot deplasa singuri ns cu dificultate din cauza parezelor a diferite
poriuni ale corpului.
n aceste situaii, asistentul medical specialist trebuie s se ocupe c formele de
externare efectuate de medic s ajung la bolnavi la timp, s dea unele lmuriri
suplimentare, dac bolnavul nu a neles perfect lmuririle date i scrise de medic
i, prin atitudinea s, s arate bolnavului preocuparea pe care o are fa de el pn
n momentul cnd acesta prsete spitalul.
CAP II. STUDIU DE CAZ

Caz 1.
Introducere
Atentia acordata pacientului este foarte importanta tinand cont de faptul ca
bolnavul care solicita ingrijiri medicale isi pune viata si sanatatea in mainile
personalului de ingrijiri
Aceasta incredere presupune responsabilitati dar si multe calitati: bunatate,
politete, generozitate, tact si profesionalism.
Nursa contribuie la activitati implicate la ingrijirea bolnavului psihic care par
uneori simple, dar ele trebuie individualizate, adaptate la nevoile si posibilitatile
fiecarui pacient.
Rolul nursei, spunea Virginia Henderson promotoarea conceptului de nursing,

este sa ajuti individul, fie bolnav sau sanatos sa-si afle calea spre sanatate sau
reabiliatare, sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea.
Nursa in cadrul ingrijirii bolnavului participa la activitati de culegere a datelor,
identificarea problemelor de ingrijire, stabilirea obiectivelor pe termen lung si
scurt, implementarea planului de ingrijire si evaluare.
1. Culegerea datelor: interviul cu pacientul, familia, date obtinute de la alti
profesionisti.
2. Identificarea problemelor de ingrijire consta in clasificarea ideilor si stabilirea
posibilitatilor.
3. Stabilirea obiectivelor pe termen lung si scurt: scopul si planificarea ingrijirilor
de preferat impreuna cu pacienta si cu familia acesteia.
4. Implementarea planului de ingrijire: organizarea activitatilor de ingrijire
propriuzise, planificarea interventiilor in raport cu nevoile individului.
5. Evaluarea: analiza rezultatelor obtinute din partea pacientului.
B)Prezentarea cazului
CENTRUL DE FORMARE FRACARITATIS
FOAIE DE OBSERVATIE PENTRU NURSING PSIHIATRIC
I.
Date anamnestice
Nume, Prenume M.S.

Data nasterii 10.09.1994
Adresa, Telefon Jud.
Starea civila necasatorita

Ocupatia prezenta eleva
Studii clasa a VIII-a, Scoala
Mehedinti, Localitatea Bodes
Generala nr.1
Alergii alimentare
Nevoie de ajutor Dependent
Da
-
II. Autoingrijire
1. Mobilitate
2. Hranire
3. Igiena
4. Imbracat
Independent
Da
Da
Da
5. Continenta
Da
III.
Descrierea pacientului
a)
Culoarea ochilor: albastri
b)
Culoarea parului: satin
c)
Inaltime: 1.54 m
d)
Greutate: 40 kg
e)
Piele: alba
f)
Dinti: dentitie completa, prezinta doua carii
g)
Vedere: buna
h)
Manierisme: nu prezinta
i)
Vorbire: coerenta
j)
Diformitati fizice/postura: nu prezinta
2. Numele pe care pacientul il prefera: Dana

3.Trasaturi distinctive
4. Ocupatia anterioara: eleva
5. Hobby-uri si interese: sa citeasca, sa asculte muzica, sa stea cu prietenii
6. Persoane din familie sau semnificative din viata pacientului: bunicii maternali,
matusa materna si mama.
7. Persoane care ar putea sa-l viziteze / Suport social: bunicii, matusa (pacienta este
internata cu mama.
8. Conditii de locuit: locuieste intr-un apartament cu doua camere impreuna cu
bunicii maternali, matusa materna si mama (46 ani, nu mai lucreaza din motive
medicale, parintii sunt divortati, pacienta nu pastreaza legatura cu tatal pe care il

stie numai din vedere.)
IV.
1
Conditia psihica
Boli psihice anterioare: Pacienta a mai fost internata in spitalul de
pediatrie din Drobeta Turnu Severin cu diagnosticul de anorexie
nervoasa, pacienta a slabit 21kg in 2 luni.

Stare psihica prezenta:
.
a) Aparenta generala: tinuta ingrijita, facies depresiv, plans facil,
necooperanta, iritabilitate
b) Comportament: neaga existenta problemelor, toleranta scazuta la
frustrare
Comunicare (vorbire/continut): contactul verbal se stabileste cu
c)
dificultate, dar pacienta afirma ca se impaca bine cu ceilalti colegi.

Nonverbal: contactul vizual se realizeaza usor dar nu se mentine,
d)
e)
f)
g)
h)
privirea este indreptata in jos

Dispozitie: izolata, retrasa, dispozitie trista
Orientare: temporo-spatiala
Somn: fiziologic
Cum intelege pacientul boala sa: neaga existenta unor probleme
Atitudinea familiei fata de boala pacientului: pacienta ezte ingrijita
de bunica care o si insoteste, mama este foarte ingrijorata de starea
fetei, a spus ca nu stie ce sa mai faca ca sa ii fie bine fiicei ei

3. Subiecte de ingrijoare pentru pacient:
-
refuzul alimentar
preocupare obsesiva legata de greutate
V.
deficit ponderal sever

Informatii suplimentare:
Pacienta in varsta de 15 ani si 7 luni, eleva in clasa a VIII-a, se interneaza in sectia

a V-a a Spitalului Pr. Dr. Alexandru Obregia pentru:
refuz alimentar
preocupare obsesiva legata de greutatea corporala
imagine corporala distorsionata
Pacienta a fost internata in ultimele doua luni in Spitalul de Pediatrie din Drobeta
Turnu Severin cu diagnosticul de anorexie nervoasa, malnutritie severa in urma
refuzului alimentar, de unde s-a transferat in clinica noastra pentru stabilirea
conduitei terapeutice.
Pacienta vine insotita de bunica in sectia noastra pentru reaparitia preocuparilor
exagerate legate de greutate.
Pacienta asociaza debutul simptomatologic cu afirmatia critica din partea unei
colege mi-a spus ca sunt grasa si urata si trebuie sa slabesc
Parintii pacientei sunt divortati, pacienta nu pastreaza legatura cu tatal ei pe care il
cunoaste doar din vedere.
Alte date
Date de laborator
GLU 78 mg/dl
TP 6.1 g/dl
CA 8.0 mg/dl
AST 20 U/L
ALT 19 U/L
Ca2+ - 1.80 MEg/L
Timol 1UML
HGB 13.9 g/dL
L 10.9 106/L
H 4.5 106/L
Hz 37.8%
T 26.1 103/L
EEG:
Traseul EEG cu modificari bioelectrice difuze si voltaj cu tendinte la
aplatizarea traseului de fond.
Hiperventilatia nu modifica semnificativ traseul de fond; fara descarcari
paroxistice.
Examenul psihologic:
Trairi anxioase legate de posibilitatea ingrasarii, imagine distorsionata a
siluetei, preocupari intense de a slabi, inadecvare relationala, nevoia accentuata de
a primi afectiune, supraapreciere, autoidealizare, actioneaza intr-o maniera
ordonata, metodica.
Prezinta agitatie, instabilitate, iritabilitate.
Sub tratament cu Olanzepina 15mg/zi; Tioridazin 150 mg/zi; Zoloft 100
mg/zi; polivitamine 2 tb/ zi; 6 Glubifer 3 tb/zi evolutia clinica este satisfacatoare.
Se externeaza la cererea familiei cu recomandarea de a continua tratamentul.
C. Analiza si interpretarea datelor
Anorexia este o tulburare de comportament alimentar, foarte serioasa, fara
tratament duce la aparitia complicatiilor deloc usoare si chiar la exitus.
Nursa trebuie sa fie rabdatoare cu pacientul, intelegatoare, calma si ferma cu
pacientul. Ea trebuie sa dea pacientului si familiei cat mai multe detalii despre
boala si despre tratamentul ei.
In fond anorexici refuza sa admita ca au o tulburare si se opun oricarei
interventii care vizeaza comportamentul lor alimentar dar totoadata ei pot accepta
mai usor ajutorul pentru rezolvarea altor probleme.
Nursa impreuna cu pacientul si cu familia acestuia va intocmi planul de
ingrijire, va stabili orarul si continutul meselor tinand cont de preferintele
alimentare ale pacientului si va folosi si diferite tehnici de terapie.
In terapia familiala nursa are rolul de a:
ajuta familia sa isi exprime nevoile
ajuta pacienta sa isi modifice si controleze raspunsurile
discuta problemele dificile in familie
participa activ la gasirea de solutii fara a impune o anumita varianta.
D. PLANUL DE INGRIJIRI
SCOP TERMEN LUNG
Data
07.05.09
Nr.
Nevoi/Probleme
Rezultat dorit
Interventii(Actiuni/Data/Timp)
pr.
identificate
(scop - termen
(Dg. Nursing)
Deficit
scurt)
Pacienta isi va
- am stabilit impreuna cu pacienta
nutritional, legat
restabili
si bunica acesteia orarul si
de autoprivarea
greutatea
organizarea meselor, 4 portii mici
de alimente si
corporala
pe zi.
hiperactivitate
normala
- am mers impreuna cu pacienta

la sala de mese, unde a mancat cu
toti ceilalti pacienti in prezenta
mea.
- am supravegheat pacienta in
timpul si dupa masa pentru
evitarea provocarii de varsaturi si
sa nu arunce mancarea.
- am felicitat pacienta atunci cand
a reusit sa manance tot ce ne-am
propus
- am discutat cu bunica spunandui
ca s-a obtinut un progres vizibil
in ceea ce priveste alimentatia si
greutatea corporala
- am cantarit zilnic pacienta,
dimineata in aceiasi tinuta.
- am incercat prin distragerea
Sem
atentiei dupa fiecrae masa sa fac

pacienta sa nu mai planga
antrenand-o in sala de joaca in
diferite jocuri (joc de carti, joc cu
betisoare)
2
Perturbarea stimei Pacienta va da
- am incurajat-o sa-si defineasca
de sinea asociata
dovada de o
propriile interese (activitati
cu o toleranta
crestere a
preferate) pentru a o face sa se
scazuta la
stimei de sine,
simta mai putin lipsita de interes
frustrare, legata
va capata mai
obtinand controlul asupra propriei
de nevoia de a
multa
persoane
place celorlati, de
incredere in
- am discutat cu pacienta despre
a fi aprobata,
fortele proprii
ce ii place sa faca, cum ar dori sa
acceptata
fie in relatiile cu parintii si cu

ceilalti si modul prin care se va
face acceptarea.
- i-am intarit pacientei punctele
forte, am valorizat-o facand-o sa
fie mai increzatoare in fortele
Izolarea sociala,
Pacienta se va
proprii
- am ajutat pacienta sa vorbeasca
perturbarea
relationa mai
despre sentimentele sale de
relatiilor
usor cu ceilalti singuratate prin interactiuni
interpersonale
si va participa
permanente cu aceasta de mai
datorata fricii de a la activitati de
multe ori pe zi.
fi rejectata.
- i-am aratat pacientei un interes
grup sau alte
activitati
sincer incercand sa o conving ca
sociale
imi pasa de ea
-incurajez pacienta in cautarea
unor moduri de a petrece timpul
liber, sa fie capabila sa se
destinda, sa-si largeasca
contactele sociale.
-i-am recomandat pacientei sa
evite conflictele de orice natura
atat cu bunica cat si cu colegii
Anxietatea de a
Pacienta va
prin toleranta si incredere in sine.

- am incurajat pacienta sa
lua in greutate si
vorbi cu mai
vorbeasca despre temerile sale,
de apierde
multa usurinta
implicit despre cea de a lua in
controlul asupra
despre
greutate si de a pierde controlul
alimentelor
temerile sale
asupra alimentelor.
- prin discutii sistematice zi de zi
i-am explicat pacientei ca este un
progres in rezolvarea problemelor
ei majore prin luarea in greutate
fara sa-i deformeze imaginea
despre fizicul ei
-i-am prezentat un tabel care
prezinta greutatea ideala la varsta
si inaltimea ei
-am discutat cu pacienta despre
alimentele care nu prezinta
pericol in a te ingrasa ci din

contra pot fi foarte benefice in
vederea obtinerii unei bune
functionalitati a organismului (ex.
5
Perturbarea
Familia va
fructele, legumele, lactatele)

- am evaluat relatiile familiale
dinamicii
deveni mai
- prin discutii cu mama i s-a
familiale datorata
intelegatoare,
sugerat diferite modalitati de
rigiditatii in
va fi mai
abordare a relatiilor acesteia cu
exercitarea
deschisa fata
fiica
rolurilor
de problemele
- din dialogul purtat cu mama
pacientei si o
pacientei aceasta ajunge la
va incuraja sa
concluzia ca trebuie sa-si
actioneze
reorganizeze ideile si modalitatea
autonom
de abordare a situatiilor. Pacienta

va fi controlata de mama din
umbra fara sa i se accentueze
ideea de a manca din obligatie
astfel detensionand conflictul
dintre ele
- in final familia este dispusa sa
adopte un dialog deschis intre ei
bazat pe sinceritate, ceea ce va
ajuta sa aiba o relatie armonioasa
cu familia.
E. EVALUARE SI RASPUNSUL PACIENTULUI LA INGRIJIRE
Data
Nr. pb.
In urma ingrijirilor efectuate obiectivele nu au fost atinse intrutotul

1
Pacienta a inceput sa manance mai bine dar castigul in greutate nu a
depasit 1 pe perioada internarii de 2 saptamani, pastrand inca controlul
2
asupra calitatii si cantitatii alimentelor

Pacienta si-a exprimat sentimentele referitaoare la propria-i persoana si a
inteles care sunt functiile si nevoile organismului
Pacienta are mai multa incredere in sine si a gasit moduri prin care se a
face acceptata de ceilalti , dand dovada de toleranta si incredere in sine
Pacienta doreste sa isi modifice comportamentul, manifesta interes
pentru activitatile propuse si isi verbalizeaza cu usurinta sentimentele.
Teama de a nu lua in greutate sa diminuat ca intensitate, dar se mai
pastreaza inca.
Familia a aratat intelegere pentru problemele pacientei incat sa
detensioneze pe cat posibil situatia din familie, va fi in permanenta mereu
alaturi de ea, fara sa se simta constransa.
Specific ca dupa plecarea bunicii din spital, pacienta a mai ramas cu noi o
saptamana, timp in care s-a acomodat mai bine, era relaxata, mai
disponibila in conversatii, relationand bine cu colegele de salon cu care
manca impreuna si desfasura la sala de joaca diverse activitati.
mg/zi; polivitamine 2 tb/ zi; 6 Glubifer 3 tb/zi evolutia clinica este
satisfacatoare.
Se externeaza la cererea familiei cu recomandarea de a continua
tratamentul.
F) Concluzii
Tulburarile de alimentatie (anorexia si bulimia mintala) apar in general in perioada
de pubertate si adolescenta pe un fond de vulnerabilitate psihica crescuta, avand in
vedere conditiile socio culturale din ce in ce mai pretentioase, atentia indreptanduse catre masele de tineri pentru a preintampina instalarea acestor tulburari.
Pentru aceasta va trebui dezvoltata reteaua ingrijirii in comunitate, intocmirea de

programe educative pentru adolescenti, dezvoltarea relatiilor cu institutiile scolare
in care functioneaza tinerii.
Se impune elaborarea de programe educative privind tulburarile de alimentatie in
randul tinerilor, intrucat acestea au origine psihiatrica si nu organica. Este de dorit
ca adolescentul sa-si cunoasca si sa-si inteleaga rolul in societate.
Caz 2.
I.
Date anamnestice
Nume, Prenume C.S.

Adresa, Telefon Jud.

Studii clasa a VIII-a, Scoala
Buzau, Localitatea Padina
Generala nr.1
II. Autoingrijire
1. Mobilitate
2. Hranire
3. Igiena
4. Imbracat
5. Continenta
III.
Independent
Da
Da
Da
Da
a)
Culoarea ochilor: albastri
b)
Culoarea parului: satin
c)
Inaltime: 1.64 m
d)
Greutate: 45 kg
e)
Piele: alba
f)
Da
-
Dinti: dentitie completa, prezinta doua carii
g)
Vedere: buna
h)
i)
Vorbire: coerenta
j)
2. Numele pe care pacientul il prefera: Dana

Dependent
-

5. Hobby-uri si interese: sa citeasca, sa asculte muzica, sa stea cu prietenii
internata cu mama.
IV.
1
Conditia psihica

.
frustrare
c)

d)
e)
f)
g)
h)

Somn: fiziologic

-
refuzul alimentar
V.


-
refuz alimentar
Alte date
Date de laborator
GLU 78 mg/dl
TP 6.1 g/dl
CA 8.0 mg/dl
AST 20 U/L
ALT 19 U/L
Ca2+ - 1.80 MEg/L
Timol 1UML
HGB 13.9 g/dL
L 10.9 106/L
H 4.5 106/L
Hz 37.8%
T 26.1 103/L
EEG:
paroxistice.
ordonata, metodica.

-
SCOP TERMEN LUNG
Data
07.05.09
Nr.
Nevoi/Probleme
Rezultat dorit
pr.
identificate
(scop - termen
(Dg. Nursing)
Deficit
scurt)
Pacienta isi va
nutritional, legat
restabili
de autoprivarea
greutatea
de alimente si
corporala
pe zi.
hiperactivitate
normala

mea.
propus
greutatea corporala
Sem

betisoare)
2
de sinea asociata
dovada de o
cu o toleranta
crestere a
scazuta la
stimei de sine,
frustrare, legata
va capata mai
de nevoia de a
multa
persoane
place celorlati, de
incredere in
a fi aprobata,
fortele proprii
acceptata

face acceptarea.
Izolarea sociala,
Pacienta se va
proprii
perturbarea
relationa mai
relatiilor
interpersonale
si va participa
multe ori pe zi.
fi rejectata.
grup sau alte
activitati
sociale
imi pasa de ea
contactele sociale.
Anxietatea de a
Pacienta va

lua in greutate si
vorbi cu mai
de apierde
multa usurinta
controlul asupra
despre
alimentelor
temerile sale
asupra alimentelor.
despre fizicul ei
si inaltimea ei

5
Perturbarea
Familia va

dinamicii
deveni mai
familiale datorata
intelegatoare,
rigiditatii in
va fi mai
exercitarea
deschisa fata
fiica
rolurilor
de problemele
pacientei si o
va incuraja sa
actioneze
autonom

dintre ele
cu familia.
Data
Nr. pb.

1
2

pastreaza inca.
satisfacatoare.
tratamentul.
F) Concluzii
Caz 3.
I.
Date anamnestice
Nume, Prenume V.S.

Data nasterii 10.09.1994
Adresa, Telefon Bucuresti,

Studii clasa a VIII-a
Colentina
II. Autoingrijire
Independent
1. Mobilitate
Da
2. Hranire
3. Igiena
Da
4. Imbracat
Da
5. Continenta
Da
III.
a)
Culoarea ochilor: verzi
b)
Culoarea parului: blond
c)
Inaltime: 1.64 m
d)
Greutate: 37 kg
e)
Piele: alba
f)
Dinti: dentitie completa
g)
Vedere: buna
h)
i)
Vorbire: coerenta
Alergii alimentare
Nevoie de ajutor Dependent
Da
-
j)
2. Numele pe care pacientul il prefera: Daniela

5. Hobby-uri si interese: sa citeasca, sa asculte muzica
internata cu mama.
IV.
1
Conditia psihica

.
c)
frustrare
d)
e)
f)
g)
h)

Somn: fiziologic

-
refuzul alimentar
V.


-
refuz alimentar
Alte date
Date de laborator
GLU 78 mg/dl
TP 6.1 g/dl
CA 8.0 mg/dl
AST 20 U/L
ALT 19 U/L
Ca2+ - 1.80 MEg/L
Timol 1UML
HGB 13.9 g/dL
L 10.9 106/L
H 4.5 106/L
Hz 37.8%
T 26.1 103/L
EEG:
paroxistice.
ordonata, metodica.

-
SCOP TERMEN LUNG
Data
07.05.09
Nr.
Nevoi/Probleme
Rezultat dorit
pr.
identificate
(scop - termen
(Dg. Nursing)
Deficit
scurt)
Pacienta isi va
nutritional, legat
restabili
de autoprivarea
greutatea
de alimente si
corporala
pe zi.
hiperactivitate
normala

mea.
propus
greutatea corporala
Sem

betisoare)
2
de sinea asociata
dovada de o
cu o toleranta
crestere a
scazuta la
stimei de sine,
frustrare, legata
va capata mai
de nevoia de a
multa
persoane
place celorlati, de
incredere in
a fi aprobata,
fortele proprii
acceptata

face acceptarea.
Izolarea sociala,
Pacienta se va
proprii
perturbarea
relationa mai
relatiilor
interpersonale
si va participa
multe ori pe zi.
fi rejectata.
grup sau alte
activitati
sociale
imi pasa de ea
contactele sociale.
Anxietatea de a
Pacienta va

lua in greutate si
vorbi cu mai
de apierde
multa usurinta
controlul asupra
despre
alimentelor
temerile sale
asupra alimentelor.
despre fizicul ei
si inaltimea ei

5
Perturbarea
Familia va

dinamicii
deveni mai
familiale datorata
intelegatoare,
rigiditatii in
va fi mai
exercitarea
deschisa fata
fiica
rolurilor
de problemele
pacientei si o
va incuraja sa
actioneze
autonom

dintre ele
cu familia.
Data
Nr. pb.

1
2

pastreaza inca.
satisfacatoare.
tratamentul.
F) Concluzii
Se impune elaborarea de programe educative privind tulburarile de alimentatie in
randul tinerilor, intrucat acestea au origine psihiatrica si nu organica. Este de dorit
ca adolescentul sa-si cunoasca si sa-si inteleaga rolul in societate.
Bibliografie selectiva
-Mic atlas enciclopedic
-Ana Bogdan, Septimiu Chelcea - Dictionar de psihologie sociala
-Prof. Dr. Petru Meila, Prof. Dr. Stefan Milea Tratat de pediatrie
-Dr. Maria Georgescu Ghid practic
-Prof. Dr. Constantin Enachescu Tratat de igiena mintala
-Dr. Ileana Raut - Curs de psihiatrie
-As. Pr. Mariana Federiga Modele de nursing
-Barbara Flynn Sideleanu Nursing psihiatric
-Murariu Letitia, Ivan Mariuca, Puiu Victoria, Spataru Ruxandra, Tofan Ruxandra,
Chiru Florian, Stoianovici Serban Bazele teoretice si practice ale ingrijirii
omului sanatos si bolnav

Anorexie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anorexie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SCOALA SANITARA POSTLICEALA

CAP II STUDIU DE CAZ

Anatomia si fiziologia aparatului digestiv

este captusita cu mucoasa bucala.

Esofagul este un organ musculo-membranos, tubular, care face legatura intre

prin mecanisme neuro-chimice cu punct de plecare in mucoasa gastrica (faza

Anorexia nervoasa este tulburare pshihiatrica din categoria tulburarilor de

perceptia morbida privind greutatea si forma corpului

perturbarea severa a comportamentului alimentar

Rata de mortalitate in tulburarile de alimentatie este de 10 %.

Teoriile psihoanalitice explica tulburarile de

comportament alimentar prin existenta unei relatii seductive, dependente a

sentiment de vinovatie intretinut de o anorexie nervoasa acaparatoare, anorexie

anorexie de inertie copilul nu inghite

anorexie de opozitie agitatie, rejectarea alimentelor, vomismente.

la prescolari: ca reactie de opozitie fata de rigiditatea parintilor care impun

excese alimentare cantitativ si calitativ, orar sever de mese, capricii in alegerea

in adolescenta: restrictiile alimentare pot aparea ca urmare a unui soc

emotional sau a unor conflicte psihologice, alteori se instaleaza progresiv fara o

tipul de mancat excesiv/purgare

psihotraumatizant particular: se simt rejectati, sunt vulnerabili, uneori incep un

domine anturajul. Anorexicii sunt adesea persoane stapanite de frica: frica de a

corespunde unui comportament egosintotic adica un comportament care

Caracteristici socio - culturale

Intr-un studiu facut in 1982 s-a considerat ca 70-80% dintre studente nu se

6. Date paraclinice si de laborator

depresia globala a activitatii hipofiza-ovare

secretie LH (hormon luteinizant) asemanatoare feteler prepubere

perturbarea metabolismului estrogenilor

EEG prezinta anomalii difuze, reflecta encefalopatie metabolica, pot rezulta

din modificari semnificative ale fluidelor si electrolitilor.

Criterii de diagnostic DSM pentru anorexia nervoasa.

tip de mancat excesiv, persoana se angajeaza in mod regulat intr-un

comportament de mancat excesiv

tip restrictiv, persoana nu se angajeaza in mod regulat intr-un comportament

Tulburarea depresiva majora. in care pacientul poate scadea in greutate, ca

Schizofrenia, in care pacientul poate prezenta un comportament bizar legat

de alimentatie, eventual cu scaderea in greutate dar fara a fi preocupat de imaginea

Tulburarea obsesiv-comvulsiva, pacientele cu anorexie nervoasa pot avea

obsesii si convulsii dar numai in legatura cu comportamentul alimentar.

Fobia sociala : pacientele pot avea un comportament de evitare dar acesta

este legat numai de comportamentul alimentar.

Tulburarea dismorfica corporala : pacientul este preocupat nu numai de

greutatea corporala ci si de alte defecte imaginare ale acestuia.

Negativismul alimentar, schizofrenia

Pshihoza catatonica negativa

Anorexiile obsesionale insotite de ritualuri alimentare

Fobia alimentara este deseori insotita de alte fobii si/sau obsesii

10. Metode de evaluare

contin liste de intrebari precise pentru anorexia nervoasa

DIS (Diagnostic Interview Schedule, Robrius. 1985);

SCAN (Schedule for Clinical Assessment in Neuropsychiatry, Wing, (1988)

CIDI (Composite International Diagnostic Interview, OMS 1981)

Scalele de observatie: pentru evaluarea severitatii comportamentelor anorexice pe

Efecteie benefice ale tratamentului trebuie subliniate cu asigurarea ca nu va afecta

Anorexia nervoasa este considerata o urenta pshihologica impunandu-se

Ingrijiri speciale acordate pacientilor internati

internri, unde se completeaz i foaia de observaie clinic cu datele de identitate

- Asigurarea conditiilor de mediu

bolnavul va fi dezbrcat complet i se va acoperi cu cearaf i ptur ;

se aranjeaz un prosop n jurul gtului ;

gtul bolnavului nu trebuie practicat cci aceast poate ascunde o serie de

cu ajutorul unei branule,aceast scutind pacientul de multiple

Valorile normale la adult fiind de: tensiune arterial maxim 115-140