PSIHOZELE TOXICE.

ALCOOLISMUL
Psihozele toxice sunt boli psihice, cu etiologie toxica, fie ca acestea provin ca
urmare a ingerrii unei cantiti mari de substane toxice (intoxicaii alimentare

accidentale sau voluntare n scop de suicid), fie ca ele sunt consecina unui
exces de administrare a unor substane cu efect euforizant, analgezic, hipnotic
sau stimulant (sursa iatrogena), fie ca sunt efectul unor acumulri progresive,
care duc la dependenta fata de buturi alcoolice, medicamente sau de
substane psihodisleptice (mesacalina etc.). Alteori, tulburrile psihice au la
baza inhalarea involuntara a unor substane chimice utilizate n industrie.
Acestea constituie grupul bolilor psihice toxice profesionale (saturnismul,
hidrargirismul, manganismul, intoxicaiile cu oxid de carbon, sulfura de
carbon,(o majoritatea manifestndu-se pe plan psihic cu stri confuzionale,
polinevrite si, n ultima instana dementa.
I
Alcoolismul acut. Intoxicaia acuta sau beia simpla i datoreaz simptomele
gradului de alcoolemie (cantitatea de alcool ce se gsete n snge) si ncepe
de la o alcoolemie de 0,8% cu tulburri psihice hipermaniacale (euforie,
logoree), si evolueaz progresiv pn la tulburri psihice mari, cnd
alcoolemia depete 3%. La nceput se schimba dispoziia afectiva, individul
devenind vesel, logoreic, exaltat (beie vesela) sau, dimpotriv, beia simpla
poate debuta printr-o stare de depresiune (beie trista). Treptat apare o stare de
ebrietate marcata si individul devine mai iritabil, agresiv, micrile sunt mai
nesigure, mersul si echilibrul se tulbura, vorbirea devine disartrica. Crescnd
impregnatia alcoolica apar tulburri de contien cu obnubilare progresiva,
care poate atinge starea de somn profund si chiar coma.
Betia patologica este tot o forma acuta de intoxicaie alcoolica. Tabloul este
mai dramatic prin intensitatea tulburrilor de consiena. Pacientul poate
comite crime, poate deveni agresiv, determinat de halucinaiile si de lipsa
criticii pentru aciunile sale; alteori devine brusc melancolic si se poate
sinucide. De notat ca beia patologica apare la ingerarea unor cantiti mici de
alcool, nsa la indivizi cu tare organice, la epuizai, la traumatizai craniocerebral, epileptici. Episodul este urmat de amnezie lacunara.
Alcoolismul periodic, numit si dipsomanie alcoolica, consta n ingerarea
periodica de alcool, ce survine brusc ca un raptus, ca o necesitate imperioasa
si irezistibila de a bea. Ea dureaz cteva zile si se ncheie printr-un somn
urmat de o puternica senzaie de disconfort.
Alcoolismul croriic totalizeaz tulburrile psihice care apar la indivizii ce
consuma un timp ndelungat cantiti mari de alcool, la care se adaug o serie
de tulburri ale funciilor organelor interne.
a) Delirium tremens este declanat de obicei de ntreruperea brusca a
alcoolului sau de un traumatism cranio-cerebral sau de alta boala intercurenta.
1

Acest tablou psihotic se caracterizeaz prin prezenta iluziilor tactile, vizuale,

olfactive si a halucinaiilor vizuale cu caracter terifiant. Bolnavul vede nfaa
ochilor animale fioroase, erpi, cini care se reped la el, ape mari care vin si-1
neac (fig. 80); constienta se tulbura si apar reacii de aprare ale bolnavului,
care devine agitat, anxios, agresiv. Tabloul psihotic este ntovrit de
manifestari somatice tot att de grave. Bolnavul este febril (39 - 40), cu un
facies vultuos, are tremurturi generalizate, puls accelerat, transpiraii
profunde, oligurie. '
Delirium tremens se instaleaz uneori dup o stare de nelinite, tulburri de
somn, indispoziie generala si apare frecvent noaptea. Accesul poate dura 3-4
zile, bolnavul restabilindu-se dup tratamentul insitituit imediat, sau poate
avea o evoluie nefavorabila, ducnd chiar la exitus. Dup primele 12 - 24 de
ore se poate complica cu crize convulsive, cu sfrit letal n 3 - 4 zile.
b) Delirul paranoia alcoolic este caracterizat prin apariia de idei delirante cu
teme de gelozie, persecuie, autoacuzare etc. - teme alimentate de halucinaii
auditive, vizuale, tactile.
c) Halucinoza alcoolica Wernicke. Pe fondul unei contiente pstrate apar
halucinaii auditive neplacute, amenintoare, care genereaz idei de
persecuie, anxietate. Dureaz mai mult dect delirium tremens.
d) Psihoza alcoolica Korsakov, numita si psihoza polinevritica, se
caracterizeaza prin tulburari de memorie (dezorientare amnestica), apatie,
indiferenta, puerilism, confabula-tii, generate de golurile de memorie. Paralel
apar fenomene de polinevrita, cu diminuarea reflexelor osteotendinoase si
atrofii musculare. Durata episodului este variabila de la cteva luni la un an si
jumatate. Evolutia este spre vindecare, dementa sau moarte prin casexie.
Halucinaie alcoolic
e) Epilepsia alcoolica. n cazul alcoolismului cronic pot aprea crize
comiiale, acolo unde creierul prezint un prag convulsivant sczut (evideniat
prin EEG).
f) Dementa alcoolica este stadiul final al alcoolismului cronic. Treptat,
indivizii mari consumatori de alcool, devenind dependeni, deci adevrai
alcoolemani, se degradeaz att pe plan social, etic, ct si economie.
Capacitatea de munca scade, funciile psihice -memoria, atenia, gndirea,
afectivitatea - scad treptat, pn la realizarea dementei. Somatic, acetia ajung
frecvent la ciroza hepatica, tuberculoza pulmonara etc.
Tratament: nainte de a vorbi de un tratament curativ, trebuie insistat asupra
tratamentului preventiv. Acesta se face prin ore de educaie sanitara,
conferine, filme artnd degradarea la care se expun cei care n mod
ocazional ncep a ingera alcool n cantiti mici si repeta consumarea
alcoolului n mod cronic, n cantiti din ce n ce mai mari.
2

nlturarea ideii ca alcoolul combate durerea fizica, durerea de dini sau "da
putere" si ndrumarea pacientului spre medicul de specialitate, combaterea
obiceiului de a da copiilor alcool, artnd prinilor consecinele nefaste ale
acestuia asupra copiilor, sunt tot attea metode de a tia din rdcini tendinele
de consum si abuzul de alcool la toate vrstele. Deci psihoterapia rmne
terapia de baza a alcoolemaniei.
Tratamentul curativ: oricare ar fi forma clinica de alcoolism se suprima n
primul rnd toxicul. n beia simpla, de multe ori nu se intervine, ea risipinduse de la sine, odat cu eliminarea alcoolului din organism, n cteva ore. Se
pot administra cteva picturi de amoniac n ceai sau apa ndulcita, cafea si
mai rar se impune practicarea de splturi gastrice. Betia patologica se
trateaz cu sedative, neuroleptice de tip rezerpinic, cloral hidrat 4% si se
hidrateaz intoxicatul cu glucoza, soluie hipertonica.
Accidentele acute dramatice, ca delirium tremens si predelirium, halucinoza
alcoolica si psihoza paranoida alcoolica se trateaz cu preparate rezerpinice, 510 mg/zi i.v., feno-tiazine (Clordelazin), tranchilizante (Meprobamat),
stricnina, paraldehida, regim hidro-zaharat, vitaminele Bi, B6, PP si, eventual,
tonicardiace, daca starea bolnavului impune acest lucru. Tioridazina
(Mellerilul) se administreaz pentru combaterea anxietii si a tremurului,
realiznd un calm fr oscilaii de dispoziie. Meprobamatul se recomanda n
doze de 800 mg, injecii i.m. de 5 ori n 24 de ore, n stri de mare agitaie
psihomotorie.
Terapia psihotropa moderna pune la dispoziie medicamente eficace att n
accidentele acute alcoolice, ct si n tratamentul de ntreinere; acestea sunt
Clordiazepoxidul (Li-brium), Diazepamul (Valium) n doze de 130 - 160
mg/zi. De obicei, dup scoaterea bolnavului din puseul acut, acesta recade
frecvent n stri depresive secundare, care se vor combate cu antidepresive.
Heminevrina se administreaz cu scopul de a seda, de a creste pragul
convulsivant sczut al cortexului alcoolemanului si pentru efectul sau
hipnotic. Ea constituie totodata medicamentul de elecie pentru combaterea
fenomenelor de sevraj (aparitia fenomenelor patologice, ca urmare a lipsei din
organism a toxicului, cu care alcoolomanul s-a obinuit).
Tratamentul alcoolismului cronic, mai precis cura de dezintoxicare prin
crearea repulsiei fata de alcool, se face n spital si se continua ambulatoriu.
Aceasta terapie este dublata de psihoterapie individuala si de grup la nivelul
de spital, policlinica sau dispensar. Cura de dezintoxicare se obine prin
administrarea de disulfura de tetraetiltiouran, cunoscuta sub denumirile
comerciale de Esperal, Antalcool, Antabuz etc. Tratamentul trebuie fcut de
ctre medic, sub stricta supraveghere, pentru prevenirea strilor secundare
(colaps, infarct miocardic, hematemeza sau chiar exitus).

TOXICOMANIILE
Necesitatea imperativa a individului de a-si administra un medicament, pe cale
orala sau injectabila, n mod repetat, devenind astfel dependent de acesta, se
numete toxicomanie sau narcomanie. Sunt cunoscute tot attea toxicomanii,
cte toxice exista. Substanele toxice produc tulburri psihice nu numai prin
administrarea lor, ci si prin suspendare, ntreruperea administrrii lor
survenind n mod voit, terapeutic, sau prin imposibilitatea de a le procura.
Fenomenele careniale, sunt tot att de grave, ca si cele produse de
administrarea toxicului. n afara de alcoolomanie, se noteaz: morfinomania,
cocainomania, kelenomania, eteromania, heroinomania, necesitatea
administrrii de hai etc. nsi dependenta de droguri, de medicamente n
cantiti mari devine toxicomanie (este cunoscuta dependenta bolnavilor de
Meprobamat, de substane psihotone ca Suplinul). Substanele toxice pot fi
utilizate si sub forma de cocteil, subiectul devenind politoxi-coman.
Morfinomania este din ce n ce mai puin rspndita la noi n tara. Debutul
morfino-maniei este de obicei involuntar, ocazionat de o intervenie
chirurgicala, un tratament de soc nervos posttraumatic etc. Obinuina se
instaleaz curnd, dup a 2-a sau a 3-a repetare a administrrii substanei, prin
faptul ca morfina da o senzaie de buna dispoziie, de exaltare a funciilor
psihice, de cretere a capacitii de munca. Aceasta perioada poate dura 3-4
sptmni ("luna de miere a toxicomanilor"). Dup aceasta perioada urmeaz
dependenta: individul simpte nevoia de morfina, de a creste treptat doza,
pentru a obine acea stare plcut de euforie de la nceput; n curnd nu mai
poate scpa de dorina - si n acelai timp de necesitatea - de a folosi drogul.
Toxicomanul recurge la tot felul de manevre spre a si-l procura. Dorina de asi administra imediat morfina dup ce intra n posesia ei l mpinge la
injectarea precipitata, prin haine, fr a mai lua masuri de sterilizare etc.
Treptat, activitatea psihica diminueaz, pacientul i neglijeaz familia,
serviciul, se degradeaz moral, singura sa preocupare fiind procurarea
morfinei. Se instaleaz o degradare somatica moartea putnd surveni prin
afeciuni intercurente. n Extremul Orient sunt foarte rspndite prizarea sau
utilizarea opiului sau a cocainei, iar n America Centrala, a marijuanei sau
haiului, preparate extrase din plante de tipul Canabis indica (cnepa
indiana).
Tratamentul toxicomaniilor este uneori foarte greu, deoarece suprimarea
drogului provoac fenomene careniale greu de suportat. Primul deziderat este
ntreruperea treptata, ncepnd cu administrarea unei jumti din doza
declarata de pacient. ntreruperea brusca sau chiar reducerea treptata pot fi
nsoite de apariia unei stri de agitaie. Se injecteaz barbiturice,
tranchilizante minore, doze eutrofice de insulina, vitamine, extracte de ficat.
Tratamentul este ndelungat, iar supravegherea pacientului si a celor ce vin sa1 viziteze face parte tot din masurile terapeutice, pentru a mpiedica pe oricine
4

care, incontient, ar aduce bolnavului toxicul dorit. Ca medicaie se mai poate

folosi Methado-nul. Neurolepticele se administreaz numai n sindromul de
servaj din psihozele toxice.