Ingrijirea plagilor.

Ingrijirea plagilor
Definiie
Plgile sau rnile = leziuni traumatice, caracterizate prin ntreruperea continuitii tegumentelor
sau a mucoaselor (soluie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fr
leziuni tisulare de profunzime.
Contuziile sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic, care produce
leziuni tisulare, pastrnd nsa integritatea tegumentelor. n fuctie de forta de actiune al agentului
vulnerant, contuziile pot fi superficiale, profunde sau mixte
Echimoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor sangvine din
tesutul subcutanat (apare ca o zona rosie albastruie, care n cteva zile si modifica culoarea,
devenind vnata, apoi galben-verzuie).
Hematomul este o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza acumularii ntre
tesuturi sau organe, a unei cantitati variabile de snge, prin ruperea accidentala a unor vase
sangvine mai
Clasificare: Dup tipul de aciune a agentului vulnerant(traumatic):
1. mecanice:
- prin tiere
- prin nepare, arme albe, insecte etc.
- prin contuzii, prin lovire
- prin strivire
- prin arme de foc
- prin muctura de animale slbatice /domestice
- prin muctura de arpe, viper
2. termice: - cldur, frig, electricitate
3. ageni ionizani : radiaii
4. ageni chimici : acizi, baze, sruri Dup circumstanele de producere pot fi:
a) accidentale - de munc, de circulaie, casnice
b) intenionale suicid, agresiuni
c) iatrogene - intervenii chirurgicale, injecii, puncii Dup timpul scurs de la producere:
- recente (sub 6 ore)
- vechi - care depesc 6 ore de la producere; acestea se
consider plgi infectate Dup profunzime:
- superficiale; profunde Dup straturile anatomice interesate - pentru caviti naturale (abdomen,
torace, craniu), pot fi:
- nepenetrante - cnd nu depesc nveliul seros
- penetrante - se refer la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleur, dura mater); plgile
penetrante pot fi simple sau pot interesa i un viscer parenchimatos sau cavitar = perforante Dup
evoluie pot fi:
- necomplicate; complicate
Caracteristicile plgilor
prin tiere - au marginile regulate, limitate, se vindec repede; cele operatorii sunt de obicei
aseptice prin nepare - sunt cele mai frecvente i cele mai neltoare, gravitatea lor este n
raport cu adncimea, sediul i gradul de infectare; plgile limitate adnci favorizeaz dezvoltarea
germenilor anaerobi; plgilor prin nepare cu creion chimic le trebuie acordat o atenie

deosebit, mai ales cnd n plag, rmn fragmente de creion, deoarece substana chimic
continu s acioneze i s distrug esuturile; nepturile minii pot produce leziuni
inflamatoare- determin panariii prin contuzii - n cazul unor contuzii profunde se pot produce
leziuni distructive, deci plgi ale organelor profunde: creier, muchi, ficat, splin, rinichi, intestin
etc., fr s existe o plag a pielii prin muctur de animale se suprainfecteaz cu regularitate;
pot fi poarta de intrare pentru turbare; mucturile de viper produc fenomene generale toxice
prin arme de foc se caracterizeaz prin distrucii mari , sunt foarte complexe
Plgi prin nepare cu spini vegetali:
- spinul trebuie extras complet, la nevoie, recurgndu-se la incizie chirurgical
- dac nu s-a extras este posibil dezvoltarea unei infecii (abces, flegmon)
Plgile prin nepare plantar (cui, srm) favorizeaz dezvoltarea unor infecii virulente; se
trateaz chirurgical n servicii de specialitate.
Plgile prin neptur de insect (albine, viespi), prin inoculare de venin, produc fenomene
alergice: prurit, hiperemie, edem local sau, uneori, edem glotic cu crize de sufocare, frisoane,
convulsii, oc anafilactic sau colaps.
Simptomatologia plgilor
Simptome locale: durerea este variabil ca intensitate, poate ceda spontan sau dup antialgice;
reapariia cu caracter pulsatil atrage atenia asupra dezvoltrii infeciei impotena funcional este
partial sau total i are drept cauz durerea sau lezarea elementelor musculo-articulare, osoase
sau nervoase
Semne obiective: prezena unei soluii de continuitate; n plgile mari, aa-numitele plgi cu mari
dilacerri, se pot observa distrugeri mari att de piele, ct i de vase, muchi, nervi, fragmente de
oase sau diferite organe situate n profunzime; uneori, pri din aceste organe pot s ias prin
marginile plgii;
aceasta se numeste evisceraie hemoragia este variabil, ca i abundena sngerrii, n funcie de
vasul lezat.
Semne generale: pulsul poate fi rapid - tahicardic - n plgi nsoite de hemoragii externe sau
interne sau de oc traumatic. tensiunea arterial - dac scade - denot prezena unei hemoragii
sau a unui oc traumatic febra poate avea semnificaia debutului infeciei sau resorbia unor
hematoame
Vindecarea plagilor
Vindecarea plgilor se poate realiza prin:
vindecare primar
vindecare secundar
vindecare teriar Vindecarea primar(per primam sau per primam intentionem)
- este vindecarea ce se obine de la nceput, fr complicaii; este vindecarea ideal pentru orice
plag operatorie; vindecarea se produce n 6-8 zile Vindecarea secundara (per secundam" sau
per secundam intentionem"):
- n acest tip de vindecare este ntotdeauna prezent infecia, spre deosebire de vindecarea
primar Vindecarea tertiar (per tertiam intentionem"):
- se produce atunci cnd o plag evolueaz un timp pe linia vindecrii secundare i apoi se
sutureaz n scopul scurtrii evoluiei
Vindecarea este un proces interactiv, care se desfoar n trei faze: Faza 1: faza inflamatorie -apare ntre ziua 0 i 3
n aceast faz apar hemostaza i inflamaia.
Faza 2: faza de granulaie -- apare ntre ziua 3 i 14 n aceast faz se formeaz esutul de

granulaie i restaurarea vascular. Faza 3: faza de regenerare este cel mai lung proces i se
ntinde pe durata a 3 sptmni. Contracia plgilor este mecanismul fiziologic care diminueaz
dimensiunile plgii i vindec zona n care rana este prezent. Aceasta reprezint o faz-cheie n
procesul de vindecare i ncepe la aproximativ o saptmn din momentul apariiei rnii.
Tratamentul local al plgilor
Tratamentul variaz n funcie de nivelul la care se acord asistena (locul accidentului, la cabinet
medical sau la spital). Indiferent de nivelul la care se intervine, pentru a ngriji o plag n mod
corespunztor se cere ca:
ngrijirea s se fac n condiii de asepsie
s se asigure, prin pansament, o bun absorbie a secreiilor
plaga s fie protejat de factorii nocivi termici, infecioi din mediul nconjurtor
s fie asigurat un repaus al regiunii lezate
tratamentul local al plgilor s se fac cu ajutorul pansamentelor.
Prim ajutor la locul accidentului: hemostaza provizorie aplicarea unui pansament protector
transportul accidentatului la o unitate sanitar
nu se exploreaza plaga la locul accidentului cu nici un fel de instrument
nu se scot fragmente osoase
nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa oxigenata(pericol de hemoragie)
Ingrijirea plgilor recente care nu au depit 6 ore de la accident calmarea durerii toaleta si
dezinfectia tegumentului
o dac plaga este ntr-o regiune cu pr, se rade prul n jurul plgii pn la o distan de 6 cm de
marginea plgii
o se spal pielea nelezat din jurul plgii cu apa ,apoi cu ser fiziologic
o se dezinfecteaz cu alcool sau cu tinctur de iod,prin miscari circulare din jurul plagii spre
exterior toaleta plagii:
o curatarea plagii prin turnare in jet cu apa sterila,ser fiziologic,antiseptice neiritante(apa
oxigenata 3%,cloramina 0,2-0,4%);acestea au rol de a indeparta cu ajutorul jetului,in mod
mecanic impuritatile din plaga,antisepticele de a dezinfecta plaga
o tamponarea plagii cu comprese si tampoane de tifon sterile ;nu se face
tamponare cu vata;nu se toarna nici un fel de antiseptic in plagile penetrante,perforante in organe
si cavitati naturale dezinfectia din nou a tegumentului
o dezinfectia tegumentului din jurul plagii cu tincture de iod apoi cu alcool acoperirea plagii
o acoperirea plagii se face cu comprese sterile,care trebuie sa depaseasca marginile plagii cu 2-3
cm fixarea pansamentului
o se face cu leucoplast,galifix sau prin infasare,in functie de
intinderea ei si de eventualele complicatii profilaxie antitetanica
o anatoxina tetanica (ATPA )im,0,5ml
Plgile vechi
Plgile care depesc 6 ore de la accident se consider infectate; li se face acelai tratament
descris mai sus, ns plaga nu se sutureaz primam.
Plgile septice- pielea din jurul lor se cur circular, de la exterior spre interior. Plgile vechi,
infectate, secretante, nesuturate se aseptizeaz prin splri cu soluii antiseptice, pansamente
locale umede cu cloramin i rivanol sau soluie de antibiotic conform antibiogramei. Compresa
umed va fi acoperit cu una-dou comprese uscate, apoi se fixeaz pansamentul, fie prin
nfurare (bandajare), fie fixnd compresa care acoper pansamentul cu leucoplast sau cu
galifix; plgile vechi se panseaz i se controleaz zilnic.

 La nivelul toracelui -se face n functie de tipul plagii si localizare. n cazul plagilor penetrante
(adnci) aflat la nivelul toracelui folosim comprese de
dimensiuni mai mari dect plaga si-l vom fixa cu benzi de leucoplast pe trei laturi. A patra latura
se lasa liber, nefixata, permitnd pansamentului sa functioneze ca o supapa. n timpul inspirului,
cnd toracele se destinde, pansamentul se v-a lipi de torace nepermitnd intrarea aerului. n
timpul expirului, cnd toracele revine, pansamentul se departeaza de peretele toracelui,
permitnd iesirea aerului si la acest nivel.
Daca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta data l vom fixa pe
toate cele patru laturi. Daca plaga este complicata cu evisceratia (iesirea organelor abdominale n
exterior) vom folosi un pansament umed.
ngrijirea unei plgi operatorii
Plaga suturat neinflamat se trateaz prin pansare steril.
- se dezinfecteaz cu betadine, tinctur de iod, alcool iodat sau alcool, pe o distan de 6-7 cm,
folosind, la fiecare tergere, alt tampon
- plaga suturat se dezinfecteaz, de asemenea, printr-o singur tergere cu tamponul mbibat n
tinctur de iod sau alcool
- apoi se dezinfecteaz din nou tegumentul din jurul plgii
- se acoper plaga cu compres steril pansamentul se fixeaz dup metoda cunoscut
Profilaxia antitetanic
Toate plgile produse n mediu i cu ageni traumatici suspeci trebuie tratate n mod special.
Atenie deosebit se va acorda plgilor nepate cu achii, spini, cuie, prin muctur de
animale, fracturi deschise, avort, arsuri sau orice plag murdrit cu pmnt, praf de strad etc.
Msuri de protecie nespecific
- Curarea chirurgical a plgilor
- Tratarea cu antiseptic Antibioterapie
Msuri de protecie specific
Se aplic difereniat:
La persoane sigur vaccinate sau revaccinate se administreaz
A.T.P.A. i.m. 0,5ml (o singur doz)
Nu se adm. ser antitetanic
Excepie fac politraumatizaii grav, cu stare de oc i hemoragie, la care se adm. n doz unic,
ser antitetanic 3000-15000 U.A.I.
La persoanele nevaccinate sau cu vaccinri incomplete se administreaz:
Ser antitetanic 3000-15000 U.A.I. , i.m. , n doz unic cu desensibilizare prealabil conform
schemei minimale.
Atenie: la persoanele alergice desensibilizarea se practic numai n spital.
Anatoxin tetanic (A.T.P.A.) i.m. n alt zon dect serul antitetanic - n doz de 0,5ml.
De reinut:
- serul antitetanic heterolog se poate nlocui cu imunoglobilin uman antitetanic , pe cale i.m.
n doz unic de 200 U.A.I. (la copil) 400-500 U.A.I. (la adult)
- La persoanele anamnestic suspecte de sensibilitate se face testare (conjunctival , cutanat sau
intradermic)
Schema minimal de desensibilizare
Se injecteaz s.c. 0,1 ml soluie 1/10 ser antitetanic + ser fiziologic steril. Se ateapt 30min.
Dac nu apar reacii locale i generale se injecteaz s.c. 0,25ml ser antitetanic. Se ateapt

30min.
Dac nu apar reacii locale i generale se administreaz s.c. nc 1ml ser antitetanic. Se ateapt
30min.
Dac nu apar reacii locale i generale se administreaz, se administreaz restul cantitii de ser
antitetanic.
Atenie: Asistenta medical va avea pregtit trusa de urgen pentru tratarea
accidentelor serice (ocului anafilactic) n caz de nevoie
Pansamentul Definitie =act chirurgical de aseptizare,tratare si protejare a plagilor Obiective:
favorizarea vindecrii rnilor
prevenirea infeciei
aprecierea procesului de vindecare
protecia plgii impotriva factorilor mecanici
Condutiile unui bun pansament:
a) S fie fcut in condiii aseptice
se folosesc materiale de protecie i instrumente sterile
se spla i dezinfecteaza mainile, se imbrca mnui sterile
se servesc materialele folosind pense
nu se introduc in casolet sau in trusa de instrumente pensa cu care se lucreaza in plag;
nu se folosesc aceleai instrumente la alti pacieni
b) S fie absorbant
sa asigure absorbia secreiilor pentru a favoriza cicatrizarea
se folosesc comprese de tifon i vat hidrofil
c) S fie protector
se acopera plaga cu comprese sterile i vat
se asigura c dimensiunile compreselor depesc marginile plgi cu cel puin 1-2 cm
dac zona este expus microbilor,se protejeaza plaga cu un strat mai gros de tifon i vat;
d) S nu fie dureros
se acioneaza cu blandee i rbdare
se administreaza un calmant la recomandarea medicului dac situaia o cere
se spla plaga prin turnare i se absorbe surplusul de lichid i secreiile prin tamponare
nu se fixeaza pansamentul prea strans pentru a nu jena circulaia i a nu produce durere
se asigura limitarea micrilor in acea zon dac exist indicaii in acest
sens
e) S fie schimbat la timp
se verifica indicaia medical cu privire la schimbarea pansamentului;
se schimba cat mai rar pansamentul la plgile chirurgicale atunci cand se menine curat i
uscat
in cazul plgilor secretante schimbai pansamentul ori de cate ori este nevoie;
se anunai medicul i controlai plaga dac pacientul acuz durere sau prezint febr fr alt
cauz, schimbai pansamentul cu aceast ocazie. Tipuri de pansamente
Pansament protector
acoperirea unei plgi care nu secret, nu prezint tub de dren (plag operatorie, locul unei
injecii sau puncii, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecie fa de
mediul inconjurator

Pansament absorbant
acoperirea plgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese i un strat de vat
dac medicul monteaz tub de dren notai cantitatea de lichid eliminat
Pansament ocluziv
acoperirea cu comprese i vat a plgilor insoite de leziuni osoase peste care se aplica aparatul
gipsat pentru imobilizare
pentru ingrijirea plgii se poate face fereastr
Panasment compresiv
acoperirea unei plgi sangerande in scop hemostatic, pentru imobilizarea
unei articulaii in caz de entors sau pentru reducerea unei caviti superficiale dup puncionare
peste comprese se aplica un strat mai gros de vat astfel incat s se acopere reliefurile osoase
i compresiunea s fie repartizat uniform pe toat suprafaa regiunii, s nu impiedice circulaia
de intoarcere
Pansament umed
se folosesc cu scop antiinflamator
este contraindicate in plagile care secreta abundant,deoarece favorizeaza secretia si provoaca
dermite,piodermite,foliculite
Materiale necesare pansamentelor
tava medical/crucior pentru tratamente, msua pentru pansamente;
trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete
butonate, sonde canelate;bisturiu
casoleta cu comprese sterile,tampoane,mese
tuburi de dren sterile
mnui sterile
muama, alez
soluii antiseptice:pentru tegument(tinctura de iod,alcool iodat,betadine,alcool
medicinal);pentru plaga(apa oxigenata3%,rivanol 1%o,cloramina,acid boric2-4%)
medicamente prescrise de medic: pulberi, unguente
materiale pentru fixare: fei de tifon, benzi adezive, plas adeziv, soluie adeziv, ace de
siguran
tvia renal
Pean Kocher
Port Ac Mathieu pensa chirurgicala pensa anatomica
Sonda canelata stilet butonat
port ac Hegar
Bisturiu+lame ace chirurgicale
Pregatirea pacientului
a) psihica
se informeaza pacientul asupra necesitii efecturii pansamentului
se explica modul de desfurarea al procedurii
se obinei consimmantul
b) fizica
poziionarea pacientului in funcie de segmentul ce trebuie pansat

 se alege poziia de decubit pentru a evita lipotimia

se asigura intimitatea pacientului dac este cazul
Executia pansamentului
spalare pa maini,dezinfectie,imbracarea manusilor
se iau din trus 2 pense sterile
primul timp
indeprtarea pansamentului vechi fr a produce durere.
dac este lipit se inmoaie cu ap oxigenat sau ser fiziologic; se observa plaga
se dezinfecteaza tegumentul din jurul plgii folosind tampoane imbibate cu alcool sau alcool
iodat . tergerea se va face de la plag spre periferie schimband des tampoanele pentru a evita
contaminarea
al doilea timp-tratarea plagii
se splai plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluiile dezinfectante
recomandate;
se absorb secreiile din plag prin tamponare pentru a nu produce durere
se dezinfecteaza din nou tegumentele din jurul plgii folosind tampon pentru o singur
manevr i se terge apoi cu un tampon uscat
se efectueaza in continuare tratamentul plgii in funcie de natura i evoluia acesteia, aplicand
medicamente dac sunt recomandate;
al treilea timp
se acopera cu comprese de tifon sterile care sa depaeasca marginea plgii cu 1-2 cm i aplicai
desupra un strat subire de vat dac este necesar
se fixeaza prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat
regiunii (circular, in spiral, in evantai, cu fa rsfrant,
in spic)
Ingrijirea pacientul
se aeza pacientul in poziie comod i se pune regiunea lezat in repaus
se observa faciesul i comportamentul la durere
se observa aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul s nu jeneze circulaia
Reorganizarea locului de munca
deseurile infectioase-comprese, mnui, tuburi de dren, fei se colecteaza la locul de producer
in recipiente pentru infectioase-recipiente de culoare galbena prevazut in interior cu saci galbeni
deseurile taietoare se colecteaza in recipiente pentru taietoare-intepatoare-cutii galbene din
plastic,specific de unica folosinta
deseurile nepericuloase(ambalajele materialelor sterile,ghips,ambalaje din material plastic-se
colecteaza la locul de producer in saci de polietilena de culoare neagra
instrumentele se curata si se pregatesc pentru sterilizare
E
fectuarea tipurilor de bandaje
Bandajarea=metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fesi deb tifon de lungimi si latimi
diferite in functie de marimea si caracterul plagii,regiunea in care este situata. Materiale necesare
o Fese de tifon de mrimi diferite (limi intre 5 i 25 cm, lungimi intre 2 i 5 m)
o Fee elastice
o Foarfece

o Ace de siguran, plas, leucoplast Reguli pentru o infasare corecta

o Fasa se tine in mana dreapta,capatul liber in mana stanga
o Se deruleaza de la stanga la dreapta
o Turele de fasa nu trebuie sa faca cute
o Fasa trebuie sa permita circulatia sangelui-sa nu fie prea strana dar nici prea larga
o Bandajarea membrelor se incepe de la de la extremitate spre radacina in sensul circulatiei
venoase
o Se evita miscarile inutile
o Se executa cu miscari blande si cu multa indemanare pentru a nu spori suferinta bolnavului
o Fixarea prin nod nu trebuie sa jeneze
o Se incepe si se termina cu ture de fixare Caracterele unui bun bandaj
o sa imobilizeze perfect pansamentul pentru a favoriza cicatrizarea
o sa fie elastic,suficient de strans
o sa fie esthetic Realizarea turelor de fixare
o se aplica oblic sub pansament
o se intersecteaza cu o tura circulara
o se rasfrange coltul fesii si se suprapune inca o tura circulara
o primele ture de fasa se incep la o distant apreciabila de leziune,la 10-15 cm(in afara cazurilor
cand nu este posibil acest lucru)
o terminarea bandajarii se efectueaza cu doua ture circulare la 10-15cm de pansament Tipuri de
bandajare:
circulara,
in spirala,
in forma cifrei 8,
in spic de grau
in evantai
Infasarea circulara
Se supapun turele de fasa una peste alta
Este indicate in regiunile cilindrice:gat,torace,articulatia pumnului
acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei
Infasare in spirala
se conduce fasa ,serpuind si acoperind turele o treime,rasfrangand fasa pe alocuri prin tehnica
numitasemnul policelui
se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub forma de spirala, cu acoperirea turei precedente la 2/3
este indicata pentru membre( gamba,antebrat)regiuni tronconice si suprafete intinse
Infasare in forma cifrei8
Se incepe cu ture circulare sub articultie
Setrece oblic peste articulatie si se conduc deasupra articulatiei alte ture circulare
Se revine oblic sub articulatie,intersectand prima diagonal
Se continua de cateva ori si se termina infasarea deasupra articulatiei cu ture
circulare
Este indicate pentru infasarea regiunilor articulare:articulatiacotului,piciorului,pumnului
Infasarea in spic de grausau spica
Se foloseste pentru regiuni articulare: scapulo-hueral, inghino-abdominal, cot, picior, pumn

 Se incepe cu ture circulare deasupra articulatiei

Fasa se conduce in forma cifri 8,fiecare tura acoperind pe ce de dinainte cu 1/3 sau 2/3
Se termina cu ture circulare
Infasarea in evantai
Se foloseste pentru articulaii (cot, genunchi, clcai)
Se incepe cu dou ture circulare deasupra articulaiei
Se continua cu ture oblice descendente in aa fel incat faa s se suprapun la distane mai
mici in plic i mai mari in partea expus ajungand circular la nivelul liniei articulare i apoi
oblice sub articulaie
Se incheie cu dou ture circulare i se fixeaza cu ac de siguran, leucoplast
Bandajarea pe regiuni
Infasarea capului- capelina
Se conduce fasa circular,deasupra arcadelor sprancenoase,fixand cu mana stanga coltul
fesii,iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul capului,lasand libere pavilioanele auriculare.
Se rasfrange coltul ramas in afara si se efectueaza din nou o tura circular pentru a-l fixa.
Se conduce fasa din spate in fata acoprind bolta craniana cu ture oblice,fixate cu ture
circulare,pana la infasarea complete a capului
Se incheie cu doua ture circulare
Se fixeaza capatul liber al fesii cu romplast sau ac de siguranta in partea opusa regiunii pansate
Bandajarea plagilor gtului.
a. Plasa]i o compresa peste plaga.
b. Plasati bandajul peste compresa si pe sub umarul din partea opuss
Infasarea nasului-prastia
Se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm
nedespicata,ce va servi la acoperirea nasului
Se fixeaza pe nas partea din mijloc nedespicata
Se trec capetele superioare ale fesii sub pavilionul urechii si se innoada in regiunea occipital
Se trec ramurile inferioare ale fesii deasupra urechilor.incrucisand pe cele superioare si se
fixeaza in partea posterioara a capului,realizand astfel o prastie
Infasarea barbiei-capastrul
se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm
nedespicata
se fixeaza partea nedespicata pe barbie sau buze
se incruciseaza ramurile superioare in regiunea occipital si se leaga in regiunea fruntii
se leaga ramurile inferioare deasupra crestetului capului,lasand libere urechile
Infasarea ochilor (monoocular,binocular)-prin ture successive oblice si circulare
Bandajarea gatului-circular
Ceafa-circular
Bandajarea toracelui si abdomenului-circular
Sanii bandaj in spica
Membrul superior-umarul si axial bandaj in 8;bratul si antebratul in spirala;cotul in
evantai,palma in 8,degetele in spic
Membrul inferior-coapsa si bazinul in spica simpla sau dubla,genunchiul in evantai sau in

8,glezna in 8
La nivelul acestor regiuni, bandajul este in form de spic. Fixarea iniial se face prin 2-3 ture
trecute circular pe abdomen, deasupra crestelor iliacese
trece oblic peste regiunea inghinal, pe faa intern, posterioar i extern a radacinii coapsei de
unde urc iar oblic, peste regiunea inghinal realiznd prima spic ce se continu printr-un nou
circular pe abdomen dus apoi oblic peste regiunea inghinal pn se acoper.
Infasarea perineului-bandajare in T
se efectuaza cu ajutorul a dou fee.
prima se trece n jurul abdomenului, deasupra crestelor iliace nnodndu-se.
ea va servi ca sprijin pentru a doua faa care se trece dublu ntre coapse,
Bandajul bontului de amputaie
Pentru bandajul bontului de amputaie se folosete tehnica nfrii recurente cu 2 fei sau
nfaarea cu o fa.
Se incepe orin ture circulare de fixare la 10 cm de plag, dup care se rasfrnge faa anteroposterior, ca i n cazul calotei craniene, pna se acoper tot pansamentul fixnd turele rasfrnte
cu ture circulare
Alte mijloace de fixare a pansamentului
o Basmaua-dreptunghiulara,triunghiulara,in patru colturi
o Esarfa
o Tesaturi tubular elastice
o Material adezive
Bandajareasi fixarea unui obiect penetrant
Nu incercati ss mobilizati obiectul penetrant.
Stabilizati obiectul cu comprese.
Plasati bandajul peste comprese
HEMORAGIILE si hemostaza provizorie
hemoragia
Scurgerea sangelui in afara vaselor sangelui se numeste hemoragie.
Clasificare In functie de vasele care au fost sectionate
arteriala: n care sngele este de culoare rosu deschis, bine oxigenat si tsneste ritmic, sincron
cu bataile inimii;
venoasa: sngele de culoare rosu nchis (mai putin oxigen, mai mult CO2), se exteriorizeaza
cu presiune constanta, relativ modesta;
capilara: este o hemoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru mai mare ca sursa
principala a hemoragiei; Dupa locul unde se scurge sangele :
externe,in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectiona rii unor vase de sange.
interne,in care sangele ce curge ramane in interiorul organismului (ex: cavitatea abdominala,
etc.).
exteriorizate-intr-un organ care comunica cu exteriorul
,caracterizata prin hemoragie interna ntr-un organ cavitar, urmata de eliminarea sngelui la
exterior pe cai naturale
-epistaxis: hemoragia mucoasei nazale;
-otoragie-hemoragie din urechi -hematemeza: eliminarea pe gura, prin varsatura, de snge
amestecat cu cheaguri si eventual resturi alimentare; n hemoragii puternice poate fi snge rosu,

proaspat, nealterat, sau n sngerari reduse poate fi varsatura cu aspect de zat de cafea (cnd
sngele stagneaza n stomac). -melena: exteriorizarea sngelui acumulat n tubul digestiv, prin
defecatie. Scaunul este lucios, negru, moale, de aspectul si culoarea pacurei.
-rectoragie-hemoragie din rect -hematuria: reprezinta hemoragia la nivelul aparatului urinar,
exteriorizat prin mictiune
-hemoptizie-sangele se scurge prin gura provenind din caile respiratorii,rosu deschis,aerat In
functie de cantitatea de sange pierduta putem distinge :
mica: se pierde o cantitate de snge pna la 500 ml
medie: se pierde 500-1000 ml de snge si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli n
ortostatism;
mari: cantitea de snge pierduta 1000-1500 ml iar semnele clinice sunt urmatoarele: paloare,
tahicardie, transpiratii reci, hipotensiune arteriala, tahipnee;
cataclismice: pierderi de snge de peste 1500-2000 ml, TA nemasurabila, pacient inconstient;
Hemostaza provizorie
Hemostaza =oprirea hemoragiei
Hemostaza poate fi :
-spontana
-provizorie
-medicamentoasa
-definitiva
Hemostaza provizorie, realizabil, pe mai multe ci:
compresiune manual sau digital,
pansament compresiv,
flectarea puternic a extremitii,
aplicarea garoului,
pensarea vasului sangerand Compresiunea manual sau digital
Artera rnit va fi comprimat numai dac apsarea se exercit n regiunile n care ea trece n
apropierea unui plan osos. n funcie de cali-brul vasului i de profunzimea la care se afl,
apsarea va fi executat cu degetul mare, cu celelalte degete ale minii sau cu pumnul.
Compresiunea digital se folosete n prima urgen pn ce s-au
procurat materiale necesare pentru obinerea hemostazei provizorii prin alte tehnici: cu ajutorul
pansamentului compresiv, garoului sau aplicarea unei pense pe vasul care sngereaz.
Locurile de elecie (traiectul anatomic al arterelor) pentru realizarea compresiunii trebuie bine
cunoscute de cel care aplic metoda. cnd rana se afl pe frunte, compresiunea se face pe artera
temporal superficial care trece imediat inaintea urechii cnd rana se afl pe cretetul capului,
compresiunea se face de o parte i de alta partea marginilor rnii in rnile din regiunea temporal
(prile laterale ale craniului), compresiune imediat deasupra i n spatele pavilionului urechii n
rnile de la obraz, buze, pe suprafaa exterioar a nasului; comprimarea arterei faciale (la
mijlocul mandibulei)
n hemoragiile din regiunea gtului i a feei: comprimarea arterei carotide, anterior de muchiul
sternocleidomastoidian pentru hemoragiile din regiunea umrului a articulaiei umrului sau a
axilei se va comprima artera subclavicular deasupra claviculei, pe prima coast (g, h, i);
ghi
n rnile sngernde ale braului, antebraului: comprimarea arterei humerale pe faa inter a
braului, ntre muchii biceps (anterior) i triceps (posterior). n funcie de nivelul la care se afl

rana, apsarea se face

n axil,
pe faa intern la jumtatea braului
sau la plica cotului ; n rnile sngernde ale minii, palmei comprimarea arterei radiale se face
cu un deget, pe partea extern a plicii pumnului, i cu un al doilea deget pe partea intern a
aceleeai plici a pumnului, pe artera cubital
Cnd rana se afl la membrul inferior: n sngerarea rnilor din regiunea inghinal comprimarea
vasului se face pe pliul inghinal
cnd hemoragia se afl la coaps, comprimarea arterei femurale pe traiectul ei, proximal de
plag, se face (n funcie de locul plgii) n treimea mijlocie a coapsei, pe faa intern a acesteia
dac rana se afl la nivelul genunchiului sau gambei: comprimarea se face pe faa posterioar a
coapsei n apropierea pliului genunchiului; sau comprimarea arterei poplitee n faa posterioar a
genunchiului cnd sngerarea provine dintr-o ran situat n regiunea pelvisului, comprimarea
aortei abdominale se face prin apsarea peretelui abdominal cu pumnul sub ombilic. Artera este
(teoretic) turtit pe planul osos al coloanei vertebrale lombare
Locuri unde se poate face hemostaza arterial provizorie prin comprimare digital sau manual:
aorta abdominal; iliac extern; artera axilar; artera hurneral; artera radial; artera ulnar;
artera subclavicular; artera carotid comun; artera mentonier; artera temporal; artera
retroauricular;
artera femural; artera poplitee; artera pedioas.
Alte sisteme de comprimare a aortei: Se poate executa o hemostaz provizorie
i prin comprimarea cu degetul nfurat ntr-o compres steril chiar n plag, astupnd orificiul
arterial.
Aciunea de prim ajutor nceput prin compresiunea digital sau manual are dezavantajul c nu
poate fi prea mult prelungit, deoarece intervine oboseala celui care o aplic i dificulti de a
manevra rnitul, iar n timpul transportului este greu de aplicat. Pansamentul compresiv in
hemoragiile care intereseaz vasele mici, hemostaza poate fi fcut cel mai simplu cu ajuturul
pansamentelor compresive. dup executarea toaletei plgii, se acoper regiunea cu o mare
cantitate de comprese sterile, paste care se nfoar strans o fa. in funcie de locul plgii, al
hemoragiei i n funcie de vasul lezat, dac este posibil (dup msura de prim ajutor nceput
prin compresiune digital sau manual, sngerarea fiind astfel oprit), se va executa toaleta plgii
i se va aplica pansamentul compresiv. Pentru c aplicarca garoului implic i riscuri (mai ales
cnd garoul este aplicat incorect), se recomand ca hemostaza pentru perioada transportului se
fie fcut cu ajutorul pansamentelor compresive. Acestea au avantajul c nu brutalizeaz vasul i
n alt regiune det n zona afectat de traumatism i permit irigarea membrului prin vasele care
au rmas intacte. pansamentul compresiv este util n hcmoragiile venoase i capilare de la
extremiti, plgile prilor moi buco-faciale, precum i n toate
plgile peretelui toracic sau abdominal. Flectarea puternic a extremitii
Se utilizeaz cnd plaga este localizat n regiunile axilare, inghinale, faa anterioar a cotului
sau posterioar a genunchiului. n plgile arterei humerale, dup ce se introduce n axil o fa
rulat (sau un alt corp dur nvelit n vat i tifon sau poriuni din rufria bolnavu-lui), se flecteaz
antebraul pe bra i se aplic braul pe torace. n aceast poziie membrul superior se fixeaz
solid la torace cu o fa, centur, buci din rufria bolnavului etc. Pentru hemostaza arterelor
antebraului sau n plgi ale plicii cotului se aeaz un sul n plica cotului i se flecteaz
antebraul pe bra fixndu-se n aceast poziie . n cazul hemoragiei de la rdcina coapsei (n
regiunea inghinal) se pot

utiliza urmtoarele metode de hemostaz provizorie: - una, prin aplicarea unui sul la baza
triunghiului Scarpa, care se fixeaz cu o fa, curea etc.
- sau prin aplicarea unui sul n regiunea inghinal, urmat de flectarea i fixarea coapsei pe
abdomen i a gambei pe coaps Hemostaza provizorie n leziunile arterei poplitee se obine prin
aezarea sulului n regiunea poplitee i flectarea puternic a gambei pe coaps, cu fixarea ei n
aceast poziie Aplicarea garoului garoul este indicat n plgile arteriale sau venoase de calibru
mare i mijlociu de la membre. pentru hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se vor folosi
tuburile de cauciuc, banda Esmarch, maneta pneumatic a aparatului de tensiune arterial . la
nevoie pot fi utilizate buci de pnz, batist, sfoar. garoul se poate aplica peste mbrcminte
sau peste pansament i se va strnge pn la dispariia sngerrii este bine ca ntre garou i
tegument s se fixeze pe traiectul arterei, acolo unde sunt simite btile arterei, un rulou de fa
sau din alt material, peste care se strnge garoul. n felul acesta se obine hemostaza fr
comprimarea excesiv a esuturilor . tubul se aplic bine ntins, nconjurndu-se cu el membrul
interesat cel
puin de dou ori , apoi capetele se nnoad sau se prind cu o pens hemostatic. Peste pense se
trece o tur de fa, ca s nu fie smulse. aplicarea garoului se face naintea toaletei i pansrii
rnii. dac rana continu s sngereze, nseamn c garoul nu a fost aplicat corect, fapt care
oblig s fie desfcut i s se ncerce o nou aplicare garoul va fi plasat deasupra rnii cnd
hemoragia provine dintr-o arter rupt i sub ran, cnd este secionat o ven. in realitate, n
practic, aceast difereniere ntre hemoragia arterial i hemoragia venoas nu este foarte
important, pentru c n cazul n care garoul este aplicat corect la rdcina membrului, se oprete
att hemoragia de origine arterial, ct i hemoragia de origine venoas;in hemoragiile venoase
sngerarea continu pn se scurge sngele aflat n membru n momentul aplicrii garoului.
dezavantajul principal al aplicrii garoului const n faptul c nu poate fi meninut mai mult de 2
ore dac garoul este meninut peste acest interval de timp, exist riscul apariiei, n teritoriul
tisular lipsit de aportul de oxigen, a unor leziuni ireversibile, fapt care se poate solda cu
amputarea membrului. din cauza ischemiei sub ligatura circular, nervii ncep s sufere, fibrele
musculare degenereaz, apar vicieri ale metabolismului, cu
acumulare de catabolii, substane toxice, se instaleaz vasoplegie cu creterea permeabilitii
capilare. din aceste motive se consider c atitudinea cea mai corect este folosirea garoului
numai pentru pcrioada de timp n care se face toaleta rnii, dup care este preferabil, pentru
perioada transportului, ca garoul s fie nlocuit cu pansament compresiv. aplicarca garoului
rmne oricum unica posibilitate de a obine o hemostaz provizorie n cazul accidentelor soldale
cu amputarea traumatic a membrelor superioare i inferioare. garoul este aplicat corect, dac n
poriunea aflat sub el membrul devine alb, palid. este obligator s se noteze pe un bilet data i
ora aplicrii garoului i biletul s se prind cu un ac de pansament sau de haina bolnavului, la
vedere. in cazul n care bolnavii la care s-a aplicat hemostaza cu garou nu ajung la spital nainte
de o or - o or i jumtate, va trebui s se desfac garoul la interval de 20-30 de minute, pentru
2-3 minute, comprimnd rana cu comprese sterile apsate cu for. la reaplicare, garoul se pune
ceva mai sus. manevra se execut sub strict supraveghere, pentru c n timpul decompresiunii
vasculare poate s apar ocul. De aceea, n cazul ndeprtrii unui garou vor fi luale unele
msuri, pentru c scoaterea garoului poate fi urmat do colaps circulator, care poate s duc la
moartea bolnavului. Pensarea vasului sngernd Pensarea provizorie a vaselor sau forcipresura se
face cu pense Pean sau
Kocher. Capetele vaselor secionate, sngernde se prind n vrful penselor. Pensa va fi lsat n
plag pe vasul prins, aplicndu-se peste ea un pansament aseptic i se transport bolnavul la

unitatea chirurgical cea mai apropiat, unde se va face hemostaza definitiv prin ligature sau
suturarea vasului. Se verific s nu derapeze pensele (s nu se desfac).
Ingrijirea escarelor
Definitie.
Escarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse ntre 2 planuri dure (os i pat).
Cauzele pot fi:
a) Generale sau determinate afectiuni cerebrovasculare care determina imobilizarea la pat a
bolnavului(paraplegii,tetraplegii,poliradiculonevrite etc.) pacienti inconstienti,adinamici stri de
subnutriie obezitate deficit de autoingrijire datorita varstei afectiuni ale maduvei spinarii si
tulburari de circulatie majore mentinerea functiilor vitale ale pacientului aflat in stare terminal cu
ajutorul aparatelor,determina modificari complexe la nivelul tegumentelor si mucoaselor
b) Locale sau favorizante , n evitarea crora intervine asistenta medical: meninerea
ndelungat n aceeai poziie cute ale lenjeriei de pat i de corp
firimituri (biscuii, pine, gips) igien defectuoas a tegumentelor si mucoselor incontinent de
urina si fecale lenjeria de pat umeda,neabsorbanta frecarea pielii de anumite suprafete ( scaunul
rulant, corset, masa de gimnastica) leziuni usoare ale pielii - zgarieturi, umflaturi, arsuri,etc care favorizeaza sau agraveaza escarole umiditatea pielii, datorata transpiratiei sau urinei, care o
fac mai sensibila greutatea corporala: o persoana subponderala nu are un strat exterior de
protectie suficient pentru a acoperi proeminentele corporale, iar o persoana supraponderala
determina o presiune suplimentara asupra pielii muschii flasti, care lasa descoperite
proeminentele corporale spasticitatea mare care implica o frecare mai mare de suprafete haine
prea stramte, prezenta nasturilor, butonilor si a altor decoratiuni la pantaloni in
cazulparaplegicilor, tararea cu ajutorul coatelor
Regiuni expuse escarelor
1) Decubit dorsal
- Regiunea occipital
- Omoplai
- Coate
- Regiunea sacrococcigian
- Clcie
2) Decubit lateral
- Umr
- Regiunea trohanterian
- Feele laterale ale genunchilor
- Maleole
3) Decubit ventral
- Tmple
- Umeri
- Creasta iliac
- Genunchi
- Degetele picioarelor
Fiziopatologia escarelor Presiunea exagerata si prelungita in punctele de sprijin poate determina
alterari la nivelul micro-circulatiei cutanate ce conduc in mod sigur la ischemie. Daca presiunea
nu este imediat eliminata, escara poate deveni foarte grava in scurt timp.
Clasificarea escarelor
Gradul I : - eritem (roseata) stabil mai mult de 2 h leziune superficiala

include roseata permanenta a pielii, cianoza sau nuanta purpurie la cei cu pielea mia inchisa la
culoare. Alti indicatori includ schimbarile de temperatura,
consistenta sau sensibilitate
- Gradul II : - flictena ( vezicula cu ser)
- este marcat de adancime partiala, pierderea de piele include epiderma, derma sau
amandoua.Ulceul este superficial si apare ca o abraziune, o bula sau un crater acoperit
Gradul III : ulceratie profunda pana la nivelul fasciei
- este o leziune adanca care penetreza tesutul subcutan si se poate intinde si la fascia de dedesubt.
Ulcerul este adanc si poate afecta tesuturile adiacente
Gradul IV : leziuni profunde inclusiv muschi si os
leziunea trece prin piele si este insotita de distrugeri mari, tesut necrotic, afectarea muschiului,
oaselor sau structurilor suport (ca tendoanele sau jonctiunea capsulara)
Fazele de evolutie
Eritemul
Descriere: - inrosirea locala a pielii la nivelul zonei unde a existat o presiune indelungata.
Tratament: - cautarea imediata a cauzei si inlaturarea acesteia - suprimarea sprijinului pe zona
cutanata afectata pina la disparitia totala a eritemului Flictena Descriere: -zona este inrosita,
fierbinte si prezinta una sau mai multe basicute; uneori pielea poate fi usor crapata - .apare din
cauza prezentei unui corp strain sau a unei arsuri dar si din cauza presiunii sau fortelor de frecare
exagerate Tratament: - cautarea cauzei care produce flictena si eliminarea ei - suprimarea
sprijinului pe aceasta parte cutanata pina la disparitia totala Local golirea basicii de lichid seros
sau sero-hematic.Se aplica un
pansament uscat de 2 ori pe zi. Inainte de baie se aplica un pansament plastifiant pentru a evita
deteriorarea superficiala a pielii pina cand tesutul subiacent incepe sa se refaca. Dezepidermizare
Descriere: Reprezinta momentul aparitiei deteriorarii continuitatii la nivelul tesutului epitelial,
prin moartea celulelor din zona atinsa de ischemie. Are 2 faze: a) afectarea epidermului( foto 1)
b) afectarea epidermului si dermului( foto 2) Tratament: Se face toaleta ranii de 2 ori pe zi,
folosind solutie de cloramina turnata in jet. Se foloseste apoi un unguent pentru regenerare
tisulara, (contra arsurilor, dermazine, etc.) sau bioxiteracor spray aplicat pe rana peste care se
pune un pansament steril.
Este interzisa presiunea, sprijinul si frecarea in zona afectata Placa de necroza Descriere: In acest
stadiu sunt atinse toate straturile pielii: epiderm, derm, hipoderm. Are 3 forme de manifestare:
Necroza neagra, uscata( foto1) Stadiul fibrinolitic( foto 2) Agravarea pana la os cu decolareexista necroze, frecvent infectii, bursite, pseudobursite. Sunt atinsi muschii, tesutul gras, tesutul
aponevrotic, capsula si osul(osteita).(foto 3) Acest stadiu este o complicatie a escarei care poate
duce chiar la moartea subiectului prin suprainfectie si septicemie. Tratament: Consult si
tratament medico-chirurgical de specialitate Faza de granulatie
Descriere:Plaga este ocupata de un tesut viu , rosu, constituit din muguri carnosi. Este faza in
care pielea incepe sa se refaca, aparand tesut de neoformatie. Tratament: Pansamentul se va
aplica in scopul stimularii inmuguririi, avand ca obiective: absorbtia exudatului, prevenirea
contaminarii cu alte bacterii, mentinerea suprafetei umede Nu se vor aplica pe rana dezinfectante
puternice( spirt, apa oxigenata, etc.) pentru ca se pot distruge mugurii noului tesut sanatos. Faza
de epidermizare Descriere: In acest stadiu se incheie procesul cicatriceal. Tratament: Se va
urmari inchiderea ranii, prevenind formarea cicatricei cheloide prin stimularea regenerarii pielii

cu creme nutritive si masaj in jur stimulind astfel vascularizatia.

Evaluarea riscurilor la escare
Riscurile sunt determinate de: starea general, starea nutriional, starea psihic, capacitatea de
mobilizare, incontinena, starea pielii. Evaluarea riscului la escare se face la internarea
bolnavului n spital i la fiecare 8-10 zile, n funcie de evoluie. Evaluati factorii de risc de
aparitie a escarelor la pacienti folosind scala de evaluare a lui Norton:
Pacientii cu scorul 14 sau mai mic sunt expusi unui risc mai mare de a face escare.
Scorurile de 18-20 sunt realizate de cei care au risc minim de aparitie a escarelor.
Pacientii cu scorul 14-18 nu sunt considerati a fi expusi riscului, dar ei vor fi reevaluati de
ndata ce se constata o deteriorare a starii lor.
S C ALAN O R T O N
CONDIIA FIZIC
CONDIIA MENTAL
ACTIVITATE
MOBILITATE
INCONTINEN
BUN
4
TREAZ
4
MERGE
4
TOTAL
4
FR
4
MODERAT
3
APATIC
3
MERGE AJUTAT
3
NCEAT
3
OCAZIONAL
3
SLAB
2
CONFUZ
2
LIMITAT LA SCAUN
2
FOARTE LIMITAT
2
DE OBICEI / URIN
2

PROAST
1
TOROPIT
1
LIMITAT LA PAT
1
IMOBIL
1
DUBL
1
Total
PREVENIREA ULCERELOR DE PRESIUNE:
Se adreseaz cauzelor locale sau favorizante i reprezint cartea de vizit" a asistentei medicale.
Escarele por aprea n cteva ore sau n cteva zile, formarea lor fiind variabil, depinznd de
factorul de risc i de tolerana pielii la presiune ndelungat.
se va schimba pozitia pacientului la 1 - 2 ore daca nu exista contraindicatii
se va aseza langa patul pacientului un program de schimbare a pozitiilor
n care se noteaz:
-orele de schimbare i poziia: 14 DD; 16 DLS; 18-DD; 20-DLD
-aspectul cutanat
-zonele de masaj
pentru pacientii care sunt intorsi dupa un anume program, se vor folosi materiale preventive ca
saltele cu aer, de exemplu
Asigurarea confortului i meninerea bolnavului ntr-o stare de igien perfect
Se va avea n vedere:
- evitarea cutelor lenjeriei de pat, renunarea la lenjeria de corp
- splarea zilnic, cu ap i spun i ungerea regiunilor expuse umezelii, tiut fiind faptul c
pielea uns se macereaz mai greu dect pielea uscat (n caz de incontinen, se apeleaz la
sonda Foley).
- scuturarea patului zilnic sau ori de cte ori este nevoie
se vor aplica exercitii de respiratie
cand se va intoarce pacientul de pe o parte pe alta, mai degraba va fi ridicat
decat impins, pentru a micsora frecarea
se vor folosi perne pentru pozitionare si cresterea confortului
se va incuraja pacientul sa participe la tratament
se va evita asezarea pacientului direct pe trohanter
este preferabil sa fie asezat in decubit lateral intr-un unghi de 30 grade
pacientul care sta in scaunul cu rotile va fi invatat sa apese pe picioare la fiecare 15 minute
penru a stimula circulatia
pacientii paraplegici vor fi invatati s-si impinga greutatea in scaunul cu rotile. Daca pacientul
va cere ajutorul, va trebui ajutat sa-si lase greutatea pe o fesa pentru 60 de secunde, apoi pe
cealalta. Se va evita asezarea pacientului pe suprafete de plastic neregulate
se va invata pacientul sa evite lampile de caldura si sapunul pentru ca usuca pielea
daca conditia pacientului permite, i se va recomanda o dieta bogata caloric, proteic si

vitaminic. Consultanta nutritionala este necesara pentru tratamentul enteral si total parententeral
favorizarea vascularizaiei n zonele comprimate
prin masaj-favorizeaz vascularizaia profund i superficial -ndeprteaz celulele
descuamate i destup glandele sebacee-rehidrateaz pielea (masaj cu unguent hidratant sau ap
i spun)-favorizeaz starea de bine i confort nltur durerea, anxietatea, ajut la gsirea forei
i energiei
Indicaii:
- pentru toi bolnavii imobilizai care prezint factori de risc
- n momentul schimbrii poziiei, pe toate regiunile expuse
Principii
- se face ntotdeauna pe pielea curat, dup ce bolnavul a fost splat i i s-a
schimbat aternutul
- se face cu un unguent pe mna goal, n direcia circulaiei de ntoarcere de jos n sus, iar la
ceaf i umeri invers-de sus n jos i circular spre exterior
- se face pe o zon mai mare dect suprafaa interesat
- masajul nu trebuie s fie dureros, poziia bolnavului s fie confortabil, iar durata sa de
aproximativ 15 minute.
Contraindicaii:
- nu se face bolnavului cu febr, cu infecii ale pielii sau cu septicemie
Materiale necesare:
- unguentul
Instalarea pacientului:
- se nchid ferestrele, se aaz bolnavul ntr-o poziie variabil, n funcie de zon i, n acelai
timp confortabil pentru asistenta medical-se face de 3-4 ori
se va verifica daca pacientul si membri familiei cunosc strategiile de prevenire si tratare a
ulceului de decubit si daca isi inteleg propriul rol in planul de ingrijire
Consideratii speciale :
se va evita folosirea cotului si a calcaiului deoarece pot apare probleme neurovasculare la
maini si la picioare
se va evita folosirea blanii artifiale de oaie deoarece nu reduce presiunea si ofera o falsa
impresie de securitate
vindecarea ulcerului in stadiul 3 si 4 necesita interventie chirurgicala
Tratament in functie de stadiul bolii Stadiul I
In primul stadiu leziunile pot fi sensibile si dureroase. Tratamentul include : - spalarea zilnica a
zonei cu solutie salina pentru a o mentine curata si uscata - mentinerea zonei lezate curata si
uscata, inlaturarea transpiratiei, urinii sau fecalelor pentru a preveni evolutia leziunilor alimentatia bogata in proteine, pentru a induce vindecarea - schimbarea frecventa a pozitiei
corpului, pentru a preveni presiunea constanta si indelungata intr-o anumita zona - se evita
frecarea de cearsafuri sau pozitii care pot determina leziuni, in pat sau in scaunul cu rotile folosirea de perne sau de dispozitive care sa scada presiunea dintr-o anumita zona si sa o
distribuie uniform. Majoritatea escarelor in stadiul I se vindeca in 60 de zile cu tratament
corespunzator. Nu sunt necesare ingrijiri speciale, dar o monitorizare atenta este necesara pentru
a supraveghea evolutia. Stadiul II
In stadiul II pielea este lezata, apare solutia de continuitate (ruperea pielii) si se formeaza
ulceratia, care este in mod obisnuit dureroasa. Tratamentul stadiului II include : - curatirea
leziunii. Aceasta curatire se face cu solutii saline, de catre un profesionist. Nu se folosesc pentru

curatire ioduri, peroxizi sau solutii antiseptice deoarece acestea pot provoca distrugeri ale
tesutului. Se utilizeaza pansamente din tifon imbibate cu solutii saline pentru a acoperi pielea,
pentru a o proteja, a o mentine curata si pentru a mentine fluidele naturale. Pansamentele uscate
impiedica vindecarea - administrarea de unguente care sa grabeasca vindecarea, ca de exemplu
unguentele ce contin enzime. Nu se folosesc unguente ce nu au fost
recomandate de medicul specialist - alimentatia bogata in proteine, pentru promovarea
vindecarii. - inlaturarea tesutului mort (debridare). In cazul in care se produc necroze tisulare
(parti din tesut mor), medicul va inlatura aceste tesuturi pentru a grabi vindecarea si pentru a
preveni infectiile. Debridarea implica : - aplicarea unui pansament umed pe rana, iar dupa
uscarea acestuia se indeparteaza, iar prin indepartarea lui se va indeparta si tesutul mort din acea
zona. - aplicarea de unguente ce contin enzime, ce vor dizova partile necrotice - spalarea cu jet
de apa, ceea ce va duce la indepartarea zonelor moarte - indepartarea chirurgicala, efectuata cu
bisturiul sau cu foarfeca. Majoritatea leziunilor in stadiul II se vindeca in 60 de zile cu tratament
corespunzator. Stadiile III si IV
In stadiul III ulceratiile se extind la zonele de sub piele, formand un mic crater. In stadiul IV
craterul este foarte adanc, ajungand pana la muschi si la oase, producand distructii. Tratamentul
in stadiile III si IV este urmatorul : - eliminarea presiunii exercitate pe tegument prin schimbarea
pozitiei - promovarea unei alimentatii cu un continut optim de proteine - mentinerea leziunii
curate si hidratate cu unguente si irigatii cu solutii saline - administrarea de unguente topice daca este necesar se efectueaza indepartarea tesuturilor moarte (debridarea) - in cazul in care
apare infectia se incepe terapia cu antibiotice. Semnele de infectie includ: continut purulent al
ulceratiei, inrosirea tegumentului din jur
si febra - in cazul in care este necesar se face o grefare a pielii. Grefa stimuleaza regenerarea
pielii. In cazul in care se face grefarea se poate continua chirurgical cu sutura ulceratiei, pentru a
grabi vindecarea Stadiile III si IV ale escarelor de decubit se vindeca greu. O ulceratie adanca se
poate vindeca in cateva luni sau in cativa ani.
Leziune de decubit / escara gradul IV care necesita interventie chirurgicala
Ingruijirea ulcerului de decubit
Materiale necesare:
leucoplast hipoalergic sau plasa elastica
manusi
ser fiziologic
antiseptic pentru tegumentul din jur,pentru plaga
comprese sterile
tampoane sterile
pansamentul pentru aplicare locala selectat
recipient pentru colectarea deseurilor
scala de masurare a leziunilor
musama,aleza
instrumente sterile(pense)
tava cu dezinfectant pentru pensele utilizate
carucior transport materiale de pansat
tavita renala
Pregatirea echipamentului:
se va asambla echipamentul langa pacient
se va taia leucoplastul pentru fixarea pansamentului

 se va pregati sacul de plastic

Implementarea :
Se vor spala mainile si se vor revizui precautiunile standard de protectie
Curatarea ulcerului de presiune:
se va asigura intimitatatea pacientului
se va explica tehnicii pacientului pentru indepartarea fricii si promovarea cooperarii
pozitionare astfel incat sa se poata avea acces usor la nivelul ranii
se va acoperi marginea patului cu o aleza pentru prevenirea murdaririi
se va deschide recipientul cu solutie de ser fiziologicsi Se va pune solutia salina intr-un
recipient curat sau steril, in functie de politica, si seringa alaturi
se vor pune manusile
se va indeparta pansamentul vechi si se va arunca pentru a preveni contaminarea campului
steril
se va inspecta leziunea si se va nota culoarea, marimea, mirosul si daca prezinta debridari
necrotice
se va masura rana (cu o scala speciala)
se va folosi seringa cu piston si se va iriga cu presiune forta ulcerul pentru indepartarea
tesutului necrotic si indepartarea bacteriilor din rana. Pentru leziunile fara necroza, se va aplica o
presiune usoara pentru a preveni
distrugerea tesutului nou
se vor inlocuiti manusile
cu degetul de la manusa sau cu betisoarele cu vata se vor verifica tunelele ranii. Acestea
reprezinta extensiile leziunii pana in zona fasciala. Se va determina adancimea
se va revizui conditia pielii si a ulcerului. Se va nota aspectul patului ranii si a tesutului
inconjurator
daca se va observa tesut necrotic aderent se va chema un medic specialist pentru a efectua
debridarea
se va aplica pansamentul indicat
Consecinte ale escarei La nivel fiziologic: -cresterea spasticitatii -cresterea durerii neurologice
-persistenta retractiilor musculo-tendinoase -dezechilibrul vezico-sfincterian -aparitia altor
complicatii asociate diagnosticului initial datorate imobilizarii prelungite La nivel psiho-social
-intreruperea si prelungirea procesului de recuperare si readaptare a persoanei respective
-repercursiuni pe plan economic, psihic si social