Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cristian Obeadă
- 2023 -
1
Recoltare probe sanguine
Analizele de sânge reprezintă o modalitate foarte bună pentru medic de a evalua starea
de sănătate a organismului pacientului sau evoluția unei stări patologice deoarece compoziția
sângelui reflectă starea de sănătate.
În interpretarea unor analize de sânge, medicul ține seama de două aspecte: raportarea
la valorile normale stabilite statistic și contextul existent. De aceea, în funcție de vârsta, sexul
și istoricul sănătății pacientului, concluziile pot fi diferite.
Analizele de sânge se folosesc pentru numărarea celulelor sangvine și dozarea
diferitelor substanțe care se află în sânge. Interpretarea unor analize de sânge ține seama de
două aspecte: raportarea la valorile normale stabilite statistic și contextul existent. De aceea,
în funcție de vârsta, sexul și istoricul sănătății pacientului, concluziile pot fi diferite.
Majoritatea probelor lucrate în laboratorul de analize medicale sunt recoltate pe
secțiile spitalului și UPU, respectându-se regulile în vigoare. Sângele se recoltează și în
laborator de către un cadru medical cu competență pe acest domeniu.
S-a demonstrat că unele analize sunt influențate de alimentație, altele nu. Din acest
motiv se recomandă ca recoltarea sângelui să se facă pe nemâncate.
Seara se va mânca mai devreme și puțin, fără grăsimi, căci o alimentație bogată în
grăsimi poate produce seruri lipemice, fenomen care poate falsifica rezultatele analizelor.
Persoanele care obișnuiesc să mănânce dimineața este bine să-și ia cu ele un pachețel
cu alimente pentru a mânca imediat după recoltarea sângelui.
Nu se recomandă efectuarea analizei de sânge la persoanele care vin de la distanțe
mari cu trenul sau mașina, obosite, nedormite, nervoase; în aceste situații rezultatele
analizelor pot fi afectate.
Recoltarea probei de sânge se face prin venopuncție la nivelul venei antecubitale
(încheietura brațului), folosindu-se recipiente speciale cu sau fără anticoagulant în funcție de
specificul analizei de sânge. Recoltarea probei de sânge pentru hemocultură trebuie făcută în
lipsa tratamentului cu antibiotice, deoarece există riscul ca germenii să nu crească.
Multe analize de sânge nu necesită pregătiri speciale mai ales în ceea ce privește
regimul alimentar, ele putând fi efectuate independent de orarul meselor (ex. grupa sangvină,
Rh-ul). Dar există excepții: unele analize (ex. bilanțul lipidic, dozările de insulină) necesită o
perioadă mai lungă de inaniție sau o perioadă de dietă, altele (ex. acidul folic) interzic
consumarea alcoolului înaintea efectuării, altele (ex. timpul de fibrinoliza) interzic efortul
fizic intens înaintea efectuării. De aceea este bine ca pacientul să solicite informații legate de
condițiile de recoltare medicului specialist care cere efectuarea analizei de sânge.
Pregătirea adultului pentru analize pe secțiile spitalului recoltarea analizelor se face
orcând este necesar.
Însă la marea majoritate a pacienților internați cât și din ambulator, recoltarea se face
dimineața (între orele 7.00 și 11.00), pe nemâncate (a jeun).
Pentru pacient recoltarea nu trebuie să fie dureroasă, voluminoasă sau lentă. Pacientul
este invitat să se așeze pe scaunul de recoltare explicându-i-se tehnica de recoltare în termeni
accesibili, fără exagerări, deoarece pacienții sunt mai capabili să facă față durerii, stresului
2
situațional dacă cunosc ce-i așteaptă. Pacientului i se permite să pună întrebări și i se răspunde
cu amabilitate.
Când nu este capabil, pacientul este ajutat și menținut în poziția optimă pentru
recoltare pentru a preveni accidentele.
Pentru obținerea unor rezultate concludente ale analizelor, pacientul este interogat
asupra eventualelor tratamente medicamentoase, viroze, diaree, iar femeile nu trebuie să fie în
perioada menstruală.
Acești factori pot modifica temporar rezultatele analizelor medicale.
Pacientul trebuie să fie nemâncat pentru a evita probele lipemice (12 ore).
Acestuia i se va recomanda evitarea efortului fizic și a activităților stresante înainte de
recoltare.
Sala pentru recoltarea probelor de sânge trebuie dotată cu:
vacutainere pentru probe de biochimie
vacutainere pentru probe de hematologie
vacutainere pentru probe de VSH
vacutainere pentru probe de coagulare și fibrinogen
tampoane sterile, plasturi, alcool pentru dezinfecția tegumentelor
ace sterile pentru adulți și pentru copii
ace fluturaș (copii cu vene greu accesibile)
holder, seringi de unică folosință
garouri
stative pentru vacutainere și recipiente din plastic pentru transportul probelor
către compartimentul biochimie, hematologie, imunologie.
3
Ordinea utilizarii tuburilor este următoarea: tub fără aditivi → tub cu citrat → tub
cu heparină→ tub cu EDTA.
Tehnica este următoarea:
se abordează venele accesibile la plica cotului (cefalica, bazilica), radială,
venele de pe fața dorsală a mâinii
se face staza venoasă prin aplicarea garoului
se reperează vena care trebuie abordată
se aseptizează tegumentul cu tamponul cu soluție alcoolică așteptând până
la evaporarea alcoolului
se aplică vacutainerele pentru recoltarea probelor de sânge recomandate
se desface garoul
se recoltează sânge în cantitatea dorită
după terminarea recoltei, se aplică peste puncție un tampon de vată cu
alcool și se extrage rapid acul.
după câteva minute (5 minute) se îndepărtează tamponul
se face securizarea locului puncției prin aplicarea unui plasture
Aplicarea garoului mai mult de un minut înainte de recoltarea sângelui poate duce
la creșteri >5% ale concentrațiilor proteinelor, enzimelor, lipidelor, parametrilor
corpusculari, și la scăderi cu până la 5% ale parametrilor cu greutate moleculară
mică: potasiu, creatinină, uree, glucoză, și mai mult cu 10% a timpilor de
coagulare.
1.Vacutainere.
Recoltarea sângelui se efectuează în sisteme de recoltă tip vacutainer:
închise,
vacuumate,
de unică folosință,
inscripționate de producător cu: datele de identitate ale producătorului, termenul de
valabilitate, compoziția conținutului, caracteristici fizico-chimice și de sterilitate (acolo unde
este cazul), volumul de probă ce se poate recolta, sau capacitatea volumetrică a recipientului
(după caz).
Aceste caracteristici trebuie să fie îndeplinite (parțial sau integral) de toate tipurile de
recoltare utilizate.
Sistemele de recoltare a sângelui respectă următorul cod de culori:
Vacutainere cu capac mov, cu EDTA-K3(volum 3 mL)
Vacutainere cu capac albastru, cu citrat de sodiu 3.2% și proporție sânge:
anticoagulant de 9:1(volum 5 mL)
Vacutainere cu capac negru, cu citrat de sodiu 3.8% și proporție sânge:
anticoagulant 4:1(volum 2,9 ml)
4
Vacutainere cu accelerator de coagulare, cu capac roșu, pentru determinări de
biochimie și imunologie (volum 6 mL)
Vacutainer cu heparină, cu capac verde.
În lista analizelor, cod FM-03-01, este specificat, pentru fiecare analiză tipul de
vacutainer / recipient în care se recoltează proba.
4. Mănuși
Obligatoriu recoltarea sângelui și a materialelor patologice se efectuează cu mănuși
din latex, vinil sau nitril.
5.Garou
Garoul (dacă nu este de unică folosință) se aruncă în momentul în care este contaminat
cu sânge sau lichide biologice sau imediat ce a fost suspectată contaminarea cu asemenea
produse
6. Antiseptice
Înainte de efectuarea puncției venoase în vederea prelevării sângelui pentru analize se
dezinfectează tegumentele în zona de puncționare pe o suprafață de cca 5cm/5cm, prin
mișcări ferme dar fără să se producă hiperemia zonei dezinfectate. Se utilizează ca antiseptic
alcoolul etilic medicinal.
7. Materiale auxiliare necesare recoltării altor tipuri de probe biologice decât sânge
venos
Valve (pentru secreții genitale)
Tampoane din tifon și pense (pentru ștergerea colului în vederea recoltării secreției
cervicale)
Foarfeci sterile pentru recoltare de unghii pentru examen micologic
Lantete sterile sau bisturie sterile pentru recoltare de scoame pentru examen
micologic
Apăsătoare de limbă (de unica folosință) pentru recoltarea exsudatului faringian
Seringi sterile și ace pentru recoltare de lichide de puncție / lichid cefalorahidian
Lame de sticlă pentru etalarea secrețiilor genitale, efectuarea picăturii groase etc.
5
Bibliografie