CANCER COLORECTAL

Conform datelor statistice globale, peste 100.000 de români au fost diagnosticaţi cu cancer în ultimii doi
ani. Dintre aceştia, mai mult de 15.000 sunt cazuri noi de cancer colorectal, ceea ce pune acest tip de
cancer pe locul întâi în clasament.

La nivel mondial, cancerul colorectal este al treilea cel mai frecvent cancer la bărbaţi şi al doilea cel mai
întâlnit la femei. Statisticile arată că aproape 90% din cazurile de cancer colorectal apar la persoane
trecute de vârsta de 50 de ani.

Cu toate acestea, cancerul colorectal are o rată mare de succes în privinţa tratamentului, atunci când este
descoperit în stadii de început. Supravieţuirea la cinci ani este de peste 90% în cancerul colorectal
diagnosticat precoce, dar doar 40% din tumori sunt găsite într-un stadiu localizat şi aproape 56% din
pacienţii cu cancer colorectal mor din cauza tumorii.

Investigaţiile de screening pot diagnostica leziuni precanceroase sau polipi care au modificări minime şi
atunci în majoritatea cazurilor rezecţia endoscopică este suficientă şi salvează pacientul fără tratamente
complicate.

În general, semnele care ar trebui să ne trimită la un control medical sunt modificările bruşte de tranzit,
modificările formei scaunului, scaunele cu sânge sau durerile abdominale persistente pentru care s-au
făcut investigaţii medicale şi s-au exclus alte cauze.

Prevenția și diagnosticul precoce rămân o etapă esențială în lupta împotriva acestei maladii, iar screening-
ul este singura măsură eficientă în scăderea mortalității din patologia oncologică cu localizare colorectală.

Astfel, monitorizarea colonului începe după vârsta de 50 de ani, chiar dacă nu avem simptome. În cazul
celor care au un istoric de astfel de maladie în familie, screeningul este indicat să înceapă cu 10 ani mai
devreme decât cel mai tânăr caz de cancer din familie. În familiile cu sindrom Lynch, monitorizarea
începe la 20-25 de ani, iar în polipoza adenomatoasă familială screeningul este indicat să înceapă chiar la
vârsta de 10-12 ani.

Testele de screening pot evidenția polipi, astfel încât să poată fi îndepărtați înainte de a se transforma. De
asemenea, screeningul ajută la depistarea cancerului colorectal într-un stadiu incipient, când tratamentul
este cel mai eficient.

Factori legați de stilul de viață care pot contribui la un risc crescut de cancer colorectal:

● Lipsa activității fizice regulate

● O dietă săracă în fructe și legume

● O dietă săracă în fibre și bogată în grăsimi sau o dietă bogată în carne procesată

● Obezitatea

● Consumul de alcool și tutun.

Printre metodele eficiente de screening este colonoscopia, care permite unui clinician să examineze
mucoasa întregului colon, iar procedura necesită curățarea întregului colon, astfel încât medicul să poată
vedea bine interiorul. Această curățare implică de obicei consumul unui preparat lichid laxativ care
provoacă diaree temporară. Un tub subțire, flexibil este introdus prin anus și utilizat pentru a inspecta
direct mucoasa rectului și întregul colon. În timpul explorării pot fi prelevate biopsii (probe de țesut).
Polipii și unele tipuri de cancer pot fi eliminate în timpul acestei proceduri.

Aceasta este cea mai sensibilă dintre testele disponibile; detectează majoritatea polipilor mici și aproape
toți polipii mari și cancerele și reduce substanțial riscul de a dezvolta și de a muri de cancer colorectal.

Pe lângă aceasta, mai este sigmoidoscopia, ce permite unui clinician să vizualizeze direct mucoasa rectului
și partea inferioară a colonului, colonografia CT,  denumită uneori ”colonoscopie virtuală”, este un test
care utilizează un scaner CT pentru a realiza imagini ale întregului colon care permit unui radiolog să
determine dacă sunt prezente leziuni protrusive și testele în scaun.

Colonoscopia este recomandată la fiecare 10 ani, colonografie tomografică computerizată (CTC) la fiecare
cinci ani, testarea scaunelor în fiecare an (folosind teste de sânge ocult imunochimic guaiac sau fecal), iar
sigmoidoscopie flexibilă la fiecare cinci ani, cu sau fără un test fecal imunochimic fecal (FIT).

Screeningul pentru persoanele cu risc crescut poate presupune începerea de la o vârstă mai mică,
screening mai frecvent și utilizarea unor teste mai sensibile (colonoscopie).

Recomandările de screening depind de istoricul familiei , inclusiv câte rude au fost afectate, vârstele lor la
diagnostic și dacă au avut cancer colorectal sau polipi adenomatoși in stadiu avansat.

Se recomandă screeningul timpuriu (începând cu vârsta de 40 de ani sau cu 10 ani mai mic decât cel mai
devreme diagnostic din familie).

Un obiectiv general al oricărui proiect de prevenire inițiat la nivel pe țară sau local ar trebui să reprezinte
optimizarea accesului pacienților la servicii medicale de calitate prin îmbunătățirea nivelului de pregătire
medicală dedicată depistării precoce, diagnosticului și tratamentului leziunilor precanceroase colorectale,
a specialiștilor ce activează în instituții publice medicale sau în contract cu CNAS din toate regiunile de
dezvoltare ale României.

Un alt obiectiv general ar trebui să bifeze promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei
forme de discriminare, prin creșterea accesului la servicii accesibile, durabile și de înaltă calitate, inclusiv
asistență medicală și servicii sociale de interes general, prin organizarea de programe de sănătate și
servicii orientate către prevenție, depistare precoce(screening), diagnostic și tratament precoce al
cancerului colorectal.

În cadrul unui program de screening, care ar trebui să se desfășoare pe o perioadă cât mai îndelungată și
care include medicii de familie şi medicii gastroenterologi, un rol important pentru informarea şi educaţia
medicală a populaţiei va reveni mass-media, care va primi comunicate de presă din partea organizatorilor,
fie ei clinici particulare, programe de stat, ONG-uri, cu informații detaliate despre locul, data și durata
campaniei.

Obiectivele ce trebuie bifate ar fi:

 a) depistarea cancerului în stadii precoce;
b) îndrumarea pacientelor cu leziuni precursoare sau incipiente către servicii medicale specializate de
diagnostic și tratament;
c) creșterea gradului de informare a populației, pentru utilizarea serviciilor de screening ca metodă de
depistare precoce a cancerului de col uterin la persoane asimptomatice.

Atașat este și un model de campanie, prin afișarea de bannere print sau online.

Bibliografie

https://www.cdc.gov/

https://www.uptodate.com

https://www.esge.com/quality-in-screening-colonoscopy/

https://www.asge.org/

http://www.sred.ro/