Proiect realizat de : Șoșu T.

Burlacu Elena
Anul II
Specializarea Asistent medical radiologie AMR

CANCERUL GASTRIC

-Proiect Medicina interna-

Profesor:Anghel Mirela
 Cancerul gastric

Cancerul gastric (stomacal) este o afecțiune caracterizată de dezvoltarea celulelor maligne

(canceroase) în mucoasa stomacului. Stomacul se află în abdomenul superior și este responsabil de
digestia alimentelor.

Această afecțiune este adesea diagnosticată într-un stadiu avansat, deoarece nu prezintă de multe
ori semne sau simptome precoce. În cazul cancerului de stomac, celulele canceroase se dezvoltă de
obicei în căptușeală interioară a pereților stomacului și apoi pătrund mai adânc în profunzime pe
măsură ce avansează cancerul. Tumora poate implica și organele din jur, cum ar fi ficatul sau
pancreasul.

Există mai multe simptome asociate cancerului de stomac. Cu toate acestea, deoarece sunt comune
și altor afecțiuni necanceroase, cancerul gastric poate fi dificil de recunoscut la început.

Simptomele precoce ale cancerului la stomac pot include:

 senzație de sațietate instalată rapid;

 probleme la înghițire, cunoscute sub numele de disfagie;
 senzație de balonare după mese;
 indigestie și arsuri gastrice;
 dureri de stomac;
 vărsături, care pot conține sânge.

Aunci când cancerul gastric devine mai avansat, următoarele semne și simptome devin, de obicei,
mai pronunțate:

 o acumulare de lichid în stomac;

 anemie;
 scaun închis la culoare (aproape negru) care conțin sânge;
 oboseală;
 pierderea poftei de mâncare;
 scădere inexplicabilă în greutate.

Cauze și factori de risc cancer gastric

Nu se știe exact care sunt cauzele pentru cele mai multe tipuri de cancer de stomac, dar există unii
factori care pot crește riscul de a dezvolta această afecțiune:

 Varsta – Cancerul de stomac apare cel mai frecvent la persoanele de peste 55 de ani.
 Genul – Boala îi afectează pe bărbați de două ori mai frecvent decât pe femei.
 Obezitatea – Obezitatea a fost asociată cu un risc crescut de cancer gastric.
  Factori genetici – Anumite mutații genetice și unele boli moștenite sunt considerate factori
de risc pentru cancerul de stomac. Acestea includ: BRCA1 și BRCA2 (persoanele care au
moștenit aceste mutații genetice prezintă un risc crescut pentru cancerul de stomac), CDH1
(deși rar, persoanele care au moștenit această mutație genetică au risc de 70-80% de a
dezvolta cancer de stomac în timpul vieții).
 Sindromul Lynch – Această afecțiune poate fi, de asemenea, cunoscută sub denumirea de
cancer colorectal ereditar non-polipos (HNPCC), o afecțiune genetică care se transmite în
familie. Mai frecvent, această afecțiune este asociată cu un risc crescut de cancer de colon,
dar predispune, de asemenea, la cancere stomacale.
 Polipoza adenomatoasă familială (FAP) – Acest sindrom cauzează polipi în colon, stomac și
intestine. Adesea provocat de mutațiile genei APC, acest sindrom crește foarte mult riscul
unei persoane de cancer colorectal și poate juca un rol în creșterea riscului pentru cancerul
de stomac.
 Fumatul – Există dovezi care leagă fumatul de multe tipuri de cancer, inclusiv cancerul de
stomac. Fumătorii s-au dovedit a fi mai expuși riscului de a dezvolta cancer decât
nefumătorii.
 Dieta – Oamenii de știință consideră că aportul crescut de alimente procesate poate juca un
rol în dezvoltarea cancerului gastric. Pe de altă parte, alimentele proaspete (în special
fructele și legumele proaspete și alimentele proaspete) pot proteja împotriva acestei boli.
Există unele cercetări care leagă cancerul de stomac de consumul unei cantități crescute de
carne procesată. Carnea procesată include șuncă, cârnăciori și mezeluri.
 Infecția cu H. Pylori – Medicii au descoperit că o infecție pe termen lung cu pylori poate duce
la inflamații și la modificări precanceroase ale mucoasei stomacului. De fapt, pacienții cu
cancer de stomac au de obicei o incidență mai mare a infecțiilor cu H. pylori decât persoanele
care nu au cancer de stomac. În 1994, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului și
Organizația Mondială a Sănătății au clasificat Helicobacter pylori drept carcinogen de tip I.
Efectele infecției cu H. pylori asupra cancerului gastric sunt multifactoriale, care implică
factori gazdă și de mediu, precum și diferite tulpini bacteriene.
 Infecția cu virusul Epstein-Barr – Conform Societății Americane de Cancer, virusul Epstein-
Barr se găsește în celulele canceroase la aproximativ 5-10% dintre persoanele cu cancer de
stomac.
 Istoricul familial de cancer gastric – Riscul dvs. de a avea cancer de stomac este de 2 până la
10 ori mai mare dacă aveți un membru al familiei cu această boală. Nu este clar de ce se
întâmplă acest lucru, dar ar putea fi vorba de anumiți factori de risc comuni. Unii oameni
moștenesc gene care pot crește riscul lor de a dezvolta cancer la stomac, de exemplu o
mutație a genei E-Cadherin (CDH1).
 Istoric personal de cancer – Radioterapia pentru alte forme de cancer crește ușor riscul de
apariție a cancerului la stomac, incluzând terapia pentru aceste forme de cancer: cancer
testicular, cancer cervical, cancer mamar, cancer la nivelul capului și gâtului.

O tumoră canceroasă a stomacului poate să invadeze sau să distrugă țesutul din apropiere. Se poate
răspândi sau metastaza în alte părți ale corpului. Cancerul de stomac începe, de obicei, în interiorul
căptușelii interioare a peretelui stomacal (numit mucoasă). Pe măsură ce crește, invadează mai
adânc peretele stomacului și apoi trece prin perete. Atunci când tumora afectează numai mucoasa
sau submucoasa (stratul de sub mucoasă), este cunoscut sub numele de cancer de stomac timpuriu.

Cele mai comune forme de cancer gastric sunt:

Adenocarcinom – Reprezintă până la 95% dintre toate cazurile de cancer de stomac.

Adenocarcinomul gastric de tip intestinal include 3 tipuri diferite de adenocarcinom: tubular, papilar
și mucinos. Acesta este de obicei bine diferențiat (celulele arată și se comportă ca celulele normale).
Adenocarcinomul afectează mai ales bărbații și persoanele care sunt mai în vârstă. Adenocarcinomul
difuz este nediferențiat sau slab diferențiat (celulele nu arată și nu se comportă la fel ca celulele
normale). Există alte tipuri rare de adenocarcinom: adenocarcinomul mixt (format din
adenocarcinom intestinal și difuz), adenocarcinom hepatoid sau limfoepiteliomul gastric (LELC).

Tumorile stromale gastrointestinale (GIST) încep în celulele interstițiale ale lui Cajal (ICC). Acestea
sunt celule specializate din tractul gastrointestinal. Ele au caracteristici atât ale celulelor musculare
netede, cât și ale celulelor nervoase.

Carcinomul adenoscuamos are caracteristici ale adenocarcinomului și ale carcinomului cu celule

scuamoase. Majoritatea acestor tumori nu se răspândesc în alte organe.

Diagnostic cancer gastric

Testele care examinează stomacul și esofagul sunt folosite pentru a detecta și pentru a diagnostica
cancerul gastric. Se pot folosi următoarele teste și proceduri:

 Examen fizic și istoric medical: Un examen fizic se va efectua pentru a verifica semnele
generale de sănătate, inclusiv verificarea semnelor de boală, cum ar fi formațiuni care pare
neobișnuite.
 Teste de sânge: Se analizează o probă de sânge pentru a măsura cantitățile anumitor
substanțe eliberate în sânge de organe și țesuturi din organism. O cantitate neobișnuită (mai
mare sau mai mică decât cea normală) a unei substanțe poate fi un semn al bolii.
 Hemoleucograma completă: Este o procedură în care se prelevează o probă de sânge și se
verifică următoarele: numărul de celule roșii din sânge, celule albe din sânge și trombocite,
cantitatea de hemoglobină (proteina care transportă oxigenul) din celulele roșii din sânge.
 Endoscopia superioară: Este o procedură ce permite analiza esofagului, stomacului și
duodenului (prima porțiune a intestinului subțire) pentru a verifica dacă există zone
anormale.
 Radiografia cu bariu: Pacientul va consuma un lichid care conține bariu (un compus metalic
alb-argintiu). Lichidul acoperă esofagul și stomacul, și se va efectua o investigație cu radiații
X.
 Scanarea CT: Este o procedură care permite obținerea unor imagini detaliate ale zonelor din
interiorul corpului, luate din diferite unghiuri. Imaginile sunt realizate de un calculator
conectat la un dispozitiv cu raze X. O substanță de contrast poate fi injectată într-o venă sau
înghițită pentru a ajuta organele sau țesuturile să apară mai clare.
 Biopsia: Presupune prelevarea celulelor sau a țesuturilor, astfel încât acestea să poată fi
analizate sub microscop pentru a verifica semnele de cancer. O biopsie a stomacului se face
de obicei în timpul endoscopiei. Proba de țesut poate fi verificată pentru a măsura numărul
genelor HER2 existente și cantitatea de proteină HER2 produsă. Dacă există mai multe gene
HER2 sau niveluri mai ridicate ale proteinei HER2 decât în mod normal, cancerul se numește
HER2 pozitiv.

Un instrument pe care medicii îl folosesc pentru a descrie stadiul cancerului gastric este sistemul
TNM. Stadiul oferă o modalitate comună de a descrie cancerul, astfel încât medicii pot planifica cele
mai bune tratamente.

Iată mai multe detalii despre fiecare parte a sistemului TNM pentru cancerul gastric:

Tumora (T)

 TX: tumora primară nu poate fi evaluată;

  T0: nu există dovezi ale unei tumori primare în stomac;
 Tis: această etapă descrie o afecțiune numită carcinom (cancer) in situ. Cancerul se găsește
numai în celulele de pe suprafața căptușelii interioare a stomacului numit epiteliu și nu se
răspândește în alte straturi ale stomacului.
 T1: tumora a crescut în lamina propria, mucoasa musculară sau submucoasa, care sunt
straturile interioare ale peretelui stomacului.
 T2: tumora a crescut în muscularis propria, în stratul muscular al stomacului.
 T3: tumora a crescut în toate straturile mușchiului în țesutul conjunctiv din afara stomacului,
dar nu a crescut în mucoasa abdomenului, numită căptușeală peritoneală sau în seroză, care
este stratul exterior al stomacului.
 T4: tumora a crescut în toate straturile de mușchi, în țesutul conjunctiv și în mucoasa
peritoneală sau organele care înconjoară stomacul.

Noduli (N)

Ganglionii limfatici din interiorul abdomenului se numesc ganglioni limfatici regionali. Ganglionii
limfatici din alte părți ale corpului se numesc ganglioni limfatici distanți. Prognosticul general pentru
pacienții cu cancer de stomac se bazează pe numărul de ganglioni limfatici regionali care prezintă
semne de cancer.

 NX: ganglionii limfatici regionali nu pot fi evaluați.

 N0: cancerul nu s-a răspândit la ganglionii limfatici regionali.
 N1: cancerul s-a răspândit la 1 sau 2 ganglioni limfatici regionali.
 N2: cancerul s-a răspândit la 3-6 ganglioni limfatici regionali.
 N3: cancerul s-a extins la 7 sau mai multe ganglioni limfatici regionali.

Metastaza (M)

 MX: metastazele la distanță nu pot fi evaluate.

 M0: cancerul nu s-a răspândit în alte părți ale corpului.
 M1: cancerul s-a răspândit în altă parte sau părți ale corpului.

Tratament cancer gastric

Tratamentul pentru cancerul gastric depinde de câțiva factori, inclusiv de severitatea cancerului și de
sănătatea și preferințele generale ale individului. Tratamentele pot include intervenții chirurgicale,
chimioterapie, radioterapie.

Intervenția chirurgicală

Conform recomandărilor Uniunii Internaționale împotriva Cancerului și Societății de Cercetare

Japoneză pentru Cancerul Gastric, cancerul gastric se clasifică în funcție de localizarea acestuia în
stomacul proximal, mijlociu sau distal. Selectarea procedurii chirurgicale la pacienții cu cancer gastric
ar trebui adaptată în primul rând la localizarea tumorii, la modelul de creștere observat pe probele
de biopsie și la localizarea așteptată a metastazelor din ganglionii limfatici.

La pacienții cu cancer gastric proximal, este necesară o gastrectomie extinsă, inclusiv esofagul distal.
Pentru cancerul gastric distal, pacienții pot fi supuși unei gastrectomii subtotale dacă biopsia prezintă
un adenocarcinom intestinal. Gastrectomia totală este recomandată dacă biopsia prezintă carcinom
difuz.
Exemplele de intervenții includ: îndepărtarea tumorilor din căptușeala stomacului în stadiul precoce
al cancerului (aceasta se numește rezecție a mucoasei endoscopic), gastrectomie subtotală (o parte
din stomac este îndepărtată chirurgical), gastrectomie totală (întregul stomac este îndepărtat
chirurgical).

Radioterapia

În radioterapie, radiațiile de energie sunt folosite pentru a viza și ucide celulele canceroase. Acest tip
de terapie nu este frecvent utilizat pentru a trata cancerul de stomac din cauza riscului de a dăuna
altor organe din apropiere. Cu toate acestea, în cazul în care cancerul este avansat sau produce
simptome grave, cum ar fi sângerare sau dureri severe, radioterapia este o opțiune. Un regim
obișnuit de dozare a radioterapiei este de 45 până la 50 Gy în 20 până la 30 de fracții.

Radioterapia neoadjuvantă se referă la utilizarea radioterapiei înainte de operație pentru a micșora

tumorile, astfel încât acestea să poată fi îndepărtate mai ușor. Radioterapia adjuvantă este
radioterapia utilizată după operație. Scopul este de a distruge orice celule canceroase rămase în jurul
stomacului.

Chimioterapia

Chimioterapia este un tratament specializat care folosește medicamente pentru a opri celulele
canceroase care cresc rapid să se dividă și să se multiplice. Aceste medicamente sunt cunoscute sub
numele de medicamente citotoxice. Medicamentul circulă în întregul corp al pacientului și atacă
celulele canceroase la locul primar al cancerului și în alte regiuni în care acesta a metastazat.

Chimioterapia neoadjuvantă este administrată înainte de intervenția chirurgicală pentru a micșora

tumora, astfel încât aceasta să poată fi îndepărtată mai ușor. Chimioterapia adjuvantă este
administrată după o intervenție chirurgicală pentru a distruge celulele canceroase care pot fi lăsate în
urmă. Exemple de medicamente vizate includ Sunitinib și Imatinib, care atacă anumite tipuri de
anomalii ale celulelor canceroase la persoanele cu tumori stromale gastro-intestinale.

Prevenţie cancer gastric

Nu se cunosc exact cauzele ce declanșează cancerul gastric și nu există vaccinuri împotriva acestuia.
Prin urmare, nu există nicio modalitate de a-l împiedica cu certitudine. Cel puțin o treime dintre toate
cazurile de cancer pot fi prevenite. Prevenirea oferă cea mai rentabilă strategie pe termen lung
pentru controlul cancerului. Cu toate acestea, pot fi luate măsuri pentru a reduce riscul de apariție a
bolii; acestea includ:

 Consumați multe fructe și legume.

 Limitați alimentele sărate și procesate.
 Renunțați la fumat.
 Efectuați periodic screening-uri pentru detectarea precoce a bolii.
Bacteria Helicobacter pylori crește riscul de apariție a cancerului de stomac. Măsurile
preventive includ vaccinarea și prevenirea infecțiilor de acest tip.

Statistici şi prognostic

Prognosticul pentru cancerul gastric este variabil. Tumorile din stomacul inferior sunt vindecate mai
eficient de obicei decât cele din stomacul superior – cardia gastrică sau joncțiunea gastroesofagiană.
Șansele de vindecare depind de extinderea cancerului și de localizare, precum și de stadiul la
momentul diagnosticării. Atunci când tumora s-a răspândit în afara stomacului, rar este posibilă o
vindecare și tratamentul este conceput pentru a reduce simptomele. Supraviețuirea depinde de
starea individuală, de tipul de cancer, de tratament și de nivelul de sănătate generală.

Mai mult de 70-80% dintre persoanene cu cancer de stomac în stadiul I vor supraviețui timp de 5 ani
sau mai mult după diagnosticare. Stadiul II are o rată de supraviețuire la 5 ani de 40-60%.

Doar 20-25% dintre cei în stadiul 3 vor supraviețui timp de 5 ani sau mai mult după ce vor fi
diagnosticați. Rata de supraviețuire la 5 ani pentru cei cu cancer gastric în stadiul IV este de 10% și
poate fi redusă și la 4 % în funcție de gradul cancerului.