MINISTERUL

SĂNĂTĂȚII
Direcţia de Sănătate Publică a
Judeţului Hunedoara

Luna Internaţională
de Luptă Împotriva Cancerului de Sân
01 – 31 octombrie 2021
“Sărbătoreşte Victoria – Poartă roz “

Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Hunedoara

Compartiment Evaluare și Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate
 SCOPUL CAMPANIEI

INFORMAREA ȘI CONȘTIENTIZAREA

profesioniștilor din asistența medicală primară despre cancerul de sân.

 Scurt istoric

Luna Internațională de Conștientizare despre Cancerul de

Sân, marcată în țări din întreaga lume în fiecare octombrie, ajută la
creșterea atenției și a sprijinului pentru conștientizarea, depistarea
precoce și tratamentul, precum și îngrijirea paliativă a acestei boli.

În anul 1985 Societatea Americană de Cancer în parteneriat

cu o mare firmă farmaceutică (Astra-Zeneca) a propus declararea
lunii octombrie ca lună de luptă împotriva cancerului de sân (Breast
Cancer Awareness Month).
În 1993, vicepreşedinta companiei Estee Lauder stabileşte ca
simbol al luptei împotriva cancerului de sân, celebra fundiţă roz.
Scopul iniţial al acestei manifestări a fost de a populariza
mamografia, ca singura modalitate (la acea vreme) de a depista
cancerul de sân. În anul 2012, ziua de 19 Octombrie a fost decretată
“Ziua Mondială a Mamografiei”.

ROZUL NU ESTE O CULOARE. ESTE O ATITUDINE!

 Luna Internațională de conștientizare despre cancerul de
sân, marcată în țări din întreaga lume în fiecare octombrie, ajută la
creșterea atenției și a sprijinului pentru conștientizarea, depistarea
precoce și tratamentul, precum și îngrijirea paliativă a acestei boli.
Există aproximativ 1,38 milioane de cazuri noi și 458 000
de decese cauzate de cancer la sân în fiecare an (IARC Globocan,
2008). Cancerul de sân este de departe cel mai frecvent cancer la femeile
din întreaga lume, atât în ​țările dezvoltate, cât și în țările în curs de
dezvoltare. În țările cu venituri mici și medii, incidența a crescut constant
în ultimii ani din cauza creșterii speranței de viață, a creșterii urbanizării
și a adoptării stilurilor de viață occidentale.
În prezent nu există date suficiente despre etiologia
cancerului de sân, prin urmare, depistarea precoce a bolii rămâne piatra
de temelie a controlului cancerului de sân. Când cancerul de sân este
detectat precoce și dacă sunt disponibile diagnostic și tratament adecvat,
există șanse mari ca această patologie să poată fi vindecată. Cu toate
acestea, dacă este diagnosticat tardiv, tratamentul curativ nu mai este
adesea o opțiune. În astfel de cazuri, este necesară îngrijirea paliativă
pentru a ușura suferința pacientelor și a familiilor lor.
 Cancerul mamar este o problemă de sănătate la nivel mondial,
fiind cel mai frecvent tip cancer și principala cauză de deces prin cancer
la femei.
Cancerul mamar reprezintă 23% din totalul cazurilor de cancer și
14% din decesele prin cancer în lume. La nivel european, o analiză a
mortalităţii prin cancer mamar a constatat o reducere a mediei
mortalităţii de la 45% la 17% între anii 1989 și 2006, cu variaţii mari între
extreme: scădere cu 35% în Marea Britanie și creștere cu 17% în
România.
Cancerul de sân transmis ereditar reprezintă aproximativ 5 până
la 10% dintre toate tipurile de cancer şi, de asemenea, femeile care
moştenesc genele specifice cancerului de sân au un risc crescut de a
dezvolta această afecţiune.
Conform statisticilor, două treimi dintre femeile care au cancer
la sân au peste 50 de ani, iar celelalte, au între 39 şi 49 de ani. La fiecare
trei minute, o femeie este diagnosticată cu cancer la sân şi la fiecare 14
minute o femeie moare din cauza cancerului la sân.
Cancerul mamar nu produce durere și nu se manifestă prin alte
simptome decât în faze târzii și poate fi prevenit începând cu adoptarea
unor obiceiuri personale sănătoase.
 În vederea combaterii afecţiunilor oncologice, Organizaţia
Mondială a Sănătăţii recomandă două acţiuni convergente :
- depistarea precoce, în stadii incipiente ale afecţiunilor, curabile prin
tratament specific, prin campanii de informare şi programe de
screening,
-prevenţia, în scopul reducerii sau eliminării expunerii la factorii de
risc: carcinogeni din mediu, stilul de viaţă, nutriţie, activitate fizică. 

Practica screeningului mamar peste tot în lume prevede ca

femeile peste 40 de ani să efectueze anual o mamografie, iar cele sub
40 de ani să efectueze ecografia de control. O mamografie poate
depista o afecţiune a sânului cu 2 ani înainte ca ea să poată fi palpată.
(AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea; editor: Irina Andreea Cristea)
 CE ESTE CANCERUL DE SÂN?
Multiplicarea și creșterea anormală a celulelor dintr-un țesut formează
de obicei o tumoră.
Tumorile pot fi:
 benigne (necanceroase) sau
 maligne (canceroase - care prezintă pericol pentru sănătate).
Cancerul de sân este o tumoră malignă ale cărei celule cresc
necontrolat și pot invada țesuturile din jur sau pot determina metastaze la
distanță în diferite zone ale corpului (tumori maligne care invadează și alte
organe).
Cancerul de sân este acea formă de cancer care apare ca rezultat al
multiplicării și diviziunii anormale și necontrolate a celulelor din țesutul mamar,
ca urmare a unei mutații sau anomalii la nivelul genelor responsabile de
controlul creșterii și sănătății celulare.
 
 FACTORI DE RISC PENTRU CANCERUL DE SÂN

1. Istoricul familial este un predictor al probabilității de apariție a bolii.

• cancer mamar diagnosticat înainte de 50 de ani sau cancer ovarian diagnosticat la orice vârstă;
• cazuri de cancer mamar și ovarian sau cancer mamar bilateral sau multiplu apărute la aceeași
persoană din familie indiferent de gradul de rudenie;
• prezența unui caz de cancer mamar la bărbat în istoricul familiei;
• existența unei mutații BRCA1 sau BRCA2 cunoscută în familie.
2. Vârsta înaintată la prima naștere sau lipsa nașterilor, vârsta peste 50 ani
3. Terapia hormonală de substituție - Unul dintre factorii importanți pentru
creșterea riscului relativ este terapia hormonală de substituție (THS), de aici
necesitatea unei atenții crescute când este recomandată.
4. Fumatul
5. Obezitatea - asociază un risc crescut de cancer mamar în special după
menopauză.
6. Alcoolul - Consumul de alcool crește riscul de relativ de cancer cu 7% pentru
fiecare 10 g de alcool (o băutură standard) consumate pe zi, independent de
prezența sau absența altor factori.
7. Radiațiile - Expunerea la radiații ionizante în scop terapeutic – radioterapie
sau examene radiologice frecvente cu scop diagnostic.
 FACTORI PROTECTORI

1. Paritatea (nașterile) se asociază cu o ușoară creștere a riscului pentru

cancer de sân pe termen scurt (1-3 ani), urmată de o scădere semnificativă
pe termen lung, scădere mai evidentă pentru nașterile la vârste tinere.
2. Alăptarea se asociază cu o scădere importantă a riscului relativ pentru
cancer mamar proporțional cu durata alăptării cumulată pentru toate
sarcinile.
3. Activitatea fizică poate reduce riscul de cancer mamar în special la femeile
tinere care au născut. Reducerea riscului relativ este mai semnificativă la
persoanele cu greutate normală sau mai mică decât normal.
 CANCERUL DE SÂN ŞI SIMPTOMELE SALE

 În stadiile incipiente a cancerului de sân nu apar semne sau simptome. 

 Semnele și simptomele apar adesea atunci când formațiunea tumorală crește suficient de mare
pentru a fi simțită ca o modificare a consistenţei / nodul în piept; când cancerul se răspândește în
țesuturile și organele înconjurătoare (alte afecțiuni pot provoca aceleași simptome ca și cancerul de sân).
 Cel mai frecvent simptom al :
• CARCINOMULUI DUCTAL este apariţia unui nodul (o condensare) de consistentă fermă sau
tare, care se simte foarte diferit de restul sânului. Se poate simți ca și cum ar fi atașat la piele sau
la țesutul mamar din jur. Nodulul nu se micșorează sau nu apare/dispare în functie de
modificările hormonale lunare. De obicei nu este dureroasă. (Durerea este mai des un simptom al
unei afecțiuni non-canceroase).
• CARCINOMULUI LOBULAR - nu se formează un nodul. Se simte mai mult că țesutul din sân
devine mai gros sau mai greu.
 Alte simptome ale cancerului de sân ductal și lobular includ:
 modificări ale formei sau mărimii sânului
 schimbări ale mamelonului, cum ar fi un niplu care începe brusc să îndrepte spre interior (numit
niplu inversat)
 secreţie la nivelul mamelonului (fără să-l strângeți), de cele mai multe ori este sanguinolenta.
 Semnele și simptomele târzii apar deoarece cancerul crește sau se extinde în alte părți ale corpului,
inclusiv în alte organe. 
 Simptomele târzii ale cancerului mamar includ: durere osoasă; fatigabilitate; greaţă; inapetență
(pierderea poftei de mâncare); icter; dificultăți de respirație; tuse; cefalee (durere de cap); viziune dublă;
slăbiciune musculară.
 CE ESTE SCREENINGUL PENTRU CANCERUL DE SÂN ?

 Cea mai bună metodă pentru depistarea acestei boli într-un stadiu
incipient, când este mai ușor de tratat, crescând astfel șansele de
supraviețuire.
 Efectuarea unui control la sâni înainte de a exista semne sau simptome ale
cancerului.

Când ar trebui să particip la screeningul pentru cancerul de sân?

 
 Dacă aveți vârsta de 50 – 69 de ani participați o dată la 2 ani la examenul de
screening mamografic pentru cancerul de sân.
 Dacă observați modificări la nivelul sânilor care vă îngrijorează, adresați-vă
medicului dumneavoastră și nu așteptați următorul examen de screening.
 Dacă aveți istoric familial semnificativ pentru risc crescut de cancer mamar,
indiferent de vârsta pe care o aveți, participați la examenul de screening ori
de câte ori vă recomandă medicul și efectuați testele recomandate de acesta
CARE SUNT TESTELE DE SCREENING PENTRU CANCERUL DE SÂN?

 MAMOGRAFIA
Este o radiografie a sânului. Aceasta reprezintă cea mai bună
modalitate de a depista la majoritatea femeilor cancerul de sân mai devreme,
când este mai ușor de tratat și înainte de a fi suficient de mare pentru a produce
simptome.

 IMAGISTICA PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ A SÂNULUI

Un RMN pentru sân folosește magneți și unde radio pentru a obține
imagini ale sânului. Deoarece RMN poate apărea anormal chiar și atunci când
nu există cancer, această investigație nu este utilizată pentru femei cu risc mediu
de cancer mamar.

 EXAMENUL CLINIC AL SÂNULUI

Este o manevră medicală efectuată de un medic sau o asistentă
medicală care constă în palparea sânului cu ajutorul mâinilor. Examenul clinic
al sânului efectuat de dumneavoastră (auto-masajul sânului) nu vă reduce riscul
de deces prin cancer de sân
 SCREENINGUL PENTRU CANCERUL DE SÂN

În România, doar 6,4 % dintre femeile din grupa de vârstă 50-69 ani
(reprezentând cea mai mică proporție din UE), au efectuat un examen
mamografic în ultimii doi ani (2016).[1]
Comparativ cu majoritatea Statelor Membre, România are mai
puține cazuri diagnosticate (incidență înregistrată de 66,2 cazuri/100.000 față
de 106,2 cazuri/100.000 media UE) la o rată aproape egală de decese
(mortalitate standardizată prin cancer mamar de 21,6/100.000 față de 22,4
media UE).
  Tendința ultimilor 40 ani a incidenței este de creștere continuă, atât
în România, cât și în UE. În privința mortalității, tendința în țara noastră este
de creștere continuă, inversă față de UE unde aceasta scade.[5]
Prognoza privind incidența prin cancer de sân (date raportate de
medicul de familie) până în anul 2025 arată tendința de creștere continuă a
cazurilor noi de cancer mamar. În vederea reducerii mortalității și a costurilor
generate de această boală se impune o mai mare atenție acordată depistării
precoce a bolii prin screening mamar.[6]
Mamografia este o metodă de screening utilizată pe scară largă în
detectarea cancerului mamar și s-a dovedit că poate contribui la reducerea
eficientă a mortalității prin cancer de sân.
OMS recomandă screeningul prin mamografie adresat populației
feminine cu vârste între 50 și 69 ani.[1]
 DE CE ESTE IMPORTANTĂ DEPISTAREA PRECOCE?
 Depistarea cancerului de sân incipient crește foarte mult șansele de
supraviețuire a bolii.
 Femeile care sunt diagnosticate într-un stadiu incipient al bolii au,
în general rate de supraviețuire mai mari decât femeile diagnosticate
cu cancer de sân formă mai avansată.
 Depistarea precoce poate îmbunătăți în mod semnificativ ratele de
supraviețuire cu cancer de sân și permite medicilor oncologi, timp
pentru a trata în mod corespunzător cancerul.

AUTO-EXAMINAREA SÂNULUI ECOGRAFIE MAMARĂ MAMOGRAFIE

 Diagnostic precoce: Diagnostic:

• grupe de risc crescut • anamneza

• auto-examinarea sânului
• ecografie mamară
• mamografie
Tratament:
• examen clinic
• ecografie mamară
• mamografie
• biopsie – examen histopatologic

 Intervenție chirurgicală curativă/paleativă

 Radioterapie
 Hormonoterapie
 Chimioterapie
 BENEFICIILE ȘI RISCURILE MAMOGRAFIEI
• Aproape fiecare test are avantaje și riscuri, inclusiv mamografia. Dovezile științifice ne arată că
screening-ul mamografic obișnuit duce la mai puține decese la femeile cu cancer mamar. Acest
lucru se datorează faptului că ajută la depistarea cancerului de sân atunci când este mai mic și
mai tratabil, ceea ce crește șansele de supraviețuire.
Următoarele sunt riscurile posibile ale mamografiei.
• Rezultatele pozitive false  pot să apară la femeile de orice vârstă, dar sunt cel mai probabil să
apară la femeile cu vârsta cuprinsă între 40 și 49 de ani. Un rezultat fals pozitiv al mamografiei
poate provoca anxietate, stres și posibile teste dureroase și inutile pentru a exclude cancerul.
• Rezultatele negative false pot determina o femeie sau un doctor să ignore simptomele care
sugerează existența unui cancer mamar, provocând o întârziere în diagnostic și tratament.
• Expunerea la radiații este un risc de mamografie deoarece utilizează doze foarte mici de
radiații.  Beneficiile mamografiei și găsirea unui cancer de sân devreme depășesc riscul de
expunere la cantitatea mică de radiații primită în timpul unei mamografii.
Incidenţa cazurilor nou diagnosticate de cancer în jud. Hunedoara:

Anul Total cancere Cancer de col uterin Cancer de sân

2015 1539 73 127
2016 1610 60 119
2017 1806 77 150
2018 2557 216 296
2019 1922 100 170
2020 2118 115 195

Prevalenţa cazurilor diagnosticate cu cancer în jud.Hunedoara:

Cazuri rămase în 2015 2016 2017 2018 2019 2020

evidenţă
Cancer de sân 1525 1534 1953 2178 1683 2731

Cancer de col uterin 1203 1204 1562 1685 1141 1986

DEPISTAREA PRECOCE A CANCERULUI DE SÂN POATE SALVA VIAȚA!
 Cancerul de sân ........ este un gând înfricoșător și
prea multe femei presupun că nu se va întâmpla cu ele. De
fapt, la fiecare zece minute o femeie este diagnosticată cu
cancer de sân. 
În timpul lunii octombrie nu fiți ignoranți,
mergeți la un examen medical, s-ar putea să vă salvați
viața.
Semnele precoce ale cancerului de sân pot fi:
apariția unui nodul la nivelul sânului, durere la nivelul
sânului sau în axilă, aparița unei senzații de jenă la nivelul
mamelonului. 
Chiar dacă nici unul dintre aceste simptome nu
apar, mergeti la medic, mai ales dacă aveți peste 40 de
ani. Medicul va efectua, cel mai probabil, un examen
manual și vă va trimite la o mamografie. 
Examinarea mamografică este nedureroasă și
durează doar zece minute.
 Activitatea fizică reduce riscul cancerului de sân

      A fost confirmat, prin studii, influența pozitivă pe care sportul,

mișcarea și meditația (rugăciunea) o au în stoparea diverselor tipuri de
cancer. Prin urmare, specialiștii recomandă includerea lor în viața
cotidiană. Mișcarea reduce în proporție de 40% incidența cancerului,
mai ales de sân și colon, de prostată, plămâni și uter.
     Un studiu american a demonstrat că densitatea sânului la
mamografie se modifică radical după o oră de exercițiu fizic și, la fel,
întreaga structură corporală.
Împreună, putem scăpa de cancer;  Together, we can get rid of cancer;
Nu suntem singuri.  We are not alone.
Împreună, suntem mai puternici. Together, we are stronger.

MEMENTO MORI
•Cancerul de sân nu doare!!!
•Rolul diagnosticului precoce în profilaxia cancerului de sân
•Autoexaminarea lunară (70% din cancerele de sân sunt
descoperite prin această metodă simplă și accesibilă).
•Importanța modului de viață sănătos în prevenție.
•Informațiile din domeniul prevenției cancerului de sân,
salvează vieți.
•Descoperit în stadiu incipient (0 sau I), cancerul de sân
poate fi tratat în proporție de 94%.

DEPISTAREA PRECOCE SALVEAZĂ VIEŢI!

Screeningul este esențial în depistarea precoce a
cancerului de sân
Bibliografie
1. http://www.worldcancerday.org/about/2016-2018-world-cancer-day-campaign
 
2. WHO. Cancer Fact sheet N°297; http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs297/en/
 
3. GLOBOCAN. Estimated Incidence, Mortality and Prevalence Worldwide in 2012; http://globocan.iarc.fr/Pages/fact_sheets_cancer.aspx
 
4. GLOBOCAN. http://globocan.iarc.fr/Pages/fact_sheets_population.aspx
 
5. American Cancer Society. Cancer Facts & Figures 2016. Atlanta, 2016; http://www.cancer.org/research/cancerfactsstatistics/cancerfactsfigures2016/index
 
6. American Cancer Society. Global Cancer Facts &Figures 3rd Edition. Atlanta, 2015; http://www.cancer.org/acs/groups/content/@research/documents/document/acspc-044738.pdf
 
7. WHO. http://www.euro.who.int/en/health-topics/noncommunicable-diseases/cancer/data-and-statistics
 
8. European Society for Medical Oncology. Death rates from pancreatic cancer predicted to rise in Europe in 2014;
http://www.eurekalert.org/pub_releases/2014-04/esfm-drf042214.php
 
9. M. Ducreux, A. Sa. Cuhna, C. Caramella, A. Hollebecque, P. Burtin, D. Goéré, et all. on behalf of the ESMO Guidelines Committee. Cancer of the pancreas: ESMO Clinical Practice
Guidelines for diagnosis, treatment and follow-up. Annals of Oncology 26 (Supplement 5): v56–v68, 2015;
https://annonc.oxfordjournals.org/content/26/suppl_5/v56.full.pdf+html
 
10. World Health Organization Regional Office for Europe. European health for all database (HFA-DB); http://data.euro.who.int/hfadb/
 
11. World Health Organization Regional Office for Europe. European mortality database (MDB); http://data.euro.who.int/hfamdb/
 
12. European Network of Cancer Registries. Breast Cancer (BC) Factsheet; http://www.encr.eu/images/docs/factsheets/ENCR_Factsheet_Breast_2014.pdf
 
13. E. Senkus, S. Kyriakides, S. Ohno, F. Penault-Llorca, P. Poortmans, E. Rutgers, S. Zackrisson & F. Cardoso, on behalf of the ESMO Guidelines Committee. Primary breast cancer: ESMO
Clinical Practice. Guidelines for diagnosis, treatment and follow-up; Annals of Oncology 26 (Supplement 5): v8–v30, 2015;
http://annonc.oxfordjournals.org/content/26/suppl_5/v8.full.pdf+html
 
14. European Network of Cancer Registries. Colorectal (CRC)-Large Bowel Cancer Factsheet; http://www.encr.eu/images/docs/factsheets/ENCR_Factsheet_Colorectal_2013.pdf
 
15. European Network of Cancer Registries. Lung Including Trachea and Bronchus (LUNGC) Cancer Factsheet;
http://www.encr.eu/images/docs/factsheets/ENCR_Factsheet_Lung_2014.pdf
 
16. European Network of Cancer Registries. Prostate (PRC) Cancer Factsheet; http://www.encr.eu/images/docs/factsheets/ENCR_Factsheet_Prostate_2014.pdf
 
17. EUCAN. http://eco.iarc.fr/EUCAN/CancerSearch.aspx
 
18. EUCAN. http://eco.iarc.fr/EUCAN/Country.aspx?ISOCountryCd=642
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ JUDEŢUL HUNEDOARA – DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT S.S.P.,

Ec. Mezei Ioan Sebastian Dr. Ghiara Oana

COORDONATOR P.N. V,
Dr. Roșca Daniela