DIAGNOSTICUL HISTOPATOLOGIC IN MELANOM

Melanomul cutanat (cuvantul deriva din lb.greaca melas=intunecat si oma=tumor)

reprezinta o tumora maligna care i-a nastere din melanocite, celule aflate la nivelul jonctiunii
dermo-epidermica. Aceste celule bogate in pigmentul numit melanina, deriva din creasta
neurala in timpul embriogenezei si se localizeaza in diferite parti ale corpului.
Aceste celule cu pigment proliferează benign în cuiburi și formează un aglomerat
celular numit nev melanocitar. Un nev poate fi prezent de la naștere sau dobândit de-a lungul
vieții.
Alte variante sunt: nevul halo, albastru, Spitz si cei cu localizari atipice.
Cele 3 tipuri comune de nevi sunt:
A. Nevi jonctionali, prezenti in epidermul profund, jonctiunea dermo-epiderm.
B. Nevi compusi, prezenti atat in jonctiunea derm-epiderm cat si in derm.
C. Nevi intradermal
Tumorile maligne pot deriva din nevi displazici, in context genetic si familial, dar s-a
constata ca mai mult de jumatate dintre cazuri se formeaza de novo, intr un tegument in
plina sanatate.
Se considera ca si precursori nevul melanocitar displazic si nevul melanocitar congenital.
Clasificarea melanom:
I. Melanom de novo
A. Melanom in situ.
B. Melanom dezvoltat pe lentigo malign.
C. Melanom extensiv in suprafata.
D. Melanom nodular.
E. Melanom lentiginos acral.
F. Melanom al mucoaselor.
G. Melanom desmoplazic.
II. Melanom care se formeaza pe leziuni precursoare.
A. Melanom format pe nev melanocitar displazic.
B. Melanom format pe nev melanocitar congenital.
C. Melanom format pe nev melanocitar comun.

Diagnosticul histopatologic in melanom:

Pentru a putea pune diagnosticul de melanom, este necesară efectuarea analizei
histopatologice a țesutului obținut prin biopsie excizională/incizională sau punch-biopsy. Se
recomandă excizia tumorii cu margini de siguranță oncologice negative. Dacă leziunea este
de dimensiuni mari sau în zone în care nu se poate exciza în întregime, se efectuează o
biopsie din zona cea mai elevată sau colorată intens. Dacă este indicată analiza ganglionului
santinelă, se poate efectua inițial o biopsie, iar apoi excizia tumorii cu margini de siguranță
negative. Studiile nu arată diseminarea celulelor maligne în urma biopsiei.19,23
Imunohistochimia.
Tehnica se folosește în cazul în care tumora este slab diferențiată, fără pigment sau
diagnosticul este incert.
Cei mai utilizați markeri sunt:
 S100/Sox10 pentru melanom, nevi melanocitari, alte tumori.
 HMB-45 este anticorp monoclonal, specific pentru melanom.
 Melan-A este exprimat atât în leziuni benigne cât și maligne.
Diagnosticul de certitudine se pune pe baza a două criterii histologice. Un singur criteriu nu
reprezintă un diagnostic.19
 Criterii arhitecturale.
Reprezintă relația celulelor maligne cu epidermul și alte structuri din tegument.
Celulele tumorale sunt de aspect si marimi diferite, izolate sau grupate în cuiburi și teci.
Stroma tumorală este redusă. Peritumoral se observă infiltrat inflamator limfocitar. Invadează
anexele pielii, dermul, țesutul conjuctiv subcutanat. Prin începerea procesului de
angiogeneză tumorală, invadarea vaselor sanguine și limfatice se produce procesul de
metastazare.20
 Criterii celulare.
Caracteristicile de malignitate sunt: pleiomorfism celular, anizocitoză, anizocarioză,
multiple mitoze atipice, nuclei atipici cu vacuolizări intranucleare. Pigmentul se pune în
evidență prin colorație argentică sau dopareacție.20
 Indici de prognostic.
Indicele Breslow: reprezintă gradul de infiltrare și grosime a tumorii în tegument. Se
folosește pentru stadializare și prognostic. Se determină prin măsurarea cu micrometrul
asociat ocularului, începând de la stratul granulos al tegumentului în jos. Grosimea de 0,75
mm are un prognostic bun (100% la 5 ani), între 0,76 și 1,5 mm un prognostic bun-mediu
(peste 80% la 5 ani), iar 1,6-3 mm un prognostic mediu (40-80% la 5 ani). Din păcate, un
indice Breslow mai mare de 3 mm preconizează o rată mică de supraviețuire.20
Indicele Clark.
Acest indice reprezintă gradul de invazie tumorală la nivel tegumentar.
Clark I – in situ
Clark II – microinvaziv
Clark III – faza de crestere radiala
Faza de crestere verticala prezinta un diagnostic prost deoarece indica ca tumora se afla
intr-un stadiu avansat, cu potential de metastazare inalt (melanomul nodular), iar faza de
crestere radiala se regaseste in melanomul in situ si invaziv initial, cu un prognostic bun si
curabilitate prin excizie chirurgicala. Totusi, s-au descris cazuri in literatura, in care un
melanom de grosime tumorala minima, fara invazie dermala si faza de crestere verticala a
metastazat.
Conceptul de „Early vertical growth phase”
Acest concept a fost descris de Clark pentru a recunoaste cat mai prompt primele modificari
tumorale din faza de crestere verticala din tumorile incipiente incadrate in Clark II si III.
In aceasta faza apar 1 sau mai multi noduli dermali usor mai largi, cu usor mai multe celule si
de aspect diferit, in comparatie cu cei situati intradermal. Nu se regasesc mitoze si modificari
in arhitectura stratului dermal superficial. Aceasta faza se asociaza cu un risc de 10% de
metastazare.
Diagnosticul histopatologic in subtipuri de melanom
1. Leziuni atipice / bordeline – tumori melanocitare cu potential malign incert
Aceasta categorie prezinta frecvent dificultati in diagnosticarea citologica si cel mai
frecvent se intalneste in nevul atipic Spitz si melanomul spitzoid. Caracteristici maligne
sunt: dimensiune > 6 mm, asimetrie, reactie epidermala minima, extindere pagetoida,
cuiburi de melanocite de diferite marimi, forme si orientare, pigment neuniform distribuit,
mitoze numeroase.
2. Melanomul slab diferentiat
In acest caz, diagnosticul histopatologic de certitudine se pune cu ajutorul tehnicilor de
imunohistochimie.

Bibliografie
1. Kang S, Amagai M, Bruckner A, Enk A, Margolis D, McMichael A, Orringer J. Fitzpatrick's
Dermatology. 9th ed. New York: MC Graw Hill Education; 2019. p. 1982.
2. Tan W. Malignant Melanoma: Practice Essentials, Background, Etiology [Internet].
Emedicine.medscape.com. 2020 [cited 2020 Mar 2]. Available from:
https://emedicine.medscape.com/article/280245-overview#a5
3. Clark WH Jr, Reimer RR, Greene M, et al. Origin of familial malignant melanomas from
heritable melanocytic lesions. “The B-K mole syndrome.” Arch Dermatol. 1978;114(5):732-
738.
4. Wolff K, Johnson R, Saavedra A, Roh E. Fitzpatrick's Color Atlas and Synopsis of Clinical
Dermatology, 8e. 8th ed. New York, N.Y.: McGraw-Hill Education LLC.; 2017. p. 256-275.
5. Cosgarea R, Tătaru A, Baican A, Pop-Vornicescu D. Dermato-venerologie clinică. Cluj-
Napoca: Editura Medicală Universitară "Iuliu Haţieganu"; 2011. p. 104.