IMUNOLOGIE Sistemul Imunitar (S.

I) = un ansamblu de organe, celule si molecule reunite intr-o retea de interactiuni complexe, cu rol in asigurarea integritatii si individualitatii structurale i functionale a organismului. Un prim efect al functionarii .I este recunoasterea si diferentierea structurilor proprii,organismului denumite structuri self, de cele straine lui denumite non-self. !eactia normala a .I urmareste neutrali"area si indepartarea structurii non-self in vederea mentinerii intacte a #omeosta"ei organismului. SELF= totalitatea moleculelor solubile$structurale existente in celulele unui organism animal, molecule care pot fi considerate in raport cu .I al individului respectiv drept structuri proprii asupra carora in conditii normale .I nu reactionea"a. Non-Self= termenul care repre"inta generic o structura straina in raport cu .I si deoarece structurile N- se abat de la modelul informational propriu organismului , .I raspunde prin mecanisme specifice de aparare. %elulele si moleculele .I sunt distribuite in toate organele, dar in unele structuri au o densitate mult mai mare decat cea medie. Organele si tesuturile cu densitate crescuta de celule cu functii imunitare& organe si respectiv tesuturi limfoide. Ele sunt entitati anatomice distincte si pot repre"enta sediul de diferentiere si de maturi"are functionala a celulelor imunitare, sau pot repre"enta sediul de desfasurare efectiva a raspunsului imun. !eactiile imunitare se pot desfasura prin interventia a unor factori celulari si factori moleculari 'umorali(. Factorii celulari= sunt repre"entati de celule care poarta pe suprafata lor molecule cu rol dde receptor, capabile sa recunoasca si sa reactione"e cu structurile non-self. %elulele .I. indeplinesc functii multiple) a( fct fagocitara 'granulocite si macrofagele(* b( fct citotoxico-citolitice 'macrofagele, limfocitele, celulele + si celulele N+(* c( fct secretorii 'macrofagele si limfocitele(. O parte din limfocitele implicate in raspunsul imun devin cel de memorie 'cel cu viata lunga(, capabile sa initie"e mecanisme de raspuns rapid la recontractul cu N- care le-a generat existenta. Factorii moleculari= molecule sinteti"ate in mare parte de catre cel cu fct imune si pot fi grupate in , categorii) a( moleculele anticorpi de tip imunoglobulinic denumite anticorpi b( moleculele nespecifice care alcatuiesc marea familie a cito-inelor %irculatia celulelor si moleculelor .I prin reteaua vasculara si limfatica asigura supraveg#erea permanenta a organismului si indepartarea structurii N- . Organe limfoide - centrale) timus si bursa .abricius 'maduva osoasa ec#ivalent la mamifere(* - secundare) splina, ganglioni, tesuturi limfoide asociate mucoaselor* Celule: - fagocite* - citotoxice-citostatice* - reglatoare * Molecule: - imunoglobuline 'anticorpi(, - cito-ine. Mecanismul de raspuns imun este un proces fi"iologic adaptativ, in care reactiile au o orientare specifica fata de N- . In timpul raspunsului imun se selectionea"a si se activea"a numai anumite pop celulare, respectiv acelea care au recunoscut N- . !estul celulelor raman in repaus fiind disponibile pt alte interventii.

30

In reali"area raspunsului imun cooperea"a un nr limitat de celule si molecule si in functie de preponderenta celulare$moleculare participante el poate fi diferentiat in , categorii) a( r.i mediat celular- se caracteri"ea"a prin actiunea directa a celulelor cu functii imune asupra struct N- . /tacul se reali"ea"a de cele mai multe ori prin contact direct si sunt vi"ate celulele organismului infectat de microbi sau celulele modificate tumoral. b( r.i mediat molecular - se caracteri"ea"0 prin interventia moleculelor specifice de tip anticorp care patrund in circulatie, se raspandesc in tot organismul si neutrali"ea"a toxinele elaborate de microbi$sensibili"ea"a bacterii in ved reali"arii mecanismelor de fagocito"a$citotoxicitate imuna. In realitate o separare intre cele , tipuri de r.i este arbitrarea, deoarece exista o conditionare reciproca intre mecanismele celulare si moleculare. .ormula ideala pt exprimarea tipului de r.i fiind r.i predominant celular sau molecular. IMUNITATEA NATURALA/NESPECIFICA !epre"inta capacitatea innascuta a unui organism de a se opune unei agresiuni microbiene. /ceasta capacitate nu este conditionata de un contact anterior cu un agent microbian, fiind o stare nativa caracteristica tuturor indivi"ilor unei specii de animale. 1rin aceasta stare la contactul agentului microbian cu un organism imun, declansarea unui proces infectios este stopata prin mecanisme care se opun patrunderii supravietuirii si multiplicarii microbului. /ceste intervin prin) a( o linie de aparare la suprafata, b( o linie de aparare la profun"ime* Linia de ap0rare la suprafata este constituita la randul ei din bariere mecanice, c#imice si biologice, strans integrate functional cu o actiune combinata. Ex de bariere) - mecanice) pielea si mucoasa - chimiei)aci"i grasi secretati de glandele sebacee si sudoripare, care scad p2-ul local. -

acidul clorhidric din sucul gastric,

lizozomul -molecule prezente in mod normal in secretii si excretii(saliva, lacrimile, laptele);

- biologice) repre" de flora microbiena comensala existenta la nivelul pielii$a unor mucoase si care actionea"a altagonic fata de microbii patogeni mentinand un ec#ilibru local. Linia de protectie in profun"ime este fundamentata de reactii declansate de pre"enta agentului microbian la nivelul tesutului con3uctiv, cele mai importante reactii) fagocito"a si inflamatia. IMUNITATEA DOBANDITA /SPECIFICA - stare de re"istenta antimicrobiana cu un caracter individual conditionata de contactul interior al organismului animal cu microbul. /ceasta stare poate fi diferentiata in fct de origine si de modul de instalare. Ea se poate instala printr-o modalitate naturala$prin mod artificial. /mbele tipuri de imunitate, pot fi dobandite in mod activ 'prin r.i propriu la stilul microbian ($in mod pasiv prin transfer de anticorpi exogeni. IMUNITATEA DOBANDITA NATURAL IN MOD ACTIV - se instalea"a la animale trecute prin boala. 4urata acestei stari de imunitate este variabila si este conditionata de natura care a cau"at boala si de o serie de particularitati individuale. /ceasta stare poate dura luni, ani$sau c#iar toata viata. %a mecanism acest tip de imunitate este conditionata de faptul ca organismul animal, a dobandit o memorie imunologica si la recontactul cu acelasi microb va actiona rapid eficient blocand infectia. IMUNITATEA DOBANDITA NATURAL IN MOD PASIV - este re"ultatul transmiterii transplancentare de anticorpi de la mama la fat, dar si re"ultatul transmiterii de anticorpi prin colostru de la mama la fat. /cest transfer asigura fatului o protectie impotriva bolilor infectioase, pt care organismul mamei este imun. IMUNITATEA DOBANDITA ARTIFICIAL IN MOD ACTIV - se reali" prin interventia omului, respectiv prin inocularea unui produs biologic numit

30

vaccin, care contine o mica cant de corpi microbieni inactivati, care vor declansa un r.i finali"at prin sinte"a de anticorpi specifici. Imunitatea postvaccunal0 se instalea"a mai lent ',5 sapt( si durea"a un interval de timp variat dependent de tipul vaccinului utili"at IMUNITATEA DOBANDITA ARTIFICIAL IN MOD PASIV - consta in administrarea unor preparate biologice denumite seruri imune, care contin anticorpi sinteti"ati de catre un alt organism 'anticorpi exogeni(. 1rocedeul se numeste serumizare si se instalea"a foarte rapid '6-,#(, dar durata este de aprox 57 de "ile. erumi"area se reali" in scop profilactic, pt a preveni o infectie intr-un focar de boala dar si in scop terapeutic.

O !"NELE SI #ES$#$ ILE SIS#EM$L$I IM$N &E O !"N LIMFOI& -#ES$# LIMFOI& SIS#EM$L LIMFOI& = U1O!8UL IMUNI898II !E1!E:EN8/8 4E UN /N /M;LU /L%98UI8 &IN '"SE LIMF"#ICE ( O !"NE LIMFOI&E ( #ES$#$ I LIMFOI&E SI CEL $LE &O"#"#E C$ %O#EN#I"L IM$NI#" . O !"NELE LIMFOI&E = /GLOME!/!I %ELUL/!E 4ELIMI8/8E 4E O %/1 UL/ 4E 8E . CON) ( C" E F$NC#ION"L E% E* FIE SE&I$L &E M"#$ I*" E F$NC#ION"L" " CEL$LELO IM$NI#" E ( FIE SE&I$L IN C" E "CES#E CEL$LE IN&E%LINESC F$NC#I" IM$NOLO!IC" . #ES$#$L LIMFOI& = 8!U%8U!I NE4ELIMI8/8E 4E O %/1 UL/ 4E UN 8E 1!/%8I% G!U1/!I 4E %ELULE %U .%8 IMUNE , 4I 1E! /8E U; MU%O/ ELE /1 4IGE 8I<E , !E 1 I U!OGENI8/LE . &%&' IM$NOLO!IC O !"NELE LIMF %O# FI ! $%"#E IN &O$" C"#E!O II:O !"NE LIMF % IM" E +CEN# "LE SI O ! LIMF SEC+%E IFE ICE .

CONCE%#$L

O !"NELE LIMFOI&E % IM" E+ CEN# "LE C" "C#E IS#ICI !ENE "LE : o e mai numesc si centrale, sunt structuri limfoepiteliale considerate sediul LIMFOGENEZEI* o sunt repre"entate de ) timus, ;ursa .abricius la pasari, la mamifere ec#ivalentul bursal fiind maduva osoasa la adult si ficatul embrionar la fetus. o /par timpuriu in de"voltarea embrionara si sunt coloni"ate de catre celula matca 'stem( provenita din sacul vitelin. /ici sunt generate, diferentiate si diseminate in organism populatiile de limfocite. o La niv timusului limfocitele 8 capata starea de maturitate functionala 'imunocompetenta( reali"and diferentierea dintre EL. I NON- EL.. /cest tip de celula asigura cea mai mare parte a reactiilor imune mediate celular. o In ;ursa .abricius si in ec#ivalentii bursali repre" sediul ce controlea"a productia si maturarea functionala a limfocitelor ;, celule implicate in r.i.mediat molecular. /ceste celule educate la nivelul organelor limfoide primare migrea"a in organele limfoide secundare si isi manifesta activitatea . o 8imusul este plasat in partea anterioara$apropiat de stern si este primul organ limfoid care apare in cursul de"voltarii embrionare . In functie de topografia si conformatia anatomica au fost descrise 5 tipuri de timus) a( 8imus cervical- la cobai, pasare* b( 8imus toracal- la carnivore, om* c( 8imus cervico-toracal- rumegatoare, cabaline si suine. #imusul este acoperit de o capsula de tesut con3unctiv care se continua spre interiorul organului cu 8!/<EE %ON=UN%8I</L/ ce imparte organul in lobi si numeroase replici interne numite lobuli Lo,ulul timic repre"inta unitatea functionala a organului, are , "one distincte)

30

o zona corticala 'cortex $ "ona periferica( > constituita dintr-o retea de fibre si de celule epiteliale in care sunt dispersate celule limfoide tinere 'timocite(care provin din celula 8EM. o zona medulara '"ona centrala( > mai saraca in limfocite dar mai bogata in celule epiteliale care constituie o retea preva"uta cu prelungiri ce se interactionea"a formand spatiile necesare procesului de maturare a Limfocitelor 8* celulele epiteliale din aceasta "ona contin la suprafata lor structuri moleculare numantigene %M2 'complex ma3or de #istocompatibilitate(. 8ot in "ona medulara sunt corpusculii 2assal care sunt celule epiteliale modificate prin #ialini"area citoplasmului iar in pre"enta corpusculilor este corelata cu efectuarea unor functii secretorii fagocitare. Numarul corpusculilor 2assal din medulara timica poate fi corelat cu nr de boli $ vaccinari ce au interferat cu organismnul respectiv. Mito"a la nivelul timusului este foarte ridicata. 1opulatia de timocite fiin inlocuita total dupa ?-@ "ile. %ON%LU:IE) O data a3unsi in timus, precursorii limfocitari se multiplica in "ona corticala a lobulului timic si se maturi"ea"a functional in "ona medulara. 4upa maturi"are limfocitele 8 traversea"a peretele vaselor sanguine din medulara , se anga3ea"a in circulatia sangvina si se indreapta catre "onele timodependente ale organelor limfoide secundare. 1rocesul de diferentierea si de maturarea a limfocitelor 8 se reali"ea"a sub influenta unor factori c#imici locali denumiti HO MONI !IMI"I 'timopoietina, timo"ina, timulina(. O data cu aparitia #ormonilor sexuali si cresterea nivelului de steroi"i suprarenali det atrofia lenta a "onei corticale si involutia timusului. 1ractic insa raman toata viata insule de celule timice functionale capabile sa diferentie"e noi clone de limfocite. -ursa Fa,ricius o Este un organ limfoepitelial de"voltat ca o piesa modificata a intestinului in apropiere de cloaca. o /pare in a ?-a "i de incubare si repre"inta sediul de educare a Limfocitelor ; , celulele care raspund la stimulul microbian prin sinte"a de anticorpi specifici. Este structurata pe doua "one) "ona corticala si medulara. In zona corticala se gasesc numeroase limfocite provenite din celula stem aflata inca in stare de divi"iune, zona medulara pre"inta o retea de celule epiteliale asemanatoare cu cele din timus in oc#iurile careia se acumulea"a limfocite ; in fa"a de maturare dunctionala. Epiteliul bursei creea"a mediul c#imic special prin secretia unor #ormoni locali 'bursopoietina( care favori"ea"a maturi"area limfocitelor ;. /ceste limfocite parasesc ;ursa lui .abricius si migrea"a in organele limfoide secundare '"onele bursodependente( incepand cu a 6A-a "i de incubatie. ;ursa lui .abricius creste rapid in volum in primele ,-5 saptamani dupa eclo"iune, atinge dimensiunea ma"ima in a B-67 "i de viata si o data cu aparitia #ormonilor sexuali la pasare involuea"a complet. Maduva osoasa &organ #ematopoetic dur, repre" sediul in care limfocitele sunt ed.cel matura functional poate sa iasa din circulatie sa migre"e in org limf sec. e va genera un r.i la niv de cel fagocitara$vor fi activate cel citotoxice si cuplul antigen- anticorp. La niv maduvei osoase celula stem sufera o diferentiere in care sunt implicate seturi moleculare interspecifice si devine un prim precursor de limfocite ;. /ceasta etapa de diferentiere presupune o cel foarte riguroasa aprox ?7C din celulele ce au intrat in procesul de diferentiere vor a3unge in stadiul final. 1rocesul in sine consta in atasarea la precursorul din limfocit , a unor receptori specifici ; cu rol in diferentierea de N- si cu rol in directionarea celulelor catre ariile 4'dependente( de la niv organelor limf sec. O !"NELE LIMFOI&E SEC$N&" C" "C# !EN: S$N# O ! C" E IM" E .
E "%"

IN &E*' EM- ION" " &$%" O !"NELE

30

Ele sunt reprez prin splina li!" li!"#$entri$ si %in "#!atiunile li!"#i%e as#$iate !u$#asel#r %i&esti'e respirat#rii si ur#&enitale. #unt $o$ulate cu cel mature functional% ce migreaza de la ni& org limf $rimare. 'u$a in&olutia org $rimare s-a demonstrat ( o $arte din org limf sec $reiau fct de dif si maturizare% $ermitand realizarea unui ras$ imun eficient si du$a in&olutia org $rimare. In organele limf sec% $e langa limfocite se gasesc si numeroase granulocite% macrofage si chiar $lasmocite $roducatoare de anticor$i. #tructura org sec sunt constituite din com$artimente ce au s$ecializare% $t cele ) ti$uri de limfocite. %OM1/!8IMEN8ELE IN %/!E 1!E4OMIN/ LIM. 8 &/!II$:ONE 8 4E1EN4EN8E, I/! %ELE IN %/!E 1!E4OMIN/ LIM. ;& /!II $:ONE ; 4E1. EDI 8/ I :ONE 4E %OM1/!8IMEN8E IN %/!E 1!O1O!8I/ %ELO! , %/8EGO!I 4E LIM.O%I8E E 8E /1!O/1E EG/L' /!II $:ONE MID8E(. Numeroase capilare sinusoidale si sinusuri venoase traversea"a org limf sec. Endoteliul acestor vase pre" cel dis3uncte cu o structura discontinua, care facilitea"a trecerea celulelor si sc#imburile de lic#ide. Limf 8 aflate in permanenta miscare au ca sediu de reciclare$recircuitare aceste org. Interventia stimulului antigenic la niv org sec duce la diferntierea functionala a limfocitelor in celule efectoare si de memorie si reali"area r.i. Limfonoduri( limfocentrii t org limfoide secundare, plasate in "one strategice ale org de-a lungul vaselor limfatice cu rol de a filtra si de a indeparta toate struct non self ve#iculate prin limfa. - Ggl pot fi i"olati sau reuniti in grupe* - /u forma rotun3ita, dimens variabile* t acoperiti de o capsula de t con3 din care pornesc prelungiri & trabecule* - /cestea impreuna cu fibrele de reticulina alc suportul morfologic al cel ce intra in struct ggl* - 4pdv struct se disting 5 "one) 6. Zona corticala e*te'cortex exte() - %ont aglomerari de limfocite de foliculi limfoi"i* t , tipuri de foliculi) +rimari care au limfocitele in stare de repaus* #ecundari care au limfocite activate in urma unei stimulari antigenice. In centrul lor se gaseste o struct& centru germinativ'%G( ce cont limfocite ; care proliferea"a intern. %G e considerat o arie ; dependenta. 4upa incetarea stimulului antigenic, foliculii sec se transf in primari cu cel in stare de rapaus. 1e lg limfocitele ; se gasesc si alte categ de celule imunitare) macrofage, plasmocite si un nr redus de limfocite 8 cu rolul de a pre"enta antigenul limfocitelor ;. ,. Zona corticala $rofunda'cortex profund($paracorticala) - :ona imprecis delimitata - O arie 8 dependenta - !etea vasc ft bogata prin care limfocitele 8 parasesc organul. ,. Zona medulara - %orespunde "onei centrale a ggl si cuprinde o populatie celulara mixta in care totusi predomina limfocitele ;'arie ; dependenta(. - /cestor limfocite li se asocia"a intr-un nr mare plasmocite si limfocite 8 - %el din "ona medulara st dispuse in randuri regulate formand cordoane medulare intre care se intrepatrund sinusurile medulare.

30

/ceste sinusuri colectea"a limfe din ggl si se varsa sub forma de limfa filtrata in vasele limfatice eferente care parasesc org. - /ici circ limfei e ft lenta, iar pop de macrofage e ft numeroasa permitand un contact direct intre macrofage si eventualele antigene microbiene nefiltrate. Circulatia si .asculari/atia ggl - E o circulatie dubla) 8ip limfatic 8ip sangvin - Eliminarea antigenelor a3unse in limfa se reali" prin traversarea succesiva a unui sist de filtrare alc din dif tipuri de celule. - /cest tip de circ face posibil ca un nr ft mare de limfocite sa traverse"e ariile 8 sau ; dependente si sa reactione"e cu struct antigenica. Functia ggl o ediul de stocare si proliferarea a numeroase cel cu fct imuno. Macrofagele de la acest nivel captea"a antigenul, il distrug, dar pastrea"a intact epitopii pe care in unele sit il repre" limf 8 sau ;. o Limf 8 intervin in react mediate celular'citotoxicitate(. o Limf ; in react mediate milecular, avand ca re" final sinte"a anticorpilor specifici. o In ca"ul in care atacul microbian e masiv si nr microbilor in ggl e ft mare se prod o serie de modificari struct. /stfel ggl creste in vol ca re" in primul rand al dilatarii vaselor limfatice si sangvine sub efectul unor factori c#imici'citoc#ine secretate de limfocite(. o La aceasta se adauga o acumulare exagerata de limfocite si fagocite circulare si o proliferare exagerata a lor. o 4aca re" acestor modif struct favori"ea"a mecanimele de rasp imun, in mod normal microbii acumulati in ggl vor fi distrusi. o In aceasta sit org revine la struct initiala, la vol normal, moment ce coresp cu stoparea sau eliminarea infectiei. S0lina E un imp filtru biologic plasat in sist circulator sangvin. !epre" pt circ sangvina ec#ivalentul ggl limfatici pt circ limfatica. In splina se regasesc ma3oritatea struct antigenice ve#iculate prin sange. 1rin interventia cel imunitare existente la acest nivel, splina poate fi considerata unul din cele mai imp sedii de desfasurare a rasp imun. o 4pdv structural e un org invelit intr-o capsula de t con3, care trimite in inte org o serie de prelungiri inte ramificate & trabecule care pot delimita 5 "one distincte) 1) %ul0a al,a o !eali" de t limfoid dispus sub forma unui manson in 3urul unei arteriole centrale. o /cest tesut constituie tecile limfoide periarteriolare. o e disting la acest nivel o "ona inte bogata in amcrofage si limf 8 'arie 8 dependenta( si o "ona exte bogata in limf ;'arie ; dependenta(. o In aria ; dependenta limf constituie formatiuni aproape sferice & foliculi splenici & %orpusculi Malpig#i. o o o o

30

o /cestia st raspanditi la niv ramificatiilor arterei splenice centrale si in timpul rasp imun, produc centrii germinativi, asemanatori cu cei exitenti in ggl limfatici. 2) %ul0a rosie o 4pdv structural repre" cea mai mare parte a parenc#imului splenic si e alc din numeroase sinusuri venoase la care se adauga cel splenice dispuse in cordoane. o :ona e populata cu limf 8, macrofage, plasmocite si predominant limf ;. o 4in aceasta cau"a e considerata o arie ; dependenta. 3) *ona marginala o epara pulpa alba de cea rosie. o E puternic vasculari"ata constituind o intersectie strategica in sist circ al splinei, unde st retinute ma3 antigenelor provenite din sange. Intrucat ponderea limf 8 si ; e aproape egala , "ona marginala e considerata o arie mixta. Functiile s0linei o !epre" sediul de retinere si neutrali"are a antigenelor microbiene a3 in circ sangv. o 4istructia totala a acestora e reali" insa de macrofagele fixe si mobile. o /riile ; dependente din splina st ft populate cu limf ; si plasmocite, splina fiind considerata unul din princ sedii de sinte"a a molec princ anticorpi. o 8ot la niv splinei are loc cel mai imp tip de cooperare cel& triada de cel macrofag, limf 8, limf ;. #esuturi limfoide asociate mucoasei Mucoaele dig , resp si urogenit constituie dpdv al contactului cu antigenul microbian struct cele mai expuse si vulnerabile. . I. pre" la niv acestor mucoase are rolul de a bloca patrundera in mediul intern a microbilor proveniti din afara, dar trebuie sa ramana inensibil'neutru( la flora microbiana locala considerata ca o flira normala. 8oate mucoaele respect st preva"ute cu cel i"olate 'comasate( capabile sa reactione"e la controlul cu fiecare tip de antigen. La niv acestor tesuturi, pe lg limf care st predominante numeric se gasesc si numeroase macrofage, neutrofile, cel dendritice si N+. /ceste struct pot avea proportii diferite de limf 8 si ; constituind ca si in ca"ul org limf primare arii 8 sau ; dependente. Formatiuni limf asociate tu,ului digesti. Sist !"L# In afara de limf 8 si ; dispersate in lamina propria a mucoaselor se gasesc numeroase t. limf incepand de la niv cavit bucale si pana la rect. %ele mai imp format de la acest nivel st amigdalele, placile 1aEer si apendicele. La pasari e adauga amigdalele cecale, diverticului Mendel si gl 2arder. %lacile %a4er .ormat limf pre" pe intreaga supraf a intest, dar mai ales in partea distala a acestuia. Nr placilor varia"a in fct de spp) oarece) 67-6, %aine) ,7 7m) ,77 1orc si oaie) peste 67.777 t vi"ibile cu oc#iul liber sau lupa si au o cul alba dat acumularii de limfocite si dat absentei fibrei musc. /u forma alungita si dimens aprox 7,@ mm. t separate de lumenul intestinal printr-un epiteliu cubic constit din cel partic& cel M. /cestea st cel speciali"ate in captarea antigenului a3 la niv lumenului intest. 8esutul limf de sub epiteliul placii 1aEer contine foliculi limfoi"i cu centrii germinativi in care predomina limf ;'arii ; dependente(.

30

In spatiile dintre acesti foliculi limfoi"i se gasesc aglomerari de limf 8, fiind considerate arii 8 dependente. 1artea din epit placii 1aEer situata deasupra foliculilor & reg domului si e infiltrata cu numeroase limf avand ca receptori de supraf molec de imunoglobulina /, fapt pt care reg domului e considerata un sediu de sinte"a cu predilectie a anticorpilor de tip Ig /. /cesti anticorpi 3oaca rolul esential in apararea specifica locala, dar si in mentinerea ec#ilibrului florei intestinale normale de la acest nivel. Formatiuni limfoide asociate mucoasei res0 Sist -"L# . e aseamana cu sist G/L8. %artic. %uprinde struct limfoide sit sub mucoasa tractusului resp sau in parenc#imul pulmonar. %uprinde aglomerari de cel asemanat cu placile 1aEer avand insa t. limfoid acoperit cu cel epiteliale, aplati"ate i neciliate. In afara unor limfocite i"olate e gasesc numeroase macrofage care au o intensa activit fagocitara. Celulele sist imunitar Celula S#EM(matca) Origine si mecanism de diferentiere 8oate cel pre"ente in circ sangvina implicate sau neimplicate in reali" rasp imun descind dintr-o cel unica den cel matca'cel stem(, e prima cel care apare in viata embrionara initial in insulele sacului vitelin si apoi in t. #ematopoetic al ficatului embrionar. La anim adulte sediul recunoscut al cel stem e la niv maduvei #ematogene din oasele late, dar s-a demonstrat ca o buna parte din aceste cel st pre"ente si in circ sangvina. 4pdv morfologic cel stem e greu de diferentiat de un limfocit matur, pt multiplicarea ei nu st necesari stimuli exogeni ci numai o serie de factori moleculari,locali din grupul citoc-inelor eliberati de cel ne#ematogene pre" in cavit medulara. 8ot aceste molec controlea"a diferentierea cel stem in pop celulare cu morfologie si functii diferite. E.olutia celulei stem 1rimii descendenti re"ultati din cel matca poarta den generica de #emocitoblasti si au pe membrana lor receptori care ii diri3ea"a evolutiv spre linii celulare distincte. %el re"ultate indeplinesc in mare masura funcii imune.'ex) liniile cel limfoila, mieloida si granulocitara(. 8ot din cel stem se diferentia"a linii celulare lipsite de atribute imune'linia cel eritroida, megacariocitara si mastocitara(. 4oua grupe de cel asigura desfasurarea react imunitare) - %el limfoide - %el fagocitare Limfocite %aractere generale 4oua clase ma3ore cu o origine comuna,dar care se diferentia"a spre capacitati functionale distincte) 6. Limf 8 ,. Limf ;. %el speciali"ate in ;ursa lui .abricius si amduva osoasa'mamifere( Morfologia si ultrastruct 6. Ex morfologic cu mic optic nu releva diferente intre cele , categ de limfocite. /mbele

30

st cel rotunde cu diametru variabil cuprins intre A-6@ microni, cu un nucleu ft voluminos care ocupa F7C din celula. %itoplama putin abundenta, ba"ofila si nu pre" organite vi"ibile. ,. La ex cu mic electronic se pot observa diferente intre cele , categ de cel, astfel) - Limf 8 e considera ca au o supraf neteda - Limf ; au o supraf plina de vilo"itati /ceste modif se semnalea"a mai ales in cadrul stimularii antigenice a limfocitelor. 1rop specifice limfocitelor e dif de restul cel sangvine prin o serie de prop) bioc#im, fi"ice si biologice 1rop bioc#im 1re" unor en"ime particulare de tipul estera"elor si absenta peroxida"elor si a fosfata"ei alcaline permit diferentierea intr-un amestec celular a limfocitelor de monocite. 1rop fi"ice 4ensitatea e cuprinsa in cea a monocitelor'mai usoare( si a granulocitelor'cel mai grele(. 4ensit cel depinde de talia nucleului si e dp cu rap citoplasma-nucleu.'6,7@-6,67 g$cm5(. /derenta . Limf ; adera ft usor la mase plastice mai putin la sticla, limf 8 nu au aceasta prop. 1rop biologice Ne a3uta la diferentierea limf de alte cel imunitare) t cel mobile - Nu au capacitate fagocitara - /dera la supraf altor celule - /u receptori de membrana'molecule( de care depind functiile celulelor e transf blastic sub act subst mitogene. Mobilitatea . e deplasea"a in struct tisulare variate luand o forma caracteristica alungita 'oglinda cu maner( in care nucleul e avansat in partea mai voluminoasa, partea post a cel form o prelungire caracteristica& uropod care e atasat la suportul de deplasare prin cateva filamente citoplasmatice. ' deplasarea limfocitelor nu depinde de factori c#emotactici(. "a$acitatea fagocitara - Nu au capacit fag* - 8otusi s>a dem ca st cel de endocito"a si pinocito"a, modalit care asig ca o serie de subst nutr sa patrunda in int cel. 8otodata endocito"a limf e corelata cu fenomenul de capping in decursul careia se reali" redistribuirea receptorilor de membrana. -derenta la alte cel . Limf au capacit de a adera si de a se deplasa in 3urul unor celule prin contact intim de suprafata. In cursul acestui contact& peripole"a poate avea loc un sc#imb de inf intre limfocit si cel contactata. +rez rece$torilor s$ecifici t repre" de molec& antigene de sprafata sau de molec& receptori de membrana - /ntigelene de supraf repre" semnalele c#im de recunoastere care permit limfocitului sa faca disstinctia intre self si non self. - !eceptorul de membrana repre" molec particulara aflata la originea functilor reali" de catre limfocit. !ransf blastica - !epre" totalit modif morfo si fi"iologice pe care le sufera limfocitele at cand se transforma in cel efectoare ale rasp imun*

30

- O serie de subst nat& subst mitogene puse in contact cu limfocitele induc transf blastica a acestora* - modif presupun cresterea in vol de ,-5 ori a cel, modif nucleului si aparitia unui nr mare de organite citoplasmatice cu fct secretorie* - fenom de transf blastica permite masurarea capacit limfocitelor de a react si prolifera in urma unei stimulari antigenice specifice. Ex subst mitogene) fito#emaglutinina'1#a( si concanavalina'%on/(. Locali/ si circ limfocitelor - limf 8 si ; migrea"a selectiv catre ariile 8 si ; dependente in org limfoide secundare - mecanismele care stau la ba"a migrarii si locali" limfocitelor& ecota*ie'#oming( - rol central in reali" acestor mecanisme il au receptorii de membrana pre"enti pe supraf limfocitelor si corespondentilor moleculari pre"enti pe endoletii vaselor limfatice si sangvine* - pt a int si recunoaste antigenul limf st recirculate in mod continuu prin org limfoide sec* - recirc pe traseul sange-t limf-sange e independenta de stimularea antigenica* - milioane de limfocite trec "ilnic prin fiecare org limfoid periferic asa incat fiecare antigen patruns in org va fi expus intregului set de molec de recunoastere pre" la supraf limfocitului. - recunoasterea antigenului de catre limfocite initia"a derularea rasp imun* - in t nelimfoide recirc limfocitelor e mai putin intensa, dar esential pt identificarea antigenelor. Limfocitele # +o$ulatii si sub$o$ de limf ! 4pdv functional L-8 form o pop #eterogena in cadrul careia exista mai multe categ de cel) o dupa dobandirea imunocompetentei in timus limf 8 a3ung in circ sub forma de cel virgine'care nu au venit in contact cu antigenul(, a3 in circ unde la contactul cu acesta pot indeplini fct reglatoare $efectoare. o aceste , categ de pop desi st identice dpdv morfologic se deosebesc functional si antigenic. a. Limf 8 reglatoare Limf 8 #elper'a3utatoare( repre" aprox ,$5 din totalul limf 8 . 1rin intermediul interleu-inelor pe care le secreta reali" urmat fct) timulea"a diferentierea limf ; spre plasmocit timulea"a fct citotoxica citolitica a limf 8 citotoxice timulea"a fct citotoxica a cel N+ timulea"a activit macrofagelor 1e ba"a acestor fct L8# e princ cel imunostimulatoare respect cel c#eie ce reali" controlul mecanismelor de rasp imun. 1rin septul de interleuc-ine pe care le secreta in vitro L8# poate fi impartit in , seturi distincte de cel) - L! h. secreta interleuc-ine 5, ? si @ si stimulea"a sinte"a de anticorpi de tip Ig/ si Ig E. - L!h) secreta interleuc-ina , si interferonul gama, molec cu rol in favori"area react inflamatorii asociate cu stari de #iperensibilitate'alergie intar"iata(. O parte din L8# care au venit in contact cu antigenul, constituie substratul material al memoriei imunologice prin transf lor intr-un set aparte de cel & limf 8 de memorie, cel cu viata lunga capabile sa produca un rasp imun rapid si amplificat.

30

Limf 8 amplificatoate'L8a( st cel evidentiate doar in primele , sapt de viata. e activea"a imediat dupa nastere. /u ca rol stimularea diferentierii si multiplicarii limf ; care exprima la suprafata receptori de membrana pt antigenele simple care vin in contact cu animalul in primele sapt de viata. Limf de supresor'L8s( reduce intensitatea rasp imun'rol imunosupresor( prin in#ibarea L8#. /re rol in inducerea starii de toleranta fata de antigene exogene ca si fata de unele molec self. 4eficienta functionala a L8s poate genera boli autoimune. e presupune ca exista un circ al acestor cel generat de o serie de cel & cel inductoare ale su$resiei care act secvential asupra precursorilor celulari de acest tip. O serie de factori favori"ea"a proliferarea si activarea funct a L8s, cei mai importanti fiind do"ele mici de antigen sau persistenta prelungita a antigenului. Limf 8 contrasupresori'L8cs( st cel care act sinergic cu L8# prin contracararea L8s. /ctivarea acestor cel se face secvential pornind de la o pop de cel 8 inductoare ale contrasupresiei si se pare ca cel putin teoretic L8cs pot suprima activit L8s prin act directa sau prin act indirecta la niv L8# b. Limf 8 efectoare Limf 8 citotoxic'L8c( sau citolitic st cel capabile sa exercite un efect letal asupra cel care pre" modif antigenice la supraf. Mai poate induce efect letal si asupra cel propriului org, daca acestea au fost modif in urma unei infectii microbiene sau in urma unui proces tumoral. /ctivit L8c presupune un contact direct cu cel tinta cu$fara a3utorul anticorpilor specifici sau a prot sist complement. 4erularea mecanismului citolitic poate fi structurat in ? fa"e) - !ecunoasterea cel tinta si atasarea la aceasta prin intermediul receptorilor de membrana - /ctivarea mecanismelor litice - Lansarea loviturii letale care consta din inocularea in cel tinta a unor en"ime din grupul perforinelor si a unor en"ime li"o"omale - 4esprinderea de cel tinta ucisa. In principal L8c controlea"a si stopea"a infectiile virale si proc tumorale. L8c are un rol esential in respingerea org intrucat st princ cel din org care omoara cel tinta alogene cu antigene %L2 diferite. 1t a-si exercita activit L8c are nevoie de interventia reglatoare a L8# si L8s Limf de #ipersensibilitate intar"iata'L8d( participa in declansarea reactiilor alergice de cele intar"iate. L8d daca e sensibili"at la un anumit antigen poate produce reactii alergice'react de rasp imun exagerat( fata de antigenul respectiv. /cest tip de reactie are si o manifestare locala dat antrenarii in proc respectiv si a unor altor tipuri de cel ce secreta dif categ de molec, unele dintre acestea cu efect nociv. 4eclansarea acestui tip de reactie se face cu aportul L8# dupa ce L8d a recunoscut pre"enta antigenului sensibili"at pe supraf cel Langer#ans din piele. Existenta L8d face posibila transferarea starii de alergie de la un individ la altul in urma transfu"ilor de sange. Mar5erii limf # Mar-erul cel > struct moleculara pre" la un grup de cel care permite diferentierea acestora de alte cel. Mar-erii cel pot fi pre"enti pe toata durata de viata a cel sau pot fi exprimati numai in anumite stadii de de"voltare. 4pdv morfologic si functional se pot diferentia 5 categ de mar-eri) - Morfologici - Functionali - -ntigenici st glicoprot de la niv membranei limf 8 den antigene de membrana.

30

/cestia repre" elem de identificare a unor seturi de limf8. 1ana in pre" s-au identificat peste 6@7 de mar-eri antigenici. Nomenclatura lor oficiala e cea de mar-er %4 'diferentiere in ciorc#ine(. Limf 8 recunosc antigenul numai daca acesta e pre"entat pe supraf unei cel in stransa asociatie cu mar-erii antigenici astfel, mar-erii %4B recunosc antigenul numai in asociatie cu molec %M2 din cls I, mar-erii %4? recunosc antigenul numai in asociatie cu molec %M2 de cls II. 6. %4B repre" un #eterodimer'o molec formata din ? lanturi alfa si beta( ,. %4? > polipeptid momomer form din ?55 // din care 5G7 formea"a domeniul extracelular al receptorului. El e pre" la supraf aprox A@C din limfocite adica la L8#, L8c si L8d. ece0torii de mem,rana > setul de molec pre"ente pe membrana cel cu ro, in transmiterea unor semnale intercelulare si de recunoastere cel ce stau la ba"a mecanismelor de activare si in#ibare a functiei celula. In unele sit receprotii de membrana pot fi considerati ca si mar-eri pt cel respect. Ex) la limf 8 receptorul E 'receptorul pt eritrocitele de boala( poate fi considerat ca si un mar-er antigenic 've"i testul de ro"etare(. ece0torul 0t ecota6ie. O serie de receptori au rolul de a orienta precursorii limfocitari sau limf mature spre org limfoide primare si respectiv spre ariile 8 sau ; dependente din org limfoide sec. /ceasta orientare selectiva a pop de limfocite spre ariile lor specifice se ba"ea"a pe recunoasterea unor molec specifice existente pe membrana cel endoteliale care captusesc vasele org limfoide. ece0torii 0t antigeni > de natura iminoglobulinica atasati citofil la membrana L8 fara o implantare in dublul strat lipidic al acestei membrane. E alc din , lanturi polipeptidice cu peste ,77 // in lant si fiecare lant poate fi impartit in ? domenii) - /ariabil - "onstant - !ransmembranar - Intracito$lasmatic 4eoarece se aseamana cu lantul usor al molec de imunoglobulina molec receptor pt antigen pre"enta pe limf 8 poate fi inclusa in fam imunoglobuline. 4omeniul variabil pre" o struct care asigura specificitatea de legare a antigenului. Mecanismele de legare st similare cu cele descrise la anticorpi. ece0torul 0t fragmentul cristali/a,il (rece0torul 0t Fc). .ragmentul cristali"abilun seg ct pre"ent in struct molec de imunoglobulina. /cesti receptori se pot lega de port terminala a molec de imunoglobulina '%25 si %2?( si ca functionalitate acest receptor sta la ba"a mecanismelor de cooperace cel fiind o componenta obligatorie la o categ aparte de cel den cel pre"entatoare de antigen 'cel /1%(. ece0torii 0t cito5ine > struct care fac posibila legarea a diferiti mediatori 'molec( solubili, participanti la mecanismele de cooperare celulara. /cesti receptori pot fi diferentiati in mai multe cls in fct de nat molec atasate. In acest fel diferentiem receptori pt interleu-ine, interferoni, factorii de stimulare a cresterii celulare si receptori pt unii #ormoni. !ecep pt cito-ine pre" asemanari structurale corespun"atoare unui domeniu comun. 8otusi o serie de particularitati de structura permit incadrarea acestor receptori in , fam distincte) 6. !eceptorii #ematopoetici. t in ma3oritate recep pt interleu-ine. ,. !eceptori imunoglobulinici. t receptorii pt) interleu-ina 6 , A, factorii de stimulare a cresterii coloniei de cel. 4omeniul extracel a acestor receptori au structura coresp molec de imunoglobulina. ece0tori 0t lectine >specifici pt proteine din acest grup utili"ati in testul de transf limfiblastica. Limfocitele - > @-6@C din totalul limf. t cel responsabile de reactile imunitare mediate imunitar. 1rovin din cel stem ca cel deferentiate si educate in maduva osoasa la mamifere si ;ursa lui fabricius la pasari. 4iferentierea lmf ; in cursul de"v de la progenitori celulari la fa"a finala de plasmocit e corelata de factori independenti de stimulul antigenic. L; repre" o pop #eterogena alc din diferite subpop selectate in decursul evolutiei. 1rima selectie

30

are loc la niv maduvei osoase si un nr ft redus de cel 'la oaie doar @C( parasesc maduva osoasa si a3 in circ. La niv circ se pre" ca cel virgine si sufera o a ,-a selectie in urma careia re"ista mai putin de @7C din cel. %el care au re"istat acestor selectii a3 in ariile ; dependente din org limfoide sec unde traiesc intre A-B sapt. 4aca nu intalnesc antigenul corespun"ator mor de oftica si st inlocuite cu cel virgine. 4aca intalnesc antigenul pt care au receptori specifici limb ; sufera o a 5-a selectie in care au loc modif morfologice si functionale si se transforma in plasmocite sau limf ; de memorie. CEL$LELE SIS#EM$L$I F"!OCI#" Origine si e.olutie: ist fagocitar cel sunt raspandite aproape in intreg organismul si au proprietate comuna de a ingloba structura non-self si de a le distruge prin procese en"imatice de digestie intracelulara. 4in grupul celulelor cu functii fagocitare fac parte , tipuri celulare distincte) a( %el . mononuclear 'monocite, macrofage( b( %el . polimorfonucleare 'granulocite( .agocitele mononucleare isi au originea in cel stem. e de"volta pe linia de evolutie mieloida trecand prin stadiile intermediare de monoblast, promoncit, monocit'celule pre"ente in sange(, macrofag 'celule pre"ente in diverse tesuturi(.. .agocitele polimorfonucleare considerate si fagocite profesioniste isi au originea tot in cel stem. Linia de evolutie este cea granulocitara trecand prin stadiile de meloblast, promielocit, mielocit, metamielocit, granulocit polimorfonuclear. 1e ba"a caracterelor morfologice functionale si tinctoriale, granulocitele pot fi impartite in 5 populatii) neutrofile, eo"inofile, ba"ofile. MONOCI#E- macrofagul %lasificare) 4upa evolutia de la nivelul maduvei osoase, prin stadiile de monoblaste si monocit, fagocitele mononucleare a3ung in circulatia sanguina sub forma de monocite. In acest stadium raman aprox ,? #. 4irectia cautata de monocite este un posibil focar inflamator. In lipsa acestuia, monocitul migrea"a intamplator intr-un tes unde se transforma in macrofag 'macrofagele nu repre"inta o subpopulatie de monocite ci ultimul stadiu evolutiv al acestora(. Macrofagele poarta denumiri diferite in functie de tes unde a avut loc maturarea cel) in splina si ganglioni limfatici- macrofagele libere si fixe* in ficat- cel +upffer* in tes osos- osteoclaste* la nivelul seroaselor- macrofage peritoneale, pleurale* in plamani- macrof alveolare* tes con3#istiocite* .N.- cel microgliale, in tes con3-lebot moncite. Morfologie si ultrastructura) Leucocitele de dimensiuni mari pana in 6B diamettru, cu nucleu in forma de potcoava , citoplasma mai putin abundenta ce pre"inta granulatii. Macrofagele pre"inta diferentieri morfologice ma3ore corelate cu natura tesutului in care s-au cantonat si s-au diferentiat. O serie de caractere pot fi considerate comune la pop de macrofage) o dimensiune intre @7-,,7 ori mai mare, o are nucleul rotund oval sau potcoava dispus central sau periferic in functie de gradul de activare al celulei. o citoplasma abudenta cu granulatii mari care contin en"ime distructive, peroxida"e si #idrola"ele acide. o En"imele din granulatii repre"inta principala arma de distrugere a non-selfului fagocitat. o Marginile sunt dantelate cu prelungiri care tind sa a3unga catre particulele

30

fagocitabile. /ceste prelungiri au si o mare capacitate de aderenta la structurile vii dar si structurile sintetice. .unctii Functia fagocitara- antixenica Mecanismul de initiere a fagocito"ei se poate diferentia pe ba"a interventiei moleculare de imunoglobulina cu sau fara asocierea sist complement. Mecanism) Fagocitoza imunaopsomica - complexul /g-/c se fixea"a la niv macrofagului prin intermediul receptorului .c existand la suprafata acestuia. - cand se asocia"a si complementul la complexul /g-/c legarea la macrofage se face prin intermediul receptorului pentru complement %! sau %. Fagocitoza neimuna Legarea /g la supraf macrofagului, se face prin proc nespecific, dar selectiv datorat pe diferentele de sarcina existent intre cele , structuri. Macrofagele 'celule I care indeplineste cele mai numeroase functii( asigura alaturi de granulocite prima linie de aparare la inva"ia microbilor.In fagocitat este legat secventa de desfasurare a mencanismului fagocitar se poate divi"a in mai multe etape) c#emotaxia & deplasarea catre particular fagocitabila aderarea particularitatilor la supraf macrofagelor 'a prelungirii( emiterea de pseudopode care incon3oara 54 particular - formarea fago"omilor si atasarea la acestia a li"o"omilor ce reali"ea"a structura& fagoli"o"om - li"a intracelulara a particulei fagocitare Macrofagele in activitatea lor fagocitara sunt caracteri"ate printr-un ec#ipament en"imtic mai sarac comparative cu al granulocitelor si in consecinta degradea"a partial /g pastrand intacti epitopii. 4upa aceasta digestie partiala epitopii sunt exprimati la supraf macrofagului si sunt pre"entati limf 8 si ; intr-o forma mult mai imunogena. 1ractice epitopii dupa distugerea /g sunt proiectati la suprafata macrofagului si in acest fel sunt pre"entati Limf 8 si ; pentru ca si aceasta cel sa recunoasca pre"enta structurii non-self sis a declanse"e un mec#anism de raspuns imun propriu . In consecinta /g prelucrate prin fagocito"a de macrofage sunt mult mai imunogene. La animalele imuni"ate macrofagele primesc un mesa3 activator eliberat de L8#factor de activare a macrofagului M/.. /ceasta molecula duce la exacerbarea functiei la macrofage, care isi modifica forma, devin ft active si au fost denumite macrofage furioase. /celasi lucru il pot reali"a unele endotoxine bacteriene, subst ad3uvante /!N viral. 4aca la suprafata macrofagului se leaga la nivelul receptorului pt .c molecula de Ig, macrofagele pot fixa mult mai rapid si mai energic non-selful microbian. 1roc de legarearmare, iar macrofagele care poseda ac Ig la suprafata > macrofage armate. Functia secretorie /tat monocitele cat si macrofagele pot sinteti"a si elibera in mediul incon3urator compusi c#imici cu functii multiple in derularea raspunsului imun. /cesti compusi pot fi re"ultatul unei sinte"e active sau pot fi compusi preformati -pre"enti in citoplasma si eliberati in urma primirii unor stimuli externi. Ex de subst sinteti"ate de macrofage) - cito-ine elab de macrofage) interleu-ina 6,A* facotorul de necro"a al tumorilor* interferonul alfa, eritropoietina. - %omponente ale sist complement) %5/, %5;, facotrul ;, componenta % . .actori de coagulare En"ime cu efect microbicid 'li"o"im, lipa"e, fosfata"e( Lipide bio-active) prostaglandinele, leucotriene 1roteine de ade"iune celulara) fibromectina Functii citostaticecitoto6ice Macrofagele pot reali" activitatea citostatica, se manifesta prin blocarea multiplicarii cel

30

tinta 'este primul efect(. In continuare se manifesta activitatea citotoxica, reali"ata prin , mecanisme) citoto*icitatea s$ecifica0 influentata foarte mult de limfocite 8# si reali"ea"a prin intermediul anticorpi specifici legati la o cel tinta. "itoto*icitatea nes$ecifica influentata de fatori stimulatori neimunoglobulinici- recunoscuti de catre macrofag si incadrati in gr structurilor N- 'ex.moleculele specifce care apar pe o serie de cel imbatranite sau cel modificate tumoral(. Functia reglatoare Macrofagul dupa fagocito"a pastrea"a intacti epitopii antigenici pe care ii pre"inta limfocitul . In inter macrofagului se pot crea stocuri de epitopi, care la un anumit grad de concentratie permit declansarea reactiei imune. In acest fel se elimina posibil aparitia fenomenului de toleranta, de zona 1oasa sau de zona inalta -datorate unei cantitati mici de stimuli antigenici sau unei cantitati mai de stimuli antigenici care bloc#ea"a informational celula. Nivelul optim si constant al reactiei r.i il mentine macrofagul prin eliberarea treptata a epitopilor antigenici. !ranulocite %el cu originea in cel stem, clasif in 5 categ) Eozinofile care au o evolutie directa din seria granulocitara*

Netrofilele si bazofilele care descind dintr-o linie granulocitara separata, provenita din seria mieloida 'seria macrofagelor( * M#r"#l#&ie si ultrastru$t - Eozinofile - cel de dimens medii, nucleu bilobat, citoplasma avand granulatie de cul porto, bogate in en"ime, capabile sa distruga struct microbiene. 4intre receprorii cel receptorul pt .c e cel mai imp - 2azofilele - cel de talie mai mare, nucleu bilobat, cromatina periferica densa si o citoplasma bogata in granulatii mari de cul violet inc#is care masc#ea"a nucleul. !eceptorul pt .c si cel pt complement, pt componenta %5b, pre" un receptor special la care se poate atasa molec de Ig E. - Neutrofilele , nucleu segmentat cu ,-A lobuli uniti intre ei prin filamente de cromatina, citoplasma ft bogata in granulatii ce pot fi clasif in 5 tipuri) 6. Granulatii primare 'a"urofile( contin mielopeloxida"a, li"o"in si prot cationice ,. Granulatii sec 'specifice( contin lactoferitina si li"o"in 5. Granulatii tertiare ft bogate in #idrola"e acide Fun$tiile &ranul#$itel#r t considerate princ fagocite ale org - Eozinofilul > intre 5-G C din totalul granulocitelor, are o distributie predominant in tesuturi, nu in sange, sub controlul limf 8# care eliberea"a cito-ine se produc eproliferarea si maturarea eo"inofilelor prin stimularea depo"itelor de precursori eo"inofilici existente la niv maduvei osoase. %apacit fagocitara a eo"inofilului se manifesta asupra bact si cipercilor microscopice care au legat molec de Ig specifice. Legarea la eo"inofil a acestor cupluri antigen-anticorp se reali" prin intermediul receptorului pt .c. %a o partic functionala eo"inofilele se remarca prin faptul ca atata para"itii mari imposibil de fagocitat printr-un mecanism de distructie celulara num exocito"a in acest ca" granulatiile din citoplasma eo"inofilului migrea"a catre membr cel a acestuia si descarca cont toxic in invelisul para"itului. /cest mecanism ar putea explica si cresterea numerica a eo"inofilelor 'eo"inofilie( in ca"ul infestatiilor cu #elminti. /ct are si manifestari nocive asupra org ga"da in sensul declansarii unor stari de #ipersensibilitate datorate unei proteine specifice den prot ba"ica ma3ora o prot capabila sa lege si sa inactive"e #eparina, consecinta ele"area epiteliului gastrointest in alergiile intest sau a epiteliului bronsic in astmul bronsic alergic. - 2azofilele distribuite predominant in tesuturi cu exceptie t con3, pre" receptori pt Ig E si legarea acesteia la ba"ofil e urmata de un proces den degranulare in cursul caruia st eliminati enumerosi mediatori molec activi cu efecte toxice asupra org. .unctiile fagocit ale
30

ba"ofilului st ft reduse dar existente si se considera ca aceste cel st implicate mai mult in apararea nespecifica a org respect in procesele inflamatorii. - Neutrofilul . t cele mai numeroase granulocite, st distribuite in prop dif in sange si tesuturi. In sange raman 67-6@ #, de unde migrea"a in tesuturi mentinandu-se active timp de 5-? "ile. 4upa acest interval st inlocuite cu cel tinere. 1opulatia de neutrofile din tesuturi poate fi impartita in , categ) 6. O pop marginala aderenta la endoteliile vasc. ,. O pop diseminata in toata struct tesutului respect. t considerate cele mai imp fagocite ale org, au o mare capacit de a receptiona stimulii c#emotactici eliberati de struct microbiene, au o mare capacit de locomotie. !e"ervele mari de glicogen ale neutrifilului permit o buna functionare c#iar si in cond de anarobio"a. Fa&#$it#za( etape si !e$anis!e Etape) 6. %#emotaxia. > fen prin care neutrofilul recunoaste si raspunde la un stimul c#imic adecvat printr-o deplasare orientata. ubst care det acest proces poarta den de factori chemotactici 'citotaxine(. In ma3 ca"urilor ei st produsi de nat bacteriana, structuri din invelisul unor ciuperci micro, lipide oxidate, cito-ine elaborate de limf 8 si ; activate antigenic si complexele amtigen-anticorp. 1e lg stabilirea directiei care se deplasea"a c#emotaxia mai declansea"a si o serie de evenimente cel precum marirea aderentei fagocitului la alte struct, scaderea sarcinilor enectroneg de la supraf cel si intensificarea metabolismului oxidativ. In afara de subst c#emotactice, microbii pot sinteti"a subst cu efect c#emotactic neg care impiedica atractia$deplasarea fagocitelor. Ex ) poliglucidele din capsula unor spp bacteriene. ,. /derarea > contactul fi"ic dintre partic non-self si membr fagocitului. In fct de elementele participante la acest contact pot fi diferentiate 5 mecanisme de aderare) a. /derarea mediata de molec de suprafata 'receptorii de membrana(. b. /derarea mediata de sarcinile electrice existente pe membr fagocitului si pe invelisul partic fagocitate, de sens contrar. c. /derarea mediata de opsonimele din lic#idele bio ale org 'opsoni"are(. .ara a fi primordiale, opsoni"area repre" unul din cele mai imp mecanisme de aderare, st considerate opsonime anticorpii din cls IgG, IgM,Ig/, precum si o serie de peptide derivate din fixarea sistemului complement 've"i calea clasica de act a complementului(. Molec de Ig se leaga prin reg .ab de supraf bacteriei si prin receptorul .c de cel fagocitara. .ragm %5b al complementului re"ultat in urma fixarii acesteia la molec de Ig e un peptid cu o puternica act opsoni"anta, fragm respect asigura macrofagelor ca cel fagocitare o mare aderenta la microorg care au atasat anticorpi si au fixat complement. 5. Ingestia$endocito"a. %ontactul bact cu fagocitul det activarea struct submembranare ce au rol in biomecanica cel fagocitare. 1ractic aceasta legare det formarea unor pseudopode care se deplasea"a treptat in 3urul particulei fagocitabile incon3urand-o pana cand extremitatile pseudopodelor fu"ionea"a. In acest fel particula e inglobata intr-o ve"icula fagocitara num fagozom% fen de inglobare necesita interactiuni secventiale intre ligan"ii opsonici distributi omogen pe supraf bacteriei si pe de alta parte de receptorii existenti pe fagocit. Ingestia e un proces activ 'endocito"a( dependent de metabolismul fagocitului, ea necesita o cant mare de energ furni"ata prin reactii de glicoli"a anaeroba. In continuare ve"icula fagocitara se deplasea"a in interiorul cel fagicitare prin intermediul unor microtubuli si fu"ionea"a cu li"o"omii devenind fagoli"o"omi. 4aca partic fagicitata e o bacterie dupa etapa de ingestie exista urmat posibilit de evolutie ale procesului) a( 4igestia intracelulara a bacteriei b( 1ersistenta bact in interiorul fagocitului c( Multiplicarea bact in interiorul fagocitului d( Li"a fagocitului

30

e( Li"a reciproca. ?. 4igestia intracelulara. .unctia antimicrobiana afagocitelor se poate reali"a pe cai metabolice distincte. istemul antimicrobian predominant varia"a in rap cu spp org ga"da, cu natura microbului fagocitat si cu disponibilitatile in molec de oxigen pe care le are cel fagocitara. 1ornind de la aceste elem au fost descrise , sisteme de activit antimicrobiana legate in principal de dependenta$independenta lor fata de oxigen. /ceste mecanisme cu unele deosebiri st caracteristice tuturo cel fagocitare. Siste!e anti!i$r#)iene %epen%ente %e #*i&en Exista , tipuri ma3ore) In fct de asocierea lor cu en"ima num mielo$ero*idaza 'M1O( 6. ist anitimicrobian dependent de M1O . M1O >en"ima eliberata de granulatiile fagocitului in vacuolele fagocitare si care in asociere cu 2,O, si cu un #alogen '%l, I, ;r( la un p2 acid sa forme"e in fagoli"o"omi cel mai eficient sist microbicid. M1O H 2,O, H %l ;OM;/ ,. ist antimicrobiene independente de M1O . org a caror fagocite nu sinteti"ea"a M1O nu pre" predispo"itie la infectii. /cest fapt demonstrea"a existenta unor sist alternative de protectie, ele st reali"ate de agenti oxidanti ft activi 'peroxidul de oxigen, anionul superoxid, radicalul #idroxid sau oxigen singlet(. 8oti acesti compusi au actiunea specifica unui radical de oxigen ce se manifesta prin oxidarea lipidelor structurale ale bacteriei, prin degradarea proteinelor, dar si prin le"area /4N-ului microbian. /ct directa a rad de O, e insa mai lenta decat act bactericida a sist cu M1O. /stfel o bact de tipul lui stafilo aureus e distrusa in 57 min cu sist M1O si in 5-? # cu sist ba"at pe rad liberi de O,. Siste!e anti!i$r#)iene in%epen%ente %e #*i&en /ceste sist implica participarea unor en"ime existente in granulatiile fagocitului. Ex) li"o"imul- proteina ba"ica din granulatiile sec ale neutrofilului care degradea"a puternic invelisul bacterian favori"and li"a bacteriei* lactoferitina- en"ima pre" tot in granulatiile sec care pprin act ei lipseste bact de .e necesar procesului de multiplicare bacterian* prot cationice, #istonele nucleare, toate fiind subst care au rol in permeabili"area si distrugerea peretelui bact. /nali"a comparativa a eficientei sist antimicrobiene sublinia"a superioritatea sist cu M1O. In lipsa acestuia se considera ca ma3 microbilor st sensibili si pot fi distrusi de celelalte sist. Uneori dig intracelulara e blocata de sist de aparare a microbului si practic bacteria poate sa persiste in interiorul fagocitului si c#iar sa se multiplice in interorul acesteia. In acest fel ea e scutita de act toxica a antibioticelor, de act opsoni"anta a anticorpilor si poate constitui sursa unor infectii endogene. E*#$it#za- mecanismul compensatoriu reali"at cand talia particulei fagocitabile impiedica acest lucru. 1ractic in timpul exocito"ei cel fagocitara se atasea"a la invelisul structurii microbiene, fu"ionea"a cu acesta si determina patrunderea in interiorul microbului a tuturor compusilor toxici existent in granulatii. /cest mecanism are efecte benefice ca face posibila distrugerea unor non-selfuri de talie mare 'para"iti, ciuperci microscopice(, dar are si efecte daunatoare prin faptul ca o parte din acesti compusi toxici pot fi deversati in tesuturile adiacente 'invecinate(. "lte celule cu funcii imune ". Celulele N7 .. Origine - cel cu orig in pop limfocitara cu o linie de evolutie dinstincta den linia pop de limfocite mari granulate* - G@C din cel acestei linii devin cel N+* - O caract a acestor cel e pre"enta in citoplasma a unor granulatii mari a"urofile* - Ele st considerate cea de-a 5-a cls de diferentiere a limf. - /u pondere mai mare in tesuturile si org limfoide, in special in centrii

30

germinativi* ). Morfologie - Nu pot fi diferentiate de limf* - /u mar-eri antigenici comuni cu limf 8 si cu unele monocite* - 1re" receptori pt .c si pt eritrocitele de oaie* ,. Functii t cel citotoxice* - /taca un spectru larg de struct tinta, in special cel infectate viral si cel tumorale* t implicate deasemenea in fen de re3ectie a grefelor si in eliminarea cel sangvine imbatranite* - Legarea la cel tinta se face spontan fara interventia anticorpilor sau sist complement, iar distrugerea cel tinta se face printr-un mecanism litic asemanator cu cel existent la limf 8 citotoxice* -a dem ca interleu-ina , si o serie de interferoni activea"a functional potentand functiile citotoxice la cel N+* -. Celulele 7 6. Origine. a. Origine evolutiva, direct din cel N+* b. 1rovin dintr-o linie celulara mieloida fiind considerate practic un monocit numai cu functii citotoxice* - .t greu de diferentiat de restul limf, comparativ cu cel N+ exprima la supraf un nr ft mare de receptori pt .c* ,. Functii - citotoxice cu diferenta ca cel tinta atacata are fixate la supraf numeroase molec de imunoglobulina, fen fiind denumit citoto*icitate mediata celular de$endenta de anticor$i. - legarea la cel tinta a Ig se face prin intermediul fragmentului .ab, iar cel + se leaga la cuplul tinta Ig prin intermediul receptorului pt .c* practic se considera ca cel + pot ataca orice tinta la care s-au atasat anticorpi specifici* - 1t declansarea mecanismelor litice e necesar ca la o cel tinta sa se fixe"e aprox 677 molec de IgG 'excesul de anticorpi in#iba functia citotoxica a cel +( * - interventia in rasp imun a cel + are loc de regula in fa"a timpurie de sinte"a a anticorpilor specifici respectiv in fa"a comutarii sinte"ei de la IgM la IgG* - odata cu cresterea titlului de anticorpi specifici activit cel + e preluata ca mecanism de aparare de catre limf 8 citotoxice si de catre prot sist complement* C. Celulele dendritice .. Origine - cel accesorii ale rasp imun cu origine in seria celulara mieloida* - au o evolutie independenta de cea a monocitelor macrofage* - cel pre"ente in nr I in org limfoide, in ariile 8 dependente* ). Morfologie - forma nereg cu multiple proeminente care dau cel aspect partic 'cel interdigitate(* - nucleu oval$nereg* - citoplasma abundenta bogata in mitocondrii si in !EN* - nu exprima receptori pt .c sau pt complement* - pre" un nr mare de antigene ale complexului ma3or de #istocompatibilit din cls I si cls II care st utili"ate ca molec accesorii prin care epitopul microbian e pre"entat limf 8*
30

,. Functii - cel pre"entatoare de antigen* - nu are functii fagocitare* - spre deosebire de macrofage are o capacit de sinte"a ft redusa a interleu-inelor* &. Mastocitele .. Origine - %el confundate de multe ori cu ba"ofilele din cau"a multiplelor asemanari si functionale* - /u org incerta existent la niv maduvei osoase un precursor care patrunde in circ, se cantonea"a in dif tesuturi si sufera un proces de diferentiere in urma caruia puten clasif mastocitele in ) a. Mastocite ale tesutului con3. %ontin granulatii bogate in #eparina si #istamina ceea ce sugerea"a implicarea lor in reactii de #ipersensibilitate'alergii(* b. Mastocite ale mucoaselor. %ont cant I de leucotriene cu rol in declansarea unor procese inflamatorii. ). Morfologie - %el ovale , nulcleu sferic, citoplasma abundenta ce contine numeroase granulatii care masc#ea"a celula. %and celula e activata granulatiile st distruse in siruri paralele 'in struct den grila1(* - La supraf contin receptori pt molec de IgE, IgG si pt complement* ,. Functii t cel care tapetea"a mucoasele respiratorii si digestive, mai ales la niv endoteliilor postcapilare in "onele in care se produce permeabili"area vasculara* - Interventia mastocitelor se materiali"ea"a in eliberarea unor mediatori c#imici care stimulea"a afluxul granulocitelor si al monocitelor spre un focar inflamator '#istamina, #eparina, serotonina(* t cel cu mare mobilitate, capabile de o deplasare diri3ata, $ot a&ea functii fagocitare la ni& focarului inflamator3 Coo0erari celulare in ras0unsul imun - O struct non-self patrunsa in org va declansa o suita de reactii prin care se incearca neutrali"area$eliminarea lui* c#ematic pt declansarea cascadei de reactii se pot diferentia urmat mom) a. !ecunoasterea antigenului, captarea si prelucrare lui pt a fi pre"entat pt o maniera cat mai accesibila altor cel imunitare* b. !eceptionarea informatiilor despre natura bioc#im a antigenului si activarea react intracitoplasmatice finali"ate prin proliferarea unor clone de celule si materiali"ata prin sinte"a de molec cu functii imune 'de cito-ine si Ig(* c. Neutrali"area antigenului si activarea mecanismelor de control care vor aduce sistemului imunitar in stadiul initial de JacalmieK, dar un nr sporit de molec anticorp si de cel de memorie gata oricand ca la un nou contact cu acelasi antigen sa de"volte mult, mai rapid si mai intens react de aparare* - %aptarea, prelucrarea si pre"entarea antigenelor e atributul functional a mai multor categ de cel den cel $rezentatoare de antigen '/1%( - /ceste cel fie ca fagocitea"a antigenul si il scindea"a in molec ft imunogene pe care le pre"inta limf in asociere cu molec complexului ma3or de #istocompatibilit, fie ca il retin ca atare la niv membranei celulare facilitand contactul antigenului cu limf capabile sa-l recunoasca. - 4in prima categ fac parte macrofagele*
30

- 4in a ,-a categ fac parte limf ; si cel dendritice* - %el centrala a cooperarilor celulare e limf 8# care fie prin contact direct $indirect prin intermediul cito-inelor coordonea"a evolutia celorlalte cel activate pana la stadiul final de cel efectoare sau de cel de memorie 've"i functiile L8#(* - %el pre"entatoare de antigen pt o mai eficienta prelucrare a antigenului pot coopera intre ele* un ex semnificativ in acest sens e modalitatea de cooperare celulara existenta la niv splinei* - In "ona marginala a splinei patrund prin artera splenica atat cel sangvine cat si dif antigene* macrofagele pre" in nr mare fagocitea"a si exprima la supraf epitopii in forma cea mai imunogena limf ; sau cel dendritice* practic aceste , cel st stimulate si migrea"a spre foliculii limfatici unde vin in contact strans cu numeroasa pop de L8* in aceste arii 8 dependente L8 pot primii informatii atat de la cel dendritice 'plasate pe fata interioara a peretelui arteriolar(, cat si de la L; sau c#iar direct de la macrofage plasate pe fata exterioara* in aceasta sc#ema st posibile simultan urmat cooperari cel) %ooperari intre cel pre"entatoare de antigen) dintre macrofag- L;$cel dendritica sau cel dendritica -L; %ooperari cu L8) coop directa macrofag- L8#, L;'ca cel /1%( > L8#, cel dendriticaL8# %ooperarea de activare functionala) L8#- L; 'ca cel producatoare de anticorpi(, L8#L8 citotoxic'ca cel citotoxica( - /ceste cooperari pot fi secventiale sau simultane interesand in aceeasi unit de timp , sau mai multe pop celulare. - 1ornind de la aceste coop s-ar putea imagina urmat secventa de derulare a mecanismelor de aparare imuna) L4n microb $atrunde in org si strabate barierele mecanice de $rotectie a1ungand in $rofunzimea tesuturilor con1. -ici e atacat intr-o $rima faza de neutrofile care il fagociteaza si il distrug total dat $otentialului 5 de eliberare a radicalilor de o*igen si mielo$ero*idaza. "oncomitent cu neutrofilele intra in functiune si macrofagele care fagociteaza $artial microbul conser&andu-i e$ito$ii $e care ii $rezinta intr-o forma ft imunogena L!h si L2. In cazul in care microbul are sist de a$arare antifagocitara si reuseste sa $atrunda in interiorul cel si sa se multi$lice% la acest ni& si in aceasta eta$a e atacat si distrus de catre cel N6. La ada$ostul $rimei linii de a$arare considerata nes$ecifica dar selecti&a se $regatesc sa actioneze cel im$licate in liniile de a$arare s$ecifice. L2 e informat si acti&at% trece in stadiul de $lasmocit care &a sintetiza o cls de IG de regula IgM care intiat &a fi in cant redusa fa&orizand linia de a$arare asigurata de catre cel 6 efectoare a citoto*icitatii mediate celular anticor$i de$endenti. +e masuna ce titlul anticor$ilor creste acest mecanism e inhibat si intra in act L! citoto*ice care au a&ut tim$ sa $rolifereze si sa act s$ecific $rintr-o citoto*icitate ft acti&a cu7fara $rezenta anticor$ilor. Eforturile con1ugate a acestor cel restabilesc integritatea funct a org si duc la $astrarea unei memorii imunologice.8 Moleculele distemului imun Imunoglo,uline 'anticorpi( - !epre" aprox ,7C din proteinele serice dar care pre" locali"are si in unele tesuturi, in lic#ide extravasc, in secretii exocrine 'saliva, lacrimi, lapte( precum si sub forma de molec receptori pre" la supraf limf ;. truct a fost anali"ata prin met fi"ico- c#im pornind de la molec patologice produse de plasmocite modif tumoral 'plasmocito"a(. truct anali"ate prot bioc#im si cristalografierea re"ultate ca fiind monomer respect
30

tertapolipeptid format prin asociere a lanturilor grele not cu 2 si , lanturi usoare not cu L Lantul H- ?@7 // si o greut molec intre @7-GA +daltoni Lantul L are ,6A // si o greut molec de ,@ +daltoni. - %ele ? lanturi st legate intre ele prin punti disulfidice, iar lanturile se rasucesc in spirala unul fata de altul dar si separat &I o configuratie tridimensionala stabili"ata prin aprox ,7 legaturi disulfidice covalente si alte cateva "eci de leg necovalente. - In fct de amplitudinea leg vor &I struct asemanatoare cu lit 8 sau M. - Leg bisulfidice'intracatenare si intercatenare(. - In fct de secventa // din struct fiecare lant e alc din , regiuni dif respect o reg variabila not cu < si situata la extremit amino si reg ct plasate la extremit carboxil. - !eg variabile plasate pe lanturile 2 si M alcatuiesc situsul combinativ, situsul in care se cuplea"a antigenul, reg ct % corespunde exxtremit carboxil , acelor ? lanturi polipeptidice si are o struct c#im ct si uniforma. /ceasta reg confera stabilitate structurala molec de Ig. - /proape de mi3locul lantului 2 se gaseste o secventa de aprox 6@ // care formea"a reg balama ce asigura flexibilitatea molec de Ig, respect o geometrie variabila. &omeniile molec de Ig - %ele ? lanturi st rasucite si se plia"a formand "one compacte globulare den domenii, st legate intre ele prin scurte segmente de lant polipeptidic liniar. - Lantul L are , domenii) unul coresp reg variabile den /Lsi altul coresp reg ct den "L - In ca"ul lanturilor 2 au fost identif ? domenii 9 unul coresp reg variabile /H si 5 coresp reg ct den "H.% "H)% "H,. Molec de IgM si IgE au si domeniul %2?. - .iecare domeniu are o forma aproape cilindrica$globulara si cuprinde o secventa de aprox A7 // stabili"and structura prin leg necovalente cu domeniul omolog de pe lantul opus. - In acest fel struct Ig se compactea"a si pre" o stabilit crecuta la contactul cu celelalte molec existente in org - Molec de Ig se pot pre") 6. ecretate cu functie de anticop. ,. Legate de embrana unor cel avand fct de receptori. Met c#im au permis clivarea in mai multe subunit structurale, astfel scindarea coen"imei denum $a$aina se reali" la niv reg balama si duce la form a , fragm identicefragm fabului .ab si un frag cu o struct cristali"ata num frag Fc. Nu toate cls de Ig pre" reg balama &I nu toate pot fi scindate en"imatic. 'aria,ilitatea Ig'int in unele tratate sub den de #eterogenitate( - Ig din plasma orcarui om$animal st ft #eterogene atat dat diversitatii epitopilor care induc sinte"a lor cat si dat variatiei unor // pre" in reg ct a molec. - 5 tipuri de variabilit) 6. Izoti$ica 'i"os & aceeasi(. 4efineste variantele bioc#im ale Ig comune pt toti indivi"ii unei spp, ele fiind re"ultatul unor diferente de struct pre" pe reg ct ale lanturilor 2 si M care se pot comporta ca struct antigenice daca st inoculate la o alta spp de animale.

30

Exista @ tipuri diferite specifice lantului 2 not cu lit alfabelului grec) gamma'igM(, miu'Ig M(, alfa 'Ig/(,delta'Ig4( si epsilon'IgE(. /ceste struct st specifice celor @ cls de Ig respect. 1t lanturile M exista , variante antigenice not cu + si Lamda, acestea st comunela toate cele @ cls de Ig, dar o molec de Ig are fie , lanturi L de tip + , fie , lanturi L de tip Lamda. I"otipul lantului M nu influentea"a fct de legare a antigenului, acelasi antigen putand fi legat la oricare din cele ? cls de Ig, determinantii antigenici de i"otipi ai unor cls de Ig st comuni tuturor indivi"ilor unei spp. ,. -loti$ica . 'alos& altul( Inocularea la un animal a unor Ig provenite de la alt animal dar din aceeasi spp det aparitia unor anticorpi fataa de determinantii antigenici ai molec de Ig provenite de la donatori. 4escoperirea alotipiei a pornit de la identificarea in serul unor pacienti cu artrita cronica reumatoida a unor Ig de tip special den factor reumatoid. /cestea st Ig din cls IgM sinteti"ate impotriva Ig din cls IgG 'st autoanticorpi(. <ariantele alotipice st re"ultatul variatiei secventei de // din regiunile ct ale lanturilor 2 si M* semnificatia variatilor alotipice ale Ig e analoaga celei existente pt antigenele de grup sangvin. 5. Idioti$ica 'idios&individ( E re"ultatul unei selectii de populatii omogene de Ig produse de o clona celulara care recunoaste un singur determinant antigenic. 4eterminantii idiotipici st locali"ati in reg #ipervariabile ale lantului 2 si L si aceste variatii repre" particularitati de structura pre"ente pe situsul combinativ 'paratop(. Idiotipul e caracteri"at de o secventa unica de // ce poate fi asociata cu situsul combinativ. Clasele de I! Ig! - %onstituita din , lanturi 2'tip gamma( si , L'+ sau Lamda( - Greut molec 6@7-6B7 +4altoni - %onc serica a IgG cuprinsa intre G7-B7C din totalul Ig - 1re" si in limfa si in lic#idele interstitiale - La unele spp de anim s-au indentificat si subcls de IgG)6 si ,, diferite intre ele sub raport antigenic sau dpdv al leg bisulfidice. - /ctivea"a prot sist complement e leaga la receptorii .c existenti pe celula - IgG poate opsoni"a, aglutina sau precipita antigenul sub act caruia s-a format. In acest fel produce complexele antigen-anticorp ce st indepartate din org prin fagocito"a, citotoxicitate mediata celular anticorp dependenta sau citoli"a mediata de complement. - 8impul de in3umatatire ,5 "ile - La om traversea"a bariera placentara transferandu-se din sangele matern in circ fetala. IgM - Forma serica e un pentamer constituit din 67 lanturi grele de tip miu si 67 usoare de tip + sau Lamda. t @ monomeri cu struct similara molec de IgG, dar cu ? domenii %2 in loc de 5, desi are 67 .ab din interactiuni stereoc#im, IgG poate lega numai @ molec de antigen, exceptie #aptenele care se pot lega la toate cele 67 situsuri combinative. IgM nu are reg balama si molec are o flexibilit redusa. La constituirea molec de IgM participa si un lant
30

peptidic den lantul =* greut molec e de aprox B77-F77 +daltoni si repre" 5C din totalul Ig serice. IgM se gaseste predominant intravascular ' aprox B7C din totalul molec(, molec poate traversa usor barierele vasc alternante fiind frecvent intalnita in focarele inflamatorii* avand cel mai I nr de % e cea mai eficienta dintre Ig. /ctivea"a complementul, timpul de in3umatatire @ "ile, nu se transmite transplancentar, dar apare in conc reduse in colostru. - Forma citofila:monomerica; struct monomerica cu , lanturi grele si , usoare si e pre" pe membrana limf ; cu fct de receptor. I!" - !epre" atat de molec monomer pre" in circulatie cat si de molec dimer care se gasesc pe mucoase sau in diferite secretii - Greut molec a monomerului 6B7 +daltoni, a dimerului 5F7 +da. - 4imerii au in struct un lant de unificare den lantul =, dimerii din secretie sau Ig/ secretor contine un alt lant num piesa secretorie$piesa de transport, piesa care se poate atasa la Ig/ monomer din spatiul extravascular prote3andu-l de en"imele proteolitice. - 1iesa secretorie e de nat neimunoglobulinica, ea fiind sinteti"ata de catre celule epiteliale si nu de catre limfocite. /re rol de receptor celular facilitand transportul transmembranar al Ig. - 1re" mai multe subcls - Nu activea"a sist complement - !epre" aprox 6GC din totalul Ig serice, - in sange repre" ?7C din Ig sinteti"ate la un prim contact cu antigenul - 8@7 A "ile IgM - Ig citofila care dupa eliberarea din plasmocite se fixea"a prin fragm .c existent la eo"inofil, ba"ofil si mastocit producand stari de #ipersensibilit sau alergii* poarta den si de anticorpi reaginici. t monomeri cu , situsuri combinative si ? domenii %2, greut molec de aprox 6F7 +daltoni, nu activea"a complementul, 8@7 , "ile, rolul biologic incanepreci"at, se presupune ca e Ig care poate interveni in mecanismul de indepartare al unor #elminti. Ig& - Monomer pre" fie sub forma libera circulatorie, fie sub forma de receptori celulari pe membrana limf ;. - !epre" 7,,C din totalul Ig serice - Nu activea"a complementul - 8@7 5 "ile - .unctia biologica nu e inca bine preci"ata. IgN - 1rincipala Ig pre"enta in serul palmipedelor. Cito5inele - In grupul cito-inelor intra acele molec de nat polipeptidica ce repre" suportul de limba3 molecular al comunicarii dintre celule - %ito-inele st sinteti"ate de diferite populatii celulare si transmit semnale bioc#imice cu o anumita specificitate de la o celula la alta.
30

- 1rin functiile lor cito-inele reali"ea"a cel mai important sistem de comunicatie intracelulara - 4e regula ele actionea"a local, intr-o "ona limitata, dar cand st sinteti"ate in cant mai mari si a3 in sist circulator pot actiona si la distanta. - /ctiunea lor e de scurta durata si e favori"ata de existenta pe membrana celulelor a unor receptori specifici den receptori pt cito-ine. - .recvent cito-inele actionea"a secvential, se potentea"a sau se in#iba reciproc si de aceea efectul lor biologic poate fi uneori contradictoriu, acest fapt depinde esential de cant de cito-ina sinteti"ata, de celula asupra careia actionea"a si de momentul sinte"ei. - In mod concret se poate afirma ca cito-inele intervin in reglarea react imunitare, in modularea proc inflamatorii si in mentinerea #omeosta"iei org. - In marea fam a cito-inelor intra molec din grupul interleu-inelor, interferonilor'If(, prostaglandinelor'1g( si o serie de factori celulari cu functii bio complexe. Interleu+ine,Il8ermenul provine din 6FGF si reflecta mai eficient functionalitatea acestor moleule. In fct de mom descoperirii lor si de celula care produce molec in cau"a au mai purtat si alte den 'limfo-ine si mono-ine(. t molec elaborate de cel cu sau fara functii imune ensibili"ate fata de un anumit antigen sau sensibili"ate de subst mitogene. - Il st active in do"e ft mici t secretate paracrim si isi exercita act intr-o "ona limitata in care a avut loc sinte"a 'pt cel invecinate sau pt cel in trecere(. - 1ana in pre" au fost descrise peste B7 tipuri molec incadrate in grupul Il. Il 1 ecretata de monocite sau de unele pop de macrofage de unde si den de mono(ine - 4pdv c#im st glicoproteine - /u fost descrise , forme molec diferite) Il6 alfa care are 6@F // si Il6 beta care are 6@5 //. Il . alfa ramane stocata in celula fara sa a3 in circ fiind activata functional numai in cursul unui contact direct celula-celula. Il beta e eliberata extracelular initial sub forma unor precursori cu greut molec mare apoi e taiata en"imatic in mediul de reactie a3ungand la forma cu 6@5 //, in general celulele producatoare sinteti"ea"a de 67-,7 ori mai multa Il6 beta decat alfa si in plus s-a dem ca Il 6beta mai poate fi sinteti"ata si de catre limf 8, ;, cel N+ sau cel endoteliale. Il6 stimulea"a proliferarea Lt si ;, sinte"a de Ig, #ematopoe"a, sinte"a unor componente ale sist complement. Il 6 in#iba apetitul, scade p2 si pres sangvina, scade sinte"a albuminei si a unor lipoprot structurale si reduce absorbtia intest a lipidelor. Niv Il imun difera in unele stari patologice astfel e o sinte"a ft crescuta de Il 6 in tuberculo"a, ciro"a #epatica, arterita reumateida si ulcer. E o sinte"a sca"uta in cancer, pso"ia"is, sclero"a in plagi si malnutritie. Il 2 - 1rodusa de Lt# stimulat mitogenic - 4pdv c#im e glicoproteina cu aspectul lit M
30

timulea"a proliferarea si diferentierea L8 si L; si a precursorilor N+, de aemenea induce sinte"a altor tipuri de Il. - La randul ei sinte"a Il, poate fi activata de catre Il 6 si interferoni. - E prima Il obt prin sinte"a genetica cu /4N transferat la bacteria E coli. Il 3 - 1rodusa de L8# dar si de unele cel tumorale - !eceptori pt Il5 st pre"enti pe progenitori #ematopoetici din linia granulocitelor si pe unele L;. e considera ca e cea mai importanta Il in ceea ce priveste stimularea, diferentierea si cresterea tuturor progenitorilor celulari proveniti din cel stem ' hemato$oetina $ans$ecifica(. e considera ca dereglarea #ematopoe"ei in relatie cu Il5 repre" unul din mecanismele care duc la aparitia leucemiei, aceste dereglari ar consta in exprimarea anormala a genelor care controlea"a sinte"a Il5. - Exista un sinergism intre act Il5 si IlA. Il8 1rodusa de mai multe tipuri de cel) L8#, ba"ofile, mastocite,unele fibroblaste din maduva osoasa. timulea"a exprimarea antigenelor complexului ma3or de #istocompatibilit exprimata prin ; si membrana L; si reglea"a prod altor cito-ine la niv L8, L;,cel N+ si macrofagelor. - /ct ca un puternic agent antitumoral antrenand direct in acest scop L8 citotoxice si macrifagele. Il9 - E sinteti"ata de L8# si apar receptori pt ea la niv L; si eo"inofilelor. timulea"a proliferarea eo"inofilelor mobili"andu-le spre locul unde e pre"ent un para"it, de asemenea activea"a functia citotoxica anticorp dependenta a cel +. timulea"a L; activate pt a produce IgM si Ig/. Il: 1rodusa de numeroase celule'%ele mai imp ) monicite, macrofage, L8, L; si mastocitele.( - !eceptori st la niv L;, L8. timulea"a diferentierea L;, activea"a sinte"a Ig si a factorului de necro"a a tumorii. t princ stimulente pt activit fagocitara a macrofagelor deoarece diri3a"a exprimarea mar-erilor celulari la niv acestor celule. Fa$t#ri !#le$ulari $u "$t !ultiple Factorul de necro/a al tumorilor (#NF) - !epre" de , tipuri) 8N.alfa'casectina( si 8N. beta'limfotoxina(. - /lfa elaborat de macrofage, iar beta de limfocite si neutrofile. - /ctivit antitumorala a acestor molec nu are specificitate, mecanismele de actiune pot fi variate respect stimularea eliberarii de catre macrofage a unor radicali de O, ft toxici pt cel tumorala. - .ragmentarea /4N-ului cel tumorale consecutiv activarii sinte"ei de endonuclea"e si cresterea sinte"ei de en"ime li"o"omale cu efect nociv asupra cel tumorale. - 1e lg efectul antitumoral 8N. are si act antivirala similar cu cea a interferonului. Factorul de acti.are a macrofagelor(M"F) -

30

- Glicoprot care induce proliferarea si activarea macrofagelor fiind sinteti"ata de L8# stimulat antigenic. i aceasta molec are activit antitumorala si act in special asupra struct care au la suprafata antigenele %N2 de cls 6. Pr#teinele siste!ului $#!ple!ent E un set de proteine plasmatice care repre" aprox 67C din globulinele serului normal. Niv seric al complementului nu e influentat de stimulii antigenici sau de gradul de activare a cel imunitare ci e influentat de carente alimentare proteice si de unele particularitati legate de spp animalului 'st spp cu niv sca"ut de complement) soarecele(. ist complement e alc din ,A de componente organi"ate in F grupe care se gasesc in sange in stare inactiva, activarea se face pe o cale clasica 'prin intermediul complexelor antigen-anticorp( sau pe o cale alternativa'prin intermediul unor molec mari de orig microbiana(sau lipopoliglucide structurale din peretii bact Gram- sau peretii unor ciuperci microscopice de tipul levurilor. 1rimul component din sistem odata activat declansea"a o reactie in cascada inducat activarea urmat component din succesiuni. %6-I%?-%,-%5-%@-%A-%G-%B-%F. %omponentele sist st sinteti"ate de catre numeroase celule de monocite-macrofage, de cel #epatice sau in ca"ul lui %6 de catre epiteliul gastrointestinal sau urogenital. 4pdv functional molec sist complement pot fi impartite in 5 grupe) - , grupe vor reali"a cascada de reactie care va activa componenta %5 )o grupa pe cale clasica '%6,%?,%,( si o grupa pe cale alternativa in care st incluse 'componente cu struct diferita notate .6- 4-;(. - O grupa din care fac parte comp de la %@-%F, repre" o struct functionala unitara den com$le*ul de atac al membranei . 1recursorii inactivi ai sist complement se desfac in , sau mai multe fragmente, unul minor neimplicat in reactia finala de citoli"a si un frag ma3or implicat in aceasta reactie, la randul lui frag ma3or are , situsuri) unul pt atasarea la membrana celulara si altul pt activarea en"imatica necesara declansarii actiunii urmat component din secventa. /mbele cai de activare se desfasoara in 5 etape diferite) .. ecunoasterea celulei7structurii tinta ). -cti&area enzimatica 5. .ormarea Jmolec ucigaseK care va distruge peretele cel tinta. Calea clasica de acti.are Elem central care declansea"a cascada de reactii e compinentul %6 care la randul sau e format din 5 seturi de prot distincte den ".<% ".r si ".s. Molec de Ig dupa ce au fixact antigenul sufera o serie de modif structurale care descopera situsul de legare a prot sist complement. /cest situs e plasat pt molec de IgG pe domeniul %#, si pt molec de IgM pe domeniul %#?. itusul odata descoperit leaga fragmentul %6N, acesta nu are activit protea"ica si in pre"enta ionilor de %a asocia"a fragmentele %6r si %6s, ultimul avand activit estera"ica care va duce la taierea$clivarea componentelor %? in %?a si %?b. %?b leaga pe %, pe care il clivea"a in , fragmente respect intr-un fragment ma3or %,b si un fragment minor %,a. %,b se leaga la %?b si formea"a complexul %?b %,b den con&ertaza ", . /ceasta struct c#im e capabila sa active"e fragm %5 ce repre" placa turnanta a mecanismelor de activare. %5 odata activat, clivea"a fragm %@ si declansea"a formarea complexului de atac al membranei care e o struct macromoleculara de forma cilindrica cu o supraf externa #idrofoba si un mie" #idrofil. Esentiale pt distrugerea antigenului microbian st molec complementului %F, aprox 6B astfel de molec se pot atasa la peretele celulei microbiene declansand formarea unor canale transmembranare prin reactii de polimeri"are, aceste canale penetrea"a pe directie

30

perpendiculara peretele celular creand brese$orificii ce permit intrarea rapida a cationilor de %a si Na si a apei cu dereglarea fatala a procesului de osmo"a 'mecanismul specific de citoli"a mediata molecular(. Mecanismele de acti.are 0e cale alternati.a In acest mecanism tripleta %6, %? si %, e inlocuita de o serie de molecule , prima care intra in actiune fiind molec .6 'factor de initiere(. /ceasta e o globulina serica cu greut de 6@7 -g4a considerata mult timp ca un tip special de anticorpi. /cest factor activea"a o alta glicoprot den factorul 2 care la randul lui antrenea"a in reactie factorul 4. Ultima structura din factorul ; e capabila sa active"e componenta %5, se va forma in acest fel converta"a solubila %5 care va activa componenta %@ ducand la formarea aceleasi structuri den complex de atac al membranei, diferenta de reali"are a celor doua mecanisme consta in timpul marit de declansare a reactiei reali"ata pe cale alternativa* pt ambele mecanisme procesul reactiv se inc#eie ca urmare a interventiei a cel putin 5 factori ma3ori respect) - eliminarea complexelor imune a bacterilor sau a resturilor microbiene existente in organism, - degradarea factorului ;, interventia in reactiea unei struct moleculare den factorul 2 capabil sa bloc#e"e activarea lui %5. In afara de functia imunologica respect de li"a microorg cuplate sau necuplate cu anticorpi proteinele sist complement intervin in mecanismele de fagocito"a opsonica in stimularea c#emotactismului neutrofilelor si al macrofagelor precum si in degradarea ba"ofilelor si mastocitelor. t deasemenea cinoscute si o serie de fct fi"iologice ale complementului respect contractia musc#ilor nete"i si cresterea permeabilit vasculare. Starile de ;i0ersensi,ilitate (alergii) <i0ersensi,ilitatea & sit paradoxala a rasp imun cand acesta e exagerat sau necorespun"ator devenind daunator organismului. /lergia apare in mod caracteristic la un individ dupa un al ,-lea contact cu un anumit antigen ce poate fi den alergen . 1rimul contact produce sensibili"area sist imunitar. /l ,-alea contact e cel care declansea"a reactia in sine manifestata clinic. - a dem ca de cele mai multe ori st necesare mai multe contacte cu alergenul inductor pana cand acesta produce sensibili"are. %lasificarea unanim acceptata e in ? categ de #ipersensibilit) .. Hi$ersensibilit de ti$ . :imediata sau anafilactica;. !epre" un model de alergie instalata ft rapid c#iar in primele minute de la contactul dintre alergen si anticorpul specific acestuia. !eactia se nun anafila*ie daca apare la oricare individ al unei spp si se num ato$ie daca apare doar la anumiti indivi"i din cadrul spp ca o caracteristica personala. Mecanismul de instalare implica urmat etape) /ntigenul cu rol de alergen induce formarea unui anticorp specific de tip IgE, acesta se leaga prin fragm .c la membrana citoplasmatica a ba"ofilelor si mastocitelor celule care au un nr mare de receptori pt .c. %ateva sapt mai t" urmat contact cu acelasi alergen duce la fixarea acestuia pe celulele care au legate molec de IgE, aceasta atasare duce in ca"ul ba"ofilelor si mastocitelor la proc de degranulare manifestat prin eliberarea aproape imediata a unor mediatori c#imici 'molecule( cu efect nociv pt tesuturile adiacente. Inca nu a putut fi explicat mecanismul prin care sist imunitar sinteti"ea"a molec de IgE in loc de IgG. e considera ca ar exista o predispo"itie genetica a individului sau o serie de elem legate de natura antigenului.

30

%onsecintele nefaste pt org se datorea"a punerii in libertate a unor molec toxice existente de3a in granulatiile celulelor dar se datorea"a si stimularii sinte"ei unor mediatori de neoformatie. 4in grupul subst stocate in granulatii fac parte #istamina 'ea det vasodilatatie, cresterea permeabilit capilare si contractia musc#ilor nete"i(, serotonina 'efecte asemanatoare(, factorul c#emotactic eo"inofil al anafilaxiei si #eparina 'rol anticoagulant(. ubst de neoformatie &I din proc de neoformatie suferite de fosfolipide din membr mastocitului si ba"ifilului. %ei mai imp) prostaglandinele'produc bron#oconstrictie si vasodulatatie capilara( si tromboxalii 'induc agregaregarea plac#etara(. Manifestari vi"ibile. <aria"a intre spp deoarece mediatorii c#im activi st descarcati cu o rata diferita si de asemenea sensibilitatea tesuturilor fata de acesti mediatori e ft diferita. Ex) la om si ma3orit spp de animale tractusul respirator e principalul org de soc semnalandu-se bron#ospasm si edem laringian 'cu tendinta de sufocare(. La caine org de soc e ficatul, impactul le"ional manifestandu-se in principal la niv venelor #epatice. -to$ia se produce printr-un mecanism identic cu cel al anafilaxiei dar se deosebeste de aceasta prin , aspecte )are predispo"itie genetica, iar simptomele apar consecutiv la contactul cu alergene tipice din mediul exterior 'polenul, praful sau sporii unor ciuperci( sau produse alimentare. Manifestarile clinice specifice atopiei st febra, exemele si urticaria si uneori astmul. 2ipersensibilit atopica se poate transfera prin serul sangvin dar nu si prin cel sangvine. 4et IgE repre" diagn de ba"a in diagnosticarea #ipersensibilit de ba"a. ,. Hi$ersensibilit de ti$ ) :citoto*ica;. /nticorpii fixati pe antigenele de suprafata activea"a sist complement precum si o serie de efectori celulari de gradul celula nepurtatoare astfel de antigeni, responsabilit acestui mecanism revine anticorpilor din cls IgG sau IgM atasati de antigen prin fragm .ab, in felul acesta ei act ca o punte sist complement prin situsurile existente pe fragm .c re"ultatul e li"a celulelor mediata de sist complement. %el tinta in acest mecanism pre"inta sensibilit diferita fata de atacul diverselor tipuri de cel efectoare atrase de receptorii .c. Intr o reactie alergica in care tinta e o cel nucleata de dimensiuni de multe ori mai mari decat ale neutrofilelor, in ca"ul acesta fagocitul eliberea"a en"ime li"o"omale care vor produce le"iuni ale membr celulare fenomenul fiind denumit e*ocitoza7fagocitoza frustrata. 1rincipalele forme de alergie de tip , st accidentele det de transfu"iile sangvine incompatibile si de bolile #emolitice fata de cele ale nou-nascutilor. Lor li se adauga si reactiile alergice de tip , induse de anumite medicamente. /ccidentele de transfu"ie. Implicarea ma3ora exista in med umana unde transfu"iile reali"ate incorect pun in pericol viata pacientului. /ceste accidente st det de pluralitatea antigenica a unor structuri existente pe membrana #ematiilor den genetic antigene de gru$ sang&in. In sangele oamenilor si animale se gasesc anticorpi specifici fata de antigenele de grupa sangvina diferita de cea a cel ga"da. Un individ care are un anumit antigen de grup sangvin nu va avea niciodata anticorpi fata de aceste antigene. Modul in care apar acesti anticorpi nu e pe deplin clarificat, sinte"a lor se presupune ca e indusa de unele antigene #eterofile existente in natura 'antigene de nat microbiana, para"itara dar si de org vegetala(. /ceste struct st inrudite dpdv bioc#im cu unii epitopi comuni ai #ematiilor. =ocul de transfu"ie se poate traduce in , sit) - In prima at cand receptorul are de3a anticorpi naturali fata de antigenele de grup sangvin ale donatorului si s-a demonstrat ca acesti anticorpi apartin in ma3orit ca"urilor clasei IgM 'omul(.

30

/ doua sit e datorata unei prime transfu"ii in care nu au existat anticorpi nat anti#ematii, dar la a ,-a transfu"ie acesti anticorpi st de3a elaborati si declansea"a rapid starea de soc. 'caine(. ocul de transfu"ie se datorea"a acumularii de agregate de #ematii sau resturi de #ematii ce formea"a coaguli intravasculari. 8abloul clinic e specific unor tulburari circulatorii si cuprinde anemie, #ipotensiune,bradicardie si apnee, tulburari de ritm cardiac si uneori voma si diaree. Gravitatea socului si prognosticul acestuia st corelate in cant de sange incompatibil transfu"at. 2oala hemolitica a nou- nascutilor e data de incompatibilitatea de !# respectiv de pre" antigenului 4 la supraf #ematiilor unor indivi"i. Ex) reactii alergice de tip , fata de medicamente. 8rei tipuri de mecanisme pot conduce la astfel de reactii) - %ombinarea directa a unor anticorpi existenti in organism, in medicamente care sc#imba specificitatea de reactii a anticorpului si poate duce la o #emoli"a nespecifica mediata de ft multe ori de sistemul complement. - E generat de capacitatea unor medicam de a se fixa la supraf #ematiilor, de a modifica struct antigenului de grup sangvin care devine o struct non-self. /cest mecanism sta la ba"a anemiei #emolitice de tip medicamentos 'c#iminele, penicilina, ac amino salicilic pot produce astfel de modificari(. - 1rodus de unele cefalo-sporine care modifica bioc#im struct de pe supraf #ematiilor, acestea putand cupla nespecific o categ larga de anticorpi declansand in consecinte activit fagocitara de tip opsonic. Ex) re3ectia alogrefelor e tot o alergie de tip , manifestata in primele ?B# de la transplantarea unui tesut$organ si manifestata specific fata de antigenele de #istocompatibilitate existente pe celulele org grefat. /tacul se da imediat in special asupra vaselor si capilarelor sangvine ce au a3utat la revascularea organului. 5. Hi$ersensibilit de ti$ , :cu com$le*e imune;. %and anticorpii se combina cu antigenul specific se formea"a complexe imune, in mod normal aceste complexe st indepartate in principal prin mecanisme fagocitare sau li"a moleculara. Uneori ele raman intacte si se pot depo"ita in tesuturi provocand grave tulburati functionale, in unele boli microbiene complexele imune se depo"itea"a preferential in org care au rolul de filtrare 'in special la niv rinic#ilor(. In bolile autoimume mecanismele de rasp imun iau o directie periculoasa, antigenele celulare proprii unor celule numai st recunoscute ca struct self ci in consecinta impotriva lor se declansea"a sinte"a de anticorpi specifici. /cesti anticorpi se vor lega pe sist cel in cau"a care vor fi atacate prin mecanisme citotoxice, cel mai frecvent aceste cupluri antigen-anticorp anormale st intalnite la niv articulatiilor, la niv vaselor capilare, ficat si rinic#i. /cumularea in exces a complexelor imune atrage dupa sine activarea sist complement si migrarea neutrofilelor. e declansea"a procese inflamatorii si grave le"iuni tisulare. %ele mai cunoscute reactii de tip 5 st considerate) reactia /rt#us si manifestarile legate de boala serului. !eactia /rt#us repre" un model experimental de declansare a alergiei de tip 5. /rt#us a constatat ca iepurii inoculati saptamanal intradermic cu cant mici de ser de cal dupa un nr de inoculari incep sa pre"inte inflamatii dermice la locul de inoculare. !eactia inflamatorie apare dupa 5-?# de la inoculare si se manifesta prin edem, #emoragie si necro"e. %u cat nr inocularilor creste reactia se intensifica, ulterior s-a demonstrat ca aceste manifestari se datorea"a complexelor imune constituite din antigenul repre"entat de prot din serul de cal si

30

anticorpii specifici acesor proteine 'anticorpi in special antialbuminei(. Modelul experimental al lui /rt#us s-a dovedit a avea un corespondent in evolutia mai multor boli, iar reactiile inflamatorii au ca sediu pe lg piele alte diferite organe)pulmonul, articulatile si c#iar oc#iul. /nticorpii responsabili de reactia /rt#us st din cls IgG precipitanti si fixatori de complement. ;oala serului apare in mod caracteristic dupa in3ectarea unui ser #eterolog in scop terapeutic 'in cant maiI(. Unele proteine din ser pot 3uca rolul unor antigene si pe masura ce intra in circ induc cant importante de anticorpi specifici. 1re"enta simultana a acestor proteine si anticorpilor specifici lor duc la aparitia unor cant I de complexe imune ve#iculate prin sist circ sau depuse in anumite reg ale organismului. Manifestarile tipice apar de la cateva "ile pana la , sapt de la in3ectarea serului #eterolog 'strain(. Ex de manifestari) glomerulonefrita acuta poststreptococica e o boala renala asociata cu pre"enta complexelor imune formate dupa o infectie streptococica 'un streptococ beta#emolitic(, boala debutea"a la cateva sapt dupa infectarea cu streptococul in cau"a de cele mai multe ori infectia fiind locali"ata la niv epitelial* se presupune ca aceste complexe antigenanticorp st ve#iculate de la niv infectiei catre filtrul renal si depo"itate la niv glomerulului. ;oala evoluea"a cronic si o mare parte din aceste complexe imune vor atrage si fixa proteinele sist complement, consecutiv li"ei produse de sist complement se va declansa la niv glomerulului un proces inflamator care atrage numeroase neutrofile. %onsecutiv inflamatiei se vor declansa numeroase mecanisme fagcitare si citolitice care vor scoate treptat din functiune rinic#iul. -a dem ca de ex la cal depo"itele de complexe imune de la nic rinic#iului st datorate virusului anemiei infectioase, iar la caine se produc in urma infectiei cu ;rucela %anis. /lveolita 'pneumonia( extrinseca alergica e int atat la om cat si la animale, are manifestarile unei pneumonii. Etiopatogenetic e o alergie de tip 5. /lergenii st o serie de pulberi care plutesc in aer in compo" carora pot exista struct microbiene, vegetale sau minerale. /ceste alergene induc in final formarea de anticorpi specifici 'IgM si IgG( care precipita si form complexe imune ce se depun pe peretii alveolari producand forme acute sau cronice de boala. %ele mai sensibile st bovinele si cabalinele. ;oala evoluea"a cronic la ma3orit ca"urilor si cu timpul peretii alveolari se ingroasa, se fibro"ea"a si st scosi din functiune 'manifestarile st de fibro"a si emfi"em(. La taurine boala se num febra de ota&a, la cabaline emfizem $ulmonar alergic, la om boala crescatorului de $orumbei 7$ulmonul de fermier. ?. Hi$ersensibilit de ti$ =-alergia :intarziata sau de ti$ celular;. E singura alergie in care nu intervin anticorpii, intreaga responsabilit o au celulele. Ea e re"ultatul interactiunii unui antigen 'alergen( cu celulele dendritice cu populatii de limf 8, de #ipersensibilit intar"iata. In fct de timpul de aparitie a reactiei dupa inoculrea antigenului react de tip ? poate fi impartita in ? categ) a. !eactia =ones- Mote& reactie ce provoaca de regula o sensibili"are maxima la inocularea unor antigene solubile 'ovalbumina(, poate fi produsa numai experimental si declansarea e de regula manifestata la G "ile de la inoculare. 1rincipalele celule efectoare ale acestei #ipersensibilitati st ba"ofilele si din aceasta cau"a e den si hi$ersensibilit cutanata bazofilica. b. 2ipersensibilit de contact& starea de alergie declansata in aprox ?B# de la contactul cu alergen si exprimata clinic prin dermatite. Omul si cainele repre" spp cele mai sensibile, subst alergene care provoaca aceasta stare st de regula subst c#imice cu structura simpla 'nic#elul, cromul, formaalde#ida, cauciucul(, unele

30

subst vegetale' iedera sau lemnul de ste3ar(, precum si subst cu struct colplexa 'cosmeticele, detergenti sau unele medicam toxice(. In mod normal aceste subst nu au prop antigenice, contactul prelungit cu pielea duce ca subst sa se comporte ca o #aptena, sa se atase"e la unele proteine ale organismului si sa actione"e ca un antigen complet. %and organismul sensibili"at vine din nou in contact cu subst respect intr-un interval de aprox ?B# se declansea"a o dermatita manifestata prin eritem, prurit, ec"eme si c#iar necro"a pielii. %elula pre"entatoare de antigen in acest ca" e celula de tip Langer#ans, iar celulele efectoare st limfocitele 8 de #ipersensibilit intar"iata si macrofagele. 1rin testul intradermic 'testul 1lasturelui( se poate identifica alergenul declansator al acestei reactii. c. 2ipersensibilit tuberculinica& stare alergica specifica a unor boli infectioase, intalnita in afara de tuberculo"a si in morva, sau brucelo"a. /lergenul e repre" de struct ale peretelui bacterian. t derivate proteice care prin purificare pot repre"enta elem care declansea"a reactia in scop de diagnostic 'preparate de tip 114tuberculina(. 4aca acest tip de preparat e in3ectat intr-o cant redusa intradermic, la un animal care a avut un contact anterior cu bacteria care produce boala se produce la locul de inoculare o reactie manifestata prin inflamatie locala, #iperemie, induratie si uneori edem. !eactia e ft evidenta la ?B-G,# de la inocularea produsului. !ol ma3or in declansarea acestei reactii au limf 8 de #ipersensibilit intar"iata si macrofage. d. 2ipersensibilit de tip granulomatos& persistenta indelungata a unui antigen in interiorul macrofagului. E ft asemanatoare cu #ipersensibilit tuberculinica pana la un anumit pct al manifestarilor clinice. 4eosebirile dintre cele , tipuri constau in) durata timpului de raspuns 'la tipul granulomatos durata e de ,@-57 "ile(, tipul celulelor participante in reactie 'st responsabile cel epitelioide si macrofagele(. Un ex clasic de astfel de reactie e granulomul tuberculos. !eactia poate fi utili si ea ca o sursa de diagnostic, dar de cele mai multe ori re"ultatul acestei reactii 'granulomul( repre" cea mai importanta sursa de difu"are a unor germeni vii patogeni in intreg organismul. IM$NO%"#OLO!IE On domeniul Imunopatologiei pot fi Pncadrate acele st0ri de boal0 Pn care mecanismul etiopatogenetic are substrat imunologic. On funcie de natura efectorilor celulari i moleculari implicai dar i Pn funcie de mecanismul de r0spuns imun afectat, imunopatiile pot fi clasificate astfel) - eacii de ;i0ersensi,ilitate 'alergii(* - Imunodeficite, respectiv afeciunile care constau Pn apla"ii, #ipopla"ii ale unor organe i esuturi imunocompetente cu afectarea efectorilor celulari afereni acestora* - -oli autoimune, ca re"ultat a unor reacii anormale a efectorilor celulari i moleculari, reacii induse de structuri denumite autoantigene i care din diverse cau"e nu mai sunt recunoscute ca structuri J self Ki ca urmare Pmpotriva lor se declanea"0 un r0spuns imun cu consecine distructive fa0 de propriul organism. IM$NO&EFICI#E

30

1e ba"a factorilor etiologici implicai Pn declanarea imunodeficitelor, ele pot fi clasificate astfel) - Imunodeficite primare Pn care sunt incluse apla"iile, #ipopla"iile i disfunciile de organ* - Imunodeficite secundare care cuprind st0ri cu etiologie complex0, polifactorial0 datorate Pn principal unor ageni micrpbieni, unor factori nutriionali i factori de stress. Imunodeficite 0rimare <i0o0la/ia timic= 'parac#erato"a ereditar0 a bovinelor, acrodermatita canin0, sindromul 4i George la om( Manifestarea principal0 a cestui imunodeficit const0 Pn #ipopla"ia timusului i abolirea mecanismelor imune dependente de limfocitele 8. %a urmare animalele afectate sunt foarte receptive la infecii. Un remediu aplicat Pn corectarea acestei st0ri este administrarea de #ormoni timici eventual c#iar transplantarea de timus. 1arac#erato"a bovin0 este o imunodeficien0 cu caracter ereditar PntQlnit0 la rasele .ri"0 i 2olstein, la care pe lQng0 #ipopla"ia timic0, le"iunile dominante sunt la nivelul pielii, respectiv parac#erato"0 Pn 3urul oc#ilor i botuluii c0derea p0rului la nivelul membrelor. 4eficitul limfocitar se refer0 numai la popupaia de limfocite 8. Mecanismele de r0spuns imun reali"ate de c0tre limfocitele ; nu sunt afectate. "crodermatita canin= este semnalat0 Pn special la cQini din rasa ;ull-terrier i se manifest0 prin le"iuni cutanate de tipul acrodermatitei, piodermatitei, pneumonie i enterit0. /nimalele afectate nu supravieuiesc vQrstei de ?-@ luni. 1e lQng0 absena timusului se constat0 #ipopla"ia spinei i a limfonodurilor. ;oala are caracter ereditar i tratamentul cu preparate pe ba"0 de "inc produc amelior0ri a le"iunilor dermice, f0r0 a salva viaa animalului. Imunodeficiena selecti.= >n Ig" este o imunodeficien0 PntQlnit0 la om, cQine i p0s0ri. ;oala are un mecanism de transmitere genetic0 i const0 Pn perturbarea procesului de difereniere a limfocitelor ;. La ma3oritatea animalelor afectate se constat0 i apariia de anticorpi anti-Ig/. La cQine aceast0 imunodeficien0 are caracter de ras0, predispo"iie pre"entQnd cQinii din rasele %iob0nesc german i ;eagle. .0r0 s0 le pun0 viaa Pn pericol, animalele afectate pre"int0 predispo"iie la infecii respiratorii i otite. Imunodeficiena selecti.= >n Ig! este semnalat0 la om, cabaline, taurine i p0s0ri i se manifest0 prin reducerea semnificativ0 a concentraiei de IgG total sau numai unor subclase de IgG. La taurinele din rasa !oie dane"0, ,-5C din animale pre"int0 acest imunodeficit manifestat iniial printr-o sensibilitate mare la infecii respiratorii. %au"ele pot fi de ordin genetic, dar i o defectoas0 cooperare Pntre limfocitele 8i ;. Imunodeficiena selecti.= >n IgM afectea"0 omul, calul i cQinele. La cai i Pn special la caii din rasa arab0 se constat0 o sensibilitate crescut0 la infeciile respiratorii produse de germeni din genul +lebsiella. Ma3oritatea animalelor afectate supravieuiesc pQn0 la vQrsta de 6-, ani. Imunodeficitul mi6t se.er al cailor de ras= ara,= este cea mai cunoscut0 imunodeficien0 a cabalinelor. La caii din rasa arab0, 6-5C din efective pre"int0 defectul genetic cu caracter auto"omal recesiv, responsabil de producerea imunodeficitului. On principal este afectat0 celula stem la care se asocia"0 i incapacitatea de instruire a organelor limfoide primare. On timusul animalelor afectate nu se maturi"ea"0 decQt aproximativ @-67C din limfocitele 8

30

ec#ivalente unui animal s0n0tos. e constat0 deasemena absena din sQngele periferic a limfocitelor 8 supresor i o concentraie foarte redus0 a imunoglobulinelor din clasele IgM i Ig/. /nimalele afectate supravieuiesc pQn0 la vQrsta de @ luni. Imunodeficiene secundare Imunodeficiene induse de .irusuri /proximativ 6B virusuri ma3oritatea Pncadrate Pn familia !etroviridae, subfamilia Lentivirinae pot genera imunodeficiene la om i animale. 1rincipalele specii de animale afectate sunt maimuele 'virusul simian al imunodeficienei > I<(, feline ' virusul imunodeficienei feline > .I<* virusul leucemiei feline > .eL<(* bovine ' virusul imunodeficienei bovine > ;I<(. Imunodeficiene induse de ali factori 1rincipalii factori exogeni care pot genera st0ri de imunodeficien0 sunt toxinele microbiene i minerale, malnutriia 'carenele minerale i vitaminice( i stressul. -OLI "$#OIM$NE Un fenomen autoimun este definit prin Pntreruperea toleranei imunologice fa0 de self i elaborarea de c0tre organism a unor efectori celulari sau moleculari, care vor aciona autodistructiv asupra propriilor celule, esuturi sau organe. ;olile autoimune diagnosticate pQn0 Pn pre"ent trebuie s0 Pndeplineasc0 urm0toarele criterii) - autoanticorpii trebuie s0 fie detectabili Pn toate ca"urile de boal0* - boala s0 fie reproductibil0 experimental Pn urma administr0rii sub o anumit0 form0 a antigenului inductor* - boala experimental0 trebuie s0 se caracteri"e"e prin acelai tablou clinic i le"ional cu cea natural0* - transmiterea ei la un animal normal s0 fie posibil0 fie prin ser sanguin fie prin celule 'limfocite(. Un tip aparte de anticorpi declanatori de boli autoimune Pl constituie cei re"ultai pe ba"a ca"urilor de mimetism antigenic, posibil Pntre celule diferite din acelai organism. Un exemplu clasic de mimetism antigenic este cel stabilit Pntre proteina M din peretele celular al streptococilor de grup / i esutul miocardic uman. /lte exemple de mimetism antigenic Pl constituie identitatea de structur0 bioc#imic0 existent0 Pntre Leptospira interrogans i esuturile oculare, Micoplasma micoides i esutul pulmonar bovin i cea Pntre 8reponema pallidum i esutul miocardic bovin. %lasificarea bolilor autoimune se poate reali"a pe ba"a ariei de afectare a organismului Pn dou0 categorii) - boli autoimune predominant sistemice* - boli autoimune organospecifice. -oli autoimune 0redominant sistemice

30

-oala lu0ic= 'lupus sistemic sau lupus diseminat( ;oala a fost semnalat0 la om, cQine, pisic0 i cal. .actorii etiologici declanatori sunt variai i nu Pn totalitate cunoscui. unt incriminai microorganisme din grupul micoplasmelor, retrovirusurilor, o serie de medicamente 'sulfamide(, i factori de mediu, Pn principal radiaia solar0. /utoanticorpii pre"eni au specificitate pentru un num0r mare de molecule pre"ente Pn diferite esuturi i organe. %ei mai importani sunt anticorpii antinucleari cu specificitate fa0 de propriul /4N. Ei pot produce le"iuni prin mai multe tipuri de mecanisme, unul dintre ele fiind formarea complexelor imune /4N-anticorpi anti/4N, care se depun Pn glomerulii renali, pe pereii arteriolelor sau Pn articulaii. /nticorpii antinucleari se cuplea"0 i cu nucleii celulelor Pn curs de de"organi"are i degenerare, re"ultQnd formaiuni rotunde pre"ente Pn rinic#i, pulmon, splin0, cord i piele, cunoscute sub numele de J corpusculi #ematoxilinici K. ub form0 circulant0 aceti nuclei opsoni"ai sunt fagocitai de neutrofile, dQnd natere unor celule de neoformaie binucleate, patognomonice numite J celule lupice K i evidenierea lor Pn frotiuri d0 certitudine diagnosticului. On afara anticorpilor antinucleari apar i anticorpi antieritrocitari, antitrombocitari i anticutanai responsabili de dermatita lupic0. /ceasta se caracteri"ea"0 prin infiltraie focal0 cu leucocite mononucleare, degenerarea colagenului, depunerea moleculelor de imunoglobuline Pn 3onciunea dermoepidermic0. La om dermatita lupic0 are un aspect specific, respectiv pete cu forma unui fluture pe fa0 i #iperc#erato"0 asociat0 cu alopecie. 4e asemenea pot exista la om le"iuni de glomerulonefrit0, anemie #emolitic0 i poliartrit0. La cQine rasele etter irlande", %iob0nesc german i afgan exist0 o predispo"iie ereditar0. 1rincipalele le"iuni semnalate sunt poliartrita simetric0, limfadenopatii i dermatite Pn regiunea capului i gQtului. La cabaline locali"area dominant0 este cea cutanat0 ' alopecie, seboree, ulceraii i cruste(. e mai constat0 anemie i limfadenopatie. 2istologic se constant0 c0 banda infiltrativ0 de complexe imune depo"itate apare bine delimitat0 la "ona de separare dintre derm i epiderm, aspect tipic la cabaline. %oliartritele autoimune 1e ba"a particularit0ilor etiopatogenetice i anatomoclinice pot fi clasificate Pn dou0 categorii) ero"ive i neero"ive. 1oliartrita ero"iv0 ' reumatoid0( este PntQlnit0 la om i cQine. /feciunea iniial0 este datorat0 unor ageni microbieni 'micoplasme,bacilul ru3etului, parvo i #erpesvirusuri(, manifestat0 printr-o artrit0 nesupurativ0. Modificarea unor celule din structura articulaiei care devin autoantigene duce la apariia anticorpilor specifici. /utoantigenele cele mai importante, implicate Pn patogene"a artritei reumatoide sunt IgG i colagenul. /utoanticorpii anti-IgG poart0 denumirea de factorul reumatoid. On ma3oritatea ca"urilor factorul reumatoid este o molecul0 de IgM. Inflamaia articulaiilor este de cele mai multe ori simetric0 cu ero"iunea grav0 a cartila3elor i anc#ilo"0. 1oliartrita neero"iv0 a fost descris0 la cal i la cQine. %omparativ cu poliartrita ero"iv0, procesul inflamator Pn poliartrita ero"iv0 afectea"0 numai capsula articular0, cartila3ele r0mQn intacte. -oli autoimune organos0ecifice -oli autoimune ale 0ielii %emfigus 'pemp#ix & ve"icul0( este o boal0 autoimun0 Pn care mecanismul etiopatogenetic const0 Pn elaborarea de anticorpi fa0 de c#itul intercelular i fa0 de membrana ba"al0 de la

30

nivelul epidermului. Este PntQlnit0 la om, cQine, pisic0 i cal i Pn funcie de particularit0 ile morfoclinice se pot diferenia patru tipuri de pemfigus. 1emfigusul vulgar este diagnosticat Pn special la cQinele de vQrst0 mi3locie. <e"iculele se formea"0 intradermic la 3onciunea mucocutanat0. Locali"0rile predilecte sunt la nivelul bu"elor, nas, Pn 3urul oc#ilor, pe faa intern0 a urec#ilor, prepu i anus. <e"iculele sunt fragile, se sparg uor i la o uoar0 frecare epidermul se detaea"0 uor de derm. 1emfigusul vegetant este o form0 mult mai rar0 dar benign0, Pn care iau natere formaiuni proliferative, asem0n0toare cu papiloamele vindecabile spontan. 1emfigusul foliaceu se caracteri"ea"0 prin apariia unor ve"icule mai superficiale i mai fragile, le"iunile avQnd caracterul unor dermatite eruptive locali"ate Pn regiunea capului 'bot i urec#i(. 2istologic se observ0 clar po"iia superficial0 a ve"iculelor direct sub stratul cornos. 1emfigusul eritematos este forma cea mai benign0 i se caracteri"ea"0 prin le"iuni la nivelul feei i urec#ilor asem0n0toare cu cele din lupus. On sQngele cQinilor bolnavi se g0sesc anticorpi antinucleari. "lo0ecia areata repre"int0 o alopecie sub form0 de "one rotunde, depilate dar f0r0 nici un semn de reacie inflamatorie. peciile afectate sunt omul, cQinele, pisica i bovinele i bolii i se atribuie o etiopatogenie autoimun0 pa ba"a asocierii c0derii p0rului cu infiltraia limfocitar0 i pre"ena IgG, IgM i %5 evideniabile prin imunofluorescen0 la nivelul foliculilor piloi i prin efectul terapeutic al corticosteroi"ilor Pn tratamentul bolii. %soria/is este o boal0 autoimun0 cu etiologie insuficient elucidat0 semnalat0 la om, maimu0, cal i cQine. On ultimul timp se acord0 un rol important implic0rii limfocitelor 8 stimulate de o exotoxin0 a streptococilor R #emolitici. Le"iunea cutanat0 const0 Pn eritem pruriginos Pn ma3oritatea ca"urilor, Pnsoit de scuame i cruste ca re"ultat al unei #iper-erato"e. Locali"0rile predominante sunt la nivelul capului, gQtului, membre i spate. 1ersistena le"iunilor i caracterul cronic al bolii se atribuie interaciunii Pndelungate a limfocitelor 8 cu proteina streptococic0, pe de o parte i cu un epitop al unor -eratocite activate de cito-ine, pe de alt0 parte. e admite c0 factorul declanator al bolii sunt limfocitele 8 citotoxice, iar cito-inele produse de acestea au un efect mitogen direct asupra -eratocitelor, a c0ror multiplicare Pn exces repre"int0 o caracteritic0 a bolii. 8ratamentul se ba"ea"0 pe unguente emoliente, vitamine i corticosteroi"i. -oli autoimune ale musculaturii M4ast;enia gra.is repre"int0 o autoimunopatie neuromuscular0 semnalat0 la om, cQine i pisic0. Ea const0 Pntr-o sl0bire progresiv0 a musculaturii sc#eletice, ca urmare a unei defeciuni Pn transmiterea comen"ilor nervoase la muc#ii striai. La cQini exist0 o predispo"iie ereditar0, de ras0 ' 8errier, .oxterrier(, datorat0 unui deficit genetic care se exprim0 printr-un num0r redus de receptori pentru acetilcolin0, la nivelul 3onciunilor neuromusculare. Mecanismul const0 Pn elaborarea de anticorpi fa0 de receptorii pentru acetilcolin0, de la nivelul pl0cilor neuromusculare, anticorpi care se acumulea"0 la acest nivel i bloc#ea"0 comen"ile nervoase la musculatur0. %onsecutiv agresiunii imune se constat0 o reducere la 3um0tate a num0rului de receptori funcionali. Efectul blocant al anticorpilor asupra receptorilor poate fi contracarat prin administrare de anticolinestera"0 ' tensilon > clorur0 de edrofonium(. %linic boala se manifest0 prin oboseal0 i epui"are fi"ic0 dup0 un efort minim.

30

-oli autoimune ale s?ngelui i ;emato0oe/ei "nemia ;emolitic= autoimun= este o boal0 autoimun0 bine definit0 Pn care propriile #ematii sunt distruse prin autoanticorpi. e presupune c0 este re"ultatul alter0rii unor structuri de pe suprafaa #ematiilor provocate de virusuri sau structuri c#imice diverse. e admite Pns0 i posibilitatea de"volt0rii unor clone de limfocite ; accidentale, incapabile s0 diferenie"e selful de non-self, cu efecte nefavorabile pentru organism, fenomen denumit i J tre"irea unor clone inter"iseK. peciile sensibile la aceast0 afeciune sunt omul, cQinele, pisica, calul i bovinele. La cQine s-a descris o predispo"iie pentru ras0, vQrst0 i sex ' %iob0nesc german, etter irlande", 8e-el, %oc-er, ;obtail, vQrsta ?-@ ani, predominant femelele(. 2emoli"a determinat0 de autoanticorpii anti#ematie este posibil0 prin dou0 mecanisme) o #emoli"0 propriu-"is0 intravascular0 mediat0 de complement i una extravascular0 produs0 de macrofagele din ficat i splin0, prin fagocitarea #ematiilor cu anticorpi fixai pe suprafaa lor. imptomele principale sunt) icter, #emoglobinurie, spleno i #epatomegalie i anemie grav0. -oli autoimune endocrine 8iroidita autoimun0 este semnalat0 la om, cQine, pisic0 i g0in0. -a demonstrat c0 mai multe componente ale tiroidei pot fi antigenice. 4intre acestea se remarc0 tiroglobulina, antigenul micro"omal i tiroxina. La om se cunosc dou0 forme de tiroidite autoimune sub numele de boala Grave, care se exprim0 prin #ipertiroidism i tiroidita 2as#imoto prin #ipotiroidism. On ambele forme s-au evideniat anticorpi fa0 de tiroglobulin0 i antigenul micro"omal. %u excepia bolii Grave i a tiroiditei i a tiroiditei autoimune la pisic0, unde se constat0 #ipertiroidism, tiroidita autoimun0 la animale se exprim0 prin #ipotiroidism. pecia cea mai afectat0 dup0 om este cQinele la care exist0 predispo"iie de ras0, vQrst0 i sex. Manifest0rile clinice apar Pntr-un stadiu foarte avansat de distrugere a esutului tiroidian i se caracteri"ea"0 prin adinamie, "one de alopecie, obe"itate, intoleran0 la frig, mixedem i piodermit0. La g0inile din rasa Leg#orn, s-a creat o linie > O 'obe"0(, la care boala apare spontan i repre"int0 un model pentru studiul bolii. IM$NO% OFIL"@IE OnsuSirea noTiunilor de ba"0 ale imunologiei permite o apreciere corect0 a importanTei utili"0rii Pn practica medical0 a unor biopreparate cu efect profilactic Si terapeutic. On plus o parte din aceste biopreparate constituie un element esenTial Pn reali"area unor te#nici de diagnostic imunologic Si microbiologic. ;iopreparatele de tipul vaccinurilor, antigenelor de diagnostic sau a serurilor imune utili"ate Pn scop terapeutic sau de diagnostic au stQrnit, Pnc0 de la Pnceputurile imunologiei, un interes medical considerabil. On linii mari vaccinurile Si serurile imune sunt responsabile de sc0derea morbidit0Tii Si mortalit0Tii infecTioase. Utili"area lor sistematic0 a permis controlul sau c#iar eradicarea a numeroase boli infecTioase. Imuni"area unui animal se poate reali"a Pn mod activ sau pasiv. 1. Imuni/area acti.= Imuni"area activ0 repre"int0 o form0 de imunitate dobQndit0 prin stimularea direct0 a sistemului imun al organismului ga"d0 de c0tre un antigen. !e"ultatul acestei imuni"0ri este

30

materiali"at0 prin sinte"a unor anticorpi specifici, dar acest fapt nu constituie garanTia instal0rii unei imunit0Ti de protecTie. Imuni"area activ0 poate fi dobQndit0 Pn mod natural, ca urmare a contactului cu microbul patogen Pn cursul bolii, sau poate fi indus0 artificial prin vaccinare. 'accinurile pot fi definite ca produse biologice, obTinute din microorganisme sau toxinele acestora Si care prin inoculare Pn organismul uman sau animal, determin0 producerea unei st0ri de imunitate activ0 specific0 faT0 de o anumit0 boal0. 1rimul vaccin, vaccinul antivariolic, a ap0rut cu aproape ,77 de ani Pn urm0 graTie medicului engle" EdUard =enner. On anul 6GFB, =enner a descoperit Si aplicat pentru PntQia dat0 vaccinarea antivariolic0. El a pornit de la observaTia c0 Pn cursul unei epidemii de variol0 mulg0torii de vaci nu se Pmboln0veau sub form0 manifestat0 clinic0. ExaminQnd Pndeaproape acest fenomen, EdUard =enner a remarcat c0 pe ugerul vitelor existau niSte ve"icule cu lic#id asem0n0toare cu erupTia caracteristic0 variolei la om, ve"icule reg0site, uneori, Si pe mQinile mulg0torilor. 4e aici medicul engle" a raTionat astfel) este posibil ca Pn interiorul ve"iculelor de pe ugerul vacilor sau pe mQinile mulg0torilor s0 se g0seasc0 un element care poate prote3a omul Pmpotriva varioleiV Extr0gQnd lic#idul ve"icular Si administrQndu-l pe cale cutanat0 la om, a obTinut protecTia Pmpotriva unui nou val epidemic de variol0. On pre"int Stim c0 ba"a acestei practici de vaccinare, efectuat0 cu aproape 677 de ani Pnainte de prepararea StiinTific0 a primului vaccin bacterian Si cu mai mult de 6@7 de ani Pnainte de evidenTierea prin microscopie electronic0 a virusului variolic, se datorea"0 faptului c0 Pntre virusul variolic uman Si cel bovin 'nepatogen pentru om( exist0 o identitate antigenic0. 4up0 aproape 677 de ani, Louis 1asteur a preparat vaccinul antirabic Si a desc#is drumul elabor0rii de noi vaccinuri antivirale Si antibacteriene pe scar0 larg0. 4ealtfel, 1asteur a stabilit pentru prima dat0 Si principiile imuni"0rii, care Si-au p0strat valabilitatea pQn0 a"i. Un vaccin este cu atQt mai valoros cu cQt gradul de protecTie este mai Pnalt, nocivitatea este mai mic0 Si reacTiile adverse post-vaccinale mai reduse. 4e asemenea, valoarea unui vaccin este estimat0 prin reducerea morbidit0Tii Pn loturile vaccinate. <accinurile, bacteriene sau virale, sunt utili"ate Pn marea lor ma3oritate Pn scop profilactic. Exist0 Pns0 Si ca"uri cQnd vaccinarea se face Pn scop terapeutic 'vaccinarea antistafilococic0( sau alteori atQt Pn scop profilactic cQt Si terapeutic 'vaccinarea antitetanic0(. <accinurile pot fi clasificate dup0 urm0toarele criterii) Natura antigenului utili"at la preparare) vaccinuri de origine bacterian0* vaccinuri de origine viral0* vaccinuri de origine para"itar0. tarea morfofuncTional0 a antigenului utili"at la preparare) vaccinuri constituite din germeni vii Si nevirulenTi* vaccinuri constituite din germeni vii atenuaTi*

30

vaccinuri constituite din germeni inactivaTi Si anatoxine* vaccinuri preparate cu fracTiuni imunogene purificate 'vaccinuri subunitare(. %onTinutul Pn antigene-imunogene) vaccinuri monovalente ' o singur0 specie microbian0(* vaccinuri polivalente 'dou0 sau mai multe specii microbiene(. Imunitatea post vaccinal0 are caracter strict individual fiind dependent0 de inocularea

antigenului Si de maturi"area sistemului imunitar. Ea implic0 o restructurare a organismului prin apariTia unor limfocite activate Si a unor imunoglobuline specifice. Imunitatea indus0 prin vaccinare nu este transmis0 ereditar, se instalea"0 Pn A-6, "ile Si durea"0 un interval de timp variabil dependent de natura antigenului. <accinarea primar0, ca Si infecTia, confer0 organismului o memorie imunologic0 Si Pn consecinT0 orice contact ulterior cu agentul patogen inductor declanSea"0 o redeSteptare rapid0 a imunit0Tii, care de obicei se manifest0 cu o intensitate mai mare decQt aceea a r0spunsului imun postvaccinal. 'accinuri constituite din germeni .ii Ai ne.irulenBi /plicate pe scar0 larg0 Pn trecut, aceste vaccinuri au o utili"are foarte redus0 Pn pre"ent. /cest fapt se explic0 prin existent0 a dou0 de"avanta3e ma3ore ce caracteri"ea"0 aceste vaccinuri) pot produce accidente de vaccinare identice cu o infecTie spontan0 Si pot crea artificial animale purt0toare de germeni respectiv focare potenTial infecTioase. Indiferent de locul de inoculare, agentul infecTios din vaccinul viu nu r0mQne locali"at, ci se r0spQndeSte Pn organism, p0trun"Qnd Si multiplicQndu-se Pn aceleaSi Tesuturi Pn care se locali"ea"0 Si Pn ca"ul infecTiei naturale. InfectQnd un num0r mic de celule Si multiplicQndu-se lent, agentul infecTios din vaccin nu declanSea"0 o boal0 manifestat0 clinic, ci numai o infecTie atenuat0, care este PnsoTit0 de modific0ri umorale Si de reactivitate specific0 unui r0spuns imun. Utili"area germenilor vii nevirulenTi se restrQnge numai Pn intervenTii de necesitate, Pn boli Pn care nu se dispune de modalit0Ti de imuni"are lipsite de nocivitate Si se aplic0 prin urm0toarele procedee) <accinarea simultan0 'serovaccinarea( > const0 Pn administrarea simultan0 Pn puncte separate a vaccinului Si a serului imun specific antigenului, asigurQnd astfel o protecTie pQn0 Pn momentul Pn care organismul PSi elaborea"0 proprii anticorpi* metoda poate conduce la dificult0Ti Pn do"area raportului dintre antigenul vaccinal administrat Si titrul anticorpilor din serul imun. <accinarea pe c0i neconvenTionale > const0 Pn administrarea antigenului pe alte c0i decQt cele care declanSea"0 boala natural0 Si Pn Tesuturi pentru care nu au tropism* acest mod de aplicare poate produce infecTii benigne locali"ate. <accinarea cu vaccinuri vii paraspecifice '#eterotipice( > const0 Pn folosirea drept agenTi de imuni"are a unor germeni vii PnrudiTi antigenic cu cei vaccinali 'vaccinarea antivariolic0 uman0 cu virus bovin* vaccinarea contra difterovariolei aviare( 'accinuri 0re0arate din germeni .ii( atenuaBi

30

unt vaccinuri constituite din tulpini microbiene care Si-au pierdut patogenitatea, p0strQndu-Si propriet0Tile imunogene. /ceste vaccinuri inoculate la specii receptive, produc o infecTie benign0 sau asimptomatic0, soldat0 cu instalarea unei imunit0Ti solide. On ca"ul bacteriilor atenuarea se reali"ea"0 prin cultivarea tulpinii vaccinale la temperaturi disgenice sau prin pasa3e pe medii de cultivare care conTin o serie de ingrediente care frQnea"0 de"voltarea normal0 a germenilor. /tenuarea bacteriilor poate fi corelat0 uneori Si cu modific0ri ale caracterelor morfologice Si culturale 'disocieri Pn variante J K Si J!K(. On ca"ul virusurilor atenuarea se poate reali"a fie prin pasa3e seriate pe culturi celulare, fie prin adapt0ri la anumite Tesuturi pentru care nu au tropism sau la specii nereceptive de animale. <irusurile se cultiv0 Pn mod repetat prin inoculare la organisme s0n0toase sau Pn culturi primare de celule. Mutantele selectate prin pasa3e Pntr-un substrat celular nenatural sunt re"ultatul unui cumul de evenimente mutaTionale PntQmpl0toare. 4intre acestea se utili"ea"0 Pn practica vaccin0rii acelea care au propriet0Tile dorite de atenuare Si imunogenitate. <accinurile atenuate au avanta3ul stimul0rii ambelor compartimente ale r0spunsului imun) celular Si umoral. 8otodat0 antigenele virale atenuate stimulea"0 r0spunsul imun faT0 de fiecare din antigenele imunogene ale unui virus. !0spunsul imun este prompt iar imunitatea instalat0 este solid0 Si de lung0 durat0. <accinurile atenuate p0strea"0 capacitatea de replicare Pn organismul vaccinat, astfel PncQt antigenul se poate r0spQndii Pn populaTia de animale Si Pn acest fel se imuni"ea"0 c#iar indivi"ii nevaccinaTi. La avanta3ele menTionate se adaug0 posibilitatea de preparare industrial0 Si de aplicare Pn mas0 'ap0 de b0ut, aerosoli(. <accinurile preparate din germeni vii atenuaTi pre"int0 Si o serie de de"avanta3e legate de stabilitatea mai redus0 Pn timp fapt ce face obligatorie conservarea prin liofili"are. On plus existenTa unei patogenit0Ti re"iduale poate declanSa reacTii postvaccinale. 'accinuri 0re0arate din germeni inacti.aBi Ai anato6ine /ceste vaccinuri sunt constituite din suspensii microbiene omorQte prin diferite procedee care Pns0 prote3ea"0 structura antigenic0. Inactivarea se poate reali"a utili"Qnd agenTi c#imici Si fi"ici de inactivare. 1rocedeele c#imice de inactivare se reali"ea"0 prin tratarea masei antigenice cu antiseptice 'fenol, formol(, coloranTi 'cristal violet, albastru de metilen(, compuSi organici 'betapropiolacton0, etilendiamin0(. ubstanTele inactivante pot forma cu structurile microbiene, complexe cu propriet0Ti antigenice noi care constituie uneori sursa de declanSare a unor reacTii alergice. 1rocedeele fi"ice se pot asocia celor c#imice sau pot constituii singure o cale sigur0 de inactivare. On acest sens se poate utili"a factorul termic 'temperaturi de peste A7 o %(, congel0ri > decongel0ri repetate, ultrasunete, radiaTii ultraviolete sau ioni"ante. /cestea din urm0 pre"int0 avanta3ul c0 pot fi do"ate.

30

<accinurile inactivate pre"int0 o serie de avanta3e Pn ceea ce priveSte imuni"area activ0. Un prim avanta3 este legat de riscul minim de infecTie. Inocuitatea este ridicat0, ele putQnd fi administrate Si unor animale debile la care vaccinurile vii sunt contraindicate. 4e"avanta3ele acestor vaccinuri constau Pn apariTia unui r0spuns imun mai tardiv, asociat cu o imunitate mai puTin stabil0 Si de mai scurt0 durat0. On acest fel se poate explica necesitatea rapelului de vaccinare dup0 6 > 5 s0pt0mQni de la prima vaccinare. <accinurile inactivate sunt de"avanta3oase Pn privinTa stimul0rii limfocitelor 8 citotoxice, care au un rol important Pn recuperarea Si Pn re"istenTa la infecTiile virale. /cest tip de r0spuns este indus de proteine virale prelucrate Si pre"entate Pn asociaTie cu moleculele %M2, celulelor imunitare. "nato6inele 4in filtrate de culturi bacteriene conTinQnd exotoxine, se pot obTine Pn urma inactiv0rii cu a3utorul formolului Si c0ldurii preparate atoxice cu o ridicat0 valoare imuni"ant0. /ceste preparate poart0 numele de anatoxine Si repre"int0 cea mai eficient0 soluTie de imuni"are activ0 Pmpotriva exotoxinelor produse de bacterii. 1ot fi utili"ate Pn acest sens culturi bacteriene toxigene sau toxine purificate prin diferite procedee. Inactivarea toxinelor Si transformarea lor Pn produse atoxice are loc Pn condiTii diri3ate Pn pre"enTa formolului 7,?C, la 5G7 %. .enomenul a fost descoperit de !amon '6F,@(. ;eta > propiolactona, ,-?- dinitrofluorben"enul Si glutaralde#ida au aceleaSi efecte asupra toxinelor. 1entru a fi utili"at0 ca vaccin, o anatoxin0 trebuie s0 Pndeplineasc0 urm0toarele condiTii) s0 fie imunogen, s0 induc0 formarea unei cantit0Ti suficiente de anticorpi pentru a neutrali"a toxina nativ0, s0 fie complet lipsit0 de toxicitate Si s0 aib0 propriet0Ti alergi"ante cQt mai reduse. 4etoxifierea Pncepe simultan cu ad0ugarea formolului. Ea este evident0 dup0 un minut Si creSte exponenTial timp de ,? ore. .orma netoxic0 poate reveni total sau parTial la forma toxic0. 4e aceea este necesar0 prelungirea contactului cu formolul timp de 5 > ? s0pt0mQni. 1rodusele se pot folosii ca atare sau ad3uvantate cu #idroxid de aluminiu pentru m0rirea efectului imuni"ant. 'accinuri 0re0arate din fracBiuni imunogene 0urificate 4enumite Si vaccinuri subunitare, aceste vaccinuri au ca principii activi o serie de fracTiuni imunologice active existente Pn structura microbilor sau a metaboliTilor microbieni. 1ot fi considerate fracTiuni imunogene glicoproteinele peplosului viral, proteinele capsidei virale, proteinele aparatului ciliar sau piliar, poliglucidele capsulare. Wi aceste vaccinuri pot fi ad3uvantate cu #idroxid de aluminiu pentru a m0rii capacitatea imuni"ant0. Imunitatea indus0 este comparabil0 cu cea indus0 de vaccinurile clasice inactivate, dar are un grad de specificitate mult mai Pnalt. '"CCIN$ I O-CIN$#E % IN #E<NOLO!II MO&E NE 'accinuri o,Binute 0rin te;nologia "&N- ului recom,inat %ondiTia reali"0rii unui astfel de vaccin este identificarea exact0 a epitopilor imunogeni Si implicit a genei sau genelor care codific0 aceSti epitopi. 8e#nica presupune separarea genelor responsabile de sinte"a epitopilor imunogeni cu a3utorul en"imelor de restricTie 'nuclea"e, liga"e

30

etc.( Si inserarea lor Pntr-un sistem vector repre"entat de regul0 de o plasmid0. /ceasta asigur0 integrarea genelor i"olate Pn genomul unei celule > ga"d0 uSor de menTinut Pn culturi celulare. Integrarea genei se manifest0 prin sinte"a substanTei dorite. %elula ga"d0 poate fi repre"entat0 de celule bacteriene sau de celule de mamifer care asigur0 sinte"a unui produs corect glico"ilat Si cu o mai bun0 antigenitate. ubstanTa dorit0 se i"olea"0 Si se purific0. 8e#nica pre"int0 avanta3ul obTinerii unor antigene Pnalt purificate Si stabili"ate din punct de vedere c#imic. On plus vaccinul obTinut nu pre"int0 riscul apariTiei unor efecte secundare nedorite sau patogenitate re"idual0. 8e#nologia /4N >ului recombinat a fost utili"at0 pentru obTinerea unor vaccinuri pentru tulpini enterotoxigene de Esc#eric#ia coli care coloni"ea"0 intestinul subTire la purcei. 'accinuri sintetice O alt0 modalitate de producere a unor vaccinuri neconvenTionale, este sinte"a pe cale c#imic0 a unor lanTuri peptidice cu funcTie de determinant antigenic. Unele particularit0Ti fi"ico > c#imice ale proteinelor sugerea"0 calitatea de bun imunogen. /stfel structurile tridimensionale pliate Pn spaTiu Si expuse la suprafaTa moleculei pot Pndeplinii calitatea de epitop. Locali"area Si selecTia epitopilor imunogeni se ba"ea"0 Pn principal pe utili"area anticorpilor monoclonali sau pe i"olarea Si purificarea unor proteine antigenice Si testarea separat0 a activit0Tii lor imunogene. LanTul polipeptidic identificat ca imunogen este sinteti"at pe cale c#imic0 Si cuplat cu o protein0 de transport de tip carrier. Utili"area unor ad3uvanTi minerali sau uleioSi, creSte capacitatea imuni"ant0. <accinurile sintetice sunt utili"ate pentru a induce apariTia unor anticorpi neutrali"anTi. 4atorit0 purit0Tii lor este eliminat riscul imuni"0rii cu proteine neesenTiale care pot repre"enta cau"a unor reacTii secundare nedorite. <accinurile sintetice pot fi Si multivalente, datorit0 posibilit0Tii de a cupla pe aceeaSi molecul0 > purt0tor a mai multe peptide care pot fi considerate epitopi ai unor agenTi patogeni diferiTi. 'accinuri ri,osomale 8e#nica de preparare a vaccinurilor ribosomale, utili"ea"0 bacterii Pn fa"a de creStere logaritmic0 Pn cursul c0reia num0rul ribosomilor este maxim. uspensia microbian0 este fracTionat0 Pntr-un omogeni"ator cu microperle de sticl0. 4up0 filtr0ri repetate, extractul conTine foarte multe particule ribosomale cu un coeficient de sedimentare mare. 4up0 o incubare Pn soluTie tampon > magne"iu, particulele disocia"0 Pn fracTiuni Si mai puternic imunogene. e consider0 c0 imunogenitatea vaccinurilor ribosomale se datorea"0 /!N-m care codific0 sinte"a unor polipeptide cu efect imunogen. Modul de acTiune al preparatelor ribosomale nu este pe deplin elucidat deoarece nu se poate stabilii natura fracTiunii imunogene din vaccin. On plus toate vaccinurile ribosomale conTin Si constituenTi neimunogeni ai bacteriei utili"ate. 1rotecTia conferit0 este mai mare decQt cea determinat0 de celulele Pntregi, iar efectele toxice mult mai reduse. On plus pot conferii o protecTie PncruciSat0 faT0 de serotipurile unei bacterii eliminQnd necesitatea de a folosi vaccinuri multivalente. 'accinurile anti D idioti0ice

30

4ac0 se imuni"ea"0 un animal cu un agent patogen, se declanSea"0 un r0spuns imun materiali"at Si prin sinte"0 de anticorpi specifici. /ceSti anticorpi '/c6( sunt folosiTi pentru imuni"area altor animale iar re"ultatul este producerea unei a doua categorie de anticorpi '/c, sau anti-anticorpi(. / doua categorie de anticorpi mimea"0 la situsul combinativ structura epitopului de pe antigenul inductor. /nticorpii de generaTie a doua, denumiTi Si anticorpi anti-idiotip pot fi folosiTi ca antigene vaccinale. e creea"0 Pn acest fel condiTiile obTinerii unei noi generaTii de vaccinuri ba"at0 pe fenomenul de mimare molecular0, prin care anticorpul care poart0 imaginea intern0 a antigenului inductor, se comport0 ca un ec#ivalent de antigen. !e"ultatul este sinte"a aceluiaSi tip de anticorpi protectori. e reali"ea"0 un proces de vaccinare f0r0 antigen care este Pnlocuit de anticorpul anti-idiotip exogen. Marele avanta3 al vaccinurilor anti-idiotipice const0 Pn posibilitatea de a obTine r0spunsuri imune Si faT0 de antigene slab imunogene. 1e lQng0 re"ervele teoretice legate de sinte"a anticorpilor anti-idiotip, apar o serie de dificult0Ti practice Pn utili"are. 1rodusul obTinut este de tip policlonal Si conTine o populaTie eterogen0 de specificit0Ti anti-idiotip, Pn care numai o fracTiune redus0 corespunde moleculelor de origine. On plus producerea unei cantit0Ti re"onabile de astfel de anticorpi este dificil de controlat. Inocularea unor astfel de vaccinuri poate produce reacTii adverse mai ales cQnd se utili"ea"0 anticorpi proveniSi de la alt0 specie de animal. Oncerc0ri de utili"are practic0 a acestui tip de vaccinare s-au reali"at pornind de la o glicoprotein0 imunogen0 a virusului rabic sau de la #emaglutininele virusului bolii de NeUcastle. MO&"LI#ECI &E "%LIC" E " '"CCIN$ ILO /dministrarea unui vaccin se face pe ba"a unui protocol de vaccinare Pn care se stabilesc modalitatea de administrare a vaccinului Si cantitatea de material antigenic necesar0 unei bune imuni"0ri. Indiferent de natura vaccinului administrat se impune cunoaSterea faptului c0 utili"area lor implic0 declanSarea unor procese foarte complexe, prin care organismul animal r0spunde specific Si creea"0 principalii efectori ai ap0r0rii proprii faT0 de agresiuni ulterioare din partea unor germeni microbieni. 1rin vaccinare se reali"ea"0 un r0spuns asem0n0tor cu cel produs de germenii microbieni vii, orice vaccin constituind, de fapt, un element non-self faT0 de care organismul se ap0r0 prin sistemul imunitar. 4o"ele indicate pentru fiecare vaccin trebuie respectate cu stricteTe. Inocularea unei do"e unei cantit0Ti prea mari de antigen vaccinal, poate conduce la o saturaTie a sistemului imunitar cu consecinTa sa imediat0, parali"ia imunologic0, fenomen care anulea"0 orice mecanism de r0spuns imun. O do"0 foarte redus0 de antigen vaccinal conduce la un r0spuns imun diminuat care nu antrenea"0 un num0r optim de clone celulare produc0toare de anticorpi. %0ile de administrare a vaccinurilor pot fi Pmp0rTite Pn c0i enterale 'naturale( Si c0i parenterale. 'accinarea 0e c=i enterale On general administrarea vaccinurilor pe c0i enterale ofer0 avanta3ul utili"0rii colective Pn vaccin0ri reali"ate Pn mas0, Pn special la efectivele mari de p0s0ri, unde vaccinarea parenteral0 este o

30

operaTie dificil0 sau c#iar imposibil0. /dministrarea enteral0 se poate aplica per os, con3unctival sau prin aerosoli. 4e regul0 ea necesit0 do"e mai mari de antigen vaccinal, pentru a oferii Sansa ca toate animalele s0 beneficie"e de do"a necesar0 imuni"0rii. 'accinarea conFuncti.al= se aplic0 Pn unele boli la p0s0ri Si const0 Pn instilarea vaccinului Pn sacul con3unctival. 'accinarea 0rin aerosoli const0 Pn transformarea suspensiei microbiene Pn particule fine cu dimensiuni cuprinse Pntre ,7 > A7 microni pentru a asigura in#alarea Si penetrarea lor Pn c0ile respiratorii. .actorul #ot0rQtor Pn succesul unei astfel de imuni"0ri este dat de m0rimea particulelor Si adQncimea de p0trundere Pn segmentele aparatului respirator. /stfel particulele supradimensionate nu penetrea"0 suficient Si duc la o imuni"are slab0, Pn timp ce particule prea mici p0trund profund la nivelul bron#iilor Si alveolelor unde se pot multiplica Si activa germeni epifiTi generQnd reacTii postvaccinale. /cest tip de vaccinare se utili"ea"0 Pndeosebi pentru imuni"area p0s0rilor, vaccinul fiind pulveri"at prin du"e calibrate pentru a obTine particule fine, la o presiune de aproximativ B atmosfere. 'accinarea oral= 'per os( se utili"ea"0 pentru antigenele vaccinale care r0mQn nemodificate structural dac0 sunt integrate Pn fura3e sau Pn apa de b0ut. O astfel de vaccinare se poate aplica Pn mas0, la efective mari de animale. 1entru o imuni"are optim0 cantitatea de antigen vaccinal trebuie s0 fie aproximativ 677 de ori mai mare decQt Pn vaccinarea parenteral0, deoarece aciditatea gastric0 Si condiTiile mediului gastrointestinal inactivea"0 FFC din antigenul ingerat. 1entru a evita acest element nedorit, se utili"ea"0 Pn pre"ent Pnglobarea particulei antigenice vaccinale Pn microcapsule de polimeri ai acidului lactic sau acidului glicolic. 'accinarea 0e c=i 0arenterale <accinarea parenteral0 presupune administrarea antigenului vaccinal Pn profun"imea unor structuri tisulare diverse antrenQnd astfel o reacTie local0 Pn care particip0 ma3oritatea celulelor imune. On acest scop se utili"ea"0 ace de diferite dimensiuni Si calibre. 'accinarea 0rin scarificare const0 Pn scarificarea pielii de pe faTa extern0 a gambei Si badi3onarea "onei scarificate cu tampoane Pmbibate Pn vaccin. Metoda se aplic0 Pn imunoprofilaxia variolelor aviare. Un procedeu apropiat este vaccinarea 0er cutanat= Pn care cu a3utorul unui aparat de tip 2ipospraE- 3et se penetrea"0 pielea Si se inoculea"0 antigenul la presiune foarte mare. 'accinarea su,cutanat= este cea mai r0spQndit0 cale de administrare a vaccinurilor. unt folosite ace scurte Si cu lumen gros pentru a asigura o administrare strict cutanat0 Si pentru a evita inocularea sub fascii. <accinarea subcutanat0 este preferat0 pentru vaccinurile adsorbite pe #idroxid de aluminiu, remanenTa la locul de inoculare prelungind acTiunea stimulului antigenic. %a loc de elecTie se recomand0 pentru animalele mari laturile gQtului, "ona posterioar0 a conc#iei auriculare la suine, p0rTile laterale ale toracelui la carnivore, partea superioar0 a gQtului la p0s0ri. 'accinarea intramuscular= se face cu seringi cu ace lungi, Pn muSc#ii laterali ai gQtului la mamifere Si Pn muSc#ii aripilor sau pectorali la p0s0ri. e recomand0 Pn ca"urile vaccinurilor vii.

30

Utili"area vaccinurilor ad3uvantate, poate duce Pn acest ca" la deprecieri ale calit0Tii c0rnii animalelor vaccinate. 'accinarea intra0eritoneal= se face cu ace cu bi"ou scurt Si este recomandat0 doar la purcei pentri administrarea unor vaccinuri Pmpotriva enteritelor. IM$NI*" E" %"SI'E /cest tip de imuni"are se obTine prin transfer de anticorpi gata formaTi de c0tre un organism donator Si pre"int0 urm0toarele caracteristici) se instalea"0 f0r0 participarea organismului, prin simplu transfer de anticorpi preparaTi de alt organism animal* se instalea"0 imediat* durea"0 numai 6? >,6 de "ile Pn ca"ul serurilor #eterologe Si , >5 luni Pn ca"ul serurilor omologe* 1rodusele biologice utili"ate pentru imuni"area pasiv0 a animalelor prin administr0ri parenterale sunt fie seruri imune, fie gamaglobuline specifice din seruri imune. erurile imune sunt repre"entate de serul sau plasma sanguin0 de la animalele imuni"ate special Pn acest scop '#iperimuni"are Pn do"e crescQnde(. 4e asemenea ele pot fi obTinute Si de la animale imuni"ate natural, prin trecerea prin boal0, purtQnd Pn acest ca" denumirea de seruri de convalescent. %lasificarea serurilor utili"ate Pn imunoprofilaxie se poate face dup0 mai multe criterii) &u0= cantitatea de anticor0i: seruri ;i0erimune care conTin o cantitate foarte mare de anticorpi* ele se obTin prin administrarea antigenului nemodificat sau a toxinei ca atare 'donatorul este un animal imuni"at(* seruri de con.alescent obTinute de la animale care au trecut prin boal0 Pn mod natural Si conTin o cantitate redus0 de anticorpi, concentrate gamaglo,ulinice care repre"int0 fracTiunea globulinic0 din seruri, bogat0 Pn anticorpi specifici Si de aceea se inoculea"0 Pn cantit0Ti mai mici. &u0= s0ecia 0e care s-a 0re0arat: seruri omologe, se prepar0 Si se administrea"0 la aceeaSi specie de animal* datorit0 bog0Tiei lor Pn anticorpi volumul inoculat este relativ sc0"ut* seruri ;eterologe, se prepar0 pe o specie Si se administrea"0 la alt0 specie* ele pot da reacTii anafilactice prin aceea c0 repre"int0 pentru receptor o protein0 str0in0* &u0= natura antigenului utili/at la 0re0arare: seruri antimicro,iene la care antigenul utili"at pentru imuni"are este repre"entat de bacterii, virusuri sau ciuperci microscopice* seruri antito6ice, la care antigenul utili"at pentru imuni"are este o toxin0 microbian0 sau nemicrobian0*

30

Etape ) -

seruri mi6te, care conTin anticorpi antimicrobieni cQt Si anticorpi antitoxin0.

Modul de 0re0arare a unui ser alegerea antigenului microbian utili"at pentru imuni"are Pntr-o form0 cQt mai pur0 Si mai imunogen0 stabilirea speciei de animal pe care se face imuni"area ' Pn ca"ul utili"arii cabalinelor pentru seruri #eterologe, la bovine Si suine pentru seruri omologe(* #iperimuni"area propriu-"is0 care const0 Pn inocularea intra-venoas0 a antigenului Pn primele ,-5 repri"e dac0 se poate cu tulpini vaccinale iar urm0toarele cu antigenviu Pn do"e crescQnde* sQngerarea animalului donator mergQnd pQn0 la 6$5 din volumul total de sQnge sau sQngerarea la JalbK la suine Pn urma c0reia se recoltea"0 tot sQngele* recoltarea serului sau a plasmei titrarea serului comparativ cu seruri etalon 'exprimarea Pn U.I.(* controlul purit0Tii faT0 de contaminarea microbian0.

Modul de administrare a serurilor /dministrarea serurilor se poate face Pn scop 0rofilactic, respectiv Pn focarul de boal0 la animalele s0n0toase Pn pericol de contaminare Si Pn scop tera0eutic la animalele bolnave Pn special serurile antitoxice. Un procedeu frecvent utili"at este sero.accinarea aplicat0 Pn scop profilactic Pn urma asocierii vaccinului cu serul corespun"0tor. On urma acestui procedeu se obTine un dublu beneficiu) prote3area imediat0 printr-un proces pasiv datorat serumi"0rii, la ad0postul c0reia se reali"ea"0 o imunitate activ0 de lung0 durat0 datorit0 vaccin0rii. C=i de inoculare a serurilor %0ile de inoculare pot fi intravenoase, cu risc de Soc anafilactic pentru serurile #eterologe sau administrate intraperitoneal, intramuscular, cu o vite"0 mai sc0"ut0 de adsorbTie. animalelor nou-n0scute. erurile nu se administrea"0 per os deoarece anticorpii sunt degradaTi la nivelul tubului digestiv, cu excepTia

30