CURSUL 11

ALIMENTATIA PASARILOR: Pasarile fata de mamifere au cateva particularitati anatomo-fiziologice, fapt care determina si modul lor de valorificare al hranei. Tubul digestiveste relativ mai scurt si capacitatea sa mai redusa ceea ce implica un timp de stagnare mai mic al nutreturilor supuse digestiei. Acest fapt e compensat insa de existenta unui echipament enzymatic complex care induce derularea rapida a proceselor digestive. Pasarile digera ft bn aproape toate componentele hranei: proteine, lipide, glucide simple..insa digera ft inefficient celuloza. Acesta e motivul pt care in ratiile pasarilor nivelul celulozei brute se limiteaza drastic, la max 5-6%pt pasarile adulte si la max 3-4 % tineret. Intr o asemenea situatie se poate aprecia ca pasarile digera ft bn nutreturile concentrate, care in marea majoritate a cazurilor reprezinta hrana lor exclusiva. Spectrul acizilor grasi din oua si grasimea corporala inclusiv al acizilor grasi polinesaturati poate fi modificat prin tipul de grasimi care se introduc in ratiile lor, fapt cunoscut si practicat. Pasarile fata de mamifere au o toleranta mai mare la excesul de vitamine.acest fapt e speculat in practica cand in ratii se introduc doze mult mai mari decat necesarul in vederea stimularii performantelor productive. Pasarile valorifica mult mai efficient vitamina D 3 decat D 2, de aceea in hrana lor se introduc surse importante de vit D 3 precum faina de peste, uleiul de peste. Datorita metabolismului mai intens si a performantelor productive ridicate pasarile sunt mult mai sensibile la carentele nutritive si de aici , ratile pasarilor tre sa fie ft bn echilibrate. Pana la ultimul mineral, aa La pasari, reglarea consumului de hrana se face pe cale metabolica, pe baza concentratiei energetice a hranei. Acesta e motivul pt care necesarul de prot si aa tre raportat si la necesarul de energie. g PB../1000 kcal EM g Liz/1000 kcal EM Gaini ouatoare: Ouale pt consum provin de la 2 tipuri de gaini:Leghorn si Rhode-Island. De la primul tip se obtin oua cu coaja alba iar de la al 2 lea oua cu coaja colorata. In afara culorii cojii oualelor cele 2 tipuri de gaini se mai disting prin GV , greutatea oualelor, consumul specific. Toate mai mici la tipul Leghorn. CS(consumul specific)=kg NC/kg oua. --------.de la ecloziune pana la 20 22 sapt, puicutele se hranesc de o maniera diferentiata fata de gainile ouatoare, adica produc primele oua. La modul general, se recomanda ca prin modul de hranire atingerea maturitatii sexuale sa se faca la o varsta si greutate data, nu se recomanda o fortare. In privinta parametrilor nutritivi, pe toata durata se recomanda un parametru energetic unic de 2800, in schimb, parametru proteic se recomanda a fi 18 pana la 6-8 saptamani si 15 dupa 6-8 saptamani. Modul de administrare a hranei e diferit in fct de tipul puicutelor: la puicutele Leghorn, se administreaza hrana la discretie pana la 6-8 saptamani, si restrictionat dupa aceea, in timp la puicutele Rhode -Island hrana pe toata durata de crestere poate fi la discretie. -------in prima parte a perioadei de ouat 20(22)-50(55) saptamani. Productia e maxima in aceasta perioada. Asa incat necesarul de Energie, PB,,minerale, e ft ridicat. Tre sa se tina seama

si de raporturile intre raporturile nutrive care tre furnizate pasarilor, raport energo-proteic. Daca nivelul energiei e prea ridicat iar cel al proteinei scazut, scade productia de oua si poate apare sindromul ficat gras. Un nivel al energiei prea scazut mai ales asociat si cu o temperatura scazuta determina scaderea productiei de oua. -----------------In a 2 a parte a perioadei de ouat, care se incheie la 75-77 sapt, productia de oua are tendinta sa scada, asa incat scade si nivelul parametrilor nutritivi. In practica pt gainile ouatoare se poate allege intre unul doua sau trei tipuri de nutret combinat. In varianta cea mai simpla, cand se opteaza pt un singur tip de nutret pe toata perioada de ouat, nivelul celor 2 parametri:2700-2800. Daca se apeleaza la 2 tipuri de nutret pt perioada de ouat nutreturile se numesc layer1 si layer 2, atunci energia: 2800-2900, ///////proteina:1718/////energia:2600-2700////proteina:15-16//. Nutretul combinat se administreaza la discretie, insa se poate anticipa un consum mediu de 110120 grame nutret combinat pe zi la tipul Leghorn si de 120-130 grame nutret combinat pe zi la Rhode-Island. La gainile de reproductie apartinand raselor grele( unul din parintii gainilor ouatoare) consumul poate fi si 180-200 grame nutret combinat pe zi. Consumul specific e de 2,3-2,5 kg nutret combinat. Un parametru nutritiv specific pasarilor ouatoare este acela a xantofilelor, cele care determina o culoare mai intensa a galbenusului, un oranj, un aspect commercial placut, de aceea se introduc surse de xantofile, precum: porumb, faina de lucerna, gluten de porumb, chiar xantofile sintetice.:apocarotenestel. Broiler de gaina: Puii de gaina pt carne=broiler de gaina. In ultimii ani, in domeniul cresterii broilerului de gaina s au obtinut rezultate spectaculoase datorate hibrizilor ultraperformanti si a modului lor de hranire. S a ajuns in zilele de astazi la sporuri medii zilnice pe toata perioada de crestere de 50 grame. Iar in ultimele zile ale cresterii la 90 de grame.( 900 face porcul). Pe piata internationala se produc 3 broilere: mic de 1400 grame cu sacrificare la 5 saptamani, mijlociu 1800 grame cu sacrificare la6 sapt si mare de 2200 grame cu sacrificare la 7 saptamani. Broilerul de gaina cel mai adesea se creste pe 4 sau 3 faze. Si e hranit cu 3 sau 4 tipuri de nutret combinat. Daca se creste pe 4 faze cu 4 nutreturi combinate se numesc: prestarter, starter, grower, finisher. Daca sunt 3 faze dispare primul. In varianta cresterii pe 3 faze, cel mai adesea :energia:3000,3100.3200.///proteina:20-22,1820///16-18. Producatorul de hbrizi specifica nr de faze pe care se creste broilerul si durata acestuia. In cazul cu 3 faze, starter are 2-3 saptamni,iat ultima 1 saptm. Structura orientativa a retetelor pt broiler gaina e urmatoarea: CE=60-70% CPV=25-35% CPA=36% Drojdii=2-3% Sare=2-3% G=2-3% Pvm=0,5-1% Hrana la discretie. Pt sacrificare la 42 zile , puii consuma 75-80 grame nutret combinat pe zi si 110-120 nutret combinat pe zi in ultimele zile ale cresterii. Consumul specific =1,8-2%

Pt stimularea performantelor productive se recomanda folosirea unor promotori de crestere permisi si aa de sinteza .. Se recomanda folosirea unor nutreturi care contin xantofile sau xantofile sintetice pt colorarea pielii intr o nuanta mai atractiva. In multe crescatorii broilerul de gaina se creste separat pe sexe, aceasta din motive economice,--- dupa 15 zile, puicutele au un necesar de proteine mai mic decat coccoseii. Broiler de curca: Carnea OBTINUTA DE PUII de curca au niste particularitati fata de gaina. Compositional, curca contine mai multa proteina, apa, saruri minerale. Si curba de crestere a curcilor e diferita decat a gainilor. Pe piata curca e mai apreciata, dar si mai scumpa. Cresterea industriala a broiler curca se face in mai multe variante: cea mai cunoscuta fiind cresterea pe 4 faze(P,S,G,F), fiecare faza cu durata de 1 luna, cu sacrificarea la 4 luni. In cazul sacrificarii la 16 sapt masculii ating circa 10 kg, iar femelele circa 7 kg. Exista si o varianta cu sacrificare la 20 saptamana knd masculii pot atinge si 13-14 kg.in scopuri comerciale, de reclama, s au obt puii de curca care la 1 an aveau 20 kg, iar pieptul peste 10 kg. Consumul specific la curca e mai mare: 3,2-3,5. In cazul sacrificarii la 16 saptamani consumul mediu pe intreaga perioada de crestere este de 180-200 grame nutret combinat pe zi. In varianta cresterii pe 4 faze : anumiti parametri. Exista posibilitatea k parametrul energetic sa fie acelasi pt fiecare faza:3000 kcal sau sa fie: 2800//2900//3000//3200. Kcal. In cazul proteicului, :26-27//24-25///22-23///20-21. La puii de curca dar si la puii de gaina, este importanta si atingerea parametrului nutritivi insa la fel de importanta e si corelatia dintre parametrinutritivi, in special dintre energie si proteina. De exemplu, daca se doreste cresterea parametrului energetic, al nutr combi, cu +100kcal EM pt a permite valorificarea surplusului de energie se recomanda si cresterea proteicului cu 1%. Mai mult fata de gaina, pt stimularea performantelor productive se recomanda folosirea promotorilor de crestere autorizati. Pt ca parametrii proteici a nutretului combinat pt broilerul de curca sunt ft ridicati structura generala a retetelor e particulara. De ex prestarter pt broiler curca are structura: Ce=45-50 Cpv=35-40 Cpa 8-10 Drojdii f 2-3 G=2-3 Sm=3-4 Pvm 0,5-1 Aici, creste parametrul energic fata de ponderea proteica..toate cele vorbite pana acum sunt pt broiler curca crescut intensiv, industrial. In cazul puilor curca a la bunica lucrurile stau altfel. Pui de curca crescuti gospodaresc: in primele 2 saptamani de viata puii de curca sunt ft sensibili la temperatura si la modul de hranire. Ca mod hranire carne fiarta,oua fierte, branza dulce.