Imunitatea mucoaselor

Apararea non-imunologica
Enzime

Acizi glicosali

Flora normala

Cea mai eficienta cale de a evita o infectie este prin prevenirea accesului microorganismelor in corp.
de exemplu, pielea este imperemeabila la majoritatea agentilor infectiosi; in cazul afectiunilor ce
vizeaza pielea precum arsurile, infectiile devin o problema majora. Majoritatea bacteriilor nu
supravietuiesc mult timp pe piele datorita efectului inhibitor al acidului lacic si al acizilor grasi din
secretiile glandelor sebacee si sudoripare si al pHului acid astfel creat. O exceptie o reprezinta
stafilococul aureu care poate infecta foliculi pilosi si glandele sudoripare.

Mucusul secretat de membranele mucoase reprezinta o bariera ce impiedica aderenta bacteriilor la

celulele epiteliale. Microbii si alte particule straine ce intra in contact cu mucusul sunt indepartate
mecanic prin miscarea cililor, tuse si stranut. Indepartarea microorganismelor este efectuta si de
secretia glandelor lacrimale, salivare si urina. Fluidele corpului contin substante bactericide precum
acidul in sucul gastric, spermina si zincul in sperma, lactoperoxidaze in lapte, lizozim in lacrimi,
secretii nazale si saliva.

Un alt mecanism de aparare este reprezentat de antagonsimul microbial asociat florei normale a
corpului. Aceasta suprima inmultirea bacteriilor patogene si fungi prin competitia pentru nutrienti
sau prin producerea unor substante inhibitorii. De exemplu dezvoltarea germenilor patogeni aste
limitata de acidul lactic produs de anumite specii de bacterii comensale care metabolizeaza glicogen
secretat de epiteliul vaginal. Atunci cand cresterea bacteriilor comensale este perturbata de
antibiotice, creste susceptibilitatea infectiilor oportuniste cu Cndida si Clostridium. Bactteriile
comensale din intestin produc de asemenea si colicine, o clasa de bactericidine care se leaga de
suprafata incarcata negativ a bacteriilor susceptibile si introduc o structura helicoidala hidrofoba in
membrana acestora. Molecula se transforma apoi intr-o structura hidrofoba si formeaza un canal
voltajdependent in membrana ce distruge potentialul energetic al celulei.

Daca microorganismele patogene patrund in corp, se vor activa mecanismele sistemului imunitar
innascut, care constau in efectul distructiv al factorilor solubili precum anzimele bactericide si
mecanismele de fagocitoza.

Factorii celulari majori ai sistemului imunitar vor fi explicati dupa cum urmeaza.

Mecanismele umorale. Humoral mechanisms provide an additional defensive strategy

Factorii antimicrobieni din secretiile umorale. Microbicidal factors in secretions

Raspandirea infectiei poate fi limitata de enzimele eliberate in tesut care activeaza coagularea. Cea
mai raspandita substanta bactericida este reprezentata de lizozim, o muramidaza ce distruge
peretele ce prezinta pepdidoglicani ai celulei tinta.

Asemenea alfa defensinei din granulele neutrofilelor, defensinele beta umane sunt peptide derivate
din precursori proteolitici. Structural sunt alcatuiti din29-40 aminoacizi. Principala beta defensina
este hDB 1 fiind abundenta in rinichi, in tractul genital feminin, mucoasa gingivala si caile aeriene.

Deoarece suntem expusi zilnic la o multime de patogeni din aer, aceste mecanism defensiv este
foarte important. Drept urmare, inhiarea hBD 1 si a hD2 pulmonare poate contribui la
susceptibilitatea la infectii a pacientilor cu fibroza chistica (aceasta afectiune se datoreaza unei
mutatii a canalelor de ion de clor ce determina o concentratie crescuta de cloruri in secretiile
tractului respirator).

Un alt agent antimicrobian activ impotriva bacteriilor G negative si poztive este LL 37, un reziduu
peptidic eliberat in proteoliza recursorilor catelicidinei (inhibitor de L catepsina)

La nivelul stomacului, un peptid al lactoferinei poate imbogati secretia gastrica si intestinala cu

proprietati antibacteriene.

Un peptid denumit inhibitor de proteaza leucocitara .(secretory leukocyte protease inhibitor (SLPI),
se gaseste in multe secretii. Capatul C terminal este anti proteaza ia capatul N terminal este nociv
pentru fungi si alte microorganisme ce pot afecta pielea, astfel ca acest peptid este secretat
indeosebi de keratinocite.

Antibioticele analoage acizilor d- amino formeaza helixuri levogire avand abilitatea de a induce
canale ionice membranare rezultand astfel proprietatile antimicrobiene. Aceste antibiotice sunt
rezistente la catabolism si pot reprezenta o noua clasa de antibiotice sintetice.

Proteinele surfactante pulmonare, SP A si SP D, in conjunctie cu

Lastly, we may mention the two lung surfactant proteins

SP‐A and SP‐D that, in conjunction with various lipids, lower

the surface tension of the epithelial lining cells of the lung to

keep the airways patent. They belong to a totally different

structural group of molecules termed collectins (Figure 1.35)

that contribute to innate immunity through binding of their

lectin‐like domains to carbohydrates on microbes, and their

collagenous stem to cognate receptors on phagocytic

cells – thereby facilitating the ingestion and killing of the infectious agents.
Apararea imunologica –
tesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, productia celulara si de anticorpi, traficul
celular

Procesul de homing

Imunosupresia post transplant