Curs 3 /24.03.

2021
Microbiologie/Virusologie
EXAMENUL MICROBILOR

Din cauza dimensiuni foarte reduse, microbii nu pot fi vizualizati, decat cu

ajutorul unor aparate optice.aceste aparate sunt in principal microscoapele, si in
mod obisnuit este utilizat microscopul fotonic( cu lumina transmisa ).
In principiu microscopul fotonic este constituit din 2 sisteme de lentile, care
folosind lumina, permite obiectele invizibile , sa fie vazute cu ochiul liber.
Este alcatuit dintr o parte optica, si una mecanica.
Partea optica este reprez de un sist de iluminare, alcatuit din lentil numite
obiectiv,care se plaseaza pe obiectul de examinare. Partea optica contine si un
sist de lentil umite ocular,plasate la capatul superior al tubului, care
functioneaza ca o lupa, si prin care priveste ochiul cercetatorului.
Partea mecanica a microscopuilui. Cuprinde : piciorul microscop, masa, pe care
se pune obiectul cercetat, tubul microscopului prin care se fixeaza partea super
felinarele, si partea inf obiectivele. Acesta este cel mai utilizat microscop in
microbiologie.
Microscopul cu fond intunecat ( cardioid ) Se deosebeste de cel fotonic cu ceva in
mod special, numit cardioid. Fondul microscop apare intunecat, iar germenii
apar luminati.
Un alt tip de microscop, este microsc cu contrast ,care este prevazut cu o placuta
montata in obiectiv. Cu acest microscop, se pot percepe detaliile.
Microscopul cu florescenta: pt depistarea rapida a unor microorganisme( din
sputa, fecale)
Microscopul cu florescenta foloseste o aparatura speciala din o sursa de lumina
reprez din sticla de cuart,cu vapori de mercur.
Microscopul electronic, care prez o putere mare de marire, si face posibila
depistarea virusurilor.
Acestea sunt tipuri principale de microscop.
Microscopul fotonic se mai numeste si optic.
Examinarea germenilor la microscop, se poate face fie in stare native, fie dupa
fixare si colorare.
1. Examenul preparatelor native seunt examene care se fac in conditie umeda
si necolorat. Preparatele se fac din produsul de cercetat, care se depune pe o
lama mkcroscopica peste care se pune o lamella curate. Din aceste prep native,
se evidentiaza forma si mobilitatea germenilor, bacteriilor.
2. examen preparatelor colorate, face diferentierea bacteriilor, in raport cu
afinitatea lor pt coloranti. Colorarea celulelor microbiene se poate face fie pe
celulele vi, fie a doua metoda, pe celulele omorate prin fixare.
a) colorarea pe celulele vi: colorare vitala, si consta in aplicarea colorantului pe
celulele vi.
b) colorarea germenilor omorati( cea mai folosita) pt aceasta colorare exista o
serie de etape pregatitoare:
1. PREPARAREA FROTILULUI: se prepara prin punerea produsului de
cercetat: puroi, sange, urina, etc. produsul se pune pe o lama.
2. FIXAREA FROTILULUI care se poate face fie prin caldura, sau prin
lichide fixatoare, cum este : alcoolul etilic.
3. MORDANSARE: consta in tratatea frotilului cu anumite subst chimice
denumite mordant, in scopul de a intensifica activitatea colorantilor.

Coloratiile in functie de metoda folosita:

1. Coloratie simpla, sau directa, este color cu albastru de metilen, contsta in
frotilul uscat si fixat, este acoperit cu Solutia cu albastru de metilen, 2
minute, se scoate si se usuca.
2. Coloratia diferentiala, este o coloratie simpla, COLORATIA GRAN ( cea
mai folosita) imparte bacteriile in doua mari categ: bacterii grampozitive,
si bacterii gramnegative.
Tehnica coloratiei:
Frotilul efectuat din prod pathologic, este fixat prin caldura, apoi se acopera
lama cu o solutie de violet de gentian, si se lase pana la 1- 2 min. se
indeparteaza colorantul si se acopera lama cu o solutie LUGOL,care
functioneaza ca mordant si se lasa timp de doua min. se indeparteaza solutia
lugol, si se acopera lama cu alcool acetone cateva secunde.
 Se spala lama cu apa de la robinet, si se acopera cu FUXINA timp de 30sec,
pana la 1min, apoi se spala fuxina, se usuca si se examineaza la microscop.
Bacteriile care care rezista la declolorarea cu alcool acetone, raman
colorate cu violet si sunt bacterii gram pozitiva.
Bacteriile care se decoloreaza, se recoloreaza in rosu, si sunt bacteriile
gram negative.

VIRUSOLOGIA
CLASIFICAREA VIRUSURILOR

Se practica dupa mai multe criterii:

1. Dupa criterial epidemiologic, virusurile se clasifica dupa modul de
transmitere, astfel: dupa transm aeriana, sunt virusurile respiratorii,
gripale.
2. Transmiterea-fecal-orala. Ex: virusuile ….?
3. Transmiterea pe cale sexuala: ex :hiv
4. Hematogena
Clasificarea dupa:
- tipul de acid nucleic : ribovirusurile ( acid ribonucleic, ex: hepatita A)
-dezoxiribovirusuri( hepat B)
-dupa gazda parazitata, virusuri patogene pt mamifere, plante si insect

Virusul poliomielitei: boala contagioasa, (ribovirusul ) contine ARN.

Poliomielita este o boala acuta si transmibila, care prezinta forme clinice usoare,
manif prin tulburari respiratorii si digestive, sau forme grave, care constau in
afectarea sist nervos central manifestate prin paralizii ale membrelor. Perioada
de incubatie este inre 7-14 zile, dupa care urm perioada evolutiva cunoscuta
drept boala minora 1-5 zile, manif cu febra pana la 39 gr, fenomene respiratorii,
in special faringita, dureri musculare, si simptome digestive constand in greata
si varsaturi. Urmand perioada de latent 2- 4 zile, eset perioada de sanatatae
aparenta, cand temp scade, dupa care urmeaza perioada bolii majore, care
reincepe brusc cu cresterea temp si tulburari mari nervoase. Urmeaza persioada
de retrocedare a paraliziilor, dar si perioada de sechele.
Multiplicarea virala, se produce la nivelul locului de patrundere in organism, loc
cunoscut drept poarta de intrare si in poliomielita, aceata poarta este reprez de
oro-faringe si intestinal subtire.
Raspandirea virusului se face pe calea sangelui in organism .
Cea mai severa manifestare a bolii, este paralizia, care se instaleaza in prima
saptamana de boala, si care poate cuprinde ambele member inf sau superioare,
precum si muschii toracelui, ceea ce determina decesul.
Vindecare se poate face complet, sau cu sechele definitve care contau in
principal in paralizii, deformari de coloana vertebrala, etc.
Diagnosticul de lab consta din:
1. Recoltarea de preod patologice, care contau in: exudatul faringian, sange,
materii fecale, lichid cefalo-rahidian.
2. Identificarea virusului care se poate face prin cultivarea lui pe cellule de
rinichi de maimuta,sau cu ajutoarul reactiilor serologice.
Profilaxia poliomielitei se realiz cu aj vaccinarii.

VIRUSURILE GRIPALE
- ribovirus
- ARN acid ribonucleic, care mai are in struct interna 2 comp importante:
hemaglutinina, care este o enzima ce permite eliberarea virusului din
cellule parzitate, avand astfel un rol important in infectiozitatea virusului.
A doua com este neuromimidaza , este tot o enzima care elibereaza
virusul ca si hemaglutinina din celulele infectte.

Virusul gripal patrunde in org prin intermediul aerosolilor, si infecteaza

mucuoasa cailor respiratorii, unde determina leziuni de descuamare
celulara, de edem, cee ace defineste gripa.

Gripa este una dintre cele mai importante viroze respiratorii, care
determina un prcent mare de morbiditate si mortalitate.
Se cunosc 3 tipui de virusuri gripale: A,B si C.
 Virusul se transmite prin picaturile flugger, care sunt alcatuite din
picaturile de saliva eliminate in timpul tusei, stranutusui si al vorbirii.
Mai rar virusul se poate transm si prin obiecte contaminate.

TABLOUL CLINIC consta in :

- Perioada de incubatie (1- 5 zile )
- Perioada de stare a bolii manif cu febra 39-40 grade, cefalee, mialgii
puternice, astenie marcata.
- Faciesul este congestionat, ochii lacrimosi, simptome respiratorii, tuse
uscata, asociata cu dureri toracice, cu scaderea tensiunii arteriale, cu
tulburari digestive precum : greata, varsauri, inapetenta.
- In forma severa de boala, apar tulburari hemoragice, epistaxix sit use
sangriolente.
- Gripa este urm de perioada de convalescent cu astenie, depresi si
irascibilitate.
- ESTE EXTREM DE CONTAGIOASA

Diagnosticul de laborator
Izolarea si indentificarea virusului = asa incepe diagnosticul in gripa
Se face prin spalatura nazala, secreriile nazo-faring si sputa. Diagnosticul se
face prin inocularea acestor produse in sacul amiotic al oualelor de gaina cu
embrion de 10 zile.
Se mai poate face si pe culturi celulare renale de maimuta.
Profilaxie: vaccinare sau vaccine cu virus viu atenuat, fie cu vaccinul
preparat numai din hemaglutinina sau neuraminidaza.
Anticorpii formati dupa vaccinare, asigura o imunitate temporara, intre 6-12
luni. Se repeat annual.

VIRUSURI HEPATICE
HEPATITA A ( este un ribovirus care contine acid ribonucleic)
Transmiterea virusului se face in special pe care fecal –orala prin contact
direct, dar sip e cale sexuala sau parenterala.
De asemenea transm se poate face si prin apa si alimente contaminate.
Sursa de infectie este: apa neclorinata, fructe si legume nespalate, preparare
culinare insufficient prelucrate termic.
Clinic, perioada de incubatie este inre 4-6 sapt. Boala debuteaza cu febra,
greata, si anorexie , plus alterarea starii genereale, si aparitia ulterioara a
icterului.
La copii, forma de boala este usoara si nu se cronicizeaza, la adulti forma
este grava si chiar letala.
Diagnosticul bolii consta in evidentiereea anticorpilor, cresterea
transaminazelor si aparitia anticorpilor imunoglobulino g care persista toata
viata. Hepatita A nu da forme cornice de boala, iar masurile de profilaxie
contau in vaccinare.

SUBIECTE PT EVALUARE:
1. Mentionati caracterele generale ale virusurilor si microbilor ( in primul
curs)
2. Definiti mediul de cultura in ce constau conditiile de baza pe care trebie
sa le indeplineasca. ( steril, etc… )
3. Metoda de coloratie cea mai folosita ( coloratia diferentiala gram)
mentionati tehnica coloratiei cum se clasifica bacteriile in raport cu
aceasta coloratie, si aspectul lor pe rofilul lor( rosu si violet/ gram
pozitiva-gram negative)
4. Ce defineste multiplicarea virusurilor, care sunt etapele de multiplicare?
5. Viroza respiratorie gripa. Mentionati caracteristicile virusurilor gripale,
structura, tablou clinic, diagnostic, profilaxie.