TUDOSE ADRIAN-VIOREL AMG I H
REFERAT – Bacilul patogen Koch
[Link] Koch:
- Agentul patogen al tuberculozei este bacilul Koch, organism ce face parte din
genul Mycobacterium. Genul microbacteriilor cuprinde germeni patogeni si numeroase
bacterii saprofite, unele cu potential patogen si pentru om, grupate conventional sub
denumirea de micorbacterii atipice.
Cai si mecanisme de transmitere ale infectiei TBC : - se cunosc mai multe cai de
transmitere a infectiei tuberculoase la om in functie de sursa de infectie si tipul de
micobacterii eliminate.
A) Calea aerogena: este cea mai importanta cale de transmitere a infectiei
tuberculoase de la om la om fiind recunoscuta in aproximatix 90% din cazuri. Se
realizeaza prin 3 mecanisme: prin inhalarea picaturilor de sputa bacilifera, prin
inhalarea de nucleosoli, prin inhalarea particulelor de praf bacilifer.
B) Calea digestive (enterogena) este mai putin importanta si este reprezentata de
traversarea mucoasei intestinale de catre germenii ce au ajuns in tubul digestive
prin alimente contaminate, provenite de la animale bolnave. Alimentele frecvent
implicate sunt :laptele nefiert si exceptional carnea de la animalele bolnave
C) Calea transplacentara este cu totul exceptionala si se poate realiza prin
difuziunea hematogena a germenilor, prin deschiderea unui folicul cazeificat in
circulatia fetala sau prin trecerea transplacentara a germenului care ar putea
surveni in tuberculoza miliara a mamei cu evolutie septicemica.
Factorii favorizanti ai infectiei si imbolnavirii TBC :
Factorii favorizanti ai contaminarii sunt conditionati de : sursa infectanta, conditiile de
mediu si organismul parazitat( gazda).
Factorii decisivi in transmiterea infectiei sunt : severitatea sursei, intimitatea si durata
contactului, densitatea surselor.
Factorii naturali reprezentati de factori biologici si fizici joaca rol secundar dupa
factorii economico- sociali.
Factorii psihosociali privind viata afectiva, intelegerea si comportamentul populatiei,
adeseori subestimati sau ignorati sub aspectul rolului lor in epidemiologia tuberculozei.
Fenomenul Koch :
Pentru a intelege mecanismul de producere a imbolnavirilor tuberculoase este
nevoie de a cunoaste fenomenele ce au loc in momentul trecerii de la starea de sterilitate
a parenchimului pulmonar la starea de infectie.
Schematic se pot delimita 3 situatii:
[Link] bacteriana imediata – situatie cunoscuta la subiectii sanatosi.
[Link] inflamatorie - a doua posibila situatie in cazul agresiunii microbiene, ce
creeaza premizele infectiei [Link] cauzal poate provoca distrugerea unor
elemente celulare, urmata de eliberarea de mediatori chimici, serotonina din
mastocite si din unele structuri nervoase, bradikinina.
[Link] secundar specific( raspunsul imun) – este adaptat naturii germenului
in cauza si particularitatilor lui antigenice. Sistemul limfocitar si macrofagic sunt
principalii responsabili ai acestui raspuns. Acest raspuns are 2 componente: unul
de rezistenta imuna si altul de hipersensibilitate.
Tuberculoza primara apare la persoanele care au venit in contact anterior cu
bacilul Koch.
Localizarea cea mai frecventa a tuberculozei primare este cea pulmonara, in mod
exceptional poarta de intrare poate fi intestinala, cutanata, orofaringiana.
Simptomatologia TBC primare :
Debutul tuberculozei, privit ca modalitatea de baza in depistarea bolii poate fi astfel
schematizat :
A) Debut prin simptome si evolutie rapida : simptome respiratorii cu o durata
depasind 3-4 saptamani. Tusea este simptomul comun, initial uscata, devenind in cateva
saptamani productiva, cu expectoratie muco-purulenta, insotita sau nu de un junghi
toracic si febra, simptomatologie ce persista de un interval mai mare de 3-4 saptamani,
fara a fi fost influentata de o medicatie antiinfectioasa nespecifica. Febra este totusi
progresiva, junghiul si frisoane mai discrete, debutul cu caracter pseudogripal este mai
mult sau mai putin similar gripei, debutul hemoptoic constand in aparitia unei
expectoratii sangvine in plina sanatate aparenta sau pe fondul unor simptome functionale
si respiratorii minime anterioare, neglijate de bolnav. Hemoptizia suspecteaza
tuberculoza cand survine la un tanar.
B)Debut prin simptome discrete, cu evolutie lenta – reprezinta modalitatea clasica
de debut al tuberculozei care consta in astenie ce apare de obicei la sfarsitul zilei,
insotindu-se de anorexie si pierdere lenta in greutate. Temperatura este de obicei
normala intr-un stadiu mai inaintat de evolutie, aparand progresiv. Amenoreea este
uneori prezenta. Pe langa aceste forme, o anumita proportie de bolnavi , fara nicio
simptomatologie sunt descoperiti prin examene sistematice sau ocazionale.
TBC primara – definitie, clasificare, caracteristici
Tuberculoza primara se defineste ca ansamblul manifestarilor biologice, anatomo-
radiologice si eventual clinice secundare primului contact cu bacilul Koch a unui
organism. Gravitatea formelor de tuberculoza primara este mai mare la copilul mic si la
varsta pubertatii. Patogenia primoinfectiei tuberculoase este cel mai bine precizata de
teoria lui Parrot, Shan, Kus si Ranke, elaborata la sfarsitul secolului trecut. Conform
acestei conceptii, la locul de contact dintre bacilii tuberculosi si plaman se produce o
leziune exudativ- foliculara denumita sancru de inoculare sau afect primar. De la acest
nivel infectia se propaga pe cale limfatica spre gg sateliti regionali, determinand aparitia
adenopatiei localizate hilar sau paratraheal. Sancrul de inoculare, limfangita si
adenopatia satelita sunt cele trei elemente ce definesc triada anatomo-patologica
cunoscuta drept complexul primar Ranke.
Formele clinice ale primoinfectiei :
[Link] primara nemanifesta – reprezinta aproximativ 90% din formele de
tuberculoza primara si se caracterizeaza prin debut si evolutie asimptomatica si test la
tuberculina pozitiv. Diagnosticul se bazeaza pe testul tuberculinic pozitiv cu
surprinderea unui viraj tuberculinic.
2. Primoinfectia manifesta benigna – reprezinta forma clinica in care la examenul
radiologic pulmonar se pot evidentia elementele complexului primar, fara complicatii
locale si la distanta. Tuberculoza primara clinic manifesta benign se insoteste uneori si
de manifestari extratoracice, cum ar fi :
a) eritemul nodos caracterizat de noduli dermo- hipodermici rotunzi sau ovalari cu
contur imprecis, de culoare rosie sau violacee, de dimensiuni variabile, localizati
preferential la nivelul crestelor tibiale si genunchilor bilateral sau mai rar pe fetele
anterioare ale antebratelor, zona fesiera, pe fata sau gat;
b) kerato-conjunctivita flictenulara se manifesta prin existenta de flictene pe
conjunctivite, insotite de lacrimare, fotofobie, senzatie de corp strain intraocular;
c) cicatrici keloide cu aspect monstruos prin hiperproductie de tesut conjunctiv;
d)adenopatii cervicale consecutive contaminarii cu poarta de intrare
[Link] submentonieri, submandibulari, retroauriculari si supraclaviculari
se pot tumefia izolat sau in pachete [Link] de consistenta ferma si
nedurerosi, continutul gg cazeos putandu-se exprima printr-o fistula externa, ceea
ce determina cicatrici mai mult sau mai putin inestetice;
e) localizarile osoase sau osteoarticulare au devenit cu totul exceptionale, dar dg
corect stabilit cu concursul specialistului ortoped nu trebuie sa [Link]
chimioterapie, aceste localizari se pot vindeca fara sechele, spre deosebire de
trecut cand nu se dispunea decat de solutii chirurgicale si in final deformatiile si
dificultatile functionale erau importante; f) localizarile peritoneale, urinare sau
genitale sunt de asemenea mai rare in prezent.
Recoltarea produselor patologice :
Succesul examenului bacteriologic este asigurat de corectitudinea recoltarii si
prelucrarii produselor patologice. Recoltarea produselor patologice se face inaintea
administrarii oricarei medicatii antibacilare, iar in cazul bolnavilor aflati deja sub
chimioterapie antituberculoasa dupa o intrerupere a acesteia de minic 3 zile sau in ultima
zi a pauzei dintre doua prize. Recoltarea produselor patologice se face sub
supravegherea unui cadru mediu sanitar, in camere speciale sau dupa o instruire
prealabila privind tehnica recoltarii. Produsele de examinat se recolteaza in recipiente
speciale, dupa care se inchid ermetic pentru prevenirea suprainfectarii si uscarii acestora,
cat si pentru evitarea contaminarii mediului extern si a persoanelor care le manipuleaza
si le transporta. Identificarea recipientelor se asigura prin aplicarea de benzi adezive pe
care se noteaza datele personale ale bolnavului de la care provine produsul patologic. Un
examen bacteriologic pentru tuberculoza consta in examinarea a 3 produse patologice,
iar in cazul leziunilor putin extinse, examinarea se intinde la 5-10 produse. Perioada de
recoltare a produselor patologice pentru un control bacteriologic va fi de 2-3 pana la 5-6
zile cand se recolteaza mai mult de 3 prelevate. Prelucrarea produsului se face la cel
mult 3-5 zile de la recoltare pt a evita contaminarea acestuia cu flora banala sau ciuperci
si scaderea viabilitatii bacililor, timp in care se pastreaza la frigider sau la rece si ferit de
razele solare.
Tehnici de recoltare a produselor patologice : pentru diagnosticul tuberculozei
pulmonare: expectoratia evacuata spontan prin tuse, din etajul bronho-pulmonar si nu
din rinofaringe in cantitate minima de 2-3 ml, ce contine particule mucopurulente, este
produsul ce asigura procentul cel mai mare de rezultate [Link] prefera esantionul de
sputa recoltat matinal dupa clatirea cavitatii bucale cu apa sau ser fiziologic pt a evita
contaminarea acestuia cu resturi alimentare, material plastic, cu capac etans, de unica
folosinta.
Metode de provocare a tusei :
-efortul voluntar de tuse( tampon faringian). Bolnavul deschide larg gura si cu un
tampon steril se sterge bine faringele si orificiul [Link] incepe sa
tuseasca, permitand astfel recoltarea sputei necesare.
-tubajul gastric este indicat la cei ce inghit sputa. Cu ajutorul unei sonde Einhorn
se introduc 5-10 ml ser fiziologic la copii sau 30 ml la adulti si apoi se aspira
materialul cu o seringa sterila.
-aerosoli expectoranti cu NaCl 10%. Pacientul respira normal cu masca de
aerosoli pe fata 10-15 min, dupa care tuseste puternic, incercand sa mobilizeze
sputa spre cavitatea bucala. Cand nu s-a obtinut rezultatul dorit, se repeta
expunerea timp de inca 10-15 min.
-spalatura laringo-traheala. Dupa o gargara cu xilina 2% repetata de 2 ori se
introduc in larinde cu o seringa cu canula curba si sub controlul oglinzii laringiene
5-10 ml ser fiziologic steril. Apare astfel o tuse productiva, iar sputa expectorata
spontan sau in urmatoarele 24-48 h se recolteaza.
-aspiratul bronsic este secretia bronsica recoltata in timpul bronhoscopiei printr-o
sonda introdusa pe tubul bronhoscopului. Sputa recoltata dupa bronhoscopie, mai
ales cea din primele 24 h reprezinta unul din cele mai valoroase produse
patologice pentru diagnosticul tuberculozei pulmonare si bronsice.
Fazele si obiectivele chimioterapiei antituberculoase - asocierea medicamentelor
antituberculoase sub forma de regimuri ce au drept scopuri, anularea riscului aparitiei
chimiorezistentei si esecului terapeutic. Regimurile moderne sunt bifazice cu o faza
initiala intensiva si o faza de consolidare care finalizeaza rezultatul terapeutic. In faza
initiala cand populatia bacilara este foarte numeroasa si cu vulnerabilitate maxima,
scopul major al terapiei este eliminarea masei de germeni majoritari extracelulari si cu
multiplicare rapida. In faza de consolidare, atat paubacilaritatea leziunilor cat si
potentialul replicativ minim sau nul al populatiei bacialare reziduale fac ca asocierea a
doua medicamente cu efect sterilizant sa fie suficienta. Durata acestei faze depaseste de
regula pe cea a fazei initiale.
Scheme de tratament anti TBC folosite in tara noastra in prezent si indicatiile lor:
1. regim I 2RHZ(S) + 4RH
a) in tuberculoza pulmonara: cazuri cu frotiul direct pozitiv, cazuri cu frotiul direct
negativ, dar cu aspect cavitar patent, leziuni parenchimatoase extinse sau
tuberculoza miliara.
b) in tuberculoza extrapulmonara- cazuri cu prognostic sever prin localizare si/sau
evolutie : meningite, pericardite, peritonite, localizari [Link] cazurile cu
frotiu inca pozitiv la 2 luni cavitare sau conditii morbide asociate( infectia
HIV/SIDA, diabet, silicoza): 2RH2S+6RH.
[Link] II 2RHZ+2RH - restul formelor fie tuberculoza pulmonara, pleureziile si alte
localizari extrapulmonare. La cazurile neconfirmate bacteriologic sau
histopatologic: 2HRZ+4RH( in total 6 luni). Prelungirea tratamentului la 6 luni sau
mai mult poate fi decisa si pe baza contextului radioclinic, evolutiei sub tratament
si conditiilor apucarii tratamentului.
