Sunteți pe pagina 1din 6

Bacilul Koch

Agentul patogen al tuberculozei este bacilul Koch, organism ce face parte din genul
Mycobacterium. Genul microbacteriilor cuprinde germeni patogeni si
numeroase bacterii saprofite, unele cu potential patogen si pentru om.
Mycobacterium tuberculosis este bacteria care cauzeaz cele mai multe cazuri
de tuberculoz. A fost descris pentru prima dat de Robert Koch, n martie 1882.
Este o bacterie obligatoriu aerob (nu Gram pozitiv/negativ), care se divide la 1620 ore (o rat mic de multiplicare, comparativ cu alte bacterii, cum ar fi E. coli, care
se divide la 20 de minute). Spre deosebire de al i germeni, datorit continutului
mare de murein din peretele celular, se coloreaz foarte greu i, ulterior, rezist la
decolorarea cu alcool si acizi minerali dilua i. Sunt a adar, bacili acidalcoolorezistenti. Se pun in eviden prin coloraia Ziehl-Neelsen. Pe frotiurile
colorate dup aceast metod, bacilul tuberculos apare colorat n ro u aprins,
datorit fucsinei, n timp ce restul de germeni, celule sau alte elemente, sunt
decolorate de acizi sau alcool, fiind ulterior recolorate cu albastru de metilen. Se mai
poate identifica prin microscopie fluorescent, sau prin colorare cu rodaminauramin. De asemenea se dezvolt lent i numai pe medii speciale, cum ar fi
mediul Lowenstein-Jensen, ns mai nou s-au ob inut rezulate excelente de cultur
folosind mediul de cultur Middlebrook.
Bacilul este rezistent la aciunea majoritii antibioticelor, acest lucru fiind n mare
parte explicat prin faptul c infecia este intracelular; este sensibil
la streptomicin, hidrazida acidului izonicotinic (H.I.N.), cicloserin i la bacteriofagi.
Virulena se pare c este dat de existen a unei substan e lipidice numit cordfacto. Reacia sistemului imunitar la Mycobacterium tuberculosis este predominant
de natur celular.
Rezistena specific fa de infecia tuberculoas poate fi ob inut cu germenii vii
atenuai. Prin vaccinare, n special a copiilor, cu B.C.G.(bacilul Calmette-guerin), se
obine o scdere important a cazurilor noi de tuberculoz. Acest vaccin con ine
bacili tuberculoi bovini care, prin treceri repetate pe mediul de cultur cu cartof
biliat i glicerinat, i-au pierdut virulen a i capacitatea de a produce tuberculoza,
dar i-au pstrat proprietile antigenice.

Tuberculoza este o infecie localizat de cele mai multe ori la plmni, dei poate
afecta aproape fiecare organ al corpului. Forma pulmonar este de cele mai multe
ori i contagioas. Ceea ce o cauzeaz este o bacterie numit mycobacterium
tuberculosis, denumit i bacilul Koch, dup numele medicului i omului de tiin
german
care
a
descoperit-o
pentru
prima
dat,
RobertKoch.
O persoan poate contracta bacilul Koch atunci cnd inhaleaz din aer particule
care conin bacteria. Bacilul ajunge n aer atunci cnd un bolnav de TBC tuete,
strnut sau scuip. TBC-ul nu se transmite, n schimb, dac dm mna cu o
persoan deja infectat sau dac i atingem hainele.

Cai si mecanisme de transmitere ale infectiei TBC


Se cunosc mai multe cai detransmitere a infectiei tuberculoase la om in functie de
sursa de infectie si tipul demicobacterii eliminate.

Calea aerogena
Este cea mai importanta cale de transmitere a infectiei tuberculoase de la om la om
fiind recunoscuta in aproximatix 90% din cazuri. Se realizeaza prin 3 mecanisme:
--prin inhalarea picaturilor de sputa bacilifera,
--prin inhalarea de nucleosoli,
--prin inhalarea particulelor de praf bacilifer.

Calea digestive (enterogena)


Este mai putin importanta si este reprezentata de traversarea mucoasei intestinale
de
catre
germenii
ce
au
ajuns
in
tubul
digestiv prin alimente contaminate, provenite de la animale bolnave.
Alimentele frecvent implicate sunt :laptele nefiert si exceptional carnea de la
animalele bolnave.

Calea transplacentara
Este cu totul exceptionala si se poate realiza prin difuziunea hematogena a
germenilor, prin deschiderea unui folicul cazeificat in circulatia fetala sau prin
trecerea transplacentara a germenului care ar putea surveni in tuberculoza miliara a
mamei cu evolutie septicemica.

Factorii favorizanti ai infectiei si imbolnavirii TBC :


Factorii favorizanti ai contaminarii sunt conditionati de :
-sursa infectanta,
-conditiile de mediu si organismul parazitat( gazda).

Factorii decisivi
in transmiterea infectiei sunt :
-severitatea sursei,
-intimitatea si durata contactului,
-densitatea surselor.

Factorii naturali:
reprezentati de factori biologici si fizici joaca rol secundar dupa factorii economicosociali.

Factorii psihosociali:
privind
viata afectiva,intelegerea si comportamentul populatiei, adeseori
subestimati sau ignorati sub aspectul rolului lor in epidemiologia tuberculozei.

Fenomenul Koch :
Pentru a intelege mecanismul de producere a imbolnavirilor tuberculoase este
nevoie de a cunoaste fenomenele ce au loc in momentul trecerii de la starea de
sterilitatea parenchimului pulmonar la starea de infectie.Schematic se pot delimita 3
situatii:
1.eliminarea bacteriana imediata
situatie cunoscuta la subiectii sanatosi.
2.reactia inflamatorie - a doua posibila situatie in cazul agresiunii microbiene, ce
creeaza premizele infectiei locale.Agentul cauzal poate provoca distrugerea
unor elemente celulare, urmata de eliberarea de mediatori chimici, serotonina din
mastocite si din unele structuri nervoase, bradikinina.
3.raspunsul secundar specific( raspunsul imun)
Este adaptat naturii germenului in cauza si particularitatilor lui antigenice.
Sistemul limfocitar si macrofagic
suntprincipalii responsabili ai acestui raspuns. Acest raspuns are 2 componente: un
ul de rezistenta imuna si altul de hipersensibilitate.

Tuberculoza primara
Apare la persoanele care au venit in contact anterior cu bacilul Koch.Localizarea
cea mai frecventa a tuberculozei primare este cea pulmonara, in mod exceptional
poarta de intrare poate fi intestinala, cutanata, orofaringiana.

Simptomatologia TBC primare


Debutul tuberculozei, privit ca modalitatea de baza in depistarea bolii poate fi astfel
schematizat :
A)Debut prin simptome si evolutie rapida
Simptome respiratorii cu o durata depasind 3-4 saptamani. Tusea este simptomul
comun, initial uscata, devenind in cateva saptamani productiva, cu expectoratie
muco-purulenta, insotita sau nu de un junghi toracic si febra, simptomatologie ce
persista de un interval mai mare de 3-4saptamani, fara a fi fost influentata de o
medicatie antiinfectioasa nespecifica.Febra este totusi progresiva, junghiul si
frisoane
mai
discrete,
debutul
cu
caracter pseudogripal este mai mult sau mai putin similar gripei, debutul hemoptoic
constand in aparitia unei expectoratii sangvine in plina sanatate aparenta sau
pefondul unor simptome functionale si respiratorii minime anterioare, neglijate
de bolnav. Hemoptizia suspecteaza tuberculoza cand survine la un tanar.
B)Debut prin simptome discrete, cu evolutie lenta
Reprezinta modalitatea clasica de debut al tuberculozei care consta in astenie ce
apare de obicei la sfarsitul zilei,insotindu-se de anorexie si pierdere lenta in
greutate. Temperatura este de obicei normala intr-un stadiu mai inaintat de evolutie,
aparand progresiv. Amenoreea ( Absen fiziologic a ciclului menstrual ) este uneori
prezenta. De regula, majoritatea acestor cazuri prezinta leziuni limitate. Pe langa
aceste forme de debut clinic al tuberculozei, o anumita proportie de bolnavi ,fara
nicio simptomatologie sunt descoperiti prin examene sistematice sau ocazionale.
Examenele radiologice se practica fie in mod organizat la anumite categorii de
populatie expuse unui risc crescut de tuberculoza fie la cei ce lucreaza in
colectivitati scolare, alimentare sau ocazional la eliberarea unor certificate de
sanatate.

TBC primara
- definitie, clasificare, caracteristici

Tuberculoza primara se defineste ca ansamblul manifestarilor biologice,


anatomo-radiologice si eventual clinice secundare primului contact cu bacilul
Koch a unuiorganism.
Gravitatea formelor de tuberculoza primara este mai mare la copilul mic si la varsta
pubertatii. Patogenia primoinfectiei tuberculoase este cel mai bine precizata
deteoria lui Parrot, Shan, Kus si Ranke, elaborata la sfarsitul secolului trecut.
Conformacestei conceptii, la locul de contact dintre bacilii tuberculosi si plaman se
produce o leziune exudativ- foliculara denumita sancru de in oculare sau afect
primar. De la acest nivel infectia se propaga pe cale limfatica spre gg sateliti
regionali, determinand aparitia adenopatiei localizate hilar sau paratraheal. Sancrul
de inoculare, limfangita si adenopatiasatelita sunt cele trei elemente ce definesc
triada anatomo-patologica cunoscuta dreptcomplexul primar Ranke.Formele clinice
ale primoinfectiei.
Tuberculoza primara nemanifesta
Reprezinta aproximativ 90% din formele de tuberculoza primara si se
caracterizeaza prin debut si evolutie asimptomatica si test la tuberculina pozitiv.
Diagnosticul se bazeaza pe testul tuberculinic pozitiv cu surprindereaunui viraj
tuberculinic.
Recoltarea produselor patologice
Succesul examenului bacteriologic este asigurat de corectitudinea recoltarii si
prelucrarii produselor patologice. Recoltarea produselor patologice se face
inainteaadministrarii oricarei medicatii antibacilare, iar in cazul bolnavilor aflati deja
subchimioterapie antituberculoasa dupa o intrerupere a acesteia de minic 3 zile sau
in ultimazi a pauzei dintre doua prize. Recoltarea produselor patologice se face sub
supraveghereaunui cadru mediu sanitar, in camere speciale sau dupa o instruire
prealabila privindtehnica recoltarii. Produsele de examinat se recolteaza in
recipiente speciale, dupa care seinchid ermetic pentru prevenirea suprainfectarii si
uscarii acestora, cat si pentru evitareacontaminarii mediului extern si a persoanelor
care le manipuleaza si le transporta.Identificarea recipientelor se asigura prin
aplicarea de benzi adezive pe care se noteazadatele personale ale bolnavului de la
care provine produsul patologic. Un examen bacteriologic pentru tuberculoza consta
in examinarea a 3 produse patologice, iar in cazulleziunilor putin extinse,
examinarea se intinde la 5-10 produse. Perioada de recoltare a produselor
patologice pentru un control bacteriologic va fi de 2-3 pana la 5-6 zile cand
serecolteaza mai mult de 3 prelevate. Prelucrarea produsului se face la cel mult 3-5

zile dela recoltare pt a evita contaminarea acestuia cu flora banala sau ciuperci si
scadereaviabilitatii bacililor, timp in care se pastreaza la frigider sau la rece si ferit
de razelesolare.

Tehnici de recoltare a produselor patologice


Pentru diagnosticul tuberculozei pulmonare: expectoratia evacuata spontan prin
tuse, din etajul bronho-pulmonar si nu din rinofaringe in cantitate minima de 2-3 ml,
ce contine particule mucopurulente, este produsul ce asigura procentul cel mai
mare de rezultate pozitiv.Se prefera esantionul de sputa recoltat matinal dupa
clatirea cavitatii bucale cu apa sau ser fiziologic pt a evita contaminarea acestuia cu
resturi alimentare, material plastic, cu capac etans, de unica folosinta.

Metode de provocare a tusei.


Efortul voluntar de tuse-( tampon faringian). Bolnavul deschide larg gura si cu un
tampon steril se sterge bine faringele si orificiul glotic.Bolnavul incepe sa tuseasca,
permitand astfel recoltarea sputei necesare.
Tubajul gastric-este indicat la cei ce inghit sputa. Cu ajutorul unei sonde Einhornse
introduc 5-10 ml ser fiziologic la copii sau 30 ml la adulti si apoi se aspira materialul
cu o seringa sterila.
Aerosoli expectoranti-cu NaCl 10%. Pacientul respira normal cu masca de aerosoli
pe fata 10-15 min, dupa care tuseste puternic, incercand sa mobilizeze sputa
sprecavitatea bucala. Cand nu s-a obtinut rezultatul dorit, se repeta expunerea timp
deinca 10-15 min.Spalatura laringo-traheala- dupa o gargara cu xilina 2% repetata de 2 ori seintroduc
in larinde cu o seringa cu canula curba si sub controlul oglinzii laringiene5-10 ml ser
fiziologic steril. Apare astfel o tuse productiva, iar sputa expectorataspontan sau in
urmatoarele 24-48 h se recolteaza.
Aspiratul bronsic-este secretia bronsica recoltata in timpul bronhoscopiei printr-o
sonda introdusa pe tubul bronhoscopului. Sputa recoltata dupa bronhoscopie, mai
ales cea din primele 24 h reprezinta unul din cele mai valoroase produse patologice
pentru diagnosticul tuberculozei pulmonare si bronsice.