Sunteți pe pagina 1din 3

Curs

Tuberculoza

Tuberculoza este o boala infecțioasa provocată de bacteria Mycobacterium


tuberculosis, numita si bacilul Koch. Forma cea mai frecventa de tuberculoză atacă plămanii
(tuberculoza pulmonara), unde bacteriile distrug tesuturile si creeaza cavităti. 

In tuberculoza extrapulmonara, bacteriile ataca alte regiuni ale corpului – oasele, rinichii,
ganglionii limfatici, meningele si sistemul nervos central. Exista si tuberculoza diseminata,
in care bacteriile se răspandesc prin sistemul sangvin si atacă întreg organismul. 

Tuberculoza a reprezentat mult timp o problemă de sănatate publică. In secolul XIX, boala era
responsabilă pentru o treime din decese in Europa. Odata cu descoperirea antibioticelor
antituberculoase, in anii 1940, se credea ca tuberculoza va fi complet  eradicata. .

Tuberculoza înregistrează o crestere a incidentei pe plan mondial, datorita unei serii de


factori: sporirea numarului de imigranti din țări in care tuberculoza este endemica, epidemia
de SIDA, apariția unor tulpini bacteriene rezistente la tuberculostatice.

Tuberculoza are o incidenta mai mare in rândul vârstnicilor în țările dezvoltate, în timp ce in
țările cu nivel economic scăzut, boala este mai frecventă in rândul tinerilor. Vârstnicii sunt
mai vulnerabili la TBC datorită reactivarii infecției latente, pe măsura slăbirii sistemului
imunitar,

Din perspectiva sănătatii publice, tratamentul incomplet efectuat sau inadecvat pentru
tuberculoza este deosebit de periculos. Atunci cand bolnavii nu iau medicamentele prescrise,
nu respecta posologia sau intrerup tratamentul înainte de termen, ei pot rămane infectiosi, iar
bacteriile pot dezvolta o rezistenta la medicamente.

Tuberculoza reprezintă o boală infecto-contagioasă ce are caracter pandemic, endemic şi


epidemic, cunoscută încă din cele mai vechi timpuri, în acest sens găsindu-se la nivel osos al
mumiilor egiptene leziuni corespunzătoare acestei patologii.
În ceea ce priveşte epidemiologia TBC, din cauza lipsei unor măsuri riguroase de
izolare a pacienţilor şi o îngrijire simptomatică corespunzătoare, secolele al XVII-lea şi al
XVIII-lea au fost marcate de o evoluţie sumbră a afecţiunii, răspunzătoare de numeroase
decese.
Tuberculoza este una din cele mai răspândite boli infecto-contagioase de pe întreg globul.
Aproximativ o treime din populaţia globului prezintă infecţia (prezenţa infecţiei nu înseamnă
şi prezenţa bolii), iar numărul de cazuri nou-identificate în decursul unui an este de 9
milioane, din care aproximativ 50 % au microscopia pozitivă (evidenţierea bacililor acid-
alcoolo-rezistenţi pe frotiul realizat din spută cu ajutorul coloraţiei Ziehl-Nielsen).
Transmiterea tuberculozei

Tuberculoza se răspândeste mai ales in mediile în care predomina următoarele


conditii: malnutritia, conditiile sanitare deficitare, suprapopularea, lipsa serviciilor medicale.

In țările defavorizate, tuberculoza este endemica. In țările occidentale, TBC este răspandita
îndeosebi in mediile defavorizate, la persoanele făra adăpost, la bolnavii de SIDA. Intr-
adevar, infectia cu HIV crește cu 30% riscurile de progresie spre tuberculoza activa.

Bacilul Koch se multiplică doar in organismul uman si nu poate fi transmis de animale,


insecte sau sol. Transmiterea TBC se poate face doar de la un bolnav de tuberculoza
pulmonara. Bacteriile sunt transmise doar pe cale aeriană.

O exceptie o constituie calea de transmitere digestiva:  Mycobacterium bovis, o bacterie ce


provoaca tuberculoza animalelor, poate infecta copiii care consuma lapte nepasteurizat
provenind de la vacile infectate.

Agentul infecțios se transmite prin picături de salivă ce se găsesc în suspensie în aer, emise
prin tuse sau strănut. Doar persoanele cu o forma activa a TBC sunt contagioase; persoanele
cu o forma latenta sau inactiva de tuberculoza nu prezinta simptome si nu sunt contagioase. O
persoana contagioasa care urmeaza un tratament medicamentos nu mai este contagioasa dupa
2 -3 saptamani de tratament.

Un singur strănut poate genera 3000 picături ce pot infecta. Inocularea poate avea drept
rezultat o infecție latenta sau tuberculoza activa, 10-30% din persoanele infectate, in special
copiii, se imbolnavesc imediat dupa pătrunderea bacteriei in organism (infectia primara) si pot
răspandi infectia. Totusi, mult mai frecvent, inocularea are drept rezultat o infectie latenta,
asimptomatica.

Numeroase bacterii care pătrund în plămani sunt imediat distruse, in timp ce bacteriile care
supraviețuiesc sunt capturate de celulele macrofage. Bacteriile capturate răman înauntrul
acestor celule in stare latenta. Datorita slăbirii sistemului imunitar a persoanei infectate,
bacteriile prolifereaza si încep sa afecteze țesuturile – acest lucru se întamplă la 5 -10% din
persoanele infectate. Atunci când un tratament preventiv este administrat persoanei cu
tuberculoza latenta, riscul aparitiei bolii scade la 1 -2%.

Semne și simptome
 tuse
 expectoratii de culoare neobisnuita sau sanguinolente
 febra usoara
 inapetenta si scadere in greutate
 transpiratii nocturne
 dureri in piept la respiratie sau in timpul tusei
 dureri ale coloanei vertebrale sau ale principalelor articulatii

Peste 50% din persoanele afectate nu prezintă niciun simptom o lunga perioada de timp.
Tusea este cel mai frecvent simptom al tuberculozei. Dar, întrucât debutul bolii este insidios,
persoana infectată poate pune tusea pe seama fumatului sau a unui episod recent de gripa.
Tusea poate produce o cantitate mica de spută verde sau galbena dimineata. In cele din urmă,
sputa poate prezenta striatii sanguinolente, dar cantitatile mari de sânge sunt rare.
Transpiratiile nocturne abundente constituie un alt semn al TBC, dar la fel ca si tusea, nu
este specific tuberculozei. 
Tuberculoza extrapulmonara (TBEP) afecteaza îndeosebi ganglionii limfatici, dar si oasele,
creierul, cavitatea abdominala, pericardul, articulatiile. Aceste localizari ale tuberculozei sunt
dificil de diagnosticat.
Simptomele tuberculozei extrapulmonare sunt nespecifice si constau de obicei în astenie,
inapetenta, febra intermitenta, transpiratii si uneori scădere in greutate. In unele cazuri,
infecția poate cauza durere sau disconfort.

Diagnostic

In unele cazuri, bolnavul se prezintă pentru investigații medicale, datorita unor simptome
gripale persistente.
Suspiciunea de TBC se bazeaza pe prezența semnelor si simptomelor specifice, contactul
pacientului cu un bolnav de tuberculoză si deseori, pe radiografia toracică.
Diagnosticul de tuberloculoză este confirmat cu ajutorul culturii bacilului Koch din spută. 
Cea mai frecventa metodă de a diagnostica TBC este testul cutanat. Acesta constă în
inocularea intradermica a unei cantitati mici de tuberculina (substanta extrasă din cultura
bacililor tuberculosi).  Dupa 72 ore, o reactie pozitiva indica prezenta bacteriei. Uneori sunt
necesare mai multe săptamani pentru ca testul sa indice prezența bacteriei. Reacția pozitivă
cutanată la tuberculina indica doar prezența bacteriilor, care pot fi latente.

S-ar putea să vă placă și