Sunteți pe pagina 1din 23

SINDROMUL

MENINGEAN

1
CUPRINS
I. SINDROMUL MENINGEAN. DEFINIȚIE………………………...……………………………………………………………………………..……..….3
II. SIMPTOME ÎN SINDROMUL MENINGEAN……………………………………………………………………………………………...………....…..4
2.1. CEFALEEA…………………………………………………………………………………………………………………………………………..…...4
2.2. VĂRSĂTURILE……………………………………………………………………………………………………………………………………..……5
2.3. FOTOFOBIA ȘI FONOFOBIA……………………………………………………………………………………….……………………………..…..6
2.4. COMA…………………………………………………………………………………………………………………………….…………………..…...7
2.5. RAHIALGIA……………………………………………………………………………………………………………………….………………..……8
2.6. CONTRACTURA MUSCULARĂ……………………………………………………………………………………………….…………………..….9
2.7. DERMOGRAFISMUL…………………………………………………………………………………………………………….………………….…
10
2.8. ALTE SIMPTOME ……………………………………………………………………………………………………………….………………….….11
III. SEMNE ÎN SINDROMUL MENINGEAN………………………………………………………………………………………………...………...…....13
3.1. SEMNUL KERNIG…………………………………………………………………………………………………………………….……………….13
3.2. SEMNUL BRUDZINSKI…………………………………………………………………………………………………………….…………………14
3.3. SEMNUL RESORTULUI – LA COPIII MICI……………………………………………………………………………………….……………….15
3.4. SEMNUL TREPIEDULUI…………………………………………………………………………………………………………….………………..16
3.5. SEMNUL CVADRICEPSULUI…………………………………………………………………………………………………….…………………..17
3.6. SEMNUL SĂRUTULUI……………………………………………………………………………………………………………….………………..18
3.7. JOLT SIGN – SEMNUL « SMUCITURII LATERALE »…………………………………………………………………………………….…......19
IV. ÎNGRIJIRI ÎN SINDROMUL MENINGEAN – DIN PERSPECTIVA NURSEI …………………………………….………………………………...20
V. BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………………………………......................................................23
2
I. SINDROMUL MENINGEAN. DEFINIȚIE

• Sindromul meningean reprezintă


totalitatea simptomelor care traduc o
iritație a meningelor (membranele care
înconjoară creierul și măduva spinării).

• Un sindrom meningean se întâlnește în


cursul meningitelor (inflamații ale
meningelor) și hemoragiilor meningeene
(sângerare între două foițe ale
meningelor).

3
II. SIMPTOME ÎN SINDROMUL MENINGEAN

2.1. CEFALEEA

Cefaleea este intensă, uneori este localizată fronto-


ocipital şi are caracter pulsatil. Se descriu
exacerbări şi atenuări spontane.

Cefaleea se exacerbează la percuţia capului, la


mişcările active şi pasive ale acestuia, la tuse,
strănut, eforturi fizice, presiunea venelor jugulare,
iar uneori are caracter migrenoid (bolnavul evită
lumina şi zgomotele care îi intensifică cefaleea).

4
2.2. VĂRSĂTURILE

Vărsăturile - au caracterul celor din sindromul de hipertensiune

intracraniană, respectiv, apar spontan, sunt abundente, « în


fântână », neprecedate de greaţă, se produc fără efort, sunt
explozive și nu sunt ritmate de alimentaţie; vărsăturile apar la
debutul bolii.

5
2.3. FOTOFOBIA ȘI FONOFOBIA

Fotofobia apare prin iritarea nervilor optici și a chiasmei optice.

Poate persista câteva luni și după ce meningita a fost tratată, dacă în urma
infecției pacientul dezvoltă dureri de cap cronice. Frecvent, lumina reduce
acuitatea vizuală și exacerbează cefaleea.

Fonofobia apare prin iritarea nervilor acustici.

Este, de asemenea, un simptom comun în sindromul meningean,

cele mai deranjante fiind sunetele înalte.

6
2.4. COMA
Coma este o stare de inconstienta care dureaza mai mult de sase ore;
O persoana aflata in coma , desi este in viata , procesele ei interne continuand sa functioneze,
nu raspunde in mod constient la durere, lumina sau sunet,nu initiaza nici o actiune voluntara,
nu poate fi trezita,si ii lipseste ciclul normal de somn si stare de veghe.
Apare fie într-o hemoragie meningiană ( lichid cefalorahidian hemoragic ), fie la un bolnav cu
meningită acută.

7
2.5. RAHIALGIA

• Rahialgia reprezinta o stare patologica


caracterizata prin durere in regiunea coloanei
vertebrale.

• Rahialgia este cel mai frecvent difuză, dar poate fi


mai accentuată în regiunea cervicală şi lombară.

• Ca şi cefaleea, rahialgia poate fi intensificată de


toate cauzele care determină creşterea presiunii
LCR, precum şi de percuţia coloanei sau de
presiunea apofizelor spinoase.

• Frecvent, rahialgia se însoţeşte de iradieri dureroase


cu caracter de radiculalgie.
8
2.6. CONTRACTURA MUSCULARĂ

Contractura musculară – declanșată prin reflexe viscerosomatice cu punct de plecare


meningean
Contractura spontană imprimă bolnavilor poziții caracteristice:
 opistotonus (capul și trunchiul în hiperextensie, coapsele în lungul bazinului și gambele

de-a lungul coapselor);

 poziția în „cocoș de puşcă” (capul şi trunchiul în extensie, coapsele și gambele flectate) –


această poziție oferă volum maxim sacului meningian în tensiune și, astfel, diminuează
cefaleea intensă a acestor bolnavi;
Poziția se datorează contracției reflexe a mușchilor paravertebrali și flexori ai membrelor

9
2.7. DERMOGRAFISMUL

Dermografismul (durata meningitică Trousseau) - se evidenţiază prin trasarea cu un

ac, o linie pe tegument - apare o linie albă mărginită de două dungi roşii late.

10
2.8. ALTE SIMPTOME

Sunt întâlnite în sindroamele meningiene grave – semne vegetative (bradicardie) , convulsii


tonico-clonice.
De asemenea, apare:
 Bradicardia

 Piele palidă și pătată

 Somnolență

11
 Iritabilitate și lipsă de energie
 Stare de rău
 Mâini și picioare reci

 Confuzie
 Respirație accelerată

12
III. SEMNE ÎN SINDROMUL MENINGEAN
3.1. SEMNUL KERNIG

Este un semn folosit în diagnosticul clinic


al meningitei. Manevra se realizează cu
pacientul aflat în decubit dorsal, având
coapsa flectată pe bazin la 90º.

Extensia gambei pe coapsă duce la apariția


durerii ca urmare a elongării rădăcinilor
nervului sciatic la unghiuri mai mici de
135º formate între gambă și coapsă.
13
3.2. SEMNUL BRUDZINSKI
Semnul Brudzinski 1- bolnavul culcat în decubit
dorsal cu membrele inferioare în extensie, i se
imprimă mișcări de flexie ale capului, examinatorul
apăsând pe toracele bolnavului pentru a împiedica
ridicarea trunchiului.

În cazul în care semnul este pozitiv, flexia capului


este urmată de flexia gambelor pe coapse și a
coapselor pe abdomen.

Semnul Brudzinski 2 - semnul contralateral, bolnavul

în decubit dorsal, examinatorul produce flexia


gambei pe coapsă și a coapsei pe abdomen; în caz
pozitiv, același lucru se va întâmpla și la membrul
opus.
14
3.3. SEMNUL RESORTULUI – LA COPIII MICI

 mai este cunoscută și ca manevra Ortolani


 constă în perceperea unui clacment al capului
femural când se execută mișcarea de flexie a
coapselor pe bazin, urmată de abducția (tragere
spre lateral) acestora;

 în această poziție, capul femural intră în


cotitul femural efectuând mișcarea inversă,
de extensie și adducție (apropiere) a
coapselor, capul femural iese din cotil,
moment în care se percepe din nou senzația
de resort.

15
3.4. SEMNUL TREPIEDULUI

Semnul trepiedului – sau semnul Amoss.

La ridicarea pacientului din poziția de decubit,


acesta își așează mâinile în spate și le presează
puternic în pat pentru a-și menține corpul.

16
3.5. SEMNUL CVADRICEPSULUI

Semnul compresiunii cvadricepsului - sau Semnul lui


Gillen este cauzat de stoarcerea mușchiului cvadriceps,
despre care se știe că ocupă întreaga suprafață frontală
și parțial laterală a coapsei.

Ca răspuns la compresia respectivului mușchi,


contracția aceluiași mușchi apare pe celălalt picior.

17
3.6. SEMNUL SĂRUTULUI

Semnul sărutului - Bolnavii cu sindrom meningean bine

exprimat, nu pot face flexia capului spre genunchi şi nu pot

atinge genunchii cu buzele.

18
3.7. JOLT SIGN – SEMNUL « SMUCITURII LATERALE »

Semnul smuciturii laterale sau JOLT SIGN - în acest caz i se


cere pacientului să își miște rapid capul dintr-o parte în alta,
în plan orizontal.

Dacă există iritație meningeală, durerea de cap se agravează.

Acest fapt poate fi un indiciu pentru puncția lombară,


indiferent de faptul că rigiditatea gâtului poate să nu fie
prezentă.

19
IV. ÎNGRIJIRI ÎN SINDROMUL MENINGEAN – DIN
PERSPECTIVA NURSEI
• ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU SINDROM MENINGEAN

 se aerisește încăperea
 se creează condiții optime de mediu

 se instalează bolnavul într-o poziție comodă, se


discută cu el, se încurajează

 se recomandă repaus, se așează bolnavul în decubit


dorsal, cu capul într-o parte
20
 se supraveghează continuu

 se efectuează bilanțul ingesta-excreta

 se deservește bolnavul la pat


 se măsoară și se notează funcțiile vitale și vegetative

 se asigură igiena tegumentelor și mucoaselor în


perfectă stare

 se evaluează starea de nutriție și de hidratare a


bolnavului

21
 se administrează medicația prescrisă de medic
 se urmărește efectul medicamentelor

 se recoltează sânge pentru laborator

 se aduc rezultatele de la laborator și se prezintă


medicului

 se iau măsuri de prevenire a infecțiilor nosocomiale

22
Bibliografie

Ion, I., BRUCKNER, Semiologie medicala si diagnostic diferential,Editura Medicala,2020, Bucuresti


E., Miftode, Boli Infectioase, Editura Junimea, 2008, Iasi
V., Rusu, Dictionar Medical, Editura Medicala, 2001
http://www.mymed.ro/semne-i-simptome-de-meningit.html
https://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/manevra-ortolani_1727
https://pdfslide.net/documents/semnele-meningiene.html
http://medfam.ro/books/infectioase/meningita%20meningocica.htm
https://www.resus.com.au/the-jolt-test-for-meningitis/
https://www.pcfarm.ro/dictionar.php?id=Semnul%20Brudzinski

https://ro.warbletoncouncil.org/signo-de-kernig-2531

23

S-ar putea să vă placă și