Reflexele cutanate

Apar ca raspuns la aplicarea unui semnal,impuls,stimul la nivel de piele sau mucoasa.

Reflexele cutanate abdominale. Cu subiectul in decubit dorsal cu peretele anterior abdominal relaxat,
bratele pe langa corp si capul sprijinit pe perna. In general stimularea se face cu un obiect bond(de ex un
bat de chibirit, sau cu gamalia unui ac) In mod normal se obtine contractia musculaturii homo-laterale a
muschilor abdominali si devierea liniei albe si a ombilicului de partea spre aria stimulata.
Exista 3 tipuri de reflexe cutanate abdominale.
1 reflexul cutanat abdominal superior: excitatia se aplica asupra tegumentului din regiunea
supraombilicala de jos si in afara spre varful sternului(urmarind subrevoltul costal)
2 pe linia orizintala din exterior spre medial: in mod normal ombilicul trebuie sa se deplaseze in sus si in
afara spre stimul. Inervatia acestui reflex o asigura nervii intercostali, ramurile D7-D8.

Reflexul abdominal cutanat mijlociu. Se stimuleaza tegumentul in dreptul ombilicului dinspre inafara
spre medial. Raspunsul normal este ca ombilicul se deplaseaza inafara. Inervatia care asigura acest reflex
o dau nervii intercostali cu ramuri din T9-T11.

Reflexul abdominal cutanat inferior de la T12-L1. Se stimuleaza tegumentul infra-ombilical diagonal sau
orizontal dinspre exterior spre linia mediana. Raspunsul este devierea ombilicului in jos si in afara.
Inervatia o asigura nervul intercostal radacini din T12, nervul ilio-inghinal si ilio-hipogastric.
OBS Daca reflexele sunt diminuate sau absente, cel inferior este primul afectat. Abolirea acestor reflexe
semnifica o leziune piramidala.

REFLEXUL CREMASTERIAN
Depinde de fibre din radacini din L1siL2.
Se obtine atingand cu acul de sus in jos, tegumentul regiunii interne superioare a coapsei.La barbat
apare prin contractia muschiului Cremaster ridicarea homolaterala a testicolului. Reflexul poate lipsii la
batrani, la cei cu Hidrocel sau Varicocel, la pers care au avut Orhide sau Epididimite.



Reflexe PATOLOGICE.
1. Reflexul de apucare fortata. Subiectul sta in decubit lateral pe partea opusa celei de examinat, in
momentul in care examinatorul stimuleaza tegumentele de pe fata palmara a degetelor se
obtine o apucare cu degetele in flexie.
a. Reflexul de apucare simplu, la introducerea degetelor examinatorului in mana
subiectului intre police si index apare o usoara flexie, in sensul ca pacientul are tendinta
sa stranga degetele examinatorului dar la comanda el se poate relaxa.
b. Reflexul de agatare , daca subiectul este cu degetele in usoara flexie si examinatorul
incearca sa extinda degetele , subiectul flecteaza din nou peste degetele examinatorului.
c. Reflexul de perseverare tonica. Daca incepem printr-un reflex de apucare simplu, dar
examinatorul incearca sa scoata degetele forta cu care subiectul strange devine din ce in
ce mai mare fara a putea sa se relaxeze voluntar sau la comanda. Uneori examinatorul
poate sa ridice subiectul.
d. Aceste reflexe sunt normale in 2-4 luni dupa nastere si apare patologic in leziunile
contro-laterale ale ariei premotorii.
Semne asociate reflexului de formare a botului
Perseverare tonica- semnifica perseverarea contractiei dupa ce s-a dat o comanda voluntara.
Reflexul de apucare la picior, stimularea plantei la extremitatea anterioara a primului spatiu inter-osos
determina flexia falangelor piciorului respectiv.
Semne patologice:
Semnul Huffmann, examinatorul tine mana pacientului in usoara dorsi-flexie din pumn, degetele fiind
usor flectate, cu cealaalta mana apuca intre police si index falanga degetului medius a pacientului pe
care o flecteaza puternic urmand o relaxare brusca, piscand parctic de unghie.
Semnul Huffmann apare in mom in care la aceasta manevra se produce flexia si abductia policelui
eventual si flexia indexului. In mod normal acest semn nu exista. Prezenta lui semnifica o leziune
piramidala dar uneori poate fi si semn de hiper-excitabilitate la pacientii spasmofilici.
Semnul Rossolimo la mana, se percuta cu degetele sau cu ciocanelul de reflexe partea palmara a
articulatiilor metacarpo-flangiene in mod normal nu se intampla nimic, in cazul semnului ROSSOLIMO se
petrece o flexie a degetelor chiar si supinatia antebratului. Semnifica o leziune piramidala.
Reflexele de extensie. Din aceasta categorie in primul rand reflexul palmo-mentonier. In cazul in care se
stimuleaza regiunea tenara a manii se produce o contractie de aceeasi parte a muchiului mentonier si a
orbicularului gurii de aceeasi parte. Se constata incretirea pielii la nivelul gurii.
Unul din cele mai importante reflexe de extensie este semnul Babinski, reprezinta raspunsul plantar
extensor care apare la stimularea partii laterale a plantei si se manifesta prin dorsiflexia halucelui.
Stimularea se face de la calcai si se opreste la niv articulatiei metatarso-falangiene, se face atat pe
marginea interna cat si pe marginea externa. Daca raspunsul nu apare , stimularea marginii externe se
continua cu stimularea la baza degetelor pe baza plantara de la degetului mic catre haluce. In cursul
examinarii subiectul trebuie sa aiba membrele inferioare in extensie cu calcaiele in sprijin pe planul
patului. Raspunsul este facilitat prin intoarcerea capului pacientului de partea opusa.Raspunsul este
abolit cand genunchiul este flectat. Raspunsul caracteristic consta intr-o dorsi-flexie lenta, tonica uneori
chiar colonica(ca o bataie) a halucelui si cu separatia degetelor in evantai
Semnul Baninski apare in primul rand la persoanele cu leziune piramidala dar poate sa apara si in coma ,
somn profund, la nou-nascut, in timpul anesteziei, sau dupa o criza epileptica.Daca stimulul se repeta el
scade in intensitate si apoi dispare(se epuizeaza).Exista si un raspuns pseudo Babinki care apare la
persoane hiper-sensibile, persoanele cu hiper-extezie cutanata plantare, daca stimulul este prea
puternic sau in alte conditii.
Cateva raspunsuri in flexie plantara. Semnul rosolimo-plantar, percutia brusca a suprafetei plantare a
degetelor de la picior determina flexia plantara a degetelor. Pacientul trebuie sa fie in decubi dorsal cu
membrul inferior in extensie.
Alte reflexe patologice, reflexul orbicularului buzelor, percutia buzei superioare determina o contractie a
orbicularului buzelor ceea ce determina o proiectie inainte a buzelor cu aspectul de a face bot. Este
evidenta in sindromul pesudo-bulbar.
Reflexele tonice asimetrice ale gatului, in starea de decorticare, atunci cand legatura intre scoarta
cerebrala si restul creierului este intrerupta. Modificarea pozitiei capului in raport cu corpul determina
modificarea tonusului si a posturiii membrelor. Astfel cand capul este intors spre un umar si flectat de
partea respectiva este stimulata o crestere a tonusului pe extensori de partea de care se intorce capul si
o crestere a tonusului flexorilor de partea opusa. Bratul spre care priveste fata devine rigid in extensie ca
si membrul inferior, bratul de partea opusa este in flexie si membrul inferior se poate sau nu flecta.
Flexia capului si gatului determina flexia membrului superior si extensia membrului inferior.
Extensia capului si gatului determina extensia membreleor superioare si flexia membrului inferior.
Presiunea pe care o exercitam pe vertebra poeminenta C7 detemina relexarea celor 4 membre.
Semnul Chwostek se percuta un punct aflat la jumatatea distantei dintre comisura bucala(unchiul gurii)
si arcul zigomatic. In mod normal nu trebuie sa se intample nik. Daca semnul este pozitiv se produce o
contractie a musculaturii nervului facial de aceeasi parte.Este un semn de tetanie dar poate sa apara si
in leziunie tractului piramidal.
Clonusul apare in leziunile piramidale, poate fi de 2 feluri, clonusul patelar, sau clonusul piciorului.
Clonusul patelar, examinatorul prinde rotula intre index si police si o deplaseaza brusc in jos, gamba
trebuie sa fie in semiflexie si relaxata sustinuta pe antebratul examinatorului, apar miscari ritmite ale
rotulei.
Nevrozele sunt afectiuni de care pacientul este constient
Phipozele sunt suferinte de care pacientul nu este constient.