CURS 5 NEURO

Reflexele patologice

1. Reflexul de apucare forata

Subiectul este in decubit lateral, de partea opusa celei examinate. La stimularea

tegumentelor de pe fata palmara a degetelor sau a mainii se obtine un raspuns flexor al
degetelor mainii. Exista mai multe variante ale acestui reflex :

- Reflexul de apucare simplu, la introducerea degetelor examinatorului in mana

pacientului intre police si index, apare o usoara flexie a degetelor pacientului care
se strang in jurul degetelor examinatorului dar la comanda se relaxeaza.
- Reflexul de agatare, daca degetele flectate ale pacientului sunt extinse usor, ele se
vor flecta dinou peste degetele examinatorului
- Reflexul de perseverare tonica, daca reflexul de apucare simplu este exagerat,
incercarea de a scoate degetele examinatorului este urmata de o crestere a fortei de
strangere fara posibilitate de relaxare voluntara sau la comanda. Pacientul este
agatat si poate fi chiar ridicat.

Reflexul de apucare fortata este normal in primele 2 pana la 4 luni de la nastere si

poate fi prezent in leziunile controlaterale ale ariei premotorii.

Semne asociate reflexului de apucare fortata :

- Fenomenul de perseverare tonica, semnifica persistenta contractiei

- Reflexul de formare a botului (tuguierea buzelor).
- Reflexul de apucare la picior, respectiv stimularea plantei la extremitatea inferioara
a primului spatiu interosos determina flexia falangelor degetelor piciorului.
- Semnul Hoffmann, examinatorul tine mana pacientului aflata in usoara dorsi-flexie
din pumn cu degetele partial flectate. Cu cealalta mana apuca intre police si index
falanga distala a degetului mijlociu pe care o flecteaza puternic ciupind unghia,
flexia fiind urmata de o brusca relazare. Semnul Hoffmann este prezent daca apare
flexia si adductia policelui, uneori chiar si flexia indexului. Exprima o leziune
piramidala sau hiperexcitabilitate la pacientii cu spasmofilie.
- Semnul Rossolimo la mana, se percuta cu degetele sau cu ciocanelul de reflexe
partea palmara a articulatiilor metacarpofalangiene. Se obtine flexia degetelor si
usoara supinatie a antebratului. Semnifica o leziune piramidala.
- Reflexul palmo-mentonier, Marinescu Radovici. La stimularea regiunii tenare a
mainii se produce contractia de aceeasi parte a muschiului mentonier si orbicularul
gurii, cu incretirea pielii barbiei si cu o usoara retractie a unchiului gurii.
- Semnul Babinski reprezinta raspunsul plantar extesor care apare la stimularea partii
laterale a plantei si se manifesta prin dorsiflexia halucelui, semnul evantaiului
(departearea si extensia celorlalte degete). Daca reflexul este intens, cu sau fara
flexia dorsala a piciorului, daca este si mai intens, impreuna cu flexia genunchiului
 si a coapsei. Uneori se produce si contratia tensorului fasciei lata. Contractia
tensorului fasciei lata se numeste semnul Brissaud (briso).

Stimularea pentru reflexul Babinski. Incepe de la calcai se opreste la nivelul

articulatiei metatarsofalangiene , se face atat pe marginea laterala a plantei cat si pe
marginea mediala. Daca raspunsul nu apare, se continua stimularea partii externe la nivelul
metatarsofalangienelor de la degetul mic catre haluce. Subiectul trebuie sa aiba membrele
in extensie, cu calcaiele sprijinite pe pat, raspunsul este facilitat daca pacientul intoarce
capul in partea opusa sau de aplicatie de caldura. Raspunsul este abolit daca genunchiul
este in flexie. Raspunsul caracteristic consta in dorsiflexia tonica uneori chiar clonica
(miscare sacadata) a halucelui. Exista posibilitatea si a altor raspunsuri de exemplu
extensia rapida, scurta a halucelui, extensie urmata de flexie, flexie predominanta urmata
de extensie sau dorsiflexie sau eventai care apar separat.

Observatie. La stimulari repetate, raspunsul diminua si apoi dispare. Lipsa de

raspuns este tot patologica, este ceea ce noi numim semnul Babinski echivoc.

Raspunsul pseudo-babinski apare la hipersensibili in caz de hiperextezie plantara

daca stimulul este prea puternic, etc. Raspunsul are o semnificate topolezionala, si anume,
raspunsul in extenise exprima afectarea ariei 4 corticala (aria motorie) si a fasciculului
piramidal. Semnul evantaiului exprima suferinta ariei 6 Brotman si a cailor descendente.
Semnul Babinski apare si la nou-nascuti, in coma, in somnul profund, in timpul
anesteziei sau dupa criza convulsiva.

-Semnul Rosolino la picior

Percutia brusa a suprafetei plantare a degetelor de la picior determina flexia

plantara a degetelor. Pacientul va fi in decubit dorsal cu membrul inferior in extensie.

Alte reflexe patologice :

- Reflexul orbicularulu buzelor. Percutia buzei superioare determina o contractie a

orbicularului buzelor provocant o protuzie a acestora (tuguiere) cu aspect de „a face
bot”. Acest reflex este evident in sindromul pesiudobulbar si leziunile
supranucleare bilaterale.
- Reflexele tonice ale gatului. tehnica Bobarth

In conditiile in care legaturile dintre scoarta cerebrala si etajele inferioare sunt

afectate se produce ceea ce noi numim stare de decorticare. (functia de control a scoartei
este pierduta). In aceste conditii, modificarea pozitiei capului in aport cu corpul determina
modificarea tonusului si a posturii membrelor. Cand capul este intors spre un umar sau
flectat se produce o crestere a tonusului extensorilor de acea parte si o crestere a tonuslui
flexorilor de parte opusa. Bratul spre care priveste fata se rigidizeaza in extensie, iar bratul
de partea opusa, dispre occiput, se rigidizeaza in flexie. Membrul inferior putandu-se
flecta. In conditiile in care facem flexia capului si a gatului, determina flexia membrelor
superioare si extensia membrelor inferioare. Extensia capului si a gatului determina
extensia membrelor superioare si flexia membrelor inferioare. Presiunea exercitata pe
vertebra proeminanta C7 detemina relaxarea celor 4 membre.

- Semnul Chwostek (cvostec)

Este extrem de cunoscut in lumea mediala, reprezinta ca manevra percutia unui

punct aflat la jumatatea distantei dintre comisura bucala si arada zigomatica. Daca semnul
este prezent, la aceasta manevra se produce contractia muschilor inervati de nervul facial
de aceeasi parte, contractia hemifetei. Uneori contractia este mai evidenta daca percutia se
face in fata urechii. De obicei, prezenta acestui semn evoca diagnosticul de tetanie
(hiperreflectivitate, hiperexcitabilitate musculara, de obicei in conditiile unei scaderi
puternice a calcului) sau prezenta unei leziuni piramidale.

- Clonusul.

Apare in leziunile piramidale. Exista doua tipuri de clonus : clonus patelar si

clonusul piciorului

Clonusul patelar. Examinatorul prinde rotula intre index si police si o deplaseaza

brusc in jos. Gamba este in semiflexie, relaxata cat mai mult si sprijinita la nivelul
genunciului pe cealalta mana a examinatorului. In cazul prezentei clonusului, apare o
miscare ritmica a rotulei in sus si in jos.

Clonuslul piciorului. Se produc miscari ritmice de flexie-extensie ale piciorului

dupa intinderea brusca a tricepsului sural. Examinatorul sprijina gamba cu o mana plasata
sub genunchi sau sub molet (partea moale a gambei), subiectul este relaxat, cu cealalta
mana examinatorul apuca piciorul pacientului si ii imprima o dorsi-flexie rapida,
mentinand mana pe talpa piciorului la sfarsitul manevrei. Clonusul poate fi stopat printro
flexie plantara pasiva brusca a piciorului sau a halucelui. In pseudo-clonusul din bolile
psihogene, aceasta manevra de flexie plantara nu stopeaza contractiile clonice.

Cercetarea sincineziilor care apar in leziunile piramidale.

Sincineziile sunt miscari care insotesc o miscare voluntara efectuata de obicei la

comanda de un subiect. Fac parte din tabloul clinic al sindromului de neuron motor central.

- Semnul flexiei combinate a coapsei si trunchiului descris de Babinski

Cand pacientul incearca sa se ridice din pozitia de decubit dorsal in asezat, coapsa
se flecteaza pe bazin si membrul inferior se ridica deasupra patului. La membrul inferior
sanatos nu se intampla asta, extensorii fixeaza membrul in planul patului.

- Fenomenul tibialului anterior

Se cere pacientului sa flecteze gamba pe coapsa impotriva unei rezistente si se

produce odata cu flexia gambei flexia sincinetrica a piciorului pe gamba.

- Semnul Neri
 Cand pacientul este in ortostatism, la aplecarea trunchiului inainte se flecteaza si
genunchiul sincinetric (de partea afectata).

- Semnul pronatiei

Daca subiectul face flexie activa contra rezistenta a antebratului paretic se produce
pronatia si flexia mainii.

- Reflexul extensor cvadrupedal

Cand subiectul se apleaca pentru a lua pozitia patrupeda, membrul superior paretic
se extinde.

Reflexele patologice in leziunile medulare

- Miscarea de tripla flexie

Apare in cazul excitatiilor cutanate ale membrului inferior nociceptive in urma

carora se obtine flexia piciorului pe gamba, flexia gambei pe coapse, flexia coapsei pe
bazin. Uneori excitantul nocicpetiv determina reflexul de extensie incrucisata (la flexia
plantara a piciorului si halucelui apare la membrul inferior opus extensia coapsei si
genunchiului).

Nivelul superior la care se obtin reflexele de automatism medular reprezinta nivelul

inferior al leziunii medulare.

- Reflexul de masa

La ciupirea tegumentelor membrului inferior apare tripla flexie a membrelor,

mictiune, defecatie, transpiratii uneori chiar si ejuculare. Acest reflex de masa este de mare
gravitate. Exprima faptul ca leziunile sunt extrem de intinse la nivel medular si ca extensia
excitatiei se face inclusiv in teritorii vegetative intinse.

- Reflexele ilio musculare

Se obtin prin percutia unui muschi cu un ciocan de reflexe. Se produce o contractie

brusca de scurta durata a muschiului.