”Examenul Reflexelor”

I. Conținutul
 Reflexele superficiale;
 Reflexele osteotendinoase;
 Reflexele de postură;
 Reflexele patologice.

Reflexul- reprezintă o formă de activitate înnăscută a organismului care se realizează prin

intermediul sistemului nervos şi constă într-un răspuns motor sau secretor la un stimul adecvat.

Substratul fiziologic constă din arcul reflex căre este format din minimum doi neuroni
(reflexe monosinaptice): unul senzitiv şi unul motor ( de. exemplu reflexul miotatic este
monosynaptic). Unele arcuri reflexe au neuroni intercalaţi între neuronul senzitiv şi neuronul
motor (reflexe polisinaptice).
Reflectivitatea- reprezinta răspunsul motor, vasomotor sau secretor la o excitatie din
mediul intern sau extern, fiind si un mijloc de localizare a posibilelor leziuni. Evaluarea va
cuprinde, în functie de aplicarea excitantului:
- Reflexele superficiale(cutanate);
- Reflexele osteotendinoase;
- Reflexele de postura;
- Reflexele patologice.
 Reflexele superficiale (cutanate)- sint reprezentate de contractia musculara, ca effect al
excitarii tegumentelor cu un obiectt ascutit : reflexele cutanate abdominale, reflexele
cremasteriene si reflexul cutanat plantar.
Excitarea tegumentelor sau mucoaselor se traduce printr-o contractie muscular:
 reflexul cutanat abdominal:
- superior D 6, D7 se obţine excitând tegumentul tub rebordul costal;
- mijlociu D8, D 9 - excitarea tegumentelor la nivelul ombilicului;
 - inferior D10, D12 - excitaţia deasupra plloll Inghinala.
Se excită tegumentele dinspre lateral spre median., iar reacţia de răspuns "constă într-o
contracţie a musculaturii abdominal corespunzătoare.
Fig.1 Reflexele abdominal.

 reflexul cutanat plantar (S 1, S2) – se stimuleaza cu un ac marginea

externă a plantei de la călcâi spre degete si reacţia consta intr-o flexie plantară a degetelor;
 reflexele cremasteriene (L1, L 2) – excitarea tegumentului la nivelul fetei supero-interne
a coapsei, va declansa ridicarea testicolului homolateral;
 reflexul anal extern (S3) - excitaţia cu vată a tegumentelor din apropierea anusului, are
ca răspuns o contracţie a sfincterului anal.
 Reflexele osteotendinoase- sint reflexe neconditionate, inascute si constau in raspunsul
la percutia tendonului unui muschi. Se exploreaza mai frecvent:

Fig.2 Reflexul bicipital Fig .3 Reflexul tricipital

• reflexul bicipital - se execută percutând tendonul bicepsului la nivelul plicii cotului,

bolnavul având antebraţul uşor flectat pe braţ, reactia fiind flexia antebraţului pe braţ;
• reflexul tricipital (C6, C7) - percuţia tendonului tricepsului deasupra olecranulul, cotul
fiind la 900, determină extensia antebraţului pe braţ;
• reflexul stilo-radial (C5 – C6) – antebratul in usoara flexie si pronatie, cu mina sustinuta
de examinator, se percuta apofiza stiloida a radiusului, contractindu-se muschiul lung supinator,
ca reactie fiind flexia antebraţului pe braţ;
• reflexul cubito-pronator (C7 - C8) – pronatia antebratului se obtine prin percutare fetei
posterioare a apofizei stiloide a cubitusului, antebratul fiind in usoara flexie si pronaţie;
• reflexul rotulian (L2 - L4) - percuţia tendonului rotulian declanşează extensia gambei pe
coapsă, pacientul fiind asezat la marginea patului cu membrele inferioare atirnind sau in decubit
dorsal, examinatorul sustinind genunchiul (fosa poplitee) cu o mina.
 Fig. 4 Reflexul Rotulian

• reflexul achilian (S1 - S2) - percuţia tendonului ahilian duce la flexia plantară a
piciorului/extensia pisiorului pe gamba; Pacineyul este pozitionat stin in genunchi pe un scaun,
cu spatele la examinator , picioarele libere.

Fig. 5-7 Reflexul ahilian (3 metode alternative de testare)

• reflexul medio-plantar (S1-S2) - percuţia regiunii mijlocii a plantei dă ca reacţie flexia
plantară a piciorului.
Simbolurile din paranteze reprezintă nivelele medulare sau ale rădăcinilor arcului reflex
respectiv. Lezarea acestora duce la modificarea reflexelor care pot fi:
a) exagerarea sau. hiper-reflectivitatea în leziunile căilor piramidale în care apare şi o
formă particulară, clonusul rotulei sau a piciorului care este o succesiune de mişcări trepidante.
Hiper-reflectivitatea mai apare în: nevroze, hipocalcemie, hipertiroidism, copii până la vârsta de
1-2 ani etc.,
b) diminuarea sau abolirea ROT, apare în leziuni ce afectează neuronul„motor periferic
cum ar fi în cornul anterior medular (poliomielită), rădăcinile (hernia de disc), plexurile nervoase
(compresia lor) şi nervi (traumatisme, compresii).
 Reflexele de postura- reprezinta raspunsurile musculare la schimbari de pozitie:
bolnavul in ortostatism fiind impins inainte- inapoi provoaca contractia musculaturii extensoare a
membrelor inferioare si a muschilor abdominali, iar impingerea inainte, contractie flexorilor
membrelor inferioare. RP se clasifica in reactii statice locale, generale sau segmentare (reflexele
tonice cervicale), conform celor descrise de Magnus:
Reactia statica locala(reactia pozitiva de sprijin)- este un reflex de mentinere a
ortostatismului, preent atit la animale, cit si la om, la care se pune mai greu in evident. Aceasta
reactie sta la baza rigiditatii extensiei membrului inferior de sprijin, fiind caracteristica modului
in care copilul se ridica si se aseaza pe scaun sau in care coboara o scara(PCI).
Reactiile statice generale au la baza stimuli plecati de la nivelul musculaturrii cefei si a
labirintului membranos si se clasifica in:
Reflexele tonice cervicale:
 - asimetric- rotatia capului intr-o parte determina amplificarea reflexelor miotatice de
intindere in membrele de acea parte si relaxarea musculaturiii membrului din partea opusa
rotatiei (creste tonusu pe extensorii membrului superior de partea rotatiei capului);
- de flexie- flexia capului determina flexia membrelor superioare si extensia membrelor
inferioare;
- de extensie- extensia capului provoaca extensia membrelor superioare si relexarea in
flexie a membrelor inferiaore;
 Reflexele patologice
Exista foarte multe reflexe patologice, iar în continuare vor fi descrise câteva reflexe, care
sunt mai utilizate în practica medicala.
La membrul superior se evidentiaza prin:
1. Reflexul de apucare fortata- reflexul de apucare fortata presupune flectarea degetelor
mâinii la stimularea tegumentului de pe fata palmara a mâinii de catre examinator. Reflexul de
apucare poate fi : reflex de apucare simplu (pacientul strânge între police si index degetele
examinatorului ), reflex de agatare si reflex de perseverare tonica ( reflexul de apucare este urmat
de cresterea fortei de strangere). Patologic, aceste reflexe pot apare în leziuni contralaterale ale
ariei premotorii.
2. Semnul Hoffmann- examinatorul apuca cu policele si indexul falanga distala a
degetului mijlociu al pacientului, pe care o flecteaza puternic. Daca apar flexia indexului sau
flexia si adductia policelui, semnul Hoffmann este pozitiv si arata o leziune piramidala.
3. Semnul Rossolimo la mâna - examinatorul percuta cu ciocanelul de reflexe partea
palmara a articulatiei metacarpofalangiene. Daca se obtine flexia degetelor si supinatia
antebratului, semnul Rossolimo la mâna este pozitiv si arata o leziune piramidala.
La membrul inferior se evidentiaza prin:
4. Semnul Rossolimo la picior- examinatorul percuta cu ciocanelul de reflexe suprafata
plantara a degetelor. Daca se obtine flexia plantara a degetelor, semnul Rossolimo la picior este
pozitiv.
5. Semnul Babinski- examinatoul realizeaza o stimulare a regiuni plantare, de la calcâi,
înspre articulatiile metacarpofalangiene, si de la degetul mic spre haluce. Se obtine dorsiflexia
halucelui si departarea degetelor în evantai. Pacientul trebuie sa fie în decubit dorsal, cu
membrele inferioare în extensie si calcâiele sprijinite pe pat. Raspunsul poate fi facilitat daca
pacientul întoarce capul spre partea opusa si poate fi abolit daca flecteaza genunchiul. Totusi,
chiar lipsa de raspuns este considerata patologica si se numeste semnul Babinski echivoc.
Semnul Babinski apare în leziuni piramidale, precum si la nounascuti, comatosi, în somnul
profund, în timpul anesteziei si dupa criza convulsiva.
 6. Clonusul piciorului si a rotulei- poate apare în leziuni piramidale si poate fi testat la
nivel patelar si la nivelul piciorului.
- Pentru a pune în evidenta clonusul patelar, examinatorul prinde rotula pacientului între
degete si o deplaseaza brusc în jos; apar miscari ritmice ale rotulei, în sus si în jos.
- Pentru a pune în evidenta clonusul piciorului, examinatorul întinde brusc tricepsul sural
si se observa miscari ritmice de flexie si extensie ale piciorului.
La nivelul fetei se evidentiaza prin:
7. Reflexul palmo – mentonier ( Marinescu – Radovici ) apare când, la stimularea
regiunii tenare a mâinii, se produce contractia ipsilaterala a muschilor mentonier si orbicular al
gurii.
8. Reflexul orbicularului buzelor- examinatorul percuta buza superioara a pacientului si
determina o contractie a orbicularului buzelor, determinând o protruzie a acestora. Acest reflex
apare în sindromul pseudobulbar si în leziunile supranucleare bilaterale.
9. Semnul Chwostek- examinatorul percuta la jumatatea distantei dintre comisura bucala
si arcul zigomatic, si apare o contractie ipsilaterala a muschilor faciali superficiali. Patologic,
poate apare în leziuni ale tractului piramidal.
10. Reflexele tonice ale gâtului- in starea de decorticare, modificarea pozitiei
capului în raport cu corpul, duce la modificari de postura dupa cum urmeaza:
- daca capul este întors spre umar, creste tonusul tonusul extensorilor de acea parte si
tonusul flexorilor de parte opusa;
- daca se flecteaza capul si gâtul, apare flexia membrului superior si extensia celui
inferior;
- daca se extind capul si gâtul, apare extensia membrului superior si flexia celui inferior
- daca se exercita presiune pe vertebra C7, apare relaxarea membrelor.
14. Sincineziile care apar in leziunile piramidale. În leziunile piramidale apar
urmatoarele sincinezii :
- Semnul flexiei combinate a coapsei si trunchiului – daca pacientul încearca sa se ridice
din decubit dorsal în sezut, coapsa se flecteaza pe bazin si membrul inferior se ridica de pe
planul patului;
- Semnul Neri – daca pacientul este în ortostatism, la aplecarea trunchiului înainte se
flecteaza genunchiul sincinetic;
- Reflexul extensor Brain – daca pacientul ia pozitie patrupeda, se produce extensia
membrului superior paretic;
- Semnul Strumpell – daca pacientul încearca sa flecteze gamba pe coapsa impotriva unei
rezistente, se produce o flexie sincinetica a piciorului pe gamba;
- Semnul Wartenberg – daca pacientul strânge în mâna paretica un obiect, apare adductia,
flexia si opozitia policelui;
15. Reflexele patologice din leziunile medulare- in leziunile medulare apare:
- Reflexul de tripla flexie- consta in retragerea MI prin flecatrea in cele 3 articulatii, glezna,
genunchi, sold in urma unei excitatii nociceptive(ciupire cutanata)sublezionala.
- Reflexul de extensie încrucisat- apare la declansarea unui reflex de tripla flexie la
membrul inferior opus, imitind uneori secventele mersului.
- Reflexul idiomuscular- consta intr-o contractie de scurta durata la percutia unui muschi.
Probleme uzuale:
 - Pacientul nu se relaxeaza. In acest caz I se vor adresa pacientului intrebari care
sa-I distraga ateta: de unde vine, citi ani are? s.a
- Ciocanelul de reflexe nu este actionat prin balans din articulatia pumnului, ci prin
lovire directa din articulatia cotului.