Kinetoterapia in neuropatii periferice

Paralizia nervului radial

Mononeuropatia tronculara (simplex) a radialului determina

paralizii in functie de nivelul la care este afectat nervul. O paralizie
totala de radial va determina imposibilitatea extensiei degetelor,
pumnului si antebratului ( "mana cazuta "), ca si a supinatiei
(partiala, deoarece bicepsul ramane sa execute supinatia cand cotul
este flectat). Desi nu inerveaza flexorii paralizia radialului determina
si deficit de prehensiune, caci flexia degetelor nu se poate executa
fara fixarea pumnului in extensie. Stiind ca sinergia normala este
extensie pumn – flexie degete.
O paralizie totala apare in leziunile din axila ( de exemplu de la
carje). Lezarile la niveluri mai distale determina paralizii partiale
astfel incat:
- In treimea medie a bratului, vor fi respectati tricepsul si
anconeul ( este posibila extensia antebratului )
- In treimea inferioara a bratului, ramane intact si lungul
supinator
- La nivelul gatului radiusului, se poate executa si extensia
pumnului

Radialul este si nerv senzitiv pentru pielea fetei posterioare a

bratului, antebratului si mainii.
In paralizia radialului, desi scurtul si lungul extensor al policelui sunt
paralizati, pacientul poate executa extensia ultimei falange ("miscare
trucata"), dar numai cand policele este abdus si putin flectat.
Recuperarea spontana dureaza 1an – 1 an si sase luni.
Obiectivele programului recuperator ( ne vom referi la paralizia totala
de nerv radial) :
- Prevenirea si corectarea deviatiilor (pot prezenta cauza
principala a infirmitatiilor ulterioare). In paralizia radialului
antebratul este flectat, mana pronata si "cazuta"(flectata pe
antebrat) – pozitia "in gat de lebada"- policele addus si usor
flectat, degetele in flexie usoara
Prevenirea retracturilor antagonistilor musculaturii paralizate
obliga la reposturare in pozitie neutra cu ajutorul atelelor ( se
prefera utilizarea ortezelor dinamice)
- Mentinerea fortei musculaturii neafectate, care isi reduce
sau chiar suspenda functia prin lipsa activitatii membrului
superior respectiv.Se vor lucra, prin exercitii specifice,
musculatura umarului si lantul musculaturii flexoare a
membrului superior
- Prevenirea redorilor articulare care se instaleaza prin lipsa
de mobilizare normala,zilnica, a umarului, cotului si
pumnului. Miscarile pasive, pasivo-active, autopasive la
scripete, ca si cele active in apa ( hidrokinetoterapie) sau in
sala, sunt tehnicile cele mai frecvent folosite in acest scop.
- Tratarea tulburarilor vasculotrofice pune pentru paralizia
radialului probleme mai putin importante; totusi lupta contra
edemului nu trebuie neglijata. Pozitionarea antidecliva a
antebratului si mainii, masajul, mobilizarile active si pasive,
eventual purtarea bandajelor sau a manusilor elastice
reprezinta metodologia obisnuita care vizeaza aceste
tulburari.
- Reeducarea motorie a muschilor paralizati – este
preocuparea centrala a programului de recuperare functionala.
- Refacerea abilitatii de miscare a mainii este etapa finala a
reeducarii motorii si senzitive. Utilizeaza exercitii complicate
complexe (proximo-distale si disto-proximale) , precum si
cele mai variate procedee ale terapiei ocupationale.
 Terapia ocupationala incepe mult mai precoce fiind
executata cu o orteza mecanica aplicata pe mana
- Refacerea sensibilitatii este o problema secundara in
paralizia de radial.

Paralizia nervului median

Mononeuropatia tronculara de median determina

disfunctionalitatea cea mai invalidanta a mainii ( atat motorie cat si
senzitiva).Nervul median este nervul flexiei mainii, al pronatiei si
opozabilitatii policelui.
Paralizia musculaturii inervate de nervul median da mainii
aspectul de " mana simiana" datorita abductiei si eversiei policelui,
ca si atrofiei eminentei tenare si lipsei opozabilitatii. Incercarea de a
inchide mana releva doua atitudini tipice:
a) "gheara medianului": indexul nu se flecteaza deloc, degetul
mijlociu doar partial, degetele IV si V se inchid complet.
b) Policele nu acopera indexul ci ramane extins.
Paralizia nervului median compromite atat prizele tripulpare si
bipulpare, cat si priza de forta digito-palmara ( prin flexia
degetelor spre palma). Antebratul este in supinatie .
Tulburarile de sensibilitate participa la invaliditate
Nervul median conduce un mare numar de fibre vegetative,
motiv pentru care paralizia lui determina importante tulburari
vaso motorii si trofice.
Recuperarea urmareste ameliorarea deficitului motor, senzitiv ca
si a tulburarilor trofice.
 Obiectivele urmarite in recuperarea sindromului motor
determinat de paralizia nervului median:
- Evitarea instalarii redorilor articulare – pericol mult mai
frecvent decat in paraliziile determinate de alte
mononeuropatii.Redoarea apare precoce si prinde articulatiile
MCF, IF si articulatia trapezometacarpiana. Edemul mainii
poate contribui, in plus, la aceasta redoare.Mobilizarile pasive
si pasivo-active, hidrokinetoterapia, ca si ortezarile dinamice
reusesc sa mentina supletea articulara.
- Prevenirea si corectarea deviatiilor au in vedere, in primul
rand conservarea pozitiei functionale a policelui
- Mentinerea fortei musculaturii neafectate a intregului
membru superior – obiectiv regasit in recuperarea oricarei
mononeuropatii simplex
- Reeducarea musculaturii paralizate – este obiectivul
prioritar. Se vor folosi aceleasi tehnici si modalitati de
activare a musculaturii paralizate ca si in "paralizia nervului
radial", adaptat la deficitul muscular creat de lezarea nervului
medial.
- Refacerea abilitatii – se refera la refacerea prizelor si a
prehensiunii in general ( dar si a sensibilitatii)
Terapia ocupationala ocupa un loc principal in acest obiectiv si
incepe chiar din faza precoce, in timpul purtarii ortezei dinamice
- Refacerea sensibilitatii reprezinta o problema importanta de
rezolvat pentru a conferi functionalitatea mainii.Pana la
reaparitia sensibilitatii, singurul lucru de facut este protejarea
mainii de leziuni, arsuri, degeraturi etc.
 Paralizia nervului cubital
Nervul cubital inerveaza muschi ai antebratului si ai mainii fiind
considerat ca nervul care comanda miscarile fine ale mainii.
Mononeuropatia cubitala determina paralizia:
- Cubitalului anterior ( care participa la flexia pumnului, alaturi
de marele palmar inervat de n.median)
- Flexorului profund ai degetelor ( care executa flexia
falangelor distale de la degetele IV si V)
- Interososilor palmari si dorsali ( care participa la flexia MCF
si fac adductia, respectiv abductia degetelor)
- Lumbricalilor interni
- Flexorului scurt si adductorului policelui
- Opozantului degetului mic
Paralizia cubitalului imprima mainii o atitudine
caracteristica:"gheara cubitala".
Cubitalul conduce si fibre vegetative motiv pentru care in
paralizia nervului sunt prezente si tulburarile vasculotrofice
(uscaciunea pielii, hiperkeratoza, deformari ale unghiilor etc.)
Obiective in programul de recuperare:
- Revenirea si corectarea deviatiilor, utilizand atelele fixe
sau ortezele dinamice ( cu scopul de a preveni hiperextensia
MCF)
- Prevenirea instalarii redorilor articulare – se produc
frecvent la nivelul articulatiilor MCF si IF ale degetelor IV si
V.Mobilizarile pasive,autopasive ca si cele active cu orteza
vor evita redorile.
- Mentinerea fortei si kineticii membrului superior
respectiv
- Reeducarea musculaturii paralizate
 - Refacerea abilitatii - care are o mare importanta fiind nervul
gesticii de finete. In cadrul terapiei ocupationale se practica
activitati care necesita o gestica,mai complexa, cum ar fi:
Slefuitul, olaritul, brodatul pe gherghef, dactilografierea,
traforajul etc.
- Refacerea sensibilitatii
Primele semne ale reinervarii musculaturii paretice din teritoriul
nervului cubital sunt, in ordine:
- Opozabilitatea police-deget
- Degetul V poate fi abdus
- Miscarile de abductie - adductie ale degetelor devin posibile
- Flectarea MCF, cu extensia IF
- Rata de regenerare a fibrelor motorii este de la 1,2 la 1,5
mm/zi