Clasificarea topografica a hemiplegiilor.

Hemiplegiile de origine corticala

sunt exceptional sindroame hemiplegice globale, Cand discutam de lezarea
intregii arii motorii. Deobicei sunt hemiplegii parcelare, intereseaza mai ales
membrul superior si fata, mai rar sunt dominante pe membrul inferior. Daca
accidentului este posterioara, apar tulburari senzitive, uneori pana la anestezie.
Al doilea caracter dominanta distala. In al treilea rand, prezenta stereognoziei
si ataxiei corticale, iar daca leziunea este in emisferul dominant, apar tulburari
de vorbire si/sau de schema corporala. In cazul in care accidentul se extinde in
profunzime, in zona temporo-occipitala, apar hemianoxia omonima laterala.
Aparitia crizelor de epilepsie. Daca discutam despre o leziune care
intereseaza zona centrala a emisferului, aspectul clinic este dominat de
spasticitate si de prezenta sincineziilor.
Tulburarile psihice- tulburari de afectivitate, de comportament,
intelectuale, de functie a cunoasterii, de activitate.
Tulburarile de afectivitate sunt caracteristice sindromului frontal- apare asa
numita molia- subiectul uneori e pueril, are un comportament inadecvat.
Tulburari de activitate- se pierde initiativa, lipsa interesului, daca pacientii
sunt solicitati sa faca un anumit lucru, nu-l finalizeaza
Tulburari de comportament- in leziuni prefrontale, apar reactii necenzurate,
o dezinhibitie totala, pacientul nu are simtul critic. Sunt in corelatie cu cele
.apare amnezia de fixare.
Subiectul prezinta tulburari de orientare spatiala, confuzie mintala.
Hemiplegiile capsulare. Leziunea reprezentata de AVC este localizata in
spatiul stramt dintre talamus si nucleul lenticular de la baza creierului. Datorita
faptului ca din acest spatiun foarte stramt, calea piramidala este obligata s
atreaca , leziunea la acest nivel este obligatoriu totala. Caracterele hemiplegiilor
capsulare:
-

Hemiplegia este
Deficitul motor este global, intereseaza membrul inferior si superior si
de obicei, leziunile sunt pur motorii, fara leziuni de vecinatate. Exceptie:
face forma capsulo-talamica in care apar dureri intense de tip talamic.

Hemiplegiile de trunchi cerebral. Sunt hemiplegii alterne, deficitul motor este

total, dar este pe partea opusa leziunii, in schimb, la acest aspect e adauga
tulburarile de nervii cranieni atinsi in functie de localizarea leziunii, afectarea
nervilor cranieni fiind de aceasi parte cu leziunea

Hemiplegiile de pe duncul cerebral , pe langa hemiplegia alterna apare paralizia

faciala de tip central, heterolaterala leziunii, de aceasi parte cu hemiplegia.
Deficitul motor este marcat de o hipertonie moderata, in cazul hemiplegiei de
peduncul pot aparea si: dismetrie, asinergie,tremor intentional, elemente ce tin
de afectarea cerebeloasa.
Hemiplegiile protuberantiale. Paralizia faciala este homolaterala cu leziunea, de
partea opusa hemiplegiei, hemiplegia este partiala si pot sa apara si alte
manifestari: tulburari de sensibilitate, ataxie, trabism covergent sau
diplotie(vedere dubla), in cazul afectarii perechii a 6a de nervi cranieni, atingerea
nervului acusticovestibular poate da surzitate, vertij, distagmus.
Hemiplegiile bulbare. daca.. nu exista paralizie faciala. In functie de localizare,
hemiplegia poate fi controlaterala si poate fi insotita de un sindrom vestibular,
inclinarea laterala a capului si a ochilor, tulburari de fonatie si deglutitie, uneori
apar tulburari de sensibilitate si deglutitie.
Hemiplegie medulara. Apare mai rar, ca si caractere, respecta fata, daca
accidentul este la acest nivel, paralizia este de aceasi parte, pot sa apara
tulburari de sensibilitate profunda sau superficiala sau pot sa apara forme
incrucisate.
Clasificarea etiologica a hemiplegiei. Sunt incriminati mai multi factori, care
devin si factori de risc in declansarea AVC.
-

Hipertensiunea arteriala
Prezenta unor boli generale care afecteaza calitatea vaselor(diabetul

zaharat). Prezenta acestei boli face ca avc sa fie declansat mai usor
Ateroscleroza cerebrala
Alti factori: consumul de alcool(produce tulburari de ritm cardiac si
contractii anarhice a miocardului declansand embolii). Fumatul . efortul
fizic, febra extrema, stresus intens, pozitia nefavorabila a trunchiului I a
capului pe un interval prelungit, ortostatismul prelungit, abuzul digestiv

Clasic, se considera ca din avc constituite, 2/3 sunt ischemice si 1/3

hemoragice. Cele ischemice, 2/3 se produc din tromboza si 1/3 din embolii. Iar
din cele hemoragice, jumatate sunt intracerebrale si jumatate sunt
subarahnoidiene.
Caracteristicele de tipuri de accidente:
1. Avc din tromboza- apare peste 60 de ani, apare mai des la femei,
uneori, exista anumite semne daca avc se produce intr-o anumita
zona, expresia clinica exprima urmarea unui avc mare. Se face deobicei
in a doua jumatate a noptii, apare dupa ce in ziua precedenta a fost

confruntat cu un effort fizic major sau a unui stres major sau dupa
pierderea unei cantitati mari de sange. Evolutia poate fi progresiva sau
poate fi ondulata.
2. Avc din embolie- poate fi produsa din plagi de aterom sau grasimi sau
aer. Embolia cerebrala prezinta o preferinta ptr partea stanga a
creierului. Conditiile de aparitie : debutul este brusc , apare la tineri(cu
antecedente vasculare), debutul survine ziua sau dupa un effort fizic
important, la debut, subiectul acuza o cefalee, convulsii. ..
3. Avc hemoragic poate fi de trei categorii: hemoragia cerebrala difuza,
hematomul spontan si hemoragia subaracnoidiana. Hemoragia
cerebrala diguza apare intre 40-60 de ani, debutul este brusc,
accidentul se instaleaza dupa-amiaza sau seara, pe fond de oboseala
sau stres. Debutul: cefalee, tahicardie, voma, tulburari de
constienta(variabile, se instaleaza gradula: poate pleca de la
somnolenta si poate ajunge la coma). Localizari: capsula interna
(hemiplegie cu hemianetezie), trunchiul cerebral, la nivelul talamusului(
tulburari de sensibilitate, afazice)
Din punct de vedere recurepator, in hemiplegie, obiectivele fundamentale pot fi:
- combaterea spasticitatii , specific flexorilor pentru membrul superior si
extensorilor ptr membrele inferioare.
-ameliorarea: fortei de contractie, rezistentei musculare, coordonarii musculare,
obtinerea unei amplitudini optime de miscare la care forta si rezistenta
musculara sa aiba valoare functionala, ameliorarea vitezei de executie, gasirea
vitezei optime de executie la care consumul energetic sa fie minim, dar
randamentul functional sa fie maxim. Nerespectarea vtezei optime face sa se
activeze reflexul miocardic si sa creasca spasticitatea. .. care sa permita o
miscare eficienta, dar si economica in acelasi timp.
Mijloacele pe care le utilizam pentru recuperarea subiectilor hemiplegici:
-

Kinetoterapia beneficiaza de kinetoterapia pasiva : anntrenarea si

cnservarea unghiurilor de miscare a membrelor paretice. Se lucreaza in
toate planurile de miscarile in cursa maxima , cu repetari multe. Este
foarte important lucrul in fazele preliminare. Retracturile se instaleazza
daca pacientul nu este bine pozitionat in faza flasca sau in coma.
Piciorul cazut sau in rechin prezinta o retractura a tendonului Ahilian si
v-a fi daunator in timpul mersului. Daca nu este corectata, aceasta
retractura v-a fixa piciorul in varechin. Valabil si ptr mana.

Se utilizeaza pe scara larga tehnicile de facilitare: metoda Rodd- SE

ADRESEAZA PE GRUPURILE HIPOTONE. S-a constatat ca aplicarea
stimulilor senzitivi , determina o activare a motoneuronilor gama cu
cresterea sensibilitatii proprioceptive, astfel incat daca urmeaza
intinderea muschiului, informatia la nivel medular ajuta contractia
musculaturii hipotone. Concluzie: aplicarea acestei metode ,
antreneaza mai bine musculatura antagonista. Metoda Bobath- se
adreseaza spasticitatii, principial, metoda se bazeaza pe faptul ca
putem sa inhibam activitatea tonica reflexa anormala prin pozitii
inhibitorii. Aceste pozitii sunt inversele pozitiilor anormale pe care le
determina afectiunea. 1. Inducand o pozitie inversa pozitiei normala ..
2. In programul de antrenament este bine sa se integreze reactiile de
ridicare si echilibru. Obiectivele pe care le urmareste aceasta metoda:
ameliorarea stabilitatii prin posturi, controlul miscarilor izolate in care se
urmareste ruperea sinergiilor . 2. Schimbarea voluntara a pozitieidin DD in DV, din DV in asezat, din asezat In patrupedie, din patrupedie
in ortostatism. In acest reflex se utilizeaza reflexele asimetrice tonice
ale gatului, se utilizeaza rotatia sau rostogolirea trunchiului
reflexe tonice simetrice ale gatului: extensia si flexia gatului. Extensia
gatului antreneaza . Iar flexia gatului este antrenata flexia
membrelor superioare si extensia membrelor inferioare. 3. Metoda
Brunstrom - presupune un cumul de factori care actioneaza in acelasi
timp. Principiile pe care s-a bazat:
1. Principiul dezvoltarii activitatii reflexe si a reactiilor primitive in
fazele incipiente a hemiplegiei.
2. Principiul participarii voluntare - este aplicabil in faza spastica.

In functie de faza, Brunstrom urmareste dezvoltarea activitatii motorii, in

faza flasca, cand nu se produce contractia, principiul dezvoltarii a reactiilor
automate reprezinta pentru obtinerea acestui lucru, in hemiplegia flasca,
antrenamentul se aplica pe componenta puternica a sinergiei, in vreme ce in
hemiplegia spastica trebuie sa antrenez componenta slaba. Aplicarea exercitiilor
cu rezistenta duce la ruperea sincineziei.
Brunstrom comanda vocala, stimularea proprioceptiva- musculatura care
se v-a antrena se aplica percutia tendoanelor(a extensorilor) si stimularea
periferica cutanata.
Recuperarea prehensiunii: extensia pumnului in pozitie functionala( pozitie
de scris), primul lucru de facut: extensia pumnului cu cotul extins, ulterior,

extensia pumnului.. apoi cu cotul relaxat si in final, extensia

voluntara, indiferent de pozitia cotului. Al 2-lea element pe care trebuie sa-l
urmaresc: supinatia. Supinatia antebratului se va face la inceput cu cotul extins
si antrenarea pehensiunii laterala.