UNIVERSITATEA ,,VASILE ALECSANDRI”

DIN BACĂU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE MIȘCĂRII,
SPORTULUI ȘI SĂNĂTĂȚII

HEMIPLEGIE

Coordonator științific
Conf. univ. dr. med. Raveica Gabriela

Studentă,
VRÂNCIANU ANDREEA-MĂDĂLINA

2019
Cuprins

1.Date despre boală; cauzele bolii; simptomele bolii

2.Anamneză

3.Fișă de examinare

4.Examinarea durerii

5.Diagnosticul funcțional

6.Obiective

7.Procedee și tehnici folosite

8.Bibliografie
1.Date despre boală

Caracteristic hemiplegiei este pierderea motilității voluntare cu alterarea

tonusului motor pe o parte a corpului. Cauza este o leziune unilaterală
neurologică a căilor corticospinale (piramidale) la nivelul creierului sau în
segmentul superior medular, leziunea având la baza o etiologie vasculară (de
obicei), una traumatică sau o etiologie tumorală.

În hemiplegia flască membrele paralizate sunt inerte, bolnavul nu mișcă

decât membrele sănătoase. În faza spastică, atitudinea este dictată de hipertonia
de tip piramidal care predomină la membrul superior pe flexori, iar la membrul
inferior pe extensori.

2.Anamneză

Nume și prenume: G. Olimpia

Vârsta: 88 ani

Sex: feminin

Ocupația: pensionară

Istoricul bolii: pacientul a suferit acum câțiva ani un accident vascular cerebral

Antecedente fiziologice: hipertensiune arterială

patologice: hernie ombilicală

Medicamenția: hipertensive, anticoagulante

Pacientul prezintă hemiplegie în faza spastică de partea stângă

3. Fișă de examinare

Examenul atitudinii

Pacientul are membrul superior cu brațul în ușoară abducție, antebrațul

flectat pe braț cu ușoară pronație, iar pumnul și degetele flectate peste police.
Membrul inferior este în extensie, adducție, rotație internă, cu piciorul în flexie
plantară, cu degetele flectate.

Pacientul mai prezintă o luxație anterioară a capului humeral ( umăr în

epolet), de partea afectată.

Examenul sensibilității

Pacientul prezintă parestezii la nivelul membrelor afectate.

Examinarea durerii

Pacientul prezintă dureri la palparea umărului, respectiv a capului

humeral și la efectuarea mișcarilor pasive la nivelul membrului superior și
inferior

5.Diagnosticul funcțional

Deficit funcțional pe mișcările de extensie, pronație, supinație și abducție

pe membrul superior și de flexie coxofemurală, genunchi și flexie dorsală la
membrul inferior, asociată cu luxație anterioară a capului humeral, hipotonie pe
musculatura membrului, scaderea mobilității și stabilității.
6. Obiective

Reducerea durerii

Reducerea luxației capului humeral

Prevenirea pozițiilor vicioase

Relaxarea spasmului pe musculatura afectată

Creșterea forței musculare

Menținerea mobilității articulare

Îmbunătățirea stabilității

7.Procedee și tehnici folosite

Scăderea durerii

Scăderea durerii prin reducerea luxației capului humeral și prevenirea

pozițiilor vicioase

Evitarea subluxației umărului prin imobilizarea brațului și antebrațului

printr-o eșarfă, posturarea brațului în abducție de 45 de grade cu ajutorul unei
perne. Poziționarea pacientului în decubit dorsal, cu o perna la nivelul capului,
sub axila membrului afectat pentru a-l ține în abducție și la nivelul membrului
inferior, zona poplitee, pentru a menține genunchii ușor flectați.

Prevenirea pozițiilor vicioase

Se vor folosi posturările membrelor superioare, trunchiuliu și membrelor

inferioare. Pacientul se va poziționa în decubit dorsal cu membrul superior

afectat în abducție, iar membrul inferior cu piciorul în flexie dorsală, genunchi

și șold extinse, coapsele în ușoară abducție și rotație neutră.

Relaxarea spasmului pe musculatura flexorilor și extensorilor

Mobilizări pasive (IR) la nivelul mebrelor afectate pe mișcările de flexie,

extensie, abducție, adducție și circumducție

Rotațiile ritmice în articulația șoldului din decubit dorsal și ventral cu

genunchiul extins sau flectat.

Metoda Miotensive care constă în contrație izometrică 6 secunde,

relaxare 6 secunde, întindere lentă a mușchiului. Se repetă de 4-5 ori.

Streching pe musculatura spastică, realizând întinderea pasivă a

mușchiului.

Masaj calmant, lent, prin tehnici de efleuraj, fricțiuni și frământări

aplicații cu caldură sau împachetări calde.

Creșterea forței musculare

Vom folosi tehnici de facilitare ( IL, ILO,IzA, CIS)

Inversarea lentă (IL) este folosită pentru a ajuta la coordonarea agoniștilor

și antagoniștilor dintr-o schemă de mișcare, pe toată amplitudinea, fără pauză
între inversări.
 Pe de altă parte, inversarea lentă cu opunere (ILO) include contracția
izometrică la sfarșitul amplitudinii fiecărei mișcări (pe agonist și pe antagonist).

Contracțiile repetate (CR) reprezintă o tehnică ce se repetă până când

contracția slăbeste. Este recomandat să se realizeze contracții izotonice pe
musculatura antagonistă normală în scopul facilitării musculaturii agoniste prin
inducție succesivă.

La rândul său, izometria alternantă (IzA) presupune realizarea de

contracții izometrice scurte, alternative, pe agoniști și pe antagoniști, fără
schimbarea poziției segmentului (articulației).

Diagonala D1F pentru membrul superior

Pacientul în decubit dorsal

Terapeutul va sta lateral de partea afectată

Priza se va face cu mana dreaptă a terapeutului pe fața palmară a mâinii

stângi a pacientului (policele se sprijină pe metacarpianul II, iar degetele II și V
pe marginea ulnară) și cu mana a terapeutului se va pune priza pe regiunea
bicepsului brahial.

Poziția inițială:

-umăr extensie, rotație internă, abducție

- antebraț pronație

- mâna extensie și adducție, înclinare radială degetele în extensie

Poziția finală

- umăr flexie, rotație externă, adducție

-antebraț în supinație

-mâna în flexie și abducție, înclinare ulnară și degetele flectate și adduse

Comanda: ,,prinde și trage mâna mea la urechea ta dreaptă’’

Diagonala D1E pentru membrul superior

Pacientul în decubit dorsal

Terapeutul va sta lateral de partea afectată

Priza se va face de tip manșon pe partea dorsală a mâinii și pe triceps

Poziția inițială

- umăr flexie, rotație externă, adducție

-antebraț în supinați

-mâna în flexie și abducție, înclinare ulnară și degetele flectate și adduse

Poziția finală

- umăr extensie, rotație internă, abducție

- antebraț pronație

- mâna extensie și adducție, înclinare radială degetele în extensie

Diagonala D1F(cu flexie genunchi)membrul inferior

Pacientul în decubit dorsal, cu membrul inferior în extensie, adducție și

rotație externă.

Terapeutul va sta lateral de partea afectată

Priza se va pune pe partea dorsală a piciorului și pe partea internă a

coapsei

În poziție finală pacientul va fi cu membrul în flexie coxo-femurală,

rotație internă și flexie dorsală a piciorului.
Menținerea mobilității articulare

-mobilizările pasive

-streching

-tehnici FNP (RO)

Îmbunătățirea stabilității

-vom cere pacientului din așezat să se miște lateral cu bazinul trăgând și

picioarele odată cu el. Noi îi vom coordona mișcarea ținându-l de mâini.

-tot din așezat cerem pacientului să se lase în sprijin pe mana, cu cotul extins;
același lucru îl va face și la membrul opus.
Bibliografie

1. https://www.kinetoacasa.ro/tehnici-de-facilitare-neuromusculara-
proprioceptiva-fnp
2. Conf.univ.dr. Gabriela Ochiană ,,Kinetoterapia în afecțiuni neurologice”
3. N. Robanescu ,,Reeducare neuro-motorie”, Editura Medicală, București,
2001