Sunteți pe pagina 1din 11

Tratament kinetic de recuperare in spondiloza cervicala

Capitolul II
II.1. Tabloul clinic:
II.1.a. Sindromul algo-functional cervical inferior
Durerea cervicala inferioara este o afectiune fregventa, bolnavii prezentandu-se la medic abia
in stadiile avansate de suferinta cand la durere se adauga si alte simptome subiective ca:
parastezii, cefalee, vartij, tulburari de echilibru, etc.
Principalele cauze de durere:

Poliartrita reumatoida
Spondilartritele seronegative, artrita psoriazica
Traumatismele vertebrale
Osteomielita
Tumori primitive sau metastaze vertebrale abcesul epidural

Alte cauze:

Contractura musculara
Fibrozitele localizate
Infectii faringiene
Nevralgia occipitala Arnold

Uneori tratamentul fizical-kinetic este doar simptomatic ( tumori vertebrale, osteomielita ) alteori
este complex etiopatologic ( contractura musculara, uncodiscatroza vertebrala ).
II.1.b. Cervicalgia inferioara acuta
Durerea este localizata la aceasta regiune topografica, iradiaza in vecinatate sau la
distanta si induce contractura musculaturii scheletice. Examenul clinic obiectiv trebuie sa
urmareaca cateva obiective fundamentale atat pentru diacnostic cat si pentru stabilirea conduitei
terapeutice. La inspectie se poate constata fregvent, o pozitie antalgica a capului care se afla fie
in inclinatie laterala, fie rotat, fie in anteflexie. Palparea evidentiaza modificari ale tonusului
musculaturii paravertebrale, se depisteaza asa numitele puncte trigger, stimularea cestor puncte

declanseaza o durere violenta atat local cat si iradiata, de obicei spre occiput. Corpul muscular
poate prezenta contracturi mai mult sau mai putin intinse, fie sub forma de coarda musculara,
fie sub forma unei mase dure bine delimitate.
Mobilizarea coloanei vertebrale cervicale se evalueaza global:
Activ cerand bolnavului sa execute miscari elementare de flexie-extensie, inclinatie
laterala, rotatii, circumductie.
Pasiv se menajeaza bolnavul, nedepasind arcul dureros sesizat cu ocazia mobilizarii
active efectuate anterior.
Ecamenul clinic se complecteaza cu examene radiografice ale coloanei vertebrale
cervicale efectuate din pozitia de fata din profil sau din pozitie de rotatie . Datele de
laborator sunt utile mai ales pentru diagnosticul diferential cu alte suferinte de cauza
inflamatorie.
Relaxarea musculara dar si blocarea conductibilitatii nervoase se realizeaza cel mai bine
cu masajul cu gheata (manevra de scurat durata se repata de mai multe ori pe zi ), are efect
antalgic.
Electroterapia poate fi folosita cu scop antalgic insa trebuie facuta cu atentie deosebita asupra
intensitatii curentului si cu o durata mai mare a aplicatiei. Se folosesc diferite forme de curenti de
joasa fregventa: CDD, curentii Trabert, Leduc, TENS, etc. pentru tratamentul durerii intensitatea
curentului va fi dozata in functie de pragul de sensibilitate la durere al bolnavului:

Durata lunga peste 20 minute (sensibilitate la prag sau usor sub prag).
Durata scurta de 1-2 minute, (pentru aplicatii speciale de CDD pe punctele trigger).

Electrostimularea antalgica, TENS, se realizeaza cu curenti de joasa fregventa variabila de la


10 la 200 Hz. Electrozii sunt de diferite dimensiuni si se aplica pe punctele de maxima durere la
o distanta mica unul de altul.
Ultrasunetul are efect antalgic, fibrolitic si simpatologic si favorizeaza eliminarea contracturii
musculare.

II.1.c. Cervicalgia cronica


Este o suferinta intalnita foarte fregvent in serviciile de fiziokinetoterapie si care beneficeaza
de o gama mult mai larga de proceduri. Obiectivele care le urmareste tratamentul sunt:

reducerea intensitatii durerii;


reducerea pana la eliminare a contracturilor musculare;
redobandirea mobilitatii coloanei vertebrale cervicale;
reechilibrarea tonusului muscular;

Pentru reducerea durerii paleta procedurilor fizical-kinetice este mult mai larga:

crioterapia locala;
incalzire locala;
unde scurte;
aplicatii de curenti interferentiali;

Din momentul in care durerea este relativ suportata de pacient se trece la aplicatii manuale
respectiv masajul fiind cel mai apreciat si cel mai solicitat de catre bolnavi.
Masajul coloanei vertebrale cervicale urmeaza anumite tehnici de lucru:

presiuni superficiale effleurage;


presiuni statice localizate;
presiuni dinamice profunde;
presiuni combinate cu intinderi;
mobilizarea pliului cutanat
masaj transversal de tip frictiune;
presiuni exercitate cu toata palma
intinderea maselor musculare;
intinderea pliului cutanat;
masaj pulpar si presiuni asupra scalenilor;
masajul pielii paroase ale capului;

Relaxarea musculaturii paravertebrale se mai obtine prin tractiuni efectuate manual si cu


mobilizarea pasiva. Indiferent de sistemul de tractiune trebuie respectate niste reguli de baza:

pozitia pacientului poate fi decubit dorsal sau asezat;


trebuie sa fie asigurat un unghi de flexie de 10-15 grade a coloanei vertebrale;

durata tractiunii trebuie stabilita in functie de reactia pe care o are pacientul(40 minute

pana la cateva ore);


forta de tractiune variaza intre 3-12 kg in functie de tipul constitutional, varsta;
numarul total de sedinte 6-10.

Obiectivele kinetoterapiei sunt : recuperarea fortei musculare, a rezistentei la efort, si a


rapiditatii adaptarii posturale. Prin programul de kinetoterapie se urmareste refacerea tonicitatii si
fortei de contractie a grupelor musculare extensoare ale cefei si refacerea lordozei fiziologice a
coloanei cervicale.

II.2. Spondilartroza secundara traumatismelor coloanei vertebrale cervicale


In aceste situatii este esential tratamentul corect fizical kinetic si recuperare functionala a
cauzei initiale, respectiv a fracturii sau luxatiei rahisului cervical. Cazurile cele mai grave sunt
imobilizate la pat timp de 3-4 saptamani
Tratamentul fizical kinetica are ca obiective:
- Prevenirea complicatiilor datorate decubitului (escare, trombo-embolii, redori articulare,
hipotrofii musculare, etc.
- Conservarea troficitatii si partilor moi.
Ulterior, in cea mai mare parte din cazuri se permite ridicarea in ortostatism sub protectia
constanta a unei orteze de imobilizare. Rolul kinetoterapeutului consta din a invata bolnavul cum
trebuie sa se ridice in ortostatism, trecand printr-oetapa de asezat la marginea patului. Reluarea
mersului are 2 obiective:
-

Invatarea gesturilor care le impune zi de zi in conditiile purtarii ortezei (autoservire,

ridicare, anteflexie, etc).


Se adreseaza in mod special rahisului cervical.

Antrenamentul muscular, exercitii:


Flexie din decubit dorsal, gambele incrucisate, picioarele dezlipite de planul
mesei;kinetoterapeutul aplica orezistenta manuala pe fata antero-interna a coapsei stangi si cu

cealalta mana pe fata antero-externa a coapsei drepte. Pacientul deszvolta o contractie care
incearca sa invinga rezistenta opusa.
Extensia pacientul in decubit dorsal, gamnele incrucisate, plantele dezlipide de masa,
kinetoterapeutul opune rezistenta pe fata antero-interna a gambei stangi, cu o mana si cu
cealalata pe fara antero-externa a gambei drepte.
Dupa consolidarea focarului de fractura-luxatie se trece la a 2-a etapa a recuperarii, dar
numai dupa acordul chirurgului, Prima problema de rezolvat este aceea a eliminarii mijlocului de
imobilizare cervicala. Pacientul trebuie sa renunte la colar dupa 3-4 sapamani. Din momentul in
care se poate renuntala orice imobilizare obiectivul recuperarii este de a reintegra functional
coloana cervicala in ansamblul corporal.
Obiectivele tratamentului fizica-kinetic sunt:
Cresterea amplitudinii miscarilor

Miscari de rotatie
Exercitii de flexie
Miscari de infexiune laterala

Tonifierea musculaturii
Recuperarea proprioceptivitatii
Durerea este de tip mecanic (in momentul miscarii). Caracteristica este exarcerbarea in
activitate si ameliorarea in repaus. Durerea isi poate avea origine la: capsula, tesutul gras
periarticular, peretele vascular, periostul-care sufera oiritatie mecanica acuta sau cronica.
Limitarea miscarilor: initial procesul artrozic afecteaza miscarile cele mai utilizate
(flexie). Limitarea apare din cauza durerii. Ulterior pe cale reflexa se instaleaza retracturi,urmate
de atitudini vicioase.
Alte semne:

blocaj articular(fragmente ce intre intre suprafetele articulare, blocand miscarea);


instabilitate;
dezaxari;

deformari: sensibilitate la palpare, tumefiere,cracmente.

II.3. Simptomele spondilozei cervicale

Gatul incremenit, dureros;


Durere in umar,brat sau in piept;
Amorteli sau furnicaturi in brate, maini, picioare;
Slabiciuneamanilor si a picioarelor;
Lipsa coordonarii;
Dificultatela mers;
Reflexe anormale;

II.3.1 Semne obiective


Testul compresiei gatului - semnul Spurling
Semnul Hoffman
Semnul Lhermitte
Anomaliile senzoriale

II. Obiectivul studiului


Obiectivele studiului sunt: ameliorarea durerii si mobilitatii coloanei cervicale, corectarea
posturii si aliniamentului corpului, asuplizarea si tonizarea musculaturii paravertebrale,
refacerea stabilitatii si fortei musculare si refacerea miscarii controlate si abilitatii.
II.2. Ipoteza de lucru
Lucrarea de fata porneste de la premisa ca aplicarea unui program adaptat de
kinetoterapie ameloreaza durerea, mobilitatea, forta musculara si calitatea vietii la pacientii cu
spondiloza cervicala.
II.2.1. Material si metoda de lucru
A. Material
Studiul a fost efectuat in Centrul medical Integrat Asteco, Cluj, cabinetul de kinetoterapie
unde am reusit sa aplic si sa supraveghez programul de exercitii kinetice pentru afectiunile
cervicale ale pacientilor, in perioada februare 2013 martie 2014. Loturile au inclus
pacienti cu spondiloza cetrvicala. Durata programului de recuperare fiind de 20 de sedinte,
programul a inclus: kinetoterapie, masaj si electroterapie.
B. Metoda
Pacientii au fost evaluati la inceputul si sfarsitul tratamentului prin bilantul articular si
muscular, mai exact s-au evaluat flexia si extensia coloanei cervicale, dar am ales sa ii evaluez si
prin scara analog vizuala ca sa fac o comparatie de evaluare.
B.1. Bilantul articular al coloanei vertebrale
Pozitia 0 a coloanei este realizata in ortostatism avand ca repere:
-

Verticala firului de plimb, care cade de la protuberenta occipitala, de-a lungul spinelor

intervertebrale, in santul interfesier si intre cele doua maleole interne.


Linia dintre varfurile scapulelor si linia bicreta, care sunt orizontale si paralele
Occipitul, zona dorsala medie, fesele si taloanele, care sunt tangente in plan vertical.
Verticala care trece prin tagus,prin fata anterioara a umarului, marginea anterioara a
marelui trohanter, marginea externa a piciorului, la nivelul liniei Chopart.

B.2. Testarea coloanei cervicale


Pozitia pentru testat este in ortostatism sau sezand
1. FLEXIA masoara 30-40 grade, din care 20 in articulatia atlantoocipitala
-Se apreciaza fie dupa distanta menton-stern (gura find inchisa) mentonul putand atinge
sternul,cu goniometrul,luand ca reper linia dintre lobul urechii si comisura gurii (bratul
fix este plasat pe orizontal, bratul mobil urmeaza miscarea acestei linii).
2. EXTENSIA masoara 35-45 de grade, din care 30 in articulatia atlantoocipitala. Se
masoara in acelasi mod ca si flexia.
3. LATERALITATEA masoara 40-45 grade, din care 15-20 in articulatia atlantooctipitala.
Se apreciaza prin unghiul format de linia arcadelor cu linia orizontala a umerilor sau prin
distanta dintre acroniom si tragus (umerii ramanand pe o linie orizontala).
4. ROTATIA masoara 45-70 grade (fara participarea articulatiei atlantoocipitala).
-Se apreciaza prin unghiul format de linia ce trece prin cele doua conducte auditive
externe, in pozitia 0 cu linia care trece prin aceleasi repere dupa executarea rotatiei.
-Capul sa nu fie flectat sau extins.
-Umerii sa ramana pe linia initiala, sa nu se roteasca si ei.
5. CIRCUMDUCTIA este o miscare combinata din celelalte patru miscari.

II.3. Programul de recuperare kinetic


II.3.1. Corectarea posturii si aliniamentul corpului
Corectarea posturii si aliniamentul corpului utilizeaza ca tehnici:

Postura corectata sau hiper corectata, mentinute prin diverse metode de fixare
Miscari passive, active asistate si active
Contractile izometrice
Diverse tehnici de facilitare propioceptive

Posturi corectoare:

Decubit dorsal fara perna sub cap, pernita subtire sub coloana dorsal, mainile sub

ceafa, coatele sa atinga patul.


Decubit dorsal, perna subtire sub coloana toracica, 2 saci cu nisip (2-5 kg) pe fata
anterioara a umerilor.

Exercitii de corectare si constientizarea pozitiei

Ortostatism, calcaiele la 15 cm de perete, pacientul ia contact cu zidul cu sacrul


apoi cu omoplatii, apoi cu regiunea occipitala.

Alinierea coloanei cervical

Exercitiul 1 Culcat pe sol, cu genunehii flectati; gitul este intins in ax, barbia in
unghi drept cu gitul; se cauta aplatizarea curburii cervicale; umerii mereu in contact cu
solulse mentine aceasta postura.

Exercijiul 2 Din postura de la excrcitiul 1 se roteste la maximum capul spre celalalt


umar si se mentine aceasta pozitie,apoi se roteste in sens invers, se mentine intinderea
gatului in ax cu stergerea lordozei cervicale.

Exerdfipl 3 - Decubit ventral, cu bratele pe langa corp, fata ,,privind in jos, se ridica
apoi capul cu cativa centimetri de la sol si se executa intinderea axjali a gitului ; se
roteste capul din aceasta pozitie spre unul din umeri, continumdu-se intinderea axiala;
se lasa capul in jos, sa atinga solul cu barbia; se revine la pozitia initiala (cu fata in jos)
cu relaxare; se repeta, rotarea si spre partea opusa (fig. 5-1).

Exercitiul 4 Din sezind, cu genunchii flectati, mainile prind genunchi; se relaxeaza


trunchiul gitul, care iau forma literei C capul flectat in piept cu fruntea spre genunchi ;
apoi se redreseaza intreaga coloana ; se executa intinderea axiala a gitului (barbia
orizontala) (fig. 5-2).

Fig, 5-1

Fig. 5-2

Exercitiul 5 sezand cu picioarele incrucisate (pozitia ,,mahomedana),

cu mlinile intre coapse, coloana dorsal si lombara se mentine dreapta:


-

Se flecteaza capul (barbia in piept), apoj se revine la pozitia verticala cu intindere axiala

- Idem, dar din flexie se trece direct in extensie, apoi in vertical


-

Flectarea capului inainte, apoi flexie-extensie pe planul de 45 stang, apoi drept; dupa
fiecare miscare se trece prin pozitia verticala, cu intindere in ax.

- Circumductie a capului miscare lenta.

Exerctyiul 6 Pozitia mahomedana, cu miinile la ceafa : se apleaca capul; apoi in


pozitia de verticalitate, cu intindere in ax (coatele trase mult in spate); in pozitia de
verticalitate capul se impinge posterior, dar miinile contreaza.

Exercitiul 7 In ortostatism, cu miinile impreunate pe crestetul capului, toracele si


zona lombara drepte: se realizeaza intinderea in ax contra usoara presiuni date de miini;
se merge prin carnera in aceasta pozitie; coatele sunt trase inapoi, fara sa determine
cresterea lordozei.

II.3.2. Asuplizarea musculaturii paravertebrale


Mentinerea si corectarea supletei articulare:
-principalele articulatii vizate sunt cele ale coloanei vertebrale si articulatiile proximale: umeri,
coxofemurale;
-majoritate exercitiilor care se adreseaza coloanei vertebrala si centurii scapulare se asociaza cu
o gimnastica respiratory respective: extensiile, rotatiile, externe, abductiie coloanei, extensiile
scapulo-humerale se realizeaza pe timpulinspirator si revenirea la pozitia neutral sai miscarea de
flexie,rotatie interna, adductive scapulo-humerala se realizeaza in timpul respirator.destul de
important in metodologia acestui obiectiv este realizarea relaxarii inainte de a se trece la
exercitiile propriu-zise.
Asuplizarea curburilor patologice corectate ale gatului si pozitiei capului:
Exercitiul 1: -miscari de extensie-flexie, lateralitate dreapta-stanga, rotatie, circumductie a
capului: miscari de flexie-extensie pe diagonal de 45 grade, aceste miscari se executa din asezat,
putand produce ameteli subiectilor mai varstnici.

Actiune: asuplizare, decontracturare.


Exercitiul 2: -in decubit dorsal, cu genunchii flectati si sprijin pe occiput; se incearca
desprinderea spate de sol (zona lombara ramane lipita de sol).
Actiune: corecteaza lordoza cervical, tonifica musculature cervical.
Exercitiul 3: -in decubit dorsal (sub ceafa ce pune o rola/sul, care o extinde mult ), se incearca
fexia capului, miscarea fiind contrata cu mana, apoi brusc se relaxeaza
Actiune: intinderea cu decontracturare a musculaturii flexoare.