Sunteți pe pagina 1din 5

TEORIA SI DIDACTICA ACTIVITATILOR DE TIMP LIBER

MASTERAND:ni

OLDUL REUMATIC

Clinica oldului reumatic este dominat pe de-o parte de coxatroze, iar pe de alt parte
de coxitele din poliartrita reumatoid i din spondilartrita anchilozant forma rizomelic. Spre
deosebire de umr a crui patologie este dominat de tendinite, bursite i periatrite,
periartritele oldului i bursitele peritrohanteriene sunt relativ rare i nu ridic probleme
dificile de recuperare.
Coxartrozele primitive (cca. 40 50 % din coxartroze) aparent fr cauze bine
definite, pe un old fr anomalii morfologice la vrsta de 50 60 de ani. Este o
coxatroz de obicei bilateral cu o coxometrie normal.
Coxatrozele secundare (cca. 50 60 %) ridic cele mai dificile probleme de
recuperare. n cazurile avansate ne limitm la medicaie analgetic i la kinetoterapie.
Coxita reumatoid apare n contextul tabloului clinic al unei poliatrite reumatoide
evoluate.
Coxitele din spondilartrita anchilizant. Se pot prezenta sub patru forme:
-

forma eroziv i distructiv;

forma hiperostozant;

forma osifiant cu anchiloz osoas;

forma mixt, eroziv constructiv.

Indiferent de etiologia coxatrozi, ea prezint cteva semne comune, astfel ca ntr-o


coxatroz avansat decompensarea poate fi algic, inflamatorie, static, muscular, dinamic.
Durerea este declanat de modificrile de la nivelul structurilor articulare, datorit
contractrilor musculare, tendinitelor, muchilor de for. Durerea este iniial mecanic apare la pornire, apoi permanent, mai intens la urcatul i cobortul scrilor. Poate fi
proiectat pe faa anterioar a coapsei.
Suferinele reumatice ale oldului fie de natur inflamatorie, fie de natur
degenerativ, toate acestea necesit de la caz la caz o abordare a tratamentului chinetic n mod
difereniat.
Formele inflamatorii n general fac parte din forme generalizate de reumatism
inflamator avnd un tablou clinic mai vast spre deosebire de formele degenerative care au un
tablou clinic mai localizat.

Unele coxatroze apar ca urmare a unei malformaii i unei afeciuni congenitale care
modific profilul anatomic i funcional cum ar fi coxa valga i coxa vara sau displazia
congenital.
Mai sunt i unele sechele care genereaz uzura articular cum ar fi fractura coxalului,
fiind implicat i cotilul.
n general tratametul kinetoprofilactic vizeaz o serie de msuri de prevenire ca:
- evitarea suparaponderabilitii, a ortostatisnului prelungit, a poziiilor vicioase, a
frigului, umezelii.
In ceea ce priveste kinetoprofilaxia secundara ,la masurile enuntate se mai adauga si
masuri specifice ca postirarea,tehnici si metode de lucru specice,dozarea efortului.
Exercitiile de tonizare a musculaturii vor utiliza mai mult exercitii izometrice care
protejeaza cel mai bine articulatia ,in conditii de crestere rapida a tonusului muscular.
Exercitiile pasive ,active si cu rezistenta nu trebuie sa produca in nici un caz dureri si
uzura articulara.
In ceea ce prveste etapele de instalare a afectiunilor degenerative la nivelul soldului
sunt:
etapa 1 in care sunt prezente modificari patologice congenitale sau aparute,dar
nu sunt leziuni la nivelul articulatiei
etapa 2 este etapa aparitiei leziunilor minime
etapa 3 modificari anatomice cu repercusiuni asupra functiei articulatiei
caracteristice pentru stadiul de artroza coxo-femuralacu expresie radiologica bine
definita.

Prezentare caz:
Pacient VV
Varsta 50 ani
Diagnostic- sold reumatic
Tehnici si metode pentru promovarea abilitatii

Pentru promovarea acestei etape se utilizeaza doua tehnici specifice.


1.Progresia cu rezistenta reprezinta opozitia facuta de kinetoterapeut locomotiei
(tararere,mers in patrupedie,pe palme si talpi,mers in otostatism), deplasare dintr-o postura
reprezinta trecerea de la stadiul mobilitatiicontrolate la stadiul abilitatii prin deschiderea
alternativa a cate unui lant kinetic (ridicarea unui membru)si miscarea in lant kinetic deschis
(pasirea) .Astfel, de exemplu, pacientul in ortostatism, kinetoterapeutul efectuand cu ambele
maini prize la nivelul partii anterioare a bazinului.contreaza (rezistenta maximala) miscarile
de avansare (prizele se pot efectua si la nivelul umerilor sau pe un umar si hemibazinul
contralateral.
Exemplu:Pacientul are dificultati in a efctua miscare de locomotie in patrupedie.
P I:Pacientul in sprijin pe genunchi, kinetoterapeutul inaintea pacientului,realizeaza
priza pe umeri, opunand rezistenta miscarii de inaintare a pacientului.
Miscarea:mers in patrupedie ,,inainteaza! sau se poate defalca mersul in patrupedie in
mai multi timpi:

T1:pas cu MS-ul drept; ,,ridica MS-ul drept si aseaza mana inainte

T2:pas cu MI-ul stang; ,,ridica si du inainte genunchiul stang

T3:pas cu MS-ul stang ; ,,ridica MS-ul stang si aseaza mana inainte

T4:pas cu MI-ul drept; ,,ridica si du inainte genunchiul drept

Explicatie neurofiziologica:opozitia la miscare duce la cresterea recrutarii de motoneuroni


alfa si la o excitare mai mare pe aria motorie cerebrala a zonelor implicate in comonda
musculaturii necesare efectuarii miscarilor cerute.
2.Secventialitatea normala este o tehnica ce urmareste coordonarea componentelor unei
scheme de miscare ,car are forta adecvata pentru executare ,dar secventialitatea nu este
corecta (incoordonare data de o ordine gresita a intrarii muschilor in activitate nu de la distal
la proximal-sau de grade de contractie musculara inadecvate in raportul agonist-antagonist).
Exemplu:Actiunea de apucare a unui obiect din pozitia asezat cu mana pe coapsa ,obiectul
fiind pe masa ,inaintea pacientului ,kinetoterapeutul face prize ce se deplaseaza in functi de
intrarea in actiune a segmentelor ;initial se vor plasa prizele pe partea dorsala a degetelor
palmei (opunand rezistenta maximala extensiei degetelor si pumnului ) si pe partea laterodorsala a treimii distale a antebratului (opunand rezistenta maximala flexiei cotului); va urma
opunere.a rezistentei la miscarea de flexie a umarului,prin mutarea prizei de la nivelul
degetelor ,la nivelul partii distale a bratului ,prin apucarea partii anetrioare a acestuia.Apoi
prizele se vor muta in mod corespunzator urmatoarei secvente de miscare, care trebuie sa se

deruleze tot de la distal la proximal (flexia degete pumn,extensia cotului si extensia cu


anteductia umarului)
PI:pacientul asezat pe scaun ,mana pe coapsa ;un obiect se afla pe masa in fata
pacientului
T1:ridicare degetelor si mainii de pe coapsa ;extinde degetele si pumnul
T2:flexia usoara a cotului;flecteaza cotul
T3:flexia usoara a umarului;flecteaza umarul
Explicatie neurofiziologica :
Invatarea unor enograme corecte de miscare presupune invatarea si repetarea miscarilor
de la distal la proximal;
Rezistenta maximala la fiecare componenta a miscarii globale duce la cresterea recrutarii
de motoneurini alfa si la o excitare mai mare pe aria motorie cerebrala a zonelor
implicate in comanda musculaturii necesare efectuarii miscarii,cu inhibarea consecutiva a
muschilor neimplicati.

S-ar putea să vă placă și