COXARTROZA

Coxartroza
Patologie reumatismala articulara degenerativa si non-
imflamatorie a soldului,coxartroza se caracterizeaza prin
dureri de origine mecanica si o redoare articulara care
intretine o jena functionala putand deveni in scurt timp o
patologie invalidanta.
Se disting in doua forme
Coxartroza prima se dezvolta la un sold fara probleme din
punct de vedere atomic si fiind insotita adesea si de alte
manifestari artrozice.Apare la femei in general.
Coxartroza secunadara- malformatii arhitecturale
congenitale;(cap femural mic si deformat)au o evolutie mai
rapida .

Apare redoarea articulara care se manifesta prin
diminuarea amplitudinilor,jeneaza din ce in ce mai mult
gesturile vietii cotidiene cum ar fi :
-toaleta,la incaltare,afecteaza viata sexuala,trecerea in
pozitita pe vine,la condus etc.
Apar mai des dureri nocturne care sunt localizate adesea la
nivelul plicii inghinale si in mod atipic la genunchi(dureri
proiectate),creaza un
discomfort total .
Evaluarea subiectului consta in :
Amplitudinile articulare care se utilizeaza cu ajutorul
goniometriei, este mai dificil deoarece aceasta articulatie
este inaccesibila la palpare .
Testarea flexiei-este testata din decubit dorsal,genunchi
flectat ,inducerea miscarii de retroversie a
bazinului,controlata cu o mana la nivelul sacrumului.
Extensia Va fi testata in decubit dorsal la un capat al
mesei,cu coxofemurala controlaterala pozititonata in
prealabil in flexie.
Rotatiile-sunt testate in decubit dorsal,aceste masuri pot fi
practicate in pozitia : genunchi flectat la capatul mesei sau
in pozitita flexie sold si genunchi.


Redorile musculare:pozitita de relaxare articulara este in
flexie,lejera abductie si rotatie externa.
Trebuie sa se verifice extensibilitatea ansamblului
muschilor soldului cu o atentie deosebia la muschii
poliarticulari care sunt primii care se pot retracta.


Extensibilitatea ischiogambierilor este masurata in
decubit dorsal prin cautarea unghiului popliteu.
Amplitudinile articulare de adductie si abductie
informeaza asupra extensibilitatii muschilor abductori
si adductori ai soldului poliarticulari(dreptului intern
si a tensorului fasciei lata)



Deficiente functionale
Stabilitatea
-durereile de sprijin pot induce eschivari ale pasului
purtator(schiopatat)
Utilizarea unei carje controlaterale soldului (carje canadiene)
afectat permite diminuarea leziunilor intraarticulare si in
consecinta de diminuare a durerilor.
Flexumu-ul provoaca o schipatare caracteristica atunci cand
insuficienta stabilizatorilor laterali provoaca o basculare a
bazinului in plan frontal.Aceasta basculare,testata in
sprijin unipodal se regaseste la mers si poate fi combinat la
o inclinare a trunchiului.
Eevaluarea functionala
Stabilitatea soldului
STABILITATEA SOLDULUI SCOR INTRE 0-1
Bazin orizontal,sprijin unipodal drept
Bazin orizontal,sprijin unipodal stand
Schiopatarea bazinului
SchiopataREA UMARULUI
Mers cu o persoana
Mers cu 2 carje
Mers cu o carja
Mers singur
Urcatul si coboratul scarilor cu o
persoana
Coxartroza poate evolua in 3 stadii:
1.Coxartroza debutanta-apare o mica durere la mers si
ortostatism prelungit,semne radiologice si clinice sunt de
mica importanta.
2.Coxartroza evoluanta-durerea este crescuta si chiar
persistenta,apare limitarea amplitudinilor de miscare si
pozitiile vicioase.
3.Coxartroza finala-dureri si impotenta functionala marcata
si atitudini vicioase ireductibile.
In functie de aceste trei stadii se va aplica tratamentul
kinetoterapeutic.
Programul de kinetoterapie trebuie sa contina cele mai
eficente procedee ,metode si mijloace care sa amelioreze
sau chiar sa stopeze evolutia durerii dar si pentru
prevenirea instalarii atitudinilor vicioase sau a corectarii
acestora,pentru tonifiera grupelor musculare care asigura
stabilitatea soldului,amelioreaza mobilitatea,reeduca
mersul normal .
Pentru asta folosim:
1.Masajul clasic-folosit pentru tonifierea extensorilor si
abductorilor soldului si a cvadricepsului ;
-pentru relaxarea musculaturii adductoare a coapsei si a
ischiogambierilor.
2.Stretchingul-folosit pentru relaxarea si mentinerea elasticitatii
psoas-iliaculu,a adductorilor coapsei,a rotatorilor externi.Durata
este de 20-30 secunde .
3.Metoda mio-tensive-petru a prevenii contractura si ulterior
retractura musculo-tendinoasa,precum si relaxarea
musculara.Aceasta a constatat din :contractie izometrica a
muschiului la lungimea mai mare a decat pozitia de repaus timp
de 6 secunde,relaxare 6 secunde,apoi intindere pasiva.Se repeta
de 4-5 ori pana la limita posibila.
4.Tractiuni in ax si de decuaptari articulare-au fost folosite cu
scopul de a scadea pragul dureros,prin relaxarea musculaturii
periarticulare ,marirea spatiului intraarticular si scaderea
presiunii intraarticulare.
5.Mobilizari pasive-folosite pentru ca pacientul sa realizeze
schemele de miscare pe directiile corecte.
6.Mobilizari active
7.Mobilizari active cu rezistenta-folosite pentru cresterea
fortei musculare la nivelul extensorilor,abductorilor si
rotatorilor interni ai soldului si extensorii
genunchiului.Dintre acestea am folosit atat contractiile
concentrice,izometrice cu durata progresiv crescand cat si
contractii musculare excentrice.
8.Tehnici FNP-sunt folosite pentru a tonifia musculatura
stabilizatoare a bazinului,folosind IL,ILO,IR,RR,IZA,SR.
9.Exercitii cu obiecte-benzile elastice,mingi medicinala,sacii
de nisip cu diferite greutati,bastonul etc.

10.Exercitii la aparate-bicicleta ergometrica,banca de
gimnastica,la scara fixa etc.
11.Exercitii pe gymball ajuta la echilibru.
In primul rand , cand incepem un program de kinetoterapie
cu subiectul,il punem in pozitia sezand pe un scaun in fata
unei oglinzi,cu sprijin uniform,si il punem sa faca exercitii
active ale capului si gatului,ale membrelor superioare si
trunchiulu,asociate cu gimnastica resperiatorie.
Pentru partea de incheiere-folosim exercitii de respiratie
profunda,diafragma,completa si tehnici de relaxare pentru
revenirea parametrilor functionali la valorile apropiate de
dinaintea sedintei.
Cateva sfaturi privind revenirea luxatiei de sold
Evitarea instalarii intr-un pat foarte jos sau moale.
Se evita decubitul dorsal pe partea operata.De preferat
pozitia decubit dorsal pe o perna intre picioare,
mentinand o abductie a membrelor inferioare.
Pentru a va ridica din pat se procedeaza astfel:se creeaza
un bloc cu membrele inferioare lipite,genunchii extinsi si
se pivoteaza pe fese catre partea ooperata.De la marginea
patului va ridicati ajutandu-va de brate.


La toaleta este indicata instalarea unei bare de sustinere,la
duseste obligatoriu un covor pentru a evita alunecarea.
Pentru a ridica un obiect de pe sol,cand va aplecati in fata
mentineti membrul inferior de partea operata in extensie.
Urcarea si coborarea scarilor se va face utilizand o carja de
partea operata si o rampa de cealalta parte sau 2 carje.La
urcare se avanseaza membrul inferior de partea
sanatoasa,iar la coborare cu membrul inferior afectat.
Rezultatele obtinute
Durerea nu mai este prezenta in repaus;
Mersul se realizeaza pe o anumita distanta de mers;
Flexia soldului a crescut;
Tendinta de inclinare a bazinului este controlata.
Bibliografie :
http://www.farmaciata.ro/afectiuni-ale-sistemului-
osos?gclid=CPmn09jNqL4CFYXKtAod4TQAKA
http://www.doctorortoped.ro/sold-si-
coapsa/afectiuni/sold-si-coapsa/coxartroza-artroza-
soldului.html
http://www.sfatulmedicului.ro/comunitate/oase-si-
articulatii-membrele/coxartroza-de-sold-
bilaterala_24538