Tipuri de neuroni si celule gliale

Creierul este format din foarte multe celule, incluzand neuroni si celule gliale. Neuronii sunt
celule care trimit si primesc semnale electro-chimice. In creier se gasesc un numar aproape
egal de celule gliale si de neuroni. Celulele gliale ofera functii de suport pentru neuroni, au rol
de sustinere, de hranire si de digestie a resturilor neuronale. Celulele gliale sau nevrogliile
sunt capabile de diviziune, spre deosebire de neuron.
Exista mai multe tipuri de neuroni, iar ca marime, variaza intre 4 microni (.4 mm! pana la
" microni (."mm! in diametru.
Celulele gliale
Ca intr-o fabrica imensa, fiecare tip de celula isi are scopul si functiile ei. #nele au scop
secretor, altele de transport si alimentatie, iar altele pentru diverse $reparatii%.

&cestea sunt celule nervoase care nu transporta impulsuri, insa realizeaza numeroase functii
importante precum' digestia partilor moarte a neuronilor, crearea mielinei pentru neuroni,
furnizarea suportului nutritional si multe altele.
Creierul uman contine un numar aproximativ egal de celule gliale si de neuroni. &proximativ
(4 de miliarde de celule gliale si () de miliarde de neuroni. In cortextul cerebral se gasesc )(
de miliarde de celule gliale si "* miliarde de neuroni, iar in cerebel se gasesc aproximativ ")
miliarde de celule gliale si )+ de miliarde de neuroni. Este interesant faptul ca o strucura asa
de mica precum cerebelul contine ma,oritatea neuronilor creierului.
In cortexul cerebral, celulele gliale sunt oligodendroglii in procent de *-,) ., astrocite "*,/ .
si microglii ),- ..
Celulele gliale sunt de mai multe feluri, impartite in microgli si macrogli. Neuroglia are un
scop important deoarece ghideaza neuronii in dezvoltarea lor in perioada intrauterina si
posibil, si dupa.
Microgliile sunt situate in mod predominant in substanta cenusie, ca satelit al neuronilor si al
vaselor sanguine. In substanta alba este situata ca satelit prefibrilar. Corpul acestor celule este
mic, dens si alungit aparand foarte polimorf. Nucleul lor prezinta o cromatina foarte
condensata aparand alungit in axul mare al celulei. 0relungirile microgliei sunt scurte, dar cu
aspect spinos. 1unt prezente in substanta alba, in substanta cenusie dar si in substanta cenusie
a 1NC. Ele reprezinta aproximativ "-. din totalul celulelor sistemului nervos central.
Macrogliile sunt de mai multe tipuri' astrocite, oligodendrogli, celule 1ch2ann, celulele
ependimare, celule gliale radiale, celulele satelit si celulele gliale enterice.
Astrocitele sunt cele mai mari dintre nevroglii, au numeroase prelungiri si nucleu sferoidal
situat central. 1i ele se impart in doua categorii' astrocite protoplasmatice si astrocite fibroase.
&strocitele protoplasmatice se gasesc in substanta cenusie, iar cele fibroase in substanta alba.
Oligodendrogliile se ocupa cu sintetizarea tecii de mielina. &cestea sunt mai mici decat
astrocitele. 0relungirile sunt mai numeroase si mai scurte spre deosebire de cele prezente la
astrocite.
3ligodendrogliile sunt prezente atat in substanta alba cat si in substanta cenusie. 0relungirile
lor nu vin in contact cu capilarele, intre ele intrepunandu-se prelungirile lamelare ale
astrocitelor.
Celulele ependimare sunt celule modificate cu microvili. &u proprietati de captusire a
sistemului ventricular. 0relungirile celulelor ependimare se unesc cu cele ale astrocitelor,
rezultand membrana limitanta interna. Celulele captusesc plexurile coroidale si intervin in
formarea 4C5.
&u rol important in transport, realizat de celulele ependimare ale neurohormonilor si factori
eliberatori si inhibitori 6 secretor, realizat de celuele secretoare.
Celulele Schwann
In sistemul nervos periferic gasim nevroglii satelite din ganglionii periferici si celule
1ch2ann.
Celulele 1ch2ann sunt niste formatiuni ce celule gliale ce au ca rol secretia mielinei, astfel
formand teaca 1ch2ann. Intre doua astfel de celule se afla cate o strangulatie 5anvier. Insa
odata procesul de demielinizare partiala sau totala a unui nerv, nu mai poate fi refacut cu
aceste celule 1ch2ann. $0ansamentul% aferent portiuni demielinizate este realizat cu a,utorul
celulelor gliale.
Celule gliale radiale
Celulele gliale radiale sunt esentiale in dezvoltarea sistemului nervos central si sunt implicate
in procesele de dezvoltare, de la sablonare si migrarea neuronala. &ceste celule sunt
precursoarele neurogenezei.
Celule satelit
Celulele satelit incon,oara neuronii din sistemul nervos periferic. 1e presupune ca ar avea un
rol asemanator cu celulele astrocite din sistemul nervos central. Ele se ocupa in principal cu
aprovizionarea cu nutrienti a neuronilor din ,urul lor.
0recum astrocitele, ele sunt interconectate si raspund la &70 prin eliberarea concetratiei
intercelulare de ioni de calciu. Celulele sunt foarte sensibile la inflamatii si vatamare si
contribuie la starile patologice precum durerea cronica.
Celule gliale enterice
Celulele enterice apartin sistemului sistemului digestiv si sunt esentiale in controlul functiilor
gastrointestinale.
Tipuri de neuroni
In creierul nostru exista mai multe tipuri de neuroni. 7oti transporta semnale electro-chimice,
insa difera ca structura' numarul de procese sau axoni.
Neuronii senzoriali sau bipolari sunt neuroni ce transporta mesa,ele de la receptori (ochi,
urechi, etc! la sistemul nervos central. &cesti neuroni au doua procese si reprezinta ,+ . din
totalul neuronilor. Exemple de astfel de neuroni sunt celulele retinei, celulele olfactorii
epiteliale.
Neuronii motori sau multipolari transporta semnalele din sistemul nervos central catre
muschi si glande. &cesti neuroni au mai multe procese si reprezinta + . din totalul neuronilor.
Neuronii spinali motori, neuronii piramidali, celulele 0ur8in,e, sunt astfel de neuroni motorii.
Interneuronii sau pseudopolari sunt neuronii din sistemul nervos central. &cestia au doi
axoni. #nul comunica cu coloana vertebrala, iar celalalt cu pielea sau muschii. &cesti neuroni
au doua procese. #n exemplu de interneuroni sunt celulele ganglia.
Neuroni senzoriali
Neuronii senzoriali sunt responsabili de transformarea stimulilor externi din mediul
incon,urator in impulsuri interne electrice.
9e exemplu, unii senzori raspund la stimuli tactili si pot activa neuronii motori pentru a
contracta muschii.
&stfel de conexiuni dintre neuronii senzoriali si cei motori pot da un comportament involuntar
pentru evitarea durerii. Este un mecanism simplu, prezent la toate animalele.
4a oameni, astfel de circuite reflexe sunt locate in mare parte in coloana vertebrala.
Neuronii senzoriali sunt activati de stimulii exteriori (vedere, atingere, auz etc! si trimit
proiectii in sistemul nervos central. 1pre deosebire de neuronii din sistemul central nervos
unde intrarile vin de la alti neuroni, neuronii senzoriali sunt activati de lumina, sunet,
temperatura, stimulare chimica etc.
In organisme complexe, neuronii senzoriali se bazeaza pe informatia sistemului nervos
central. &numiti neuroni se ocupa cu transformarea stimulilor vizuali in impulsuri electrice,
altii cu stimulii olfactivi, sau cu stimulii tactili.
neuroni-motoriiNeuroni motorii
0otrivit scopului, neuronii motorii sunt clasificati in trei mari categorii' neuroni motorii
somatici implicati in locomotie, neuroni motorii viscerali speciali si neuronii motorii generali.
Interfata dintre un neuron motor si fibrele muschilor o reprezinta o sinapsa speciala, numita
,onctiune neuro-musculara. Cand acesta este stimulat, neuronul motor trimite un semnal
neurotransmitatorilor care se leaga de receptorii postsinaptici si declanseaza un raspuns in
fibrele muschilor.
Interneuronii
&cestia sunt gasiti de obicei in sistemul nervos central si reprezinta legatura dintre neuronii
motori si senzoriali. Interneuronii sunt o combinatie de neuroni motorii si neuroni senzoriali.
Celulele Golgi
Celulele :olgi sunt interneuroni inhibitorii si pot fi gasiti in cerebel. 1unt cele mai mari din
scoarta cerebeloasa, dendritele lor a,ung in stratul molecular unde fac sinapsa cu fibrele
paralele. Corpul celular face sinapsa cu fibrele agatatoare si muschioase iar axonul face
sinapsa cu dendritele celulelor granulare.
Celulele granulare
Celulele granulare sunt cele mai mici celule nervoase din nevrax. &xonii lor merg spre stratul
molecular unde se ramifica in forma de $7%, formand fibrele paralele care fac sinapsa cu
celulele stelate, cele cu cosulete, celulele 0ur8in,e si celulele :olgi.
9endritele lor fac sinapsa cu axonii celulelor :olgi, cu fibrele agatatoare si cu cele
muschioase.
Celulele granulare cereberale primesc ca intrari semnale excitatorii si trimit fibrele paralele
pana la stratul de celule 0ur8in,e.
1tratul 4 de celule granulare ale cortexului cerebelar primeste semnale de la talamus si le
trimite mai departe pana in straturile ; 6 /, dar si in straturile infragranulare din cortextul
cerebral.
Celulele stelate
Celulele stelate sunt neuroni si astrocite cu mai multe dendrite pornind din corpul celulei,
dandu-i o forma de stea. Cele mai comune celule stelate sunt interneuronii inhibitorii gasiti in
cerebel, interneuronii excitatori stelati si interneuronii inhibitatori stelati.
Celulele stelate se leaga prin sinapse cu celulele 0ur8in,e.
Celule Purkine
Celulele 0ur8in,e sunt neuroni locati in cortextul cereberal. 1unt numite astfel dupa
anatomistul care le-a descoperit, <an Evangelista 0ur8=ne.
&ceste celule sunt unele dintre cele mai mari din creierul uman, (celulele >etz sunt cele mai
mari!. Celulele 0ur8in,e sunt aran,ate una in fata celeilalte precum intr-un domino.
1tratul celulelor este format din celule mari, dispuse pe un singur strat, orientate cu partea mai
voluminoasa spre stratul molecular. 9e la acest pol pleaca o bogata ramificatie dendrica
dispusa intr-un singur plan pe axa mare a lamelelor cerebeloase ce fac sinapsa cu axonii
celulelor din acest strat. &xonul lor se indreapta in profunzime in substanta alba si se termina
in nucleii cerebelosi.
5amificatia dendtrica consta in peste ;. de fibre paralele formand o sinapsa cu o singura
celula 0ur8in,e. ?iecare celula 0ur8in,e primeste o sinapsa de la o singura fibra.
Celulele cos si celulele stelate (gasite in stratul molecular cereberal! ofera un input inhibitor
celulelor 0ur8in,e.
Celulele 0ur8in,e trimit proiectii inhibitorii catre nucleii cerebelosi si constituie singurele
iesiri ale coordonarii motoare in cortexul cereberal.
Celule piramidale
Neuronii piramidali sunt gasiti in cortexul cerebral, in hipocamp si in amigdala. Neuronii
piramidali au fost descoperiti si studiati pentru prima data de 1antiago 5amon Ca,al. 9e
atunci, studiile asupra acestor neuroni s-au concetrat asupra neuroplasticitatii lor si cognitie.
Neuronii piramidali au un singur axon si multiple dendrite. 1e afla printre cei mai mari
neuroni din creier, avand un diametru intre " si - micrometri, insa s-au descoperit si
neuroni piramidali de peste " micrometri. 4ungimea unei singure dendrite are de obicei
cateva sute de micrometri. &dunand lungimea totala a dendritelor celulelor piramidale, se
poate a,unge la cativa centimetri.
1pinii dendritelor receptioneaza in marea ma,oritate impulsuri excitatorii care intra in celula
piramidala. Cucat este mai mare suprafata unei celule piramidale, cu atat neuronul are o
abilitate mai mare de a procesa si a integra o cantitate mai mare de informatie.
4a sobolani, dendritele au cel putin / de varfuri. 4a om numarul este de doua ori mai
mare.
Endocanabinoidele sunt o clasa de molecule care a,uta dezvoltarea celulelor piramidale si in
cautarea axonului. ?actorii de crestere precum Ctip; si 1ox- aduc contributii in directia in
care neuronii piramidali isi indreapta axonii.
In primele zile de viata a unui sobolan, intre zilele / si ;", celulele piramidale isi dubleaza
marimea si creste lungimea dendritelor. 7ot in acest interval se reduce rezistenta membranei si
cresc valorile de potential de actiune.
9endritele, la fel ca si la alti neuroni, reprezinta intrarea unui neuron in timp ce axonul
reprezinta iesirea. 1i axonii si dendritele sunt puternic ancorate. Numarul mare de conexiuni
permit neuronului sa primeasca si sa trimita semnale catre mai multi neuroni.
Neuronii piramidali au numeroase canale ionice. In celulele piramidale se gasesc in dendrite
canale de Na@, Ca;@ si A@.
&bilitatea neuronilor piramidali de a integra informatia depinde de numarul si distributia
intrarilor sinaptice pe care le primesc. 3 singura celula piramidala primeste aproximativ
/. de intrari excitatorii si "* de intrari inhibitorii.
Intrarile excitatorii se termina cu spinii dendritici, iar cei inhibitorii se termina cu soma sau
axonul. Neuronii piramidali folosesc glutamatul ca neurotransmitator excitator si acid
aminobutiric ca neurotransmitator inhibator.
3rganismul sintetizeaza acidul aminobutiric din glutamat folosind enxima 4-glutaminica acid
decarboxilat si piridoxal-fosfat (o forma activa de vitamina >)!.
Celulele cos
Celulele cos sunt celule inhibitoare gasite in diferite regiuni ale creierului' in stratul molecular
al cerebelului, in hipocamp si in cortex. In cerebel, sinapsele lor se leaga cu corpurile
celulelor 0ur8in,e si sunt multipolare si stelate.
Celulele cos din hipocamp sunt legate de dendritele neuronilor piramidali. In cortex, celulele
cos sunt de trei tipuri' celule cos mici, mari, si de tip $stup%. &xonul unei celule cos mici se
leaga doar de celulele invecinate, in timp ce cele mari se poate conecta la diferite coloane
corticale.
!urata de "iata a neuronilor
0recum ma,oritatea celulelor, neuronii nu se pot reface dupa ce au fost afectati. Insa exista
mici exceptii, neuronii din hipocamp se pot reface. 9in fericire, exista in ,ur de " de
miliarde de neuroni in creier.