Nume i prenume: Ruican Diana Data: 24.10.

2012

Celulele nervoase

Exist un numar foarte mare de celule care intr n componena creierului uman, cele
mai importante fiind ns neuronii i celulele gliale. Neuronii sunt celule care acioneaz ca
uniti de transmitere a informaiilor n sistemul nervos prin trimiterea i primirea de semnale
electro-chimice. Din aceast cauz, dei au multe caracteristici n comun cu alte celule din
corp, ei prezint i caracteristici specifice care s i ajute n ndeplinirea acestei sarcini. O
mare parte dintre celulele sistemului nervos nu sunt ns neuroni, ci celule cu rol n protecia
sau hnirea neuronilor. Acestea se mpart n celule osoase care formeaz cutia cranian i
coloana vertebral, i celule gliale. Celulele gliale, care mai poarta si numele de nevroglii,
sunt capabile de diviziune, spre deosebire de neuron. Celulele neurogliale nconjoar neuronii
i se afl n proporie de 10 pn la 50 de ori mai mare dect neuronii n sistemul nervos cetral
al vertebratelor.
Creierul uman conine aproximativ 100 de miliarde de neuroni, dintre care n
cortextul cerebral se gasesc 68 de miliarde de celule gliale si 17 miliarde de neuroni, iar n
cerebel se gasesc aproximativ 69 de miliarde de neuroni. Este interesant faptul c o strucur
aa de mic precum cerebelul conine majoritatea neuronilor creierului.
n cortexul cerebral, celulele gliale sunt oligodendroglii n procent de 75,6 %, astrocite
17,3 % i microglii 6,5 %.

Celule gliale

Celulele gliale pot fi mprite n microgli si macrogli. Neuroglia are un scop

important deoarece ghideaz neuronii n dezvoltarea lor n perioada intrauterin i posibil, i
dup.
Fiecare tip de celul i are scopul i funciile ei. Unele au scop secretor, altele de
transport i alimentaie, iar altele sunt utile pentru diverse reparaii. Aceste celule nervoase
nu transport impulsuri, nsa realizeaz numeroase funcii importante precum: digestia prilor
moarte a neuronilor, crearea mielinei pentru neuroni, furnizarea suportului nutriional,
izolarea neuronilor i protecia acestora.

Microgliile sunt situate n mod predominant n substana cenuie, ca satelit al

neuronilor si al vaselor sanguine. n substana alb este situat ca satelit prefibrilar. Corpul
acestor celule este mic, dens i alungit aprnd foarte polimorf. Nucleul lor prezint o
cromatin foarte condensat aprnd alungit n axul mare al celulei. Prelungirile microgliei
sunt scurte, dar cu aspect spinos. Ele reprezinta aproximativ 15% din totalul celulelor
sistemului nervos central. Sunt fagoite ce iau natere din macrofage i au funcia de a ngloba
resturile rezultate din lezare, bolile sau infeciile sistemului nervos central.

Macrogliile sunt de mai multe tipuri: astrocite, oligodendrogli, celule Schwann,

celulele ependimare, celule gliale radiale, celulele satelit si celulele gliale enterice.
Astrocitele sunt cele mai mari dintre nevroglii i cele mai numeroase ale sistemului
nervos central. Au form de stea (-astro), cu numeroase prelungiri i nucleu sferoidal situat
central. Acestea formeaz un nveli acoperitor numit memebran limitant extern sau
membran glial. i ele se mpart n doua categorii: astrocite protoplasmatice si astrocite
fibroase. Astrocitele protoplasmatice se gsesc n substana cenusie, iar cele fibroase n
substana alb. Procesele lor au terminaii vasculare care nconjoar capilarele, formnd
bariera hemato-encefalic, care permite treerea selectiv a substanelor care circul prin SNC.
Astrocitele sunt cele mai afectate de iradiere SNC i sunt primele care fac neoplasm
(tumori).
Oligodendrogliile au ca funcie principal formarea i meninera tecii de mielina.
Aceasta se formeaz prin dispunerea oligodendrocitelor n jurul axonilor, formnd o spiral
strns. Olgodendrocitele pot mbrca i corpul neuronilor dar n acest caz nu formeaz
mielin. Acestea sunt mai mici dect astrocitele. Prelungirile sunt mai numeroase i mai scurte
spre deosebire de cele prezente la astrocite. Oligodendrogliile sunt prezente att n substanta
alba cat si in substanta cenusie. Prelungirile lor nu vin in contact cu capilarele, intre ele
intrepunandu-se prelungirile lamelare ale astrocitelor.

Celulele Schwann se gsesc n sistemul nervos periferic, fiind aici corespondentele

oligodedrocitelor.. Celulele Schwann sunt niste formatiuni de celule gliale ce au ca rol secretia
mielinei, astfel formand teaca Schwann. Spre deosebire de acestea ns, celulele Schwann
nconjoar doar parial axonul. Intre doua astfel de celule se afla cate o strangulatie unde
mielina este ntrerupt formnd nodurile lui Ranvier. Au un rol foarte important n regenerarea
axonilor distrui din sistemul nervos periferic. Insa odata procesul de demielinizare partiala
sau totala a unui nerv, nu mai poate fi refacut cu aceste celule Schwann. Pansamentul
aferent portiuni demielinizate este realizat cu ajutorul celulelor gliale.
Celule gliale radiale - Celulele gliale radiale sunt esentiale in dezvoltarea sistemului
nervos central si sunt implicate in procesele de dezvoltare, de la sablonare si migrarea
neuronala. Aceste celule sunt precursoarele neurogenezei.
Celule satelit - Celulele satelit inconjoara neuronii din sistemul nervos periferic. Se
presupune ca ar avea un rol asemanator cu celulele astrocite din sistemul nervos central. Ele
se ocupa in principal cu aprovizionarea cu nutrienti a neuronilor din jurul lor. Celulele sunt
foarte sensibile la inflamatii si vatamare si contribuie la starile patologice precum durerea
cronica.
Celule gliale enterice - Celulele enterice apartin sistemului digestiv si sunt esentiale
in controlul functiilor gastrointestinale.
Celulele ependimare sunt celule modificate cu microvili. Au proprietati de captusire a
sistemului ventricular. Prelungirile celulelor ependimare se unesc cu cele ale astrocitelor,
rezultand membrana limitanta interna. Celulele ependimale tapeteaza cavitatile pline cu fluid
(ventriculii cerebrali) si canalul central al maduvei spinarii.
Au rol important in transport, realizat de celulele ependimare ale neurohormonilor si
factori eliberatori si inhibitori, si secretor, realizat de celuele secretoare.

Tipuri de neuroni

In creierul nostru exista mai multe tipuri de neuroni. Toti transporta semnale electro-
chimice, insa difera ca structura: numarul de procese sau axoni. Ca marime, variaza intre 4
microni (0.004 mm) pana la 100 microni (1mm) in diametru.

Neuronii senzoriali sau bipolari sunt neuroni ce transporta mesajele de la receptori

(ochi, urechi, etc) la sistemul nervos central. Acesti neuroni au doua procese si reprezinta 0,9
% din totalul neuronilor. Exemple de astfel de neuroni sunt celulele retinei sau celulele
olfactorii epiteliale.
 Neuronii senzoriali sunt responsabili de transformarea stimulilor externi din mediul
inconjurator in impulsuri interne electrice. De exemplu, unii senzori raspund la stimuli tactili
si pot activa neuronii motori pentru a contracta muschii.
Astfel de conexiuni dintre neuronii senzoriali si cei motori pot da un comportament
involuntar pentru evitarea durerii. Este un mecanism simplu, prezent la toate animalele.
La oameni, astfel de circuite reflexe sunt locate in mare parte in coloana vertebrala.
Neuronii senzoriali sunt activati de stimulii exteriori (vedere, atingere, auz etc) si
trimit proiectii in sistemul nervos central. Spre deosebire de neuronii din sistemul central
nervos unde intrarile vin de la alti neuroni, neuronii senzoriali sunt activati de lumina, sunet,
temperatura, stimulare chimica etc.

Neuronii motori sau multipolari transporta semnalele din sistemul nervos central
catre muschi si glande. Acesti neuroni au mai multe procese si reprezinta 9 % din totalul
neuronilor. Neuronii spinali motori, neuronii piramidali, celulele Purkinje, sunt astfel de
neuroni motorii.
Potrivit scopului, neuronii motorii sunt clasificati in trei mari categorii: neuroni
motorii somatici implicati in locomotie, neuroni motorii viscerali speciali si neuronii motorii
generali.
Interfata dintre un neuron motor si fibrele muschilor o reprezinta o sinapsa speciala,
numita jonctiune neuro-musculara. Cand acesta este stimulat, neuronul motor trimite un
semnal neurotransmitatorilor care se leaga de receptorii postsinaptici si declanseaza un
raspuns in fibrele muschilor.

Interneuronii sau pseudopolari sunt neuronii din sistemul nervos central. Acestia au
doi axoni. Unul comunica cu coloana vertebrala, iar celalalt cu pielea sau muschii. Acesti
neuroni au doua procese. Un exemplu de interneuroni sunt celulele ganglia. Ei reprezinta
legatura dintre neuronii motori si senzoriali, fiind o combinatie de neuroni motorii si neuroni
senzoriali.

Bibliografie:

1. http://www.descopera.org/tipuri-de-neuroni-si-celule-gliale/
2. http://www.scribd.com/doc/24142807/4/CELULELE-GLIALE
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Celul%C4%83_glial%C4%83