Sunteți pe pagina 1din 41

EXCRBTIARENALA

Func{iile rinichilor

1" Excrefie

2" Menfinerea constantd a volumului 4" Endocrind -renina


-eritropoietina
-

qi comp ozt[iei lichidului extracelular

3. Menfinerea echilibrului acido-bazic

I,25 dihi droxi- cblecalci ferol

-PGE2, PGF2', PGI2

NEFRONUL

IAIIIUXA
@

descendenta ;
HLMluf,

ascendenta

ansa Herrle

FUNCTIILE PRINGIPALE ALE RINICHILOR


a

-rinichiul -cel mai important organ cu funclie excretoare din organism


-menfine constant volumul qi compozilia lichidului extracelular prin filtrarea plasmei sanguine qi eliminarea selectivd prin urind a substanlelor inutile gi

toxice, refin6nd substanfele utile

Rinichiul Tndeplinegte 4 funqii esentiale:

l. excreti

majoritatea produgilor de catabolism cu exceptia COz

ex.: substanfe exogene gi endogene: -substanle azotate -rezultate din metabolismul intermediar (uree, creatinind) -substanle Leazotale -pigmenli biliari, resturi lipidice, fosfa{i, bicarbonafi

2. menlin constant volumul gi compozilia lichidului extracelular prin conservarea apei 9i

sirurilor
-echilibrul osmotic este mentinut gi prin participarea altor'organe care ac{ioneazd prin
intermediul rinichiului: hipotalamus,
h

ipofrz6,sup:a:enale

3. are rol in mentinerea echilibrului acido-baztc: -cdnd in organism se acumuleazd baze acestea sunt tamporrate gi eliminate prin: rinichi,

piele, intestin

-acizii se acumuleazd mai frecvent decdtbazele, deci sunl elimina,ti in special prin

rinichi
-prin rinichi se elimini amoniac Ai cetoacizi pentru a contracara devierea echilibrului
acido-bazic

4" are functie endocrina

-rinichiul secretd substanle cu proprietafi de hormoni: renind, eritropoietind,


prostaglandine, kinine biologice
a).

renina

-glicoproteind cu 340 aa qi GM = 42.000 d


-secretatd de celulele granulare juxtaglomerulare sub formd inactivd de

pre-pro-renind (big renin)


-

el

iberarea sa este rezultatul stimulilor' din aparatul j uxtaglomerular:

ischemie renald, hipovoiemie, hipotensiune, scdderea Cl- din urind

-existd o secrelie de fond a reninei ce intreline fenomenul de autoreglare a

funcliilor glomerulo-tubulare, ce suferd ajustdri in funcfie de modificdrile care


apar in nefron
-

catahzeazd formarea

an

siotensinei I

-angiotensina

II +

intensd vasoconstriclie arteriolard in teritoriul cutanat, splanhnic gi

renal (fdr6 a influenla circulalia cerebrald, coronariand qi musculard) -------+ I

T.A

---->
------->

stimuleazd secrelia de aldosteron (ciin CSR)

-------> stimuleazd sistemul simpato-adrenergic elibera'"or de catecolamine

reglarea volumului plasmatic

-se crede cd aclioneazdprin -formarea de

AMP.

-stimularea transporl:lui activ de ioni

b). eritrropoietina -sintetizatd continuu in rinichi (existi o stare hipoxie relativd


pennanentd a tubilor renali)

->
c).

stimularea

eritropoiezei

volumul globular sanguin

faetorul vasodilatator renal

-inzonamedulard renald -lipid renomedular antihipertensiv (AHRL)

-injectarea de PGE2 in artera renald determind o vasodilatalie ce reduce rezistenla patului renal la jumdtate:

fluxul plasmatic renal, debitul urinar qi excrelia de Na*

-aceleaqi efecte le au qi PGD2 qi PGA2

-vasodilatafia produsd de aceste PG reduce hipertensiunea de origine renalS


-PG interfereazd competitiv la nivelul TCD cu sistemul renind-angiotensini

ll

(elimind

Na) ihl$*xleete$slsihr:sj

d). !'3$;S

-derivat al vitaminei D

-intervine in metabolismul calcic -format la nivel renal din 25-hidroxicolecalciferol

NEFRONUL

: unitatea morfologici qi funcfionald


Nefronul:

rinichilor

corpuscul renal Malpighi

tub urinifer

l" Gorpuscul renal Malpighi


-diametru

- 200 pm, situat in corticala

renald

-format din: glomerul renal -50 de anse capilare -infbgurate in jurul unor tije
intercapilare care formeazd f esutul mesangial
-sdngele capilarelor glomerulare provine dintr-o

arteriold aferentd qi pdrdsegte glomerulul printr-o


arreri or d e rerent d

(ffi;:#

*.;:Ji #?l#lll

-capsula Bowman

2.Tub urinifer -3 segmente principale: -tubul contort proximal


-ansa lui Henle

-tubul contort distal -lunsime: 45 - 65 mm

tu6uf contort profimat (tCe) -lungime: 14 - 24 mm


-diametru: 55 pm
-un strat de celule ( nefrocite) pe o membrandbazall prelungitd din zona capsulei Bowman

-celulele -cilindrice
-pol apical_ -numeroase microvilo zitdli

:>

=) aspect'. ,margine in perie"


-pol bazal -invaginafii ce delimiteazd mrci

compartimente in care se afld in paralel


numeroase mitocondrii

flnsa fui t{enfe @fq


- tub in formS de..IJ"
-ramura descendentd -subtire *pdtrunde in medulard

-celule epiteliale turtite


-ramura ascendentd -sroasd

-r.,rin.ln

corticalS in apropierea propriului corpuscul renal, in spaliul dintre arteriola aferentd qi cea eferentd

-celulele cilindrice (in apropierea arteriolei aferente) devin celule inalte qi inguste (mai dense), invagindrile membranei sunt mai pulin addnci, mitocondrii puline

:),,tT?cula densa"
-nefronii -superficiali -au AH scurtd: 14 mm ( 80 - 85

-juxtamedulari -au AH lungd, pAnd in medulara internd: 26 mm ( 15 - 20 % )

-macula densa -se considerd punctul terminal al AH


-ro1: osmo- qi chemoreceptor sensibil la fluctualiile concentraliei de

Na* qi Cl- din urind


-celulele -stimulate de

-\ - \

Xu. urinar Cl- urinar

/1,.secretia de renind din

celulele juxtaglomerulare

-celulele juxtaglomerulare -celule mioepiteliale din tunica medie a arteriolei aferente -prezente qi in arteriola eferentd -celule musculare netede modificate: globuloase cu granule de renind ?n citoplasmd

-func{ioneazd ca qi baroreceptori ce mdresc produclia de renind cAnd nu sunt destinse

-in spaliul dintre arteriola aferentd, eferentd qi macula densa existd o grupare de celule
denumitd lacis (pernu{e polare) ce se prelungesc in glomerul cu celulele mezangrale

-aparatul juxtaglomerular: celulele juxtaglomerulare + macula densa

-situat

in zona hilului fiecdrui glomerul

tu6uf contort fistat (fCA)


-lungime 5 - 8 mm, diametru 30 - 40 pm
-continud AH pdnd in tubul colector -celula epiteliald -pol apical -cdteva microvilozitdti (nu prezintd,,margine in perie")

Tubul colector Bellini (TC) -adund urina de la mai mulli TCD


-lungime 20 mm
-strdbate corticala qi medulara qi se adund in porfiunea

medular6 a rinichiului deschizdndu-se in calicele renale

printr-un orificiu situat in v6rful piramidei Malpighi


-ro1: concentrarea

urinii

cfil.:ff tilt*rlrreilR

fi

rlt"tff

A.AFERENTA

& v*lurn lichid *xtra*elular & PA {IS*HEMIE} - a. nferent$


{?}

.l Na * Sl

?n TCil

S,,
I

gn*baa***t*

(ANGTOTENSTNOG EN)
-1.

egT

.IvAsocoNsrRrcTrE

ENZIMA C TONVERSIE

esYe

CSH

Na*

ALDOSTERON

Na

T,-(IRTIC.{LA

*Frwyaq.'rrmd-ralm

t5-20* *

:rye*pair*f*

j frnndt*r.*

Itra,rosdua

*fr*ll,#Fc&f
S i',;dsg&:;iar*

t0-E5T
tuhnl rolertar

{w}e4}

S*lhur

i',[Flil!-t,AId{

t:1rr':ir,!i.r

F*rr'

,%s"*'si''

]
1
c

]ti'

*lu!*l in.rit:*gjorn*r trbl *

P'HH$ft

LtSiANeu*HS*N&

-rinichiul : vasculariza[ie abundentd -din arterele renale, in interiorul rinichiului:

-artere interlobare -se indreaptd spre corticala renald printre piramidele Malpighi -artere arcuate (arciforme) -artere interlobulare

-arteriola aferenti glomerulari


-arteriolele eferente -se divid intr-o noud re{ea capilari, dupd ce pdrdsesc
corpusculul renal form0nd releaua peritubulard care irigd tubul renal gi care se varsd in venele interlobulare gi in venele renale

-glomerulii juxtamedulari -au arteriole eferente cu calibru aproximativ egal cu cel al ^rteriolei -din arteriola lor eferenti pe l6ngd capilarele peritubulare pleacd ramuri arteriale
numite vasa recta ce unneazd traiectul ansei lui Henle gi se termind in venele arcuate -yasa recta

aferente

arteriolele ,,in ploaie" false au un perete foarte sublire qi un diametru


de cdteva ori mai mare decdt al capilarelor peritubulare

-existd qi arteriole o,in ploaie".adevirate -vase drepte provenite din arterele arciforme

-volumul de s6nge constant prezent in capilarele renale

:30

- 40 ml

-cei2rinichi la omul adult in repaus primesc lr2 - l,3l singe/min, adicd 20 -'25'/o din
debitul circulator

DEBITTJL SANGUIN RENAL

Metode de misurare -direete


-indirecte -Clearance (indice de epurare)

Cleorunce: volumul virtual de plasmi (ml) din care rinichiul elimind complet o
anumitd substanfd in unitatea de timp

CI:

U.V
P

IJ: concentra{i

V : volumul de urind eliminat intr-un minut (ml/min) P : concerrtralia plasmaticd a substanlei (mg/ml)

urinard a substanlei (mg/ml)

Debit plasmatic renalpas= 600 - 800 ml/min

Factorii ce influenteazd debitul sanguin renal:

-autoreglarea

-inervalia simpaticd
-substanfe piretogene

-influenle umoraie

Misurarea debitului sanguin renal


-metode directe -debitmetre electromasnetice -metode indirecte -la om
A). Principiul lui Fick:

cantitatea de substanld trasoare preluatd de rinichi in unitatea de timp

debit renal:
diferenta arterio-venoasd renald

- rinichiul extrage substanfa din plasmd qi o elimind in urind

- cantitatea de trasor preluatd in unitatea de timp se dozeazd in urind


-substanla trasoare -orice substanld ce se dizolvd in plasmd, se elimind pe cale renald qi care indeplinegte urmdtoarele condilii :

-nu este toxicd -poate fi mdsuratd in plasma arteiald qi venoasd -nu este metabolizatd, stocatd sau produsd de rinichi -nu influe n[eazd circulalia sanguind

Mdsurarea debitului plasmatic renal


-se dozeazd concentraliaplasmaticd gi urinard a unei

perfuzii i.v. de

PAH

acid paraaminohipuric sau diodrast: iodopiracet

-aceste substanle sunt filtrate prin glomerulul renal gi secretate de celulele tubulare,

coeficientul lor de extraclie la concentralii sanguin reduse fiind foarte mare:


0,90 pentru PAH 0,85 pentru iodopiracet

-fluxul plasmatic renal mdsurat astfel reprezintd clearance-ul renal:

CI:

Ux

lJ

V:

concentra{ia urinard a substanlei (mg/ml) volumul de urind eliminat intr-un minut (ml/min)

P:

concentra[iaplasmaticdasubstanfei (mg/ml)

Clearance ( indice de epurare )

volumul virtual de plasmd (ml) din care rinichiul elimrnd complet o anumitd substanld in unitatea de.timp

0,9 UpaH : 14 mglml 1).DebitulplasmaticrenalpaH:4:630ml/minVpau=0,9m1/min PpRs : 0,02 mglml 0,02


14 "

2). Pentru

a obline valoarea reald a debitului plasmatic renal, rezultatul se imparte cu un coeficient mediu de extractie a PAH = 0.9

630

Debitul plasmatic renal real pag:

:700 mVmin

-0,9
-valorile medii la om: 600 - 800 ml/rnin
3). Cdnd hematocritul mdso ard 45o/o,debitul sanguin renal poate urmdtoarea formuld:

fi calculat

dupd

Debitul sanguin renal: debitul plasmatic renal real

'

1oo

7oo

100

- Ht

-__.0.55

: ll(3ml/min

-schimbdrile rapide in circulalia renald nu pot fi detectate prin procedee de clearance deoarece proba dureazd 5-15 minute qi indicd o medie a valorilor

B)" -gaze inerte radioactive

-inj.: solufie de 8sKr (Kripton) sarr t"Xe (Xenon)


instantaneu in intreg lesutul renal

?n artera renald, difuzeazd

-radiafiile emise sunt mdsurate cu detectoare de scintilafie


-se urmdregte disparilia radioactivitdlii din regiunea lombard (gatele din rinichi trec in circulafie qi nu mai recirculd)

-curba de disparifie a radioactivitdtii da indicii asupra fluxului sanguin renal:


cu cdt fluxul sanguin este mai mare cu

atdt

gazele dispar mai rapid din rinichi

-utili zarea gazelor radioactive


zona corticald si medulard

a permis calcularea

fluxului sanguin renal in

-rinichii umani: in -cortical6: 5 mllgramde fesut/min -medulara extem6: 2 mllgram de jesut/min -medulara internS: 0,2 mllgram de lesut/min Varia{ii: debitul sangvin renal -se reduce in efort (vasoconstricfie exercitatd de noradrenalind) qi cregte in febrd (substanfele piretogene)

FILTRARBA GLOMERULARA

epurarea plasmei de produqii de catabolism gi toxici

MEMBRANA FILTRANTA
PRESIUNEA EFECTIVA ON FILTRARE

Presiunea efectivi

: Ph glomerulard - Ph capsulard - Pco sanguind


filtrare: 45 -I0 -25 :

Presiunea efectivd de

10 mm Hg

VARIATII ALE FILTRARII GLOMERULARE


-variafii ale presiunii arteriale
-modificdri ale presiunii coloidosmotice
-creqterea presiunii din capsula Bowman

FILTRAREA GLOMERULARA
MEMBRANA FILTRANTA GLOMERI]LARA
-formatd din capilare fenestrate alcStuite din:
-endoteHu capilar -pe suprafatp sa exist6 un strat de glicocalix electronegativ: 12 nm

-membrana bazalil -3 straturi -lam ina rarainternd


-lamina densa, -lamina rata extern6

-celule epiteliale

podocite -se fixeazdprin picioruge de lamina rara externd a membranei bazale

-pe suprafa[amembranei bazale intre zonele de implantare ale pediculilor se afl6 o membrand finE diafragmd defantd -grosime 4 - 6 nm -serveqte la atagarea gi menfinerea in pozisie a

pediculilor
-spafiile libere dintre pediculi

- fanJe epiteliale -d - 20 - 30 nm

-servesc la trecerea filtratului in capsula Bowman

-pe suprafata celulelor epiteliale, a pediculilor gi a diafragmei de fanti existi un strat gros de glicoproteine polianionice inc6rcate electro(-)

celula enrlotehala
! ri

tstfi.l.!n

.,llt ;-t li *e:,tl

nt

podtrrtt

nproteure poharunrure

fhnta cpltttrnln
diafi"aglna tlr

lnnta
hmrenul r apsulei Borunan

PRESIUNEA EFECTIVA

OE FILTRARE PRIN GLOMERUL

-filtrarea glomerularS: diferenla dintre presiunea hidrostaticd din interiorul capilarului glomerular (ce impinge lichidul prin membrana capilard in capsula Bowman) qi presiunea coloidosmoticd (Pco )a sdngelui impreund cu presiunea hidrostaticd (Pr,) din capsula Bowman, ce impiedicd ieqirea lichidului din vase -in urina primard -proteinel e : 0,03go/o

:)

Pco

capsula Bowman

poate

fi consideratd

presiunea efectiv5. = Pr. glomerular[ -presiunea hidrostatici glomerulari

Ph

"rp"rrlari

Pco sanguind

| -prin metode directe -la qobolanul Wistar de Mrinchen qi la o specie de maimule din America de Sud (saguin): 45 mm Hg -valori similare la om

[-ntin

metodele indirecte: 70 - 90 mm Hg

-presiunea hidrostatici capsulari -mdsuratd direcr: 10 mm Hg -presiunea coloidosmotici sanguini -om: -in arteriola aferenti: 25 mm Hg la o

proteinemiede
Presiunea efectivd de filtrare

5-6goh

45-

10

- 25: llmm Hg la om
cu
1

-P6

scade de-a lungul capilarelor glomerulare

- 2 mm Hg

-in urma filtrdrii glomerulare P6e cregte progresiv de-a lungul capilarului, atingdnd valori maxime in arteriola eferentd
-spre capdtul eferent al capilarelor glomerulare presiunea efectivd de filtrare scade la 0

:>

{ -filtrarea are loc pOnd la un punct de echilibru cdnd proteinele ajung suficient de I concentrate pentm a se opune filtrdrii
[
-punctul de echilibru se mutd spre.capdtul eferent al capilarului

Varialii ale filtrdrii glomerulare:

* cdnd p.u. depdseste limitele de 80 - 200 mm Hg

-filtrarea -inceteazd in colaps -se reduce in constricfia arteriolei aferente (catecolamine) -se intensificd in constricfia arteriolei eferente (angiotensina II)
Pgs - in deshidratare, hipoproteinemie
este impiedicatd

* modfficurea

* cre$terea presiunii din capsula Bowman -fittatea


-in obstrucfii ulqllelalQ, edemul

-deoarece capsula renald este inextensibild este fav onzatd comprimarea tubilor urini feri

parenchimulM

uASuneREA FILTRATULUI GLOMERULAR


Inulina -polimer de fiuctozd
-perfuzie i.v. *pentru a menfine o concentralie arteriolard constantd -se colecteazdurrna intr-o perioadd de timp -la mijlocul perioadei de recoltare se mai preleveazd o probd de sdnge -se determind concentra{ia inulinei -in plasmd 0,25 mg/ml -in urind 31 ms/ml

volumul urinar = 1 ml/min

UxV P C
Vitamina

31x
0.25

- rezultd din metabolismul creatinfosfatului din muqchi

Br=

( uoco )

-circul6 in plasmi legatd de o o1-giobulind -inainte de determinare, proteina fixatoare trebuie saturatd prin administrarea unor doze mari de vitamind B12 neradioactivd -astfel, vitamina B12 m?rc&td se fixeazdinfimpe o1-globulind, elimin6ndu-se prin filtrare glomerulard, flrd a fi secretatd sau resorbitd in tubul renal

Manitol -clearance-ul cu Manitol


Cl
inurinic

este cu

l0'

mai mic decAt clearance-ul inulinei

:120 - 130 ml/min

valoarea filtratului glomerular

Variatii: -femei -cu l0o/o mai mic


-lao ord: 7,5llord

-\a24 ore: 180 Il24 ore din care se elimind urinar doar 1,5 I
-capilarele glomerulare au nevoie de Oz pentru a-qi menfine calitSlile fizice de filtru

.-filtrarea

glomerulard este modificatd in:

-obstruclii complete ale unei artere renale cdnd se blocheazd producerea de urind
-dupd inldturarea obstacolului prima porJiune de urind recoltatd deodatd cu reluarea funcfiei conline proteine coagulabile

-orice leziune a glomerulilqr datoratd unei circulalii defectuoase, unei oxigendri incomplete a s6ngelui sau unei inflamatii -se asociazd, cu proteinurie

FUNCTIILE TUBULARE
1.

Transportul (vehicularea) urinii


Hg distal: 7 mm Hg

-depinde de gradientul de presiune hidrostaticd existent intre capsula Bowman gi bazinet:


Ph capsulaBowman: 10 mm
Pn tuU contorr

Pn la locul de vdrsare a tubului colector in bazinet

-depinde de: -amploarea filtrdrii glomerulare -presiunea intrarenald -presiunea din cdile urinare extrarenale

2. Reabsorbtia

tubulard

procesul d.

tr...re a unor constituenji din lumenul tubular in interstilii prin


se

fenomene de transport pasiv gi activ

-din cantitatea totald a ultrafiltratului glomerular (confinut identic cu cel al plasmei) reabsoarbe 99 oh, in diverse po(iuni ale tubilor renali:
-se reabsorb: -glucoza, apd., cationii, amtnoacizii, Cl- , HCO3-, ureea

3.

Secretia tubulard
procesul de trecere a unor substanle din interstilii in lumenul tubular

-sunt secretafi: anumili ioni ( H*, Kn ), ureea, amoniacul, acidul hipuric sau substanle

toxice, medicamentoase
-realizeazd indepdrtarea principalilor produqi toxici din plasrnd

&,o93t ?OAb e, gflA L t*o Ftl"

M'
- ifu.f

Jh=T+ -,a

'&

{Shrrmx*r

+---

*-Iter*Z*

Mecanismul reabsorbliei tubulare a glucozei prin cotransport cu Na*

REABSORBTTA PRODU$TLOR DE CATABOLTSM

Reabsorbfia ureei
-Ureea -principalul produs de catabolism proteic

-zllnic- 25-30 g uree filtratd prin glomerulul renal


-reabsorblia -variabila la nivelul tubilor rdnali -pasivd: -difuziune -solvent drag

TCP -reabsorbfia apei -produce un gradient de concentralie qi ureea difuziune

se reabsoarbe

prin

-reabsorblia ureei -30-90 Yoinraport cu dirrreza gi densitatea urinii -intensd -cAnd diureza e redusd si densitatea urinii e mai mare

Por{iunea groasi a AH, tubul contort distal (TCD), zonele corticale gi medulare
externe ale tubilor colectori (TC) -impermeabile pentru uree

Porfiunea rnedulari interni a TC -in prezenla ADH devine permeabild pentru uree
-sub acjiunea ADH -apa din segmentele incipiente ale TC trece in interstilii -ureea se concentreazd" la 400-450 mOsm/l (in urina primard -ureea 4,5 mOsm/l)

-ureea dtfuzeazdin interstilii (datoritd unui gradient de concentralie) de unde poate difuza

prin perefii porliunii descendente gi ascendente subliri ai ansei Henle, ajungAnd din nou

in tubul renal

Reabsorbfia acidului uric -Acidul uric -din metabolismul ba:eior purinice -legim normal: eliminare 1 g acid uriclzi
-reabsorb;ia -90
o/o

din cantitatea

filtrati giomerular

-in

plasmd -ui"aii

-la pH acid -acid uric -la pH alcalin- urali -mai solubili in apa

Ill ATA{!

,ir t** trp- :HgjsSAc

* eld
I

crtieda

n:ldms*ru

mtrmintrnlr

Reabsorbfia ureei in prrezenla unor mari cantitEfi de ADH

i,.a

Nil'
;1{} -

_L

4fr

mEq{

143

mEq{

rnT*r

* -** ** i*{*
*

**

l-\tl H*l+

{s ** fLil}

frs

Mecanismul reabsorbtiei tubulare a Na'

\T +

Atn0sTffiRoN

t-[qpH-l

#F

HrO

Na*

K*

H*

CORTICALA
/

24,000 mEg / 24 h

5-1 0%
.flr,.
t".,rF

HrO HrO

l'"

65 - 70
EXTERNA
tu$ffiffi*JA-effi&

olo

Na* K*
K*

HrO

H'O

Na"

$q'"$-ffi1ffi

fl'"*1..$,

Na*

REABSORBJIA

Na

25%

Dn,t ,o 1
Yo

-'." ..i...
'r)*

t$ffiffiffi&

I
I
0

-500mEg l24J

gs,6

--. Plerdere Na* =

l'

$
REGIM DESODAT
HfiG*I\JI

400 mEg | 24 h

I",IIFHR$**AT

1. FILTRARE GLOMERULARA ?? Balanla glomerulotubulard


? Factori Hemodinamici (PCO + PH in capilare peritubulare) 2. ALDOSTERON

g. GLucocoRTrcorz,

<

tl
-I

Reabsorbfia Na* HLTRAREA GLOMERULARA

4. POLIPEPTIDUL NATRIURETIC ATRIAL

= (polipeptid 22 a.a.)

tii iil i ii I "oort Nacr

K \ X

ricrrid extracerurar

Filtrare

glomerulari

Na*

f\
Na*

5. PROSTAGLANDINE

6. ANGIOTENSINA II

CAPILAR

3 +"'d

3:

tr

F:+:

f:i'31

"""$'1
tr

*
Na*=l 42 mEgA

Na*=30-40 mEgll

-3mV

Cl'

/ H'=#

N?*, HrO
RETRONIFUZIUNH

tpm

TUB CONTORT PROXIMAL

CAPILAR

F$T" ffi

$-$

1j1T.r

""fl"r {_3

l'

2 cl'

rnl-

ctK*

cr'/

<)
( ) \----(

J"*
. _K* +6+7mV

K*
'ATPaza
N?*,K*

-K*
I

Na+

EPITELIU TUBULAR

ffiFXTHUT-J

TU* *I$TAL

CAPILAR

f'T*"::

tiE 5r1'" t

"{'i

Li

Na* -35mV

Na*

Fla+

mV

Mecanismul reabsorb{iei tubulare a Cl- Ia nivelul ansei Henle -por,tiunea ascendentd groasi

AH -ramurile AH -sunt separate de un mic volum de lichid interstilial -ramura descendentd -permeabild pentru api
-impermeabilS pentru Na* -ramura ascendentd -impermeabild pentru apd -permeabild pentru Na-

TCP -membrana foarte permeabild pentru api -lichidul din TCP este izoosmotic cu plasma- volumul urinei primare

se reduce cu

65%
Ramura descendenti a AH -cregte treptat osmolaritatea lichidului tubular datoritS: -difuziunii apei in spaliul interstilial -difuziunii ureei in lichidul tubular -lichidul devine tot mai hiperton

1200 mOsm/l

Porfiunea subfire a ramurii ascendente a AH -impermeabili pentru api -transfer de Na* -din lumen in interstiliu -existd o diferenld osmoticd de 200 mOsm/l fald de acelagi nivel al ramurii descendente, urina devenind hipotond inainte de a ajunge in TCD Porfiunea groasi a ramurii ascendente a AH -transportul activ de Cl-, Na* qi K* -sursa de energie pentru multiplicarea in
contracurent

TCD -porfiunea iniliali -impermeabild pentru apd


-continud indepdrtarea sSrurilor

TC -ADH

alusteazd. osmolaritatea gi volumul urinar -apa trece in interstilii,

-c6nd ADH lipsegte, celulele TC sunt relativ impermeabile pentru apd

VASA RECTA
-s

chimb dtor in c o ntr ac ur ent -segmentul vascular ascendent -aga t1e99 in . -prerde Na* gi Cl- in interstiliu -sesmentul vascular descendent -Na* si Cl- trec in vas

yT._

-debit sangainfoarte lent + rezistenla crescutd datoratd lungimii mari a vasului (20 mm) + cregterea vdscozitdlii sdngelui spre vArful ariu':i (datoritd difuziunii apei in

interstitii)

Sistemul de multiplicare in contracurent funclioneazd adecvat dacdNa* pompat

activ in ramura ascendentd Henle qi apa difuzatdpasiv in ramura descendentd Henle TC nu se acumuleazdin lichidele interstitiale din medulard qi papii6.

gi

Schimbulin contracurent care actioneazel, nivelul anselor capilare (vasa recta):


-menline hiperosmolaritatea medularei renale
-este un proces pasiv deoarece depinde numai de difuzia apei gi a

substanlelor ce se acumuleazd conform gradientului de concentralie

:)

este un sistem de schimb in contracurent subordonat qi complementar sistemului multiplicator ce ac[ioneazd in ansa Henle

-sdngele care intrd in segmentul

inifial aI capilarului arc o osmolaritate normalS

(300 mOsmlI), dar pe mdsurd ce romura descendentd a capilarului pitrunde in profunzimea medularei gi a papilei, sAngele devine hiperton din cauza difuziunii apei

din capilar in interstiliu gi a difuziunii in sens invers , conform gradientului de


concentratie. a substantelor osmotic active tt,

-la nivelul ansei -sdngele din capilare ajunge la o osmolaritate de - 1.200 mOsm/l

-pe mdsurd ce ramura ascendentd

u-

ansei capilare urcd .lin medulari spre corticald", ca

'

unnare a difuziei apei din interstitiu in qapilar gi a substanlelor crmotic active din capilar in interstiliu, osmolaritatea sdngelui scade progresiv ajung6nd la iegirea drrr capilar la o valoare u$or crescuti fald de osmolaritatea plasmaticd:.325 mOsm/l,
deoarece reabsorblia Na* este mai mare ca a apei t

: .

-in acest sistem apa tinde sd scurtcircuiteze ramurile gi bucla ansei Henle trecAnd la nivelul cortical din ramura descendentd in cea ascendentd, ceea ce face ca hematiile qi
proteinele plasmatice sd se g[seascd intr-o proporlie mai mare in sdngele din bucla

capilarului

-AH qi vasa recta -acliomeazd concomitent

gi permanent 2 mecanisme:

mecanismul multiplicator prin contracurent mecanismul de schimb in contracurent

:> rinichiul

concentreazd de 4 - 5 ori urina comparativ cu plasma

-aceastd concentrare are ca for!6 motrice transportul activ de Na* din lichidul ramurii ascendente a AH in lichidul interstilial al medularei care menline gradientul normal

intre lesutul cortical, cel medular gi al papilei renale

Diureza apoasi
-ingerarea unor caftiteli crescute de lichide hipotonice

(l-21) determind sciderea

reabsorbliei apei dupd 15 minute de la ingerare (maxim la 40-60 minute)

-lichidul hipoton reabsorbit intestinal determini reducerea presiunii osmotice plasmatice


(cu 10 mOsm/l)

--+

se opregte stimularea osmoreceptorilor

hipotalamici

---|

se opregte secrelia de

ADH :> apanu se mai reabsoarbe

Diureza osmotici
-substanlele micromoleculare ce nu sunt reabsorbite in TCP se boncentreazd

# # :)

presiune osmoticd crescutd ce reline apa in

TCP

scade gradientul de concentralie al Na* intre lichidul tubular gi celula tubulard

impiedicd reabsorb{ia Na*


reabsorblia scdnttd a apei in TC

:> eliminarea unui volum crescut de urinb cu presiune osmoticd crescutd

SECRETIA DE H*
-continuu
?n

-TCP(80-90%), TCD qi TC

TCP - FI* generat in celulele tubulare este secretat activ impotriva unui gradient
electric prin membrana luminald in urina tubularS, in schimbul lui
reabsorbindu-se pasiv Na* prin difuziune simpld de-a lungul unor gradiente de concentra{ie qi electrice ( prin antiport; bontratransport )

[,[TMF}{ TtTETN,AH

- -t rnV

Ns+

COr+ QO

t*.'i ,/

-rrpo34rHcpt

H.

SAFIGE

-pentru fiecare H* secretat se reabsoarbe un Na* gi un HCO3-secrefia de Ff'spre lumenul tubului se efe ctueazdsecundar reabsorbliei active de Na*

TCD - If este secretat activ, independent de prezen[aNa* in lumenul tubului, datoritd


unei pompe de FI* ATP-dependente -aldosteronul acfione azd astpra pompei, mdrind secrclia de

Ff

TC -celule -principale: ADH-sensibile


-intercalate -exist6 qi in TCD, celulele parietale din stomac -au anhid razd carbonicd -numero as e formatiuni tubulo-vezi cul oas e intrace lulare

-au ATP-azd -intrefin secrelia de Ff -in acidoze - / numdrul pompelor de Ff prin inserlia

'

formaliunilortubulo-veziculoasein membrana luminald a celulelor tubulare

-membrana latero-bazald -are o proteinS schimbdtoare de anioni: banda 3 ce favorizeazdtrecerea in interstiliu a HCO3- rezultat din disocierea HzCO:, in schimbul Cl- care penetreazdin celule

-secrelia de Ff continud in tubii colectori pene se ajunge la o concentralie urinqrd de If de 800 ori mai mare fald de cea din lichidele extracelulare + pH urinar \ la 4,5: Iimita capacitdlii tubrrlare de a secreta Ff

Secretia de H+ este influenlatd de:


*

factori csre controleazd pH-uI intracelular:

-co:
-concentrafia K* (competilie) -activitate a anhidrazei carbonice (AC)
*

sisteme tampon in urind (cu care

Ff

reacli oneazd)

-dacd acestea nu ar exista, pFI.ul de 4,5 ar

fi

atins rapid gi secrelia

Ff s-ar opri

-bicarbona[i: 24 - 29 nB'1fl -fosfotri: 1,5 mEq/I -amoniac: > 28 rnEq/l


-sistemele tampon din s6nge gi urind au aceleagi concentralii

Majoritatea

Ff

secretali in TCP reaclioneazd cu:

I.

ionul bicarbonat formdnd acid carbonic


-secrefia

FI-

3,50 mmol/min

-filtrarea HCO3- 3,49 mmol/min

gi HCO3- se combind unul cu altul qi se anihileazdreciproc: se spune cd HCO3- setitreazd, reciproc in procent de 80 - 99 oh in TCP

Ff

Ff

qi

-in,,margirrea in perie" a celulelor TCP existd AC ce descompune H2CO3 in CO2 gi H2O


COz-foarte difuzibil -trece in celula tubulard qi participd la formarea intracelulard a unor cantitdti noi de acid carbonic

2. alte sisteme tampon


rdmagi necombinali se frxeazdpe -c6nd este depdgitd cantitateaf:Jtratd de HCOr-, alte sisteme tampon, prevenindu-se scdderea excesivd a pH-ului

Ff

fosfafi dibazici formindfosfali monobazici la nivelul TCD aTC, deoarece fosfalii ce nu au fost reabsorbili in segmentele proximale se concentreazdin segmentele distale ale nefronului prin transferul apei in interstiliu
se pot combina gi cu

Ff

gi

-la pH = -la pH

7r4

4/5 fosfali dibazici


4 fosfali naunobazici 90 - 96 o/o din fosfatii eliminali prin urind sunt monobazici
1I

-5
NHj

3. secrelia de

-alt mecanism prin care organismul se debaraseazd de Ff frrd acidifierea urinii, cm!6nd sistemele tampon -frxeazdlf ------+ ionul de amoniu: NH+*
.-acrdoze metabolice: = 213 din

Ff

secretali sunt eliminali din organism sub formd de

NII4-

H*f
FI'
l-

Secrefia tubular[ de H-

REABSORBTTA APEI
-din I 80 I urin6 primari filtratd in 24 de ore, se elimintr doar
-apa se reabsoarbe osmotic rapid datoritii: -structurii capilarelor peritubulare (pori) -presiunii hidrostatice reduse (13 mm Hg) -presiunii coloidosmotice ridicate (36 mm Hg)
I-I

,5

ll24 ore

-rinichiul -concenfieazl urina

max 1400 mOsn/l -excretd 600 mOsm/l de micromolecule (uree, acid uric, ioni de sulfat, fosfali, etc) in minim 444 mA24 ore (cantitatea minimd de api necesari in condi;ii de concentare maxim[ a urinei)
pAnE la

Mecanismul de concentrare in contracwent


-2 fluide cu concentrafii diferite care circuld prin conducte aldturate in sens invers, prin schimbul in contracurent realizeazAo concentrare mai mare la punctul de joncliune intre tubul descendent gi cel ascendent

cmticala

mcddcn externa

Hp -Hp

HrO

I I

FP
Hp
400 vasa

nrcdulnra intrrna

HrO

firlt-.'t:

rcfta

CAI EXCRETORII EXTRARENALE


2 uretere. vezicaurinarS" uretra

Ureterele
-stratul muscular -contracfii ritmice 3-6lmrn ce se deplaseazd ca unde peristaltice dinspre pelvisuf renal spre vezica urinar6, cu o vitezd de 3 cm/sec

-jeturi intermitente de urind invezicd


-distensia ureterului -mdreqte frecvenfa contracliilor musculare -pace-maker -in musculatura ureterului, in apropierea pelvisului renal

-inervali e vegetativd - simpati cd si paras imp

att

cd

Yezica

urinari

-organ musculo-cavitar: corp sferic

col

-trigon -pe peretele posterior, imediat deasupra colului vezical -orificiul ureterelor si al uretrei
-mucoasa neted6

lr.rtot v

ezicti-mucoasa plicaturatd)

-mi]$chiul trigonului -sfincter intern -3 straturi muscular:: -extern -longitudinal

-mijlociu -circular
-intern -sub1ire, incomplet, fibre longitudinale -inervalie vegetativd -simpaticd qi parasimp aticd

Uretra -Ia2 cm sub colul vezicl,


-sfincterul uretral extern (fibre musculare striate)

MtcTtuNEA

act reflex medular ee constd in evacuarea urinei, facilitat sau inhibat de centrii nervoEi

superiori

-reflex

-declanqat de mecanoreceptontvezicali cdnd se colecteazd300 - 400

ml

urind

-cale aferenti -fibre senzitive din nervii pelvieni

-centrii -mdduva sacratd

Sz

Sa

-cale eferenti -fibre efectoare parasimpatice ce intrd in alcdtuirea nervilor pelvici u'""nd"11:, -impulsurile nervoar. "ti { centrii micliunii din trunchiul cerebral I hipotalamus t scoar,ta cerebrald
-dacd neuronii medulari nu sunt inhlbali de impulsurile plecate din centrii nervoqi

superiori, se produc e contraclia muScltiului detrusor ce impinge urina in uretra posterioard

initiind un ul doileu reflex


-receptorii din uretra posterioard, stimulali de prezen[a urinei trimit semnale inhibitorii in
coarnele anterioare ale mdiuvei pe calea nervilor pelvici

\^ - \ frecvenfa descdrcdrilor de potenlial in nervii ruginoqi interni


-se relaxeazd -sfincterul striat extern -muSchii perineali
-co

ntr a cl la simult a nd a mu

sc

u Ia t u r i i a b do

min

a Ie

fav oizeazd golrr e z v ezicti

-dupd inceperea reflexului de micliune, el se autointreline

-contracfia

iniliall aveziclistimuleazd in plus mecanoreceptorii vezicz*l;generdnd intense

impulsuri aferente ce determind contracfii mai puternice ale muscuiatur;^ vez;cale

-ciclul

se repetd gi presiunea intravezicald cregte progresiv, devenind maximd gi apoi

revenind la valorile

obisnuite

'

-simpaticul -nu intervine in rrt:i,;::c -obstrueazd co:-.- vezicli in timpul ejaculdrii


-urina ce rdmAne pe uretrd sub sfincterul extern striat se goleqte: -la femei -datoriti gravitaliei -la bdrbali -prin contraclia muqchiului bulbocavernos

fi. F8frieJri

\1 \.\ J.J L\ tr*--{'

t\i
\i

Reflexul de mictiune

CoNTROLUL REFLEXULUI DE MICTIUNE


-micliunea incepe in luna a V-a intrauterind (cAnd incep
-p6nd la
sA

funclioneze qi rinichii)

12:

18

luni (ehiar 2 ani qi jumdtate) -micfiunea

rdmAne act reflex medular

-controlul cortical -pe cale piramidali (complet mielinizatdla2 ani)


-pragul de excitabilitate pentru reflexul de micliune la adult ioate

fi modificat

de

centriifacilitatori

sau

inhibitori din SffC

-zone facilitatoafe -in punte

-intrelin contracliile muqchiului detrusor pdnd la evacuarea completd a urinii -zone inhibitorii -in punte
-se manifestd in somn

-inhibd reflexul spinal de micliune cdnd are loc umplerea completd a vezicii

-scoar{a cerebrali -acliune: -facilitatoare - reflexul spinal de micliune se poate declanqa chiar dacd in vezicd sunt doar cdfiva ml de urind
-:elaxarea planqeului pelvian detennind o tracliune suficient de puternicd asupra muqchiului detrusor pentru a inilia contraclia sa

-inhibitoare -reflexul de mic{iune poate fi inhibat sau oprit in timpul desfrqurdrii sale prin contr ac[r,a voluntard: -a muqchilor perineali (ce ridicd perineul gi bazavezicii) qi
-a sfincterului uretral extern (muqchiul compresor al uretrei)

-in mod voluntar, poate fi depaqit volumul de 400 ml de urind ce declanqeazdreflexul de

micgiune -acumularea

in vezicd a 700 ml de urinS: micfiunea devine dureroasd gi ".mperioasd