Sunteți pe pagina 1din 9

Recenzie

M. Scott Peck, Pshiologia minciunii. Speranta de a vindeca raul uman, editura Curtea
Veche, locul aparitiei: Bucuresti-Curtea Veche Publishing in anul 2012, numar total de
pagini este de 332, tradusa din limba engleza de Lucian Popescu,

ISBN: 978-973-669-766-1

1. Argumentarea alegerii cartii pentru recenzie.

Am ales aceasta carte deoarece titlul mi-a starnit curiozitatea si dorinta de a afla mai mult
despre acest subiect. Intodeauna m-au intrigat subiectele despre fiinta umana atat din punct
de vedere fizic cat si pshiologic. M-am documentat despre autor, despre carte(am aflat ca
este un bestseller in America dar si in Europa), am citit introducerea(cartii) pe internet, mi-
a placut si m-a convins sa o comand ca sa o pot citii.

2. Date despre autor.

Morgan Scott Peck (19362005) a fost un cunoscut si apreciat psihiatru si autor american.
A absolvit Friends Seminary n 1954, Harvard n 1958 si a obtinut titlul de doctor n
medicina n 1963, la Case Western Reserve University. De-a lungul carierei sale de
psihiatru, a ocupat diverse functii administrative guvernamentale.

A fost director medical la New Milford Hospital Mental Clinic si a practicat psihiatria n
cadrul unui cabinet particular din New Milford, Connecticut. Lucrarile lui Peck reprezinta
o sinteza a experientei acumulate din practica psihiatrica si a unei puternice si distincte
perspective religioase. Una dintre convingerile sale este ca oamenii n care salasluieste raul
si ataca semenii n loc sa se confrunte cu propriile lor esecuri. Parerile sale religioase au
fost criticate de anumiti fundamentalisti crestini (de exemplu, Debbie Dewart).

n 1984, Peck a contribuit la nfiintarea centrului Foundation for Community


Encouragement, o fundatie nonprofit de educatie publica, a carei misiune declarata a fost
de a le insufla indivizilor si organizatiilor principiile comunitatii. Fundatia si-a ncetat
activitatea n 2002, dar si-a reluat-o n 2009, gratie eforturilor financiare si de alta natura pe
care le-a facut M. Scott Peck n acest sens, n ultima parte a vietii.

n 1994, Peck si sotia sa, Lily Ho (de care s-a despartit n 2004), au primit Premiul
International pentru Pace al Comunitatii lui Hristos.
3. Date despre carte.

Psihologia minciunii este o carte care combin concluzii din practica psihiatric a
autorului, cu experinaa sa religioas de cretin practicant. Cartea este una fascinanta ce
redeschide discutia despre esenta raului uman. Acesta problematica a fost dezbatut de-a
lungul timpului, dar doar de catre filozofie si religie. Abordarea facuta este din partea unui
pshiatru cu cunostinte stiintifice cat si religioase.

Cartea prezinta cazuri si modele de personalitate in care ne putem regasi fiecare dintre noi.
Fiecare caz este prezentat si dupa aceea explicat si dezbatut de catre autor.

Noutatea este aceea ca autorul doreste ca raul uman sa fie tratat ca o stiinta, sa fie studiat
in cadrul pshiologiei sa sa ii fie gasit un remediu. M. Scott Peck considera ca raul uman
este o boala a omenirii si minciuna ( o trasatura ce salasluieste in fiecare dintre noi ), ea
fiind un simptom, cat si o cauza a raului.

Cazurile clinice discutate sunt din viata cotidiana dar care nu se inscriu in categoriile
standard ale pshiologiei si la o cercetare mai amanuntita facuta de catre autor, se pare, ca
avem de-a face cu manifestari ale raului.

Cartea a fost critica de catre practicanti religiosi, de exemplu Preachers Study care
relateaza :
Cand cineva sugereaza ca atat stiinta, cat si credinta pot avea o abordare comuna, se aprinde scanteia.
Ideea lui Peck este ca raul ar trebui sa aiba un diagnostic definit stiintific. ()

Raul nu este, se pare, legat de chimia creierului sau de mediu. Tine de problematica spiritual pe care
stiinta pur si simplu nu o poate combate. Stiinta nu este dispusa sa considere ca exista unele lucruri
dincolo de aparente. Supranaturalul, unde salasluieste raul, nu poate fi considerat un subiect de studio doar
stiintific. Mai mult, stiinta se schimba in permanenta, si asa si trebuie. ()

Raul este real si obiectiv, dar intelegerea lui vine din credinta, nu din stiinta.

Dar aceasta a fost laudata, apreciata de catre Katherine Yurica ( editor Yurica Report ) :
De cate ori credem o minciuna, sanatatea mintala si chiar a natiunii noastre sunt puse in pericol. Noi, ca
popor, trebuie sa luam o atitudine impotriva minciunii.

Cartea a fost foarte bine primita de catre public, precum si precizarea facuta in
argumentarea alegerii ca aceasta este un bestseller in America si Europa. Subiectul este
interesant si se adreseaza mai multor categorii de cititori, aadar poate fii recomandata
persoanelor care sunt pasionate de religie i exorcisim, cele care sunt pasionate de
subiectul rzboiului din Vietnam, e de asemenea util pentru cele care ndrgesc tiinele
sociale sau chiar se gndesc s se specializeze n psihiatrie. Cu alte cuvinte o carte care
combin mai multe domenii ale vieii noastre.

4. Cuprinsul cartii :

Cartea incepe cu Introducerea : De manuit cu grija, poate fi perceputa ca o avertizarea a


autorului asupra citiorului; sunt prezente 7 capitole fiecare cu o tematica proprie,
exemplificata prin numeroasele subtitluri si cazuri prezentate.

5. Continutul efectiv al cartii.

Capitolul 1 : Barbatul care a facut un pact cu diavolul

In acest capitol este prezentat cazul lui George, o persoana linistita in varsta de 34 de ani,
cu o familie fericita alaturi de sotia sa si cei 3 copii ai lor ( o fata si doi baieti ), cu un loc
de munca decent( agent vanzarii in domeniul capacelor pentru paharele de cafea )dar cu o
problema: suferea de o nevroza obsesiv- compulsiva (il macinau ganduri obsesive cu
privire la moartea sa sau a celor dragi pe oriunde se afla ( intr-o dimineata cand a trecut
cu masina peste raul Roanoke. Imediat dupa aceea, a avut urmatorul gand : este ultima
oara cand treci acest pod; iar constrangerile veneau din nevoia de a se reintoarce la locul
unde a avut scena gandului pentru a fi sigur ca nu este adevarat ) .George a amanat vizita
la un psihiatru , crezand ca singur va putea rezolva aceasta problema. Spatamanile treceau,
sanatatea mintala era afectata tot mai mult dar si cea fizica ( nopti nedormite, pierderea in
greutate, pierderea locului de munca ). Discutand cu sotia sa, Gloria, acestia hotaresc sa il
intalneasca pe Dr. Scott Peck . Dr. ii spune de ce sufera si incearca sa il ajute sa se vindece
dar cu conditia ca acesta sa fie sincer . Dupa o perioada de timp, nu se vedea niciun
rezultat, starea pacientului se tot agrava.Cand George a hotarat sa spuna adeveraul despre
viata sa, s-a dovedit de a fi in contrast cu ceea ce lasa el sa para, sau ceea ce voia sa para.
Relatia cu sotia sa era una foarte subreda, copiii il enervau ( cu exceptia fiul mic de 6 ani
pe care il iubea mai mult decat ceilalti, aceasta fiind recunoscuta de insusi George ),
copilaria sa a fost una cu multe tulburari, gandurile obsesive despre moarte pe care le avea
acum se pare ca le avea si in copilarie. Ingrozit de aceste ganduri care nu ii mai dadeau
pace si crezand ca pshiatrul nu-l poate ajuta cu nimic, ia o decizie extrema: face un pact
cu diavolul. Dupa acest pact starea lui George se imbunatateste considerabil, dar o alta
problema nu ii dadea pace de aceasta data: sentimentul de vinovatie pe care la capatat cand
a facut asa zisul pact ( intr-o seara cand George trecea pe langa un pod ia venit gandul :
daca te vei mai intoarce pe aici vei muri .Acesta are stralucita idee de a face pact cu
diavolul ca daca se va mai intoarce aici, va muri si el dar si fiul sau cel mic. Totul i se
parea in regula deoarece acesta oricum nu credea in Dumnezeu sau diavol. ) . Cu pactul
incheiat acesta nu mai avea constrangerea de a se intoarce din nou la locul scenei
deoarece desi afirma cu tarie ca nu crede in vreo forta malefica supranaturala , avea frica ca
daca chiar se va intoarce fiul sau iubit ar muri. Dr. Scott Peck afla despre acest pact ,
realizeaza la ce pericol s-a expus George si reuseste sa il ajute cu problema lui pana nu ar fi
devenit un om rau ( oameni rai sunt acele persoane care sunt naricisiste si nu suporta
critica altora sau autocritica cauta tapi ispasitori in alte persoane pentru a reflecta ceea ce
sunt ei defapt ) . Marea slavare a lui George a fost acel sentiment de vinovatie pe care o
persoana rea nu il poate avea deoarece acesta se considera perfecta. Cazul lui George este
unul fericit, afirma M. Scott Peck, deoarece acesta era pe drumul de a deveni rau si astfel
a putut fi salvat la timp.

Capitolul 2 : Catre o pshiologie a raului

Incepe cu afirmatia ca acest rau care salasluieste in oameni este un mister nu numai
pentru un om de stiinta dar si pentru filozof sau o persoana religioasa. Toata atentia este
focusata in acest capitol pe un caz in care niste parinti si-ar fi omorat fiul fara sa stie asta.
Pacientul pshiatrului Scott Peck este un baiat de 15 ani, Bobby, care sufera de o deprimare
din cauza sinuciderii fratelui sau de 16 ani . Acesta se inchide in sine , obtine note tot mai
mici la scoala, si a furat o masina dar nestiind si neavand carnet de conducere face
accident. Norocul acestui pacient si calea spre vindecare lui este faptul ca nu a murit in
acel accident. Parintii baiatului sunt persoane modeste din clasa oamenilor muncitori dar
mai important pentru ei este munca si nu copii lor . Fiul cel mare se sinucide la varsta de
16 ani cu o pusca de vanatoare. Aceasta fapta l-a ingrozit pe Bobby crezand ca el este
devine pentru acest lucru ca el ar fi facut acest lucru sa se intample. Parintii a fost
atentionati de catre scoala ca Bobby ar trebui sa fie consultat de catre un specialist dar
acestia au fost nepasatori asupra acestui lucru. Dupa accidentul si furtul masini Bobby
ajunge in spital si sa fie consiliat de catre psihiatrul Scott Peck. Pshiatrul afla de problema
lui Bobby discuta si cu parintii acestuia si ajunge la concluzia ca baiatul trebuie trat
imediat. Din discutiile cu parintii acesta si da seama de nepasarea parintilor, de
comportamentul lor si de incapacitatea lor de ai oferi dragostea, compasiune si alinarea de
care avea atata nevoie Bobby. Lasat de-o parte dupa moartea fratelui sau, Bobby crede cu
tarie ca el este vinovatul si ca parinti acestuia vor ca el sa moara. De Craciun acesta
primeste pusca cu care s-a sinucis fratele sau cadou. Acesta a fost punctul culminant in
convingerea lui Bobby ca parintii il vad ca vinovatul mortii fratelui sau si vor ca si el sa se
sinucida. Autorul afla acest lucru de la Bobby si chiar este confirmat de catre parintii sai si
doreste si ii sfatuieste ( initial acestia se opun dar accepta pana la urma) ca baiatul lor sa
stea o perioada la matusa sa ( persoana a carei companii se bucura Bobby). Baiatul este luat
de matusa , starea acestuia devine tot mai buna, notele la scoala sunt din tot in ce mai bune
si deprimarea lui dispare usor usor.

Bolnav nu era Bobby ci parintii acestuia deoarece nu i-au oferit sprijinul de care avea
nevoie dupa sinuciderea fratelui sau dar si permanenta nepasare asupra acestuia fapt de
care au dat dovada ( ...Am crezut ca ii va trece , cu timpul.. )

Nu baiatul era cel care avea nevoie de consiliere ci parintii lui. Poate ca el era cel deprimat
dar sursa acestei deprimari se afla in parintii lui.

Capitolul 3 : Intalnirea cu raul in viata cotidiana

Sunt prezentate mai multe cazuri aici dar toate au aceiasi sursa.

Cazul lui Roger si al parintilor lui : Acest caz se aseamana cu cazul din capitolul 2 doar in
ceea ce priveste ca pacientul este tot un adolescent de 15 ani si tot la fel sufera de o
depresie doar ca acesta este ca o varianta superioara a lui Bobby- face parte dintr-o clasa
superioara, mai instarita. Acestuia ii scad notele la scoala, doreste sa mearga la scoala cu
internat ( si autorul recomanda acest lucru) dar este refuzat de parintii fara nici un motiv
anume, subit este mutat de la scoala lui la una parohiala, acolo lucrand cu copii cu retard
mintal i se dezvolta o compasiune pentru acestia si oferindu-se din placere pentru a lucra
cu ei, munca voluntara ii este rasplatita cu o excursie la New York unde sa dezbata alaturi
de alti voluntari cazurile acestor copii bolnavi, este refuzat inca odata de catre parinti pe
motiv ca nu il lasa sa plece in excursie fiindca isi tine camera nearanjata si murdara, in cele
din urma este implicat intr-un jaf la parohie. Persoana responsabila anunta parintii dar si pe
autor ce sa faca in legatura cu Roger daca sa il exmatriculeze sau nu; conducerea scolii este
de acord daca M Scott Peck le comunica ca Roger sa ramana in continuare, deoarece
acestia il vad pe adolescent un baiat cuminte si sarguincios si ca aceasta fapta ar putea fi
iertata si uitata. Parintii si in acest caz sunt cei responsabili deoarece nu au luat niciodata
in calcul dorintele lui Roger si acuzati in mod direct de catre autor acestia afirma ca fac
totul spre binele lui, prefera sa isi numeasca fiul infractor decat sa se recunoasca ei insisi
ca sunt vinovati. Scott Peck le comunica o a doua recomandare: sa il tina pe adolescent la
scoala parohiala, deoarece acolo se pare ca ii face placere lui Roger acum; dar pentru a
treia oara parinti nu tin cont de ceea ce vrea adolscentul si il trimit la o scoala cu internat
subliniand ca pshiatrul le-a recomandat acest lucru.

Parintii in acest caz nu numai ca sunt nepasatori dar si il folosesc pe fiul lor ca tap
ispasitor. Raul parintiilor este confirmat de faptul ca autorul recomanda o terapie de familie
,dar acestia refuza spunand ca nu au timp, ca este scumpa ( in ciuda faptului ca pentru
starea lor financiara nu era o problema), ca ce vor crede altii despre acest lucru, ca o
considera inutila deoarece nu este nimic in neregula cu acestia ci doar cu fiul lor. Acestia
se bazau pe aparenta ca au grija de Roger dar adevarul era contrariul.

Cazul Hartley si Sarah : Hartley este un barbat care a avut 3 tentative de sinucidere. A
vizitat si a fost consiliat de-a lungul timpului de multi pshiatrii si a luat fel si fel de
medicamentatie prescrisa. Nimic nu se schimbase. Dr Scott Peck dupa cateva sedinte cu
acesta si sotia sa a aflat ca acesta este o persoana cu o vointa slaba, lenesa din punct de
vedere pshiologic si fara o parere proprie. In schimb sotia sa era cea care intretinea casa ce
care stia bine ce ii trebuie lui Hartley care stia ce trebuie sa zica acesta si ceea ce sa faca.
Sotia facea parte dintr-o secta crestina si credea ca Dumnezeu i-a dat aceasta povara de a
avea un sot inutil. Sotia il jignea pe Hartley ca fiind neputincios, inutil chiar la sedintele de
consiliere si acesta aproba aceste jigniri repetand intruna ca sotia sa are dreptate. S-a
dovedit ca Hartley nu avut parte de de o dragoste materna in copilarie si ca acesta sa
dezvolat fizic ca adult dar psihic tot ca un copil a ramas. Cunoscand-o pe Sarah acesta ii
devine supus in totalitate acestia ca un copil mic mamei sale. Sarah a regasit in el o
persoana slaba pe care o poate conduce. Aici este o legatura , pe de o parte Hartley este
robit de catre Sarah, este constient ,dar nu face nimic in privinta aceasta. Sarah in
goana de a detine puterea si de a controla pe cineva in totalitate , se pare ca a gasit-o in
sotul sau.

Cazul visului vodoo si cazul fobiei de paianjeni : Aceste 2 cazuri sunt foarte asemanatoare
deoarece au aceiasi sursa si acelasi simptome. Cazurile femeilor prezentate aici sunt tipice
si poate noi vom regasi pe cineva cunoscut in ele . Mamele femeilor au fost indentificate
ca niste persoane total narcisiste cu un pronuntat egoism. Desi era evident ca deciziile lor
erau gresite, acestea nu tineau cont de punctul de vedere al femeilor ci doar la propriul
punct de vedere.Aceste mame nu aveau vreo urma ca ar empatiza cu ficele lor ceea ce a
condus la multe defecte si neintelegeri a femeilor care chiar ajunse persoane adulte tot
erau oribite de acest narcisim si credea ca totul e facut spre binele lor.

Persoanele naricisiste nu au niciun respect fata de ceilalti ceea ce le face foarte periculoase.
Capitolul 4 : Charlene: un caz exemplificator

Acest caz care va fi prezentat se poate spune ca este o exceptie deoarece o persoana rea ca
se vede pe sine perfecta si niciodata nu va dori sa fie ajutata , nu crede ca e ceva in
neregula cu ea. Femeia din acest caz,Charlene, a urmat 400 de sedinte dar fara nici un
rezultat, cum a fost la prima sedinta asa a fost si la ultima.Aceasta suferea de o tulbare din
copilarie, a fost lipsita de iubire materna si paterna. De-a lungul timpului aceasta ori de
cate ori intampina o problema, fara remuscare arunca vina asupra parintilor . Charlene isi
dezvoltase o dragoste pentru pshiatru crezand ca va gasi in acesta iubirea de care a fost
privata din copilarie.Ea se folosea de acele sedinte nu pentru a se vindeca ( Charlene se
vede sanatoasa)si incerca prin diferite metode de a obtine ceea ce vrea, in acest caz
dragostea autorului. Mai tarziu, M Scott Peck a descoperit ca de fapt Charlene sufera si de
autism. Nesinceritate din sedintele de consiliere au crea o confuzie pentru autor. S-a
dovedit pana la urma ca Charlene a continuat sa tot vina la sedinte pana in ultima cand a
fost confruntata cu adevarul si ca nu va sta treaba cum dorea ea si a abandonat. Charlene isi
crease propria lume in mintea si traia viata reala dupa niste conditii care nu tineau cont de
cei din jurul ei.

Capitolul 5 : Despre posedare si exorcism

In acest capitol este prezentata curiozitatea autorului despre existenta diavolului dar si
interesul pentru posedare si exorcizare. In primele randuri din capitol autorul afirma ca este
sceptic in ceea ce priveste existenta acestor lucruri. Se documenteza dar fara vreun rezultat,
tot ce gasea erau teorii sau relatari vagii fara vreo baza stiintifica. Hotaraste sa asiste la
sedinte de exorcism . Asista la 2 sedinte care se pare ca au avut succes, persoanele
posedate scapand de demonic. Tot ce este relatat aici exiplica faptul cum au descurs acele
sedinte si cum ele ar putea fii ceve benefic pentru stiinta daca ar fi luate in considerare ca
atare si de catre alti oamenii de stiinta. Experienta sa religioasa iese foarte mult in evidenta
argumentand cu citate al unor mari practicanti religiosi dar si din Biblie. In final autorul isi
asuma afirmatia si este convins de tot ce a vazut in acele sedinte ca demonicul exista si ca
se poate scapa de aceasta doar printr-o mare compansiune fata de cei din jur in speta fata
de cei rai care trebuie priviti cu mila si vazandu-i ca niste persoane neajutorate.

Capitolul 6 : MyLai - o examinare a raului de grup

Un alt caz interesant expus este cel denumit MyLay dup numele satului din Vietnam
unde a avut loc cel mai celebru masacru dac se poate spune aa din timpul sngerosului
rzboi n care au fost implicai soldaii americani. Scott Peck a fcut parte ca i profesionist
dintr-o comisie alctuit din trei psihiatrii care a trebuit s analizeze reaciile soldailor care
au nclcat flagrant Convenia de la Geneva mpucnd civili, necombatani dar i raiunile
care au dus la muamalizarea acestui masacru. Dupa un lung studiu facut de acesta dar si
colegii sai a ajuns la concluzia ca raul nu se poate manifesta doar la nivel individual ci
poate si la nivel de grup si chiar mondial. Daca imprejurarile sunt favorabile ( cum a fost si
in in cazul Mylai) raul de grup are sansa de 100% de a avea roade. Capitolul se incheie
cu o avertizare si cum poate fi prevenit acest rau de grup.

Capitolul 7 : Pericol si Speranta

Ultimul capitol se incheie la ce expunere se poate pune omul de stiinta sau chiar insusi
individul daca doreste sa studieze mai profund acesta pshiologie a raului . In finalul cartii
acest rau care salasluieste in fiinta umana poate fi combatut din perspectiva autorul doar
cu iubirea fata de aproapele tau facand referire la vorbele lui Isus din Bibilie : Iubeste-ti
aproapele ca pe tine insuti

6. Persepctiva mea asupra cartii.

Mi-a facut placerea sa citesc aceasta carte deoarece cred ca am aflat lucruri folositoare,
cunotiinte ce tin de fiinta umana si o abordare altfel a rautati umane dar si a minciunii.

Limbajul de specialitate a fost accesibil am putut sa-l inteleg si chiar daca au fost cateva
cuvinte care a trebuit sa le caut in dictionar pentru a putea intelege pe deplin ideiile din
carte, m-am descurcat.

Citind aceasta carte pot spune ca pentru mine minciuna a capatat alte forme. De la o simpla
minciuna se poate ajunge la lucruri grave care ar fi putut sa fie evitate daca la momentul
respectiv s-ar fi ales adevarul si nu minciuna. Rautatea omeneasca depaseste orice limite si
cum a fost cazul Holocaustului, in care milioane de vietii nevinovate au fost condamnate la
moarte se poate intampla oricand acelasi lucru daca nu se va lua atitudine asupra acestui
aspect. Cum raul uman afecteaza societatea , omenirea afecteza la fel de grav si familia.
Cazurile familiale prezentate in carte, nu sunt special chiar sunt foarte comune si daca nu
suntem atenti cum ne vom purta, ocupa de copii, acestia mai tarziu nu se vor dezvolta
corect si normal din punct de vedere psihic.

Stilul cartii este mixt pastrand o balanta intre practic si teoretic. Fiecare teorie este
exemplificata foarte bine incat cititorul sa poata intelege subiectul. Textul nu este singur
ci este ajutat de multe alte referinte de la oamenii de specialitate : Freud, Fromm si multi
altii.
Daca autorul ar mai fi fost in viata singura recomandare a mea ar fi fost sa faca o parte a
doua a acestei carti, in rest, si-a facut treaba exemplar scriind aceasta carte.

7. Concluzii

Concluzia este ca daca omenirea ar incerca sa vindece raul in loc sa-l alunge, viata tuturora
ar decurge altfel.

S-ar putea să vă placă și