Sunteți pe pagina 1din 3

Efectele tulburării memoriei asupra vieții individului

de Bălășcău Boris Matei

Memoria este un proces cognitiv, logic, care reprezinta capacitatea creierului uman de a
codifica, mentine si reaminti informatii dobandite. Aceasta definește dimensiunea temporală a
organizării noastre psihice, integrarea ei pe cele trei segmente ale orizontului temporal – trecut,
prezent, viitor.
Pentru a se forma amintiri noi, informatia trebuie schimbata intr-o forma ce poate fi
stocata, iar acest lucru se petrece prin codificarea sa. Odata codificata, informatia este stocata
pentru folosirea ulterioara. Majoritatea informatiilor stocate sunt uitate si folosite numai atunci
cand ne amintim de ele pentru ca avem nevoie. Procesul de recuperare a informatiei ne permite
sa ne amintim informatiile dorite.
Memoria poate fi clasfica dupa criteriul timpului, astfel: memoria de scurta durata, de
lunga durata si senzoriala.
Memoria senzoriala reprezinta faza incipienta a memoriei. In acest stadiu, informatia
senzoriala este stocata pentru o perioada scurta de timp (de regula o jumatate de secunda pentru
informatiile vizuale si 3-4 secunde pentru informatiile auditive). Doar o parte dintre informatiile
senzoriale trec la nivelul urmator, intrand in categoria memoriei pe termen scurt.
Memoria de scurta durata, numita si memoria activa, este informatia de care devenim
constienti fara a ne gandi la ea. Aceste informatii sunt mentinute pentru 20-30 de secunde, doar o
parte trecand la stadiul urmator de memorie pe termen lung.
Memoria pe termen lung este etapa finala, semi-permanenta a memoriei. Aceasta ne ajuta
sa retinem si sa stocam informatii care cuprind tot ce stim la un moment dat, de la ce am invatat
cand eram mici, la vechile adrese, la ce am facut acum o saptamana.  Informatiile dobandite prin
memoria pe termen lung nu sunt percepute, nu sunt constientizate, insa pot fi accesate imediat ce
este nevoie.
Inaintarea in varsta precum si unele afectiuni pot cauza degradarea memoriei. Tulburarile
de memorie pot aparea incepand cu varsta de 45 de ani. 
Tulburarile de memorie sunt de vina pentru incapacitatea temporara sau permanenta, fara
cauza sau declansate de anumiti factori, de a ne aminti anumite informatii.
Majoritatea oamenilor fac o confuzie intre “A uita” si “A avea tulburari de memorie”.
Uitarea nu reprezinta neaparat o problema de memorie asa ca nu trebuie sa ne alarmam indata ce
observam ca mai uitam lucruri. Pe masura ce inaintam in varsta, creierul nostru sa straduieste sa
gaseasca informatiile stocate la un moment dat, de aceea avem tendinta de a uita si de a ne chinui
foarte tare pana cand ne amintim unele lucruri. Insa, tulburarile de memorie reprezinta o
problema mai serioasa, care trebuie tratata cu atentie. Persoanele care pun aceeasi intrebare iar si
iar, uitand ca au primit deja raspunsul, persoanele care uita unde isi pun anumite obiecte, dar si
persoanele care intampina greutati atunci cand trebuie sa isi aminteasca lucruri la indemana
precum data nasterii sau modul in care se descuie usa – acestea este posibil sa sufere tulburari de
memorie.
Memoria selectiva se incadreaza ca fiind tulburare de memorie, deoarece este un
fenomen prin care o persoana alege, chiar daca e sau nu constienta de asta, sa isi aminteasca doar
anumite informatii, in timp ce pe altele prefera sa le uite.
  Exista diferite tipuri de tulburatile, spre exemplu: Hipomnezia, care etse una dintre cele
mai commune tulburari. Aceasta este caracterizata de scaderea functiei mnezice, asociata
inaintarii in varsta, care este responsabila pentru cele 3 aspecte importante ale memoriei: fixarea
informatiei, pastrarea informatiei si evocarea acesteia. In cazul problemelor precum oboseala
acuta ori nevroza poate aparea hipomnezia intrucat atentia si concentrarea slabite de oboseala au
un impact direct asupra memoriei.
Un alt tip, este Hipermnezia (este excitatia excesiva a memoriei si apare intodeauna ca
efect secundar al unei tulburari psihice mai grave. Consumul de substante interzise, episoadele
de manie si chiar si psihopatia paranoica pot avea la si consecinta hipermnezia.)
De asemenea, Amnezia este un tip de tulburare care apare in cazul unei afectiuni, a unei
traume psihologice sau a unor daune produse creierului. Folosirea unor sedative sau a unor
droguri poate declansa, de asemenea amnezie.
Cauzele acestor tulburari pot fi variate, precum: stresul , lipsa de somn, pierderea puterii
de concentrare, depresii, factorii de mediu ce influenteaza oxigenarea corecta a creierului, factori
psihologici, imbatranirea creierului, etc.
Pentru a evita astfel de tulburari, putem antrena creierului si corpul pentru o memorie cat
mai buna si sanatoasa. Exista diferite moduri, precum invatarea unei limbi straine sau a unor
abilitati, activitatea fizica, somnul sanatos, rasul, o alimentatie corecta, tratarea unor alte
probleme de sanitate, etc.
In final, vreau sa precizez motivul alegerii acestui subiect. Componentele si procesele
logice ale creierului mi s-au parut mereu fascinante, intrucat o partea atat de mica a corpului
uman este responsabila pentru multe lucruri. Un alt factor al alegerii, este reprezentat de povestea
doamnei professor de engleza care ne-a povestit despre un barbat, in varsta, ce isi aducea aminte
anumite lucruri mai bine ca noi, intrucat si-a antrenat creirului, lucru care mi-a dat de gandit. Am
putut observa acest “neantrenament al creierului” si la mine, deoarece inainte de pandemie era
capabil sa memorez multe lucruri intr-o perioada scurta de timp, dar neantrenandu-l am pierdut
aceasta abilitate.

Bibliografie:
https://www.doc.ro/sanatate/tulburari-de-memorie
https://www.secom.ro/blogs/ghidul-secom/memoria-ce-este-care-e-rolul-ei-si-cum-o-
putem-imbunatati#4
https://ro.wikipedia.org/wiki/Memorie

S-ar putea să vă placă și