BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

Cursul 3
Observatia comportamentala

Există două modalităţi pe care un cercetător poate alege să

culeagă date folosind observaţia: ca observator ascuns şi ca
observator participant

• Ca şi observator ascuns, cercetătorul încearcă să evite

contactul cu subiectul observaţiei

• În altă situaţie, cercetătorul poate alege să fie un observator

participant, devenind parte a mediului pe care îl observă
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

• Un avantaj al observaţiei participative este acela că

intervenind în situaţia test, putem să testăm unele ipoteze
creeând situaţii ce este improbabil să apară în mod natural

• Metoda studiului de caz deseori implică o observaţie

participativă. De exemplu, Piaget nu şi-a observat în mod
pasiv copiii. El a pus întrebări, a creat situaţii-test, a
interacţionat cu ei şi le-a observat răspunsurile
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

• Reactivitatea la măsurare = posibilitatea ca subiecţii să se

comporte diferit ca urmare a faptului că se ştiu observaţi

• Reactivitatea la măsurare este o imagine a ceea ce subiectul

crede că este comportamental adecvat într-o situaţie anume

• Un avantaj al observaţiei participative este acela că ea îl face

pe observator mai puţin intruziv, reducând posibilitatea ca
observatorul să influenţeze subiectul observaţiei
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

• Atunci când observăm ceva, este

foarte important cum operaţionalizăm
comportamentul-ţintă

• Exemplu: dacă dorim să măsurăm

nivelul de interes faţă de o anumită
expoziţie, mai întâi trebuie să
operaţionalizăm ce înţelegem prin
“nivelul de interes”

• O varianta: rugăm pe primii 200 de

oameni care au intrat în expoziţie să
evalueze pe o scală de la 1 la 10 cât
de interesantă este expoziţia

• O asemenea metodă este însă

“intruzivă”
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

O operaţionalizare alternativă a
nivelului de interes ar putea fi
numărul de persoane care s-au
hotărât să viziteze expoziţia. Putem
măsura aceasta în mai multe feluri:

 Unul ar fi acela de a ruga fiecare

persoană care a vizitat expoziţia să
se semneze pe o lista

 O astfel de metodă ar fi totuşi

intruzivă căci persoanele ar ştii că
ceva despre ele este înregistrat –
adică prezenţa lor acolo
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

• O metodă mai puţin intruzivă ar consta în a avea un colaborator care să

stea la intrare şi să numere persoanele care intră. Un avantaj al acestei
metode este acela că observatorul poate nota şi alte tipuri de informaţii,
cum ar fi: cât timp rămân vizitatorii înăuntru, sexul lor, vârsta
aproximativă, etc.

• Alte metode ingenioase ar fi să observăm gradul de uzură al dalelor de

piatră din jurul expoziţiei. În unele muzee, dalele din jurul unei expoziţii
foarte apreciate sunt înlocuite la câteva săptămâni, în timp ce dalele din
jurul altora – o dată la câţiva ani
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

• O altă metodă ar fi cea a “amprentelor de nasuri”. În acest

caz, exponatele unei expoziţii sunt puse în spatele unor
vitrine astfel încât oamenii să vadă mai bine dacă îşi lipesc
nasul de geam. Geamul este curăţat în fiecare dimineaţă iar
la finalul fiecărei zile este pudrat cu praf folosit la luarea
amprentelor. Sunt numărate apoi amprentele de nasuri.
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

• Alegerea situaţiilor în care facem

observaţia poate afecta generalitatea
rezultatelor

• Regula este să alegem un eşantion de

situaţii care să fie cât mai apropiate de
situaţiile de care subiecţii au parte în
viaţa cotidiană.

• Cu cât este mai amplu eşantionul de

situaţii şi cel de subiecţi, cu atât vom
putea avea mai mare încredere în a
generaliza rezultatele obţinute.
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

• Un aspect similar este legat de eşantionarea adecvată a

comportamentelor care apar într-o situaţie. În acelaşi tip de situaţie,
un individ se poate comporta diferit cu ocazii diferite
• De aceea, o singură observaţie a unui comportament într-o situaţie
particulară poate duce la concluzii incorecte despre cum se comportă
acel individ în acea situaţie
• Facând observaţii repetate în aceeaşi situaţie este posibil să
identificăm variabilitatea comportamentelor ce pot apare
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

• Instrumentul folosit în procesul de observaţie se

numeşte grilă de observaţie

• Exemplu: Scala de evaluare a autismului infantil

Schopler, concepută în 1971 de către E. Schopler, R.
Reichler şi B. Renner având ca obiective identificarea
copiilor autişti şi distingerea cazurilor de autism uşor şi
moderat de cazurile severe

• Modul de administrare al acesteia - un observator

examinează copilul, în timp ce acesta este implicat într-
o sarcină care necesită comportamente foarte variate
şi unele interacţiuni cu o altă persoană.
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

• Scala este compusa din 15 itemi

• Fiecare item poate fi cotat de la 1 la 4 cu posibilitatea acordării
unor jumătăţi de punct. Scorul poate indica:
(1) comportamentul copilului se situează în limite normale
pentru nivelul de vârstă
(2) comportamentul copilului este uşor anormal
(3) comportamentul copilului este la media anormalităţii
(4) comportamentul copilului este profund anormal.
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

I. Relaţia cu oamenii
Devierile care pot apare în raport cu o relaţie normală pot să fie
relativ uşoare, ca de exemplu, o timiditate exagerată, un anume
negativism, evitarea unui contact vizual, dar pot merge până la forme
severe, ca un dezinteres profund, evitare, uitare.
 
II. Imitaţia (verbală şi motrică)
Imitaţia verbală poate include repetarea unor simple vocalize până la
repetarea unor fraze lungi şi complicate.
Imitaţia motrică include atât imitaţia motrică globală, cât şi imitaţia fină
(copierea unor forme, decuparea cu foarfeca sau jocul cu obiecte mici).
 
III. Reacţia afectivă adecvată sau inadecvată
Este vorba de notarea adecvării sau inadecvării tipului de răspuns sau
de notarea gradului de adecvare a răspunsului (extrem sau inhibat). Se
acordă atenţie gradelor extreme şi inexplicabile ale răspunsurilor
afective sau rigidităţii acestora precum şi celor care sunt, ocazional, mai
puţin evidente, scurte.
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

VII. Răspunsurile vizuale

La acest item, se evaluează utilizarea şi interesul copilului faţă de
domeniul vizual (şi nu capacitatea sa de a vedea obiecte specifice). Devierile
includ atât evitarea răspunsului vizual, cât şi comportamentele vizuale bizare.
Devierile mai uşoare se manifestă prin evitarea privirii unui obiect la cerere
sau de privirea în manieră excesivă în oglindă. Formele mai severe constau
în grimase repetate în faţa oglinzii, privirea fixă a luminilor.
 
VIII. Reacţia la sunete
Se urmăreşte neatenţia la sunete şi la conversaţie sau evitarea acestora, cât
şi hipersensibilitatea faţă de acestea.
 
 
IX. Reacţii la miros, gust, durere
Comportamentele care pot să apară sunt mirosirea, gustarea, atingerea unor
obiecte mai degrabă pentru senzaţia produsă decât datorită experienţei
funcţionale.
Se disting însă aici comportamentele infantile (ducerea la gură a obiectului)
sau anomaliile mai severe care presupun chiar introducerea lui în gură.
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

X. Teama, nervozitatea
Anxietatea poate acoperi mai multe forme ca de exemplu: plânsetele, ţipetele, râsul
nervos, retragerea, temerile.
Când se face evaluarea comportamentelor, trebuie luate în considerare frecvenţa,
gravitatea şi durata acestora.
Prima separare de părinţi, iar uneori marionetele şi anumite jocuri pot declanşa
răspunsuri anxioase din partea copilului.

XI. Comunicarea verbală

Anomaliile la nivelul comunicării verbale pot merge de la un simplu retard în
dezvoltarea limbajului, la utilizarea aproape exclusivă a unui limbaj aparte, bizar,
asemănător unui jargon sau la ecolalie.
 
XII. Comunicarea non-verbală
Acest item acoperă comunicarea unor trebuinţe prin exprimare non-verbală (utilizarea
expresiilor faciale, gesturi, postúri).
Se iau în considerare şi răspunsurile copilului la cerinţele non-verbale ale
examinatorului.
Copiii care prezintă un deficit de limbaj pot să dezvolte sau nu mijloace non-verbale de
comunicare. Trebuie să se ţină seama de măsura în care copilul înaintează către adult
pentru jocuri fizice, în care încearcă să-i comunice examinatorului că mai doreşte
bomboane, în care îşi manifestă dorinţa de a merge la toaletă, etc.
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

XIII. Nivelul activităţii

La evaluarea acestui aspect trebuie să se ţină seama de vârsta
copilului, de durata examinării; copilul trebuie să aibă ocazia de a se
mişca în mod liber, evaluându-se însă şi capacitatea sa de a se
controla, în momentul în care examinatorul insistă să stea liniştit.
 
XIV. Nivelul şi consistenţa funcţiilor intelectuale
Este posibilă observarea comportamentelor proprii nivelului de
vârstă, dar combinate cu comportamente care sunt caracteristice
unui nivel anterior.
 
XV. Impresia generală
Observatorul efectuează o evaluare globală a gradului de
autism al subiectului