PSIHODIAGNOZA APTITUDINILOR SI

INTELIGENTEI
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

CE ESTE INTELIGENTA?

• Inteligenta este un concept lansat de filosofii

antichitatii

• Primul care a folosit-o in sens biologic a fost

Charles Darwin care a legat-o in sec XIX de
adaptarea la mediu si evolutia

• Francis Galton – varul lui Darwin a preluat

conceptul introducand-l in psihologie

• El a creat psihologia diferentiala – care evalua

diferentele intre oameni la nivelul aptitudinilor
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

CE ESTE INTELIGENTA?

• Inteligenta nu este un atribut exclusiv uman

• Inteligenta – ca adaptare mediu prin invatare si rezolvare de probleme a

evoluat pe cel putin 4 linii distincte in regnul animal: cefalopode, papagali si
corvide, cetacee, maimute
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

CELE DOUA FATETE ALE INTELIGENTEI

• Inteligenta generala (g), sugerata de Galton a fost

masurata si teoretizata pentru prima oara in 1904 de
Charles Spearman

• Primele tentative de interpretare psihologica a factorului

“g” sint cuprinse in teoria energiei mintale a lui Richard
Spearman. Factorul specific “s” corespunde astfel
dezvoltarii si organizarii unui grup particular de neuroni,
iar factorul general “g” este datorat energiei provenite
din intregul cortex.
• Mai tirziu interpretarea fiziologica naiva este inlocuita de
Spearman prin teoria proceselor neogenetice, bazata pe
legea intelegerii experientei proprii, a stabilirii relatiilor si
a stabilirii corelatelor. Dupa aceasta teorie, “g” masoara
neogeneza.
• Reuchlin (1964) incearca sa clarifice natura psihologica
a factorului “g” prin teoria operatorie a inteligentei
elaborata de Piaget.
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

• Thurstone (1938) postuleaza structura multipla

(multifactoriala) a inteligentei, negind existenta
factorului “g” si structura unitara a inteligentei

• O asemenea “multiplicitate” a factorului “g”

(inteligenta generala) apare in teoria inteligentei
fluide si cristalizate a lui Cattell (1941, 1963, 1967).
Acesta sustine existenta inteligentei generale fluide
(“gf”) adica a potentialitatilor mintale latente,
neinfluentate de cultura si a inteligentei generale
cristalizate (“gc”), care este produsul interactiunii
aptitudinii fluide cu influentele culturale formative,
modelatoare
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei
FUNCTIONAREA COGNITIVA EXECUTIVA
SI PERFORMANTA LA TESTE
 
• In anii ’90, unele operatii mentale precum rationamentul, formarea
 
conceptelor si abstractizarea au fost incadrate in domeniul functionarii
cognitive executive, iar testul Raven, considerindu-se a masura
rationamentul vizuo-spatial si formarea conceptelor, este vazut a fi o
proba executiva (Stern şi Prohaska, 1996)

• Abilitatea de a creea si mentine reprezentari abstracte sub forma de

simboluri si concepte o gasim doar la speciile cele mai avansate, si este o
componenta cheie a inteligentei fluide.
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

• Aptitudinea fluida atinge nivelul maxim de dezvoltare la 14-15 ani,

ramine la acest nivel pina la cca. 20 ani si scade in mod treptat de la
20 la 65 ani. Spre deosebire de “gf”, “gc” are un punct de urcare mai
tardiv (de la 14 la 20 ani) si ramine la nivelul atins pe toata durata
virstei adulte (chiar si pina la 65 ani)

• Performantele la testul Raven se schimba foarte mult in functie de

virsta subiectului, intrucit reusita la Raven este conditionata in primul
rind de inteligenta generala fluida
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

• Performanta la testul Raven face apel la un rationament vizuo-

 
spatial de tip inductiv - un rationament inductiv care presupune
luarea in calcul a doua relatii simultan intre elemente.
• Acest tip de rationament se mai numeste si birelational si apare
la om dupa virsta de 5 ani.
• In general, rationamentele birelationale sint implicate in toate
sarcinile ce se identifica cu procesarea executiva si inteligenta
fluida.
• Operatiile ce constituie suportul rationamentului relational
formeaza “nucleul” componentei executive a memoriei de lucru,
care implica mentinerea si manipularea informatiei. Deci operatia
de integrare bi-relationala este “opera” memoriei de lucru
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

 
• Unele studii (Waltz si colab., 1999) au evidentiat ca in timpul
executarii testului Raven se activeaza (printre altele) aceleasi
arii cerebrale ca atunci cind executam o sarcina de memorie de
lucru, adica ariile 9 si 46 din dorso-lateralul prefrontal

• Si performanta la cele doua tipuri de sarcini coreleaza,

observindu-se esecul la copiii sub 5 ani, sau la pacientii cu
traumatisme in zona dorso-laterala prefrontala.
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

• Studii ulterioare (Petrides, 2000; Braver si colab., 2001) au evidentiat

 
suportul anatomic al celor doua componente
• Astfel, pentru mentinerea activata a informatiei este solicitata zona
infero-temporala anterioara a cortexului, aria frontală 8 şi zona
intraparietală şi parietală mediană, iar pentru manipularea si
monitorizarea procesului (ambele numite procese executive) –
regiunea mijlocie dorso-laterala prefrontala (ariile 9 si 46) si fronto-
polara (aria 10), precum si ariile 24 si 32 din cortexul cingulat anterior
(implicat in monitorizare, dar si in activare).