Curs 5

Stresul Psihic

Dr. Camelia N. Pătrașcu Boancă

Doctor în Medicină
Psihanalist, Membru Individual IAAP Zurich
STRESUL PSIHIC
Stresul reprezintă un ansamblu de reacții ale organismului fata de acțiuni
exterioare exercitate asupra sa de agenți cauzali biologici ,,fiziologici , fizici,
psihologici si chimici etc.

Acești agenți produc modificări morfofunctionale, în special endocrine -

activarea concomitenta a axului hipotalamo-hipofizo- corticosuprarenalian

si a celui simpatic- medulosuprarenalian care duc la apariția Sindromului
General de Adaptare.
STRESUL PSIHIC
Sindromul general de adaptare este constituit din totalitatea mecanismelor
capabile sa asigure mobilizarea resurselor adaptative ale organismului în
fata agenților agresori, având ca rezultat fie adaptarea fie epuizarea mentala
sau fizica. (Hans Selye).

Agentul agresor determina răspuns cortical prin activarea sistemului

simpato-adrenergic si a axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian, cu
eliberarea de epinefrina, norepinefrina, respectiv cortizol dar si hormoni,
neuropeptide, opioide endogene ceea ce duce la modificări funcționale si la
perturbări homeostazice la nivelul țesuturilor si organelor.
STRESUL PSIHIC
Agentul stresor care are semnificație negativa determina distress si agentul
stresor care are semnificație pozitiva determina eustress-ul. (I.B.Iamandescu).

Când răspunsul la stres este negativ si de asemenea capacitatea de adaptare a

individului este scăzută ( este afectat sistemul psihic ,endocrin ,imunitar) atunci
avem distres.

Eustresul este un stres cu o influenta favorabila asupra organismului astfel încât

creste nivelul de endorfine, o creștere ponderata a catecoleminelor si a
cortizolului, de asemenea cresc neurohormonii ca: serotonina, prolactina,
oxitocina si optimizarea celulelor imune : NK,T,Iterferon y.
Tipuri de agenți stresori
Tipuri de agenți stresori (IBI):

-- stresori biologici : virusuri, bacterii, paraziți la care organismul reacționează prin

răspuns imun.

--stresori fizici: zgomot, temperaturi extreme, efort fizic ridicat stimuli luminoși.

--stresori chimici: noxe, apa curenta contaminata, poluare.

--stresori psihologici: stimuli evaluați cognitiv interpretați subiectiv de către individ

ca având o semnificație nocivă. Scala Holmes &Rahe
Sindromul general de adaptare
Sindromul general de adaptare (Selye) cuprinde 3 stadii :

1.Stadiul de alarma .

Organismul este expus pentru prima data la un agent stresor

si are loc activarea sistemului nervos autonom simpatic
pentru reacția de LUPTA sau FUGA.
Sindromul general de adaptare
1.Stadiul de alarma (CONTINUARE)

Astfel tensiunea arteriala creste, alura ventriculară (frecvența

-"cât de des bate inima") cresște, hormonii adrenali se eliberează
în circulație, procesele digestive se încetinesc si sângele este
pompat dinspre piele înspre mușchii scheletali !

Rezistenta organismului poate scădea în funcție de

agresivitatea agentului stresor pana la dispariția organismului.
Sindromul general de adaptare
2. Stadiul de rezistenta

Aceasta stare intervine daca expunerea continua sau daca organismul se

adaptează la agentul stresor.

Semnele fiziologice caracteristice reacției de alarma a organismului se

stabilizează la un nivel peste cel normal.
Sindromul general de adaptare
3.Stadiul de epuizare

Aceasta stare se activează ca urmare a expunerii îndelungate si continue la

același agent stresor la care organismul s-a adaptat DAR energia de de
adaptare se epuizează treptat.
Sindromul general de adaptare
Concluzia stadiilor:

În stadiul de alarma , organismul are o reacție de alarma după care corpul si

psihicul se adaptează apoi organismul rezista DAR aceasta rezistenta
depinde de capacitatea genetica si psihogenetică de adaptare a fiecărui in
parte. (locus minoris, sensul personal, individuarea etc).

Experiențele arata ca organismul indiferent de tipul de expunere are o

posibilitate de adaptare limitata! (inflație -atenție)

Stresul prelungit poate produce deteriorarea la nivelurile organismului.

Modele ale procesului de stres
1. Modelul tranzacțional al stresului si copingului

Stresul este considerat un fenomen tranzacțional care este direct influențat

de importanta data stimulului de individ.

Individul este capabil sa transforme impactul agenților stresori prin strategii

caracteristice funcționarii psihologice personale respectiv:

-in raport cu cele 4 funcții psihologice: gândire, simțire, senzație si intuiție

- în raport de atitudine extraverta sau introverta a individului.

Lazarus(1966) a spus ca stresul apare atunci când individul percepe ca ca

nu poate face fata adecvat unei solicitări sau amenințări la starea de bine!
Modele ale procesului de stres
1. Modelul tranzacțional al stresului si copingului

Lazarus(1966) a spus ca stresul apare atunci când individul percepe ca ca

nu poate face fata adecvat unei solicitări sau amenințări la starea de bine!

Cohen in1984 constata ca rezolvarea problemei se face prin mecanismele de

coping si rezultatul este o stare de bine ,un status funcțional si de
asemenea un comportament sanogenetic.
Modele ale procesului de stres
2. Modelul procesului de stres al lui Pearlin - pune accentul pe statutul
social.

Acest model cuprinde 3 concepte fundamentale ale procesului de stres:

A. Agenții stresori(factori care determina individul sa își modifice

comportamentul respectiv:

-factori externi -factori de mediu si sociali

-factori interni-factori biologici si funcțiile psihologice.

Modele ale procesului de stres
2.Modelul procesului de stres al lui Pearlin( continuare)

B. Moderatorii cuprind resursele individuale sau sociale care atenuează efectele

agenților stresori. Resursele pot fi :

● strategii de adaptare(coping)

● resurse personale

● suportul social

C. Consecințele stresului sunt condițiile psihologice, emoționale sau fiziologice

care rezulta din expunerea la agenții stresori.
Perceptia si evaluarea agentilor stresori
Evaluarea agenților stresori la nivel de individ se face în funcție de:

● Personalitatea premorbida a pacientului

● Condițiile de viată personala
● Condiții de viată profesionala
● Evenimentele cu care se confrunta individul
● Antecedentele în confruntarea cu evenimente asemănătoare
● Mecanismele de apărare etc.
Tipurile de personalitate A,B,C,D
Tipul psihocomportamental A

Friedman si Rosenman (1959) a identificat tipul

psihocomportamental A (nerabdatori, frustrati, f competitive,
ostili).

Personalitatea de Tip A este predispusa la boli de inima.

Mecanismele fiziopatologice implicate la tipul

psihocomportamental A sunt:
Tipurile de personalitate A,B,C,D
Mecanismele fiziopatologice implicate la tipul
psihocomportamental A sunt:
● Au puls si tensiune arteriala ridicata si niveluri hormonale mari.

● Reactivitatea fiziologica accentuata pe termen lung este dăunătoare sănătății.

Excesul de catecolamine creste probabilitatea formarii arteriosclerozei prin
depozitarea crescuta de colesterol.

● Personalitatea de Tip A este stresata si acasă si la serviciu. (Iamandescu)

Tipurile de personalitate A,B,C,D
Mecanismele fiziopatologice implicate la tipul
psihocomportamental A sunt:
● acorda putina importanta comportamentelor sanogenice (evitare fumat,
sedentarism etc)

Ostilitatea (atitudine cu ura, antipatie) caracteristica acestui tip A este un predictor

pentru bolile cardiace.
Tipurile de personalitate A,B,C,D
Tipul psihocomportamenta B
Friedman 1996, Maltby et al,2010 au identificat tipul
psihocomportamental B

● persoane rabdatoare, echilibrate , fara sentimentul urgentei,

relaxate, amabile.
Tipurile de personalitate A,B,C,D
Tipurile psihocomportamentale A si B au următoarele caracteristici de
comportament pe un continuum :

Competitivitate,

Nerăbdare

sentimentul urgentei timpului

Incapabil sa se relaxeze

Implicare profesionala

Ostilitate
Tipurile de personalitate A,B,C,D
Conduite pentru limitarea stresului la tipul psihocomportamental A

1. Flexibilizarea atitudinii
2. Practicarea unui comportament non-ostil
3. Controlul furiei
4. Recurgerea la hobby-uri, tehnici de meditație,
respirație.
5. Mentalitate îndreptate către realizare
Tipurile de personalitate A,B,C,D
Scale de evaluare:

I. CHESTIONARUL JENKINS pentru evidențierea tipului comportamental A si al

riscului de boala coronariana

Exemplu item:

Cat de des completați spusele interlocutorului:

-frecvent, câteodată, aproape niciodată.

Un punctaj peste 20 exprima tipul A.

Tipurile de personalitate A,B,C,D
TIPUL PSIHOCOMPORTAMENTAL C

1. Este descris de Temoshok în 1987

2. Reprimare cronica a nevoilor si sentimentelor în scopul
satisfacerii nevoilor celorlalți, pana la sacrificarea personala.
3. Nu își exprima emoțiile negative, frica, anxietate, distimia
4. Nu recunosc ca sunt furioși
5. Accepta autoritatea externa, adaptabili la relațiile profesionala
,familiale
6. Mecanism de apărare -reprimarea furiei.
Tipurile de personalitate A,B,C,D
TIPUL PSIHOCOMPORTAMENTAL C

Acest tip de comportament a fost observat la pacienții cu cancer.

Mecanismele biologice

Tipul C este asociat este asociat dpdv imunitar si neurohormonal cu

hiperfuncția axei hipotalamo-corticotrope, ceea ce poate afecta la
rândul lor funcția normala a celulelor NK si T helper ceea ce duce la
creșterea nivelului citokinei pro-inflamatorii IL-6(interleukina6)
Tipurile de personalitate A,B,C,D
Conduite pentru limitarea stresului la tipul psihocomportamental C:

1. Exprimarea emoțiilor
2. Antrenamentul asertivitatii (capacitatea de a spune NU,
recunoașterea nevoilor personale)
3. Relație echilibrata intre distres si eustres
4. Hobby-uri
5. Sport, muzica, meditație, rugăciune.
Tipurile de personalitate A,B,C,D

Scale de evaluare Tip C

1.Chestionarul Anger-în

Exemplu item: Sunt mai furios decât reușesc sa admit..

Un punctaj peste 24 sugerează tipul C.

Tipurile de personalitate A,B,C,D
TIPUL PSIHOCOMPORTAMENTAL D (d pentru distres):

1. Este caracterizat prin prezenta emoțiilor negative si teama de exprimare

în public, (inhibiție sociala). Tipul D are o teama de rejecție si
dezaprobare.
2. Pesimismul
3. Tendința de îngrijorare excesiva
4. Iritabilitate, manie ,furie
5. Autostima redusa, greutate în a avea prietenii
6. Reprimarea sentimentelor negative ca sa fie placul celorlalti
7. Anxietate, depresie (agravarea statusului cardiac)
Tipurile de personalitate A,B,C,D
TIPUL PSIHOCOMPORTAMENTAL D este predispus la un consum
compulsiv de alimente- bulimie, sau dependent de droguri si substanțe,
alcool. De asemenea prezinta si risc pentru probleme cardiace.

Mecanisme Biologice:

Din punct de vedere neurohormonal tipul D este HIPERREACTIV si prezinta

un stres oxidativ crescut si un număr scăzut de celule stem.
Tipurile de personalitate A,B,C,D
Conduite pentru limitarea stresului la tipul psihocomportamental D:

1. Dezvoltarea abilitatii de a-si controla emotiile si de a le exprima,

2. Dezvoltarea suportului social
3. Lupat cu teama de respingere
4. Echilibru intre eustres si distres
5. Hoby-uri
6. Muzica ,sport,relaxare .
ALEXITIMIA si ALEXISOMIA
ALEXITIMIA
Def = incapacitatea unui individ de a-si identifica si exprima
verbal propriile sentimente si emotii.
Persoanele care prezinta alexitimie sunt predispuse bolilor
psihosomatice. De asemenea si alte persoane care nu
prezinta alexitimie pot prezenta tulburari si boli
psihosomatice.(iamandescu)
ALEXITIMIA, continuare
1. Persoanele cu alexitimie prezinta scaderea
activitatii neuronale la stimuli emotionali din
mediul extern la nivelul cortexului cingulatanterior
si posterior,amigdalei si cortexulmedial
prefrontal(insula)
ALEXITIMIA, continuare

2. Subiectii cu alexitimie, la testele cognitive prezinta

hiposimbolism, respectiv o capacitate diminuata de a crea
spontan imagini în minte,fara stimul extern.
ALEXITIMIA, continuare

3. Subiecții cu alexitimie au un prag scăzut al stimulării

cerebrale somatosenzoriale si senzoriimotorii ceea ce ii
determina pe aceștia sa își exprime mai mult simptomele
fizice decât sa își poată exprima stările emoționale.
ALEXISOMIA

Def : Alexisomia este incapacitatea unui individ de a-si identifica si

exprima verbal simptomele corporale
 TRASATURI SI STILURI COGNITIVE PROTECTOARE
Trasaturile de personalitate si stilurile cognitive pot proteja individul de
imbolnavire în situatiile stresante. Aceste trasaturi si stiluri cognitive sunt
urmatoarele:

● Autoeficacitatea
● Robustetea
● Locusul de control intern
● Sentimentul de coerenta
● Aprecierea de sine
● umorul.
TRASATURI SI STILURI COGNITIVE PROTECTOARE

AUTOEFICACITATEA

Cf.Bandura ,autoeficacitatea se refera la convingerea unei persoane în

capacitatea sa de a-si mobiliza resursele cognitive si motivationale
necesare indeplinirii unei actiuni. Persoana în caz de insucces nu va
abandona sarcina ci va persevera.
TRASATURI SI STILURI COGNITIVE PROTECTOARE

Locusul de control

Locusul de control reprezinta modul în care o persoana isi

exprima succesul sau esecul prin cauze de tip intern sau
extern,controlabile sau necontrolabile.

Individul isi poate consolida pe parcursul vietii un stil cognitiv

prin care isi explica realitatile vietii.
Locusul de control

Locusul de control de intern-convingerea ca responsabilitatea

pentru esec sau succes stau în defectele si respectiv aptitudinile
si calitatile persoanei si nu au legatura cu mediul..

Locusul de control de extern- convingerea ca sursa

evenimentelor se gaseste în mediul exterior ( nevroza de destin)
ROBUSTETEA

Conceptul presupune 3 componente:

1. Locusul de control intern

2. Angajarea si persistenta în scopul propus
3. Perceptia schimbarilor de viata ca fiind normale.
STIMA DE SINE

Conceptul de stima de sine reprezinta raportul intre valoarea proprie individului

perceputa de catre acesta si abilitatile sale de a atinge scopurile dorite.
SENTIMENTUL DE COERENTA

Conceptul care explica cum unii indivizi se imbolnavesc în conditii

stresante în timp ce altii raman sanatosi . Reprezinta sentimentul pe
care il are individul în faptul ca mediul inconjurator este prognozabil
si ca lucrurile se vor rezolva la un anumit moment.
SENTIMENTUL DE COERENTA prezinta trei componente:

1. INTELEGEREA ,individul considera ca evenimentele de viata au un

inteles sunt predictibile si inteligibile.
2. CONTROLUL, individul considera ca are resursele necesare pentru a
face fata solicitarilor
3. SCOPUL, individul considera ca provocarile din mediu au sens si scop
si merita sa fie infruntate.
OPTIMISMUL(O)

● Reprezinta cognitiile favorabile pe care o persoana le are despre viitor.

SIMTUL UMORULUI(SU)

● REPREZINTA O STRATEGIE DE ADAPTARE MENITA SA REDUCA efectul

evenimentelor stresante

O si SU sunt indicatori pentru longevitate si evolutia favorabila a unor boli.

CORELATII HORMONALE ALE STRESULUI
CORELATII HORMONALE ALE STRESULUI
Creierul trimite semnale catre restul corpului în situatii stresante pe 2 cai :

În I-a situatie, hipotalamusul activeaza sistemul nervos autonom simpatic care

la randul sau stimuleaza MEDULOSUPRARENALA pentru a elibera hormonii
numiti CATECOLAMINE ce includ EPINEFRINA si NOREPINEFRINA.

ACTIUNEA CATECOLAMINELOR se finalizeaza cu raspunsul de tip LUPTA sau

FUGI.
CORELATII HORMONALE ALE STRESULUI

În a II-a situatie hipotalamusul trimite semnale catre glanda hipofiza.

Stresul induce secretia de CRH(Hormonul eliberator de corticotropina
(CRH) este secretat de hipotalamus si determina eliberarea de
corticotropina (ACTH) din hipofiza. Corticotropina stimuleaza secretia
de cortizol in glanda corticosuprarenala, secretie controlata de axul
hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian.) din hipotalamus si
vasopresina care impreuna impreuna activeaza secretia de ACTH
din hipofiza anterioara.
CORELATII HORMONALE ALE STRESULUI
Hipofiza elibereaza hormonul ADRENOCORTICAL - ACTH ,care la
randul saustimuleaza corticosuprarenala, pentru a eliberahormonii
denumiti CORTICOSTEROIZI,care includ CORTIZOLUL.

CORTICOSTEROIZII :

● cresc nivelul glicemiei în scopul asigurarii necesarului energetic

● Ajuta la limitarea inflamatiei tisulara(a pielii)daca apar leziuni în
cursul agentului stresor.
CORELATII HORMONALE ALE STRESULUI

CORTICOSTEROIZII :

● Formeaza un complex cu receptorii glucocorticoizi din organism si isi

regleaza propria secretia prin legarea de CRH si ACTH si diminuarea
consecutiva a cantitatii acestora si deci a propriei concentratii. În
acest fel este mentinuta homeostaza organismului în timpul
stresului.
CORELATII HORMONALE ALE STRESULUI

AXA HIPOTALAMO-HIPOFIZO- CORTICOSUPRARENALIANA (HIPOTALAMO-

PITUITARO-ADRENALA) este implicata în raspunsul endocrin la stres prin
hormonul sau rezultant principal -CORTIZOLUL.

Prima situatie

Cand axa HPA PIERDE SENSIBILITATEA la actiunea acestui feedback

regulator,apar TULBURARI METABOLICE si PSIHIATRICE precum DEPRESIA si
ANXIETATEA si TULBURAREA DE STRES POST TRAUMATIC.
CORELATII HORMONALE ALE STRESULUI

A doua situatie(patologica)

Cand axa HPA este hiporesponsiva la expresia biologica a hipocortizolului

apar BURNOUT-ul si DEPRESIA ATIPICA, SINDROMUL OBOSELII CRONICE,
DUREREA CRONICA LOMBARA, DUREREA CRONICA
PELVINA,TULBURAREA DE STRES POST-TRAUMATIC.
CORELATII HORMONALE ALE STRESULUI

Expunerea la stresul acut duce la activarea rapida a sistemul nervos

simpatic(fugi sau lupta) si a axului hipotalamo-hipofizosuprarenalian,
cu cresterea nivelului de norepinefrina si epinefrina la nivel central
care altereaza functionarea neuronala în special în cortexul
prefrontal.
Studiile arata arata diminuari dar si cresteri ale memoriei de lucru în conditii
de stres acut în functie de nivelul catecolaminelor din cortexul prefrontal.
Conceptul de incarcatura ALOSTATICA
Raspunsul organic la stres este o reactie de alarma care produce un raspuns
reprezentat prin modificari generale si locale reversibile pentru a mentine
HOMEOSTAZIA în conditiile în care agentii stresori nu isi prelungesc actiunea.

STRESUL PSIHIC poate avea repercusiuni asupra tuturor organelor si aparatelor care
raspund initial printr-un PROCES ADAPTATIV FIZIOLOGIC denumit ALLOSTAZA sau
RASPUNS ALLSTATIC ce cauta sa atinga un prag de stabilitate.

Daca nu se realizeaza acest prag de stabilitate în caz contrar se produce

INCARCATURA ALLOSTATICA, pretul pe care organismul il plateste pentru
adaptare atat fiziologic cat si psihologic.
Conceptul de incarcatura ALOSTATICA
MARKERI DE INCARCATURA ALLOSTATICA

Pentru raspunsul allostatic la nivel endocrin avem markeri precum :

CORTIZOLUL, norepinefrina, epinefrina, DHEA, ACTH, ALPHA AMILAZA
SALIVARAetc.

Pentru raspunsul allostatic la nivel vascular avem markeri: TENSIUNEA

ARTERIALA SISTOLICA(CONTRACTA) SI TENSIUNEA ARTERIALA
DIASTOLICA(RELAXEAZA)
Conceptul de incarcatura ALOSTATICA
MARKERI DE INCARCATURA ALLOSTATICA

Pentru raspunsul allostatic la nivel metabolic avem markeri: RAPORTUL

-TALIE -SOLD, NIVELUL HDL-colesterol, raportul dintre colesterolul total si
HDL, GLICEMIA, HEMOGLOBINA GLUCOLIZATA.

Pentru raspunsul allostatic la nivel IMUN avem markeri: INTERLEUKINA IL-6,

PROTEINA -C-REACTIVA, LIZOZIMUL. IMUNOGLOBULINA A

Pentru raspunsul allostatic la nivel genomic avem markeri: STRESUL

OXIDATIV ,deteriorarea ADN.
Conceptul de incarcatura ALOSTATICA
CONCLUZIE : BIOMARKERII SUNT folositori pentru studiul raspunsului
ALLOSTATIC la stresul psihologic .

Incarcatura allostatica determina afectarea sistemului imun, ceea ce duce la

declansarea procesului de patogeneza a multor boli inclusiv susceptibilitatea la
infectii virale precum HIV.

STRESUL PSIHOLOGIC poate creste nivelul stresului oxidativ si deteriorarea

ADN ceea ce duce la cresterea riscului de cancer.
Conceptul de incarcatura ALOSTATICA
Efectul cumulativ al mai multor disfunctionalitati fiziologice si psihologice are
urmatoarele consecinte:

1. Evenimente cardiovasculare
2. Declinul functionarii cognitive
3. Declinul functionarii fizice
4. Deces prematur.
Conceptul de incarcatura ALOSTATICA
EFECTELE STRESULUI asupra reglarii complexe ale emotiilor si consecintele
asupra rezilientei psihologice si vulnerabilitatii la patologie si psihopatologie pot fi
explicate tot prin conceptul de incarcatura allostatica.

Rezilienta este un raspuns la stres la fel cum este reprimarea dupa o trauma.
Individul rezilient se adapteaza la un eveniment amenintator pentru viata dupa
cum urmeaza:

● Raspuns eficient la stres

● Abordarea sau angajare la evenimentului
● Relationare buna cu mediul social
 Conceptul de incarcatura ALOSTATICA
REZILIENTA este sustinuta biologic de sistemul nervos vegetativ( sau sistemul
nervos autonom reglează activitatea organelor interne, (viscerelor) la vertebrate.

Denumirea de sistem nervos autonom provine de la psihologul britanic John Newport Langley și se
datorează faptului că nu poate fi controlat în mod conștient (voluntar) de un individ neantrenat.
Împreună cu sistemul nervos somatic, care cuprinde toate structurile nervoase dedicate interacțiunii
cu mediul exterior, asigură echilibrul organismului cu condițiile variabile de mediu și mobilitatea
mușchilor, alcătuiește sistemul nervos) ,axa HPA, CORTIZOLUL,functiile specializate ale
emisferelor stanga si dreapta.
Conceptul de incarcatura ALOSTATICA
Persoanele care au rezilienta prezinta urmatoarele trasaturi:

1. Optimism
2. Altruism,
3. Etca morala interioara,
4. Credinta
5. Spiritualitate
6. Umorul
7. A avea un mentor ,terapeut ,duhovnic.
8. Sport adecvat
9. Sensul în viata
STRATEGII DE COPING
STRATEGII DE COPING reprezinta efortul specific, psihologic si
fiziologic pe care persoana il face pentru a controla ,tolera si minimiza
efectele stresante.
Intalnim 2 strategii de coping:
1. Strategia de rezolvare a problemei sau copingul activ implica
eforturi active pentru a atenua situatiile stresante (job,familie)
2. Strategia centrata pe emotie sau copingul pasiv implica eforturi
pentru a regla consecintele emotionale ale evenimentelor
stresante.
STRATEGII DE COPING

STRATEGIIlE DE COPING sunt determinate de trasaturile de

personalitate, de tipul atitudinal( extravert,introvert) si de functiile
psihologica principala ( gandire ,simtire ,senzatie si intuitie).

De asemenea strategiile de coping se pot modifica în timpul vietii în

special la enantiodromie.
STRATEGII DE COPING
Factorii care imbunatatesc copingul:

1. Suportul social
2. Optimismul
3. Perceperea controlului. Locusul de control intern este asociat cu o mai mare
posibilitate de pastrare a sanatatii fizice si mentale
PROGRAME SI STRATEGII ANTISTRES
Aceste programe sunt parte a teoriei longevitatii sanatoase în care societatea
trebuie sa evolueze de la tratarea si recuperarea din boala la promovarea
medicinei preventive o medicina a omului sanatos.

Programul NEW START promoveaza conduite sanogenice ce urmaresc preventia

si imbunatatirea recuperarii dupa anumite boli(diabet,cancer,boli cardiovasculare
etc) prin mijloace naturale.
PROGRAME SI STRATEGII ANTISTRES
Programul NEW START cuprinde:

● N = nutritie- alimentatie fara grasimi, colesterol,consum scazut de carne,sare ,zahar,consum

crescut de fructe,vegetale,intervale intre mese, regula 24 ore:3 = 8ore, consumul apei o jumatate
de ora inainte de masa ,doua ore dupa masa)
● E = exercitiul fizic- practicarea mersului pe jos
● W = apa( water), consum 6-8 pahare pe z la temperatura corpuluii, fara alte lichide si dusuri zilnice.
● S = soare cu moderatie
● T = temperare ,moderatie ,autocontrol
● A = aer curat
● R = odihna ,zilnica ,exercitii de relaxare.
● T = credinta
NEUROANATOMIA RASPUNSULUI LA STRES

Partile implicate în raspunsul la stres sunt supuse inca cercetarii.Regiunile

neuroanatomice implicate sunt urmatoarele:

● Cortex prefrontal,
● Formatiunea hipocampala
● Amigdala ,hipotalamusul,
● Locus coeruleus
● Nucleul rafeului
● Maduva spinarii
● Glanda hipofiza
● Glanda suprarenala
NEUROANATOMIA RASPUNSULUI LA STRES
CORTEXUL PREFRONTAL

● Primeste informatii de la nivelul corpului si prezinta conexiuni

importante cu amigdala ,talamusul si hipotalamusul
● Contribuie la procesarea emotiei la nicel visceral, raspunsul la
frica,memoria de lucru,interactiunea sociala.
● Afectul negativ determina activarea cortexului prefrontal drept,
amigdala si insula.
● Afectul pozitiv determina activarea cortexului prefrontal stang
● Are rol important în memoria de lucru si functia executiva si este
implicat în procesul de invatare.
NEUROANATOMIA RASPUNSULUI LA STRES
Amigdala

● Reprezinta parte a sistemului limbic,localizata în lobii temporali mediali, are

conexiuni principale cu hipotalamusului, hipocampul si locus coeruleus
● Are rol în procesarea în procesarea emotiilor si moduleaza raspunsul la stres
în special atunci cand stresul implica raspuns de frica sau anxietate.
● Carea directa talamo-amigdaliana este implicata în raspunsurile automate
(cresterea frecventei cardiace, eliberarea de hormoni de stres)
● Amigdala este sediul memoriei pe termen lung.
NEUROANATOMIA RASPUNSULUI LA STRES
Formatiunea hipocampala( hipocamp, girusul dentat, subiculum-ul):

● Hipocampul este sediul memoriei de scurta durata

● Hipocampul are rol în creearea memoriei episodice utilizand
evenimentele traite de individ ,spre deosebire de amigdala care este
influentata de emotiile resimtite de individ.
● Girusul dentat este sediul amintirilor noi si este una dintre ariile
cerebrale în care se produce NEUROGENEZA. Girusul este implicat în
rtaspunsul la stres si în depresie.
● Subiculum-ul este implicat în memoria de lucru si este studiat în
epilepsie,adictie.
NEUROANATOMIA RASPUNSULUI LA STRES
HIPOTALAMUSUL

● Controleaza sistemul nervos vegetativ si sistemul endocrin

● Integreaza si coordoneaza comportamentul si expresia emotiilor
● Este implicat în invatare
● Ca raspuns la stres secreta CRH (corticotropin -releasing hormone) ,
hormon care initiaza calea endocrina de raspuns la stres, prin actiunea
asupra hipofizei.
NEUROANATOMIA RASPUNSULUI LA STRES
LOCUS COERULES

● Este structura cerebrala principala unde se sintetizeaza

neurotransmitatorul NOREPINEFRINA ,implicat în raspunsul vegetativ la
stres ,de tip " lupta sau fugi"
NEUROANATOMIA RASPUNSULUI LA STRES
Nucleul rafeului

● Este structura cerebrala unde se sintetizeaza

neurotransmitatorul-SEROTONINA- care este implicat în
reglarea afectivitatii, în special cand raspunsul la stres este
depresia si anxietatea
● Este conectat cu hipotalamusul
NEUROANATOMIA RASPUNSULUI LA STRES
MADUVA SPINARII

● Are rolul în raspunsul la stres prin transferul impusurilor neurale la

restul corpului prin sistemul nervos periferic si asa se produce reactia
organismului de tipul lupta sau fuga.
NEUROANATOMIA RASPUNSULUI LA STRES
GLANDA HIPOFIZA

● Elibereaza hormoni în circuitul sangvin ca raspuns la stres , sub

influenta hormonilor hipotalamici
● Hipofiza elibereaza hormonul ACTH - adrenocorticotropin hormone
NEUROANATOMIA RASPUNSULUI LA STRES
GLANDA SUPRARENALA

Contine doua structuri distincte implicate în sinteza hormonilor de

stres:

1. Medulosuprarenala elibereaza norepinefrina ce actioneaza in

raspunsul endocrin la stres de tip "lupta si fugi "
2. Corticosuprarenala elibereaza CORTIZOL «cel mai important hormon
de stres"
MODIFICARI NEUROCHIMICE CARACTERISTICE RASPUNSULUI LA STRES

Stresul determina urmatoarele modificari în sistemele neurochimice:

1. Raspunsul neurotransmitatorilor:

-creste sinteza cerebrala de norepinefrina

-creste turnoverul serotoninei -depleție de serotonina, mecanism posibil al depresiei

-creste nivelul oxitocinei - stimuleaza comportamentul prosocial cu rol în rezilienta

Creste nivelul neuropeptidului Y -pentru a contracara efectul anxiogen al norepinefrinei

cu rol în rezilienta
MODIFICARI NEUROCHIMICE CARACTERISTICE RASPUNSULUI LA STRES

2. Raspunsuri endocrine:

- ACTH creste stimularea suprarenalei, cu eliberarea de cortizol

- creste DHEA pentru a contracara efectele cortizolului cu rol în rezilienta

-scade testosteronul în stresul prelungit cu rol în rezilienta

-scad hormonii tiroidieni

3. Raspunsuri imunitare

-rol în activarea imunitara, datorita eliberarii de citokine

- rol în scaderea numarului si activitatii celulelor NK natural killer în stresul cronic.

DIATEZA STRES
STRESUL este implicat in declansarea si dezvoltarea bolilor si tulburarilor
mentale si somatice.

Rosenbuum &Covino vorbesc despre interactiunea dintre determinarea genetica

si factorii de mediu, dar si despre faptul ca genotipul se poate exprima sau nu in
funcție de factorii genetici si de mediu.

R&C vorbesc despre modificarile axei hipotalamo –hipofizo-adrenale si sistemului

vegetativ sunt legate de dezvoltarea tulburarilor afective si anxioase precum
depresia si anxietatea.Vulnerabilitatea la stres pare sa fie legata de circuitele
neuronale ale invatarii ,fricii , prin interactiuni intre mostenirea genetica si mediu.
DIATEZA STRES
● STRUCTURILE sistemului nervos central afectate in tulburarile de
anxietate ,panica ,fobie sunt : lobii occipitali temporali si frontali, in special
cortexul prefrontal,cerebelul,talamusul si ganglionii bazali.
● STRUCTURILE sistemului nervos central afectate  în depresie sunt: lobii
frontali, în special cortexulprefrontal, cortexul orbital si structuri din sistemul
limbic(girusul cingulat, amigdala ,hipocampul).
ROLUL SANOGENETIC AL ENDORFINELOR
● Endorfinele au fost descoperite în  1975.
● Rolul principal al endorfinelor apare în mecanismele de reglare a stresului
,durerii si emoțiilor.
● Efectele lor sunt de reglare si mediere a analgeziei, deprimare respiratorie,
constipației, însă  au rol si în apariția dependentei, miozei si sedării.
● Mioza reprezintă micșorarea diametrului pupilar, ca urmare a contracției
mușchiului circular al irisului. Apare ca reflex de adaptare a analizatorului
vizual la lumina puternică sau sub influența unor substanțe chimice (morfina,
acetilcolina).Condiția inversă poartă numerele de midriază.(mărirea pupilei cu
atropina de ex.)
ROLUL SANOGENETIC AL ENDORFINELOR
● Niveluri scăzute de endorfine se observa la persoanele în depresie,
persoanele cu tulburare post-traumatica, bulimie nervoasa, persoanele cu
tendințe suicidale, persoanele impulsive, agresiva,.
● Endorfinele  mediază procesul de  de dezvoltare a dependentei la substanțe.
● Efectul acupuncturii si si masajului  sunt mediate de endorfine.
Medicina complementară si alternativă
● Activitățile, terapiile si psihoterapia  sunt parți importante în medicina
complementara care stimulează potențialul de auto-vindecare al fiecăruia
dintre noi folosind paradigma minte -trup .scopul este de a optimiza starea de
sănătate prin  acceptarea interacțiunii dintre  abordarea mentală, fizică
emoțională si spirituala.
● Menirea remediilor este de a cataliza procesul de înțelegere si integrare
interioara  de a direcționa efortul lăuntric de a-i da  un sentiment de coerenta
individului.
● Efortul si angajarea ferma a pacientului mobilizează activ si susținut resursele
interioare si exterioare necesare înțelegerii si devenirii de sine !!!!