METODE $1 TEHNICI PROIECTIVE

Fenomenul proiectiv

L. K. Frank siritetizeaza toate datele de ptna Ia el in acest dorneniu, nurnindu-le metode pr oiective, in care Iocul central este ocupat de testele lui RORSCHACH ,;;i MURRAY. Prin car acterul lor, metodele projective se situeaz.a intre gestaltisrn ~i psihanaliza. impr umutlnd de la ambele (c. Enachescu) .

Psihologia gener ala consider a proiectia ca 0 manifestare extern a prin care 0 senz.atie a corpului este r aportata la un Ienornen ce se produce in alara persoariei umane.

Psihanaliza consi dera pr oiectia drept un u I din meca nismele esentiale ale vieti i psihice inconstien teo Freud es te pr imul care a seas in evidenta valoarea psihologica a proiectiei in legatura eu mecanismul iormar ii delirului in paranoia. Este yorba de un mecanism de aparare al par anoicilor ce consta in a atribui alter persoane ideile proprii pe care Eu-l , nu le poate accepta. Ulterior, Freud si alti autori constat a ca fenomenul de proiectie nu apare doar la paranoid, ci are si un caracter general.

. In ultimul capitol din «Psihopatolog!a vietii cotidiene», Freud arata di proiectia consta in sirnpla necunoaster e de catre subiect a dor intelor ,;;1 emotiilor pe care nu Ie acceptil ca fiind ale sale. Freud: « ... eu ered tn adevar ea In buns parte conceptia mitologica a lurnii nu este decit 0 psiholog ie proiectata in lumea exter ioar a». Proiectia este un pr oces psihie «pr irnar», de aceeasi valoare cu r eal izarea halucin atorie a dor injei din stares de vis sa u cu tr anslerui psihanalitic.

«Pr oiectia ar consta in atr i bu irea propri ilor noastre tendinle, tdisaturi, modur i de r eactie, altor persoane cu care ne identilicarn intr-o rnasura mai mare sau mai mica». (Andrei Cosmovici).

Termenul de proiectie este definitiv consacrat de Frank, ell ckculatie curenta refer itoare 1 a metodele pro i ect ive In psihodiagnost ieul person a1 ita ti i.

Proiectia apare ea un mecan ism al person al ita t ii, de r actura. dinarn ica, ind is pensa bil existentei -'? i man ilestar ilor acesteia.

Hermann Rorschach (1884-1922), psihia tru elvetian,

nsscut la Zurich, inzestrat pentru desen, s-a decis pentru studii medica ie, sub Tnf luenta lui Haeekel. S-a specializat In psihiatr ie ~i a lucr at in clinica un iversitar a din Zurich, un de Yung face exper irnente cu testul sau asociativ verbal

93

~i unde se incerca pentru prima data apliearea conceptiei psiharralitice In psihoze. In tr e 1915-1920 a lucr at ca medic in citeva spitale de cronici, A aplicat el insusi psihanaliza 111 tratamentul maladillor psihice. Intre 1909 si 1913 a lrecventat grupul psihanalitic de la Zurich (Bleuler-JungBinswanger-Pfister) .. A fost vicepresedinte al Societatii elvetiene de psih analiza fan data in 1919. In 1921 a pu bliea t lucr area «Psychodiag nosttk»: in 1922 survine moa rtea prernatur a. Este autorul testuJui proiectiv, metoda: de investigar e a personalitajii. el abor ata pe modelul petelor de cerneala.Publicarea lucr arii a avut un esec asernanator eu eel al lui Freud «Interpretarea viselor». Dupa 10 ani de Is rnoartea autorulu i testul este reluat de diversi specialisti:

Binder (Suedia), adauga r aspunsur ile clar-cbscur: Beck introduce testul in S.U.A., In 1936; Klopfer Iondeaz.a la NewYork, 19:39, Institutul Rorschach.

Henry Murray (1893-1987), psiholog american, devenit celebru ca creator al testului T.A.T. A avut 0 Iorrnalle proIesioriala var iala (medic generalist, chirurg, biochimist, ernbriolog). Contactul cu psihologia I-a facut prin intermediul psiha nalizei. I n 1929 a fast numit seful C lin ic ii de Psihologie a Univer sifat ii Harvard, dar si prof esor de psihologie clinics (I 948-1962), unde el aboreaz.a teoria asupr a personaI itati i, expusa In I ucr area «Explor area person a I itatii» (1938), care-s! pastreazii actualitatea. Sisternul sau psihoiog ic se car acter izeaza prin 3 elemente:

- presiunea (Iorta rnotivationala exercitata de mediu asupr a indiv idului ),

- trebuinta (Ior ta motivationala inter na)

- tema (combinatia dintre pr esiune si trebuinta, care

conlrgur eaza insas! viata psihica ).

A identiiicat 9i clasilicat peste 30 de tipur i de .tr ebuinte (vezt Paul Popescu-Neveanu}, A Iolosit testul sau proiectiv T.A.T.

Protect i a provine din lat. proj ecti a = «intin dere Yn ainte».

Proiectia este implicata In psiholog ie in urrnatoarele tipuri de manilest ar i: - raspunsul dat de individ situatiilor din jur ul sau (rnediului arnbiant tncarcat de stimuli extrem de vari ati), este un rasp uns select iv, In Iunctle de trebirintele, inter esele, a p titu d i 11 ile, 0 bicel uri ie, dori ntele, exigentele, asplratiile, asteptar ile sau ernotiile si sentimentele individului, obiedele din juruI sau, prefer ate sau respinse, apreciate pozitiv sau negativ. Astfel, structur ile personaiitatii, Insusir ile ei esen] i a le se m an if es ta prin con d uite ill div j d u ale pr opr i i; aceste con du ite sint a leg er i, r aspunsur i sa u produc-

94

tii ale persoanei intr-o situatie mai mult sau mai putm deiinita.

- Asirniiarea de cafre subiect a unei persoane cu alta perso ana (in psfhanaltz a, [enornenul apropiat este transferul; de exern p Ju, un bar bat «proiecteaza» asu pr a partenerei

sale imaginea mamei sau a surorii. .

- Atitudinea pr in care subiectul se asimileaz a pe sine unor persoane str aine sau i~i asim ileaza aceste persoane sau personaje (subiectul se r ecunoaste in altul sau in productia sa); cr eatia sa de «obiecte» animate sau inanimate 11 contin, ele conjin esential sentirnentele 9i trasaturile subiectu lu i; identific:area.

- Atitudinea pr in care subiectul atribuie altcuiva dorin[a 9i tendinta pe care nu le r ecunoaste ca ·fiind ale sale (astrei, gelozia este proiectata In celalalt, a unei proprii tendinte 1 a infidelitate).

A. Ombredane distinge urmatoar ele forme de proiectie: - proiectia specular a, subieciul r egaseste In imaginile exter ioar e lui caraderistici pe care Ie crede a-i fi personale; acest tip de pr oiectie este In r aport cu n arcisismul (introiectia) ;

- proiectia catarctica., forma 1n care subiectul atr ibuie imaginilor din a iar a nu car acter istici!e pe care in mod real el le poseda, ci acelea pe care nu Ie poseda, dar car e-i sint propr ii lui, realizin d, pr in aceasti'i depl a sare as u pr a altuia, -un elect de U~l1r are catar ctica person aUi (extr os pectic) ;

- proiectia complementara (A!lport), subiectul atribuie

altor a sentimentele sau atitudiniie sale.

Unii autor i consider a d\ denum irea de tehnici protective este i nadecv ala, deoarece reacti He ce au loc in ti mpul u nor astlel de probe nu intra in actiune.

Insusi Murray care a contribuit la Iixarea acestei denumiri pr eier a denurnirea de teste de aperceptie, echivalent ell TAT. Aperceptie este un proces prin care exper ienj a noua este tr ecuta prin prism a unei percepti i a nterioare. Percep]i a anter ioar a depinde de amintiri persona le ioar te vechi ~i nivelul de anxiet ate al s II biect u! u i. U ni i a utori 1 e consi der a «teste creative sintetice» de persona lit ate.

Caracteristici gene.rale ale testelor proiective

- Trasatur a d istincta a tell niei I or proiective este car acterul relativ nestructurat al sarcinilor de executat, sarcini ce perm it 0 var ieta te nelim ita ta a r as puns urilor pas i bile. Materialul testului poate servi ca ecr an pe care subiectul proiecteaz.a car acteristicile sale de glndire.

95

~ Tehnicile projective stnt proceduri rnascate de testare, Incit exarnina torul r areor i este constient de inter pretarea psiholog ica a ras punsurilor (a van t aj ) ,

- Tehnicile projective permit examinarea globala a r ealitat ii,

- Tehnicile protective Slot considerate de exponentii lor ca Hind eiiciente, in special in evidentier ea aspectelor iatente, Cu cit este mai nestructur.ata sarcina, eu aut este rn ai sensibila la aspectele 1 atenle ale person alita tii (CIJ cit stimulul este mal ambiguu, cu atit el poate deterrnina r eactiile defensive din p artea celul examinat). Tehnieile proieclive sint de origine -C\inidi, unele au evoluat din procedur i ter apeutice. Siot tentative de a lundamenta tehniei protective eu ajutor ul teoriei Stirnul-Raspuns si a teoriilor coriceptuale ale personalitatii (Lindsey) .

- Tehnicile pr oiective sint utilizate in studierea atitudinil or.

Clasificarea tehnicilor protective

Una dintre cele rna i circulate clasilicar i (Anzien-

L. K. Fronk - H. J. Eysenck - J. E. Bell) este cea propusa de G. Lindsey, valabila prin aceea ca reuneste toale aspectele euprinse in alte clasificar! (precedente). G. Lindsey stabileste 5 grupe de tehnici proiective de personalitale.

- Tehnicile asociative; subiectul raspunde Ia stimulii prezenti ell primele irnagini sau idei care-i sint evocate de aceste idei, care-i revin Tn minte (testul RORSHACH; teslui Norilor-Stern).

- Tehniclle constructive; care se bazeaz a, 111 pr incipal, PI' cr eatta liber a a subiectuiui, deci, dau 0 mare libertate de creatie, ang ajeaza subiectul intr-o activitate cognitiva ~i imaginative .. (I.A.T.; SYMONDS; C.A.T.; Frustratie) ,

- Tehnicile de cornpletare: atit stirnulul, ctt si raspunsul

sint mai complexe, r aspunsul este mai putin prompt

(AUPD - Testul de cornpletar e de pr opoz itii ).

- Tehnicile de alegere sau ordonare; cer sa se aleagf din mai multe alternative aranj arnentul care i se pare eel mai potrivit, cu 0 or dine anumita sub aspectul corectitudinii sau atr activitatii (testul SZONDY; testul LUSCHER).

- Tehnicile expresive: au un caracter l iber si f ac lega· tudi intr e metod eJe diagnostice ~i met odele ter a peut ice. In r ealizarea acestor probe, subiectul nu numa i ca se dezvaluie, dar descoperirea conflictelor sale ajuta amelior ar ii, adapta-

96

rii; deci su biectul 1~ i exprirna inconstieut ccntinutu I sau intr-aps ihic sau star i de alta natura. (Psihodrama; Testul de pictura eu degetele; Testul gradinii).

Valoarea tehnlcllor protective ~i limitele lor

Aplicabilitatea; major itatea tehnicilor proiective sint con" sider ate instrumente de «spart gheata» in cadrul coniactului dintre subiect si examinator: au avantajui ca pot fi foIosite ell copiii, analf abetii, persoanele eu tulbur sr i de vorbire.

Posibilitatea de falslfleare; tehnicile protective sint mai putin susceptibile de fatsificare decit chestionarele. Scopu! tehnicilor proiective este, de obicei, necunoscut, totus i, n u se poate afirma ca tehnieile proiective stnt complet irmrne Ia f alsifieare. MAS LI NG in 1960 a Iacut teste cu ROR si T.A.T. 9i a demonstr at acest iapt,

Vartabilele situationale ~i examinatorul; tehnicile proiective sint inadecvat standar diz ate in ceea ce priveste adrninistr srea ~i notarea,

Normele de interpretare; multe instrumente protective sint Iipsite de date interpretative ~j se face apel daar la experienta clinics a exarninatorului.

Pideiltate: tehnicile proiective au 0 Iidelitate scazuta, deterrninata de Jipsa unei proceduri standardizate.

Validitatea. A. Annastasi reproseaza faptul ca multe din protoco alele probelor projective se utilizeaza in Iorrnule stereotrpe.

Ipoteza proiectlva. Af irrnatl a Iundarnentala a tuturor tehnicilor protective es te ca r as punsurile la stirn u lii prezen]i reHecta car acteristici stabile a Ie personalitatii, St irnu Iii sint ambigui, am pentru exarninati, eft si pentru examiriator. erescind totodata am biguita tea interpretar ii.

Alta limita - tehnicile pr oiective nu indeplinesc exigen\ele instrumentelor psihometrice. Adcock, «exist a cl inicieni entuziasti 9i statisticieni ban uitori». Annas tas i, «aceasta contr adictie aparenta poate fi injeleasa d aca recunoastem cil. tehnicile projective sint ell adevarat teste».

Relatia examinator - exarninat face parte integranta din procesul examinsrti,

Tehnicile projective pot servi ca ajutoare suplimentar e tn intervievare a calitativa, tn miinile unui clinician priceput. Valoarea lor ca instrurnente clinice este proporj.ionala cu inderninarea si experienta clinicianului ~i ele nu pot fi apre-

7 Comanda 130

97

cia te independent de aceasta. Va loarea tehn icilor proiective creste cin dele sint inter pretate prj n procedur i clin ice, calltative, mai degr aba decit atunci cin d sint evaluate cantitativ -?] interpret ate ea instrurnente psihometrice.

Tehnicile projective prezinta limite, ceea ce face ca ele sa nu fie acceptate in mod unanim, mai des de pe poz itiile teoretice ale ps ihologiei exper imentale sa u de pe pozitiile psihometriei. Materialul si situatiain care este plasat subiectul slot de asa natura, incit sa se dea posibilitatea larga de expr imare, de maniiestarea unor aspecte care deterrnina specificul person atttatii. Dar aceasta Insa~i face ca r aspunsuriIe sa fie echivoce, de 0 mare var ietate, Dad nu exists doua personalitati identice, nu exista nici r aspunsuri absolut identice, de un de difieultat ea clasificarii ~i cotar ii lor. Chiar dad in cot area r aspunsur ilor exista anumite criter ii obieclive interpretarea materialului obtinut are de cele mai rnulte or i un caracter personal, fiind mult influentata de pozitia teoretica a examinatorului, de experienta sa clinica, de «intuitia sa»; iar uneori este mfluentata chiar de personalitatea examin a toru 1 u i.

L. L. Thurstone Iorrnuleaza cerinta ea testul proiectiv sa fie proiectiv pentru subiecti, dar nu s i peritru examinatori, eeea ce adesea se petr ece in r ealilate. Pentru unele din tehnicile pr oiective lipsesc datele normative sau acestea .au un car acter aproxirnativ (este necesara cunoaster ea comportaru populatiei norrnale intr-o situatie data, similar a).

Metodele proiective, ea forme speciale de psibodiagnostic a1 person a matH globa le, anlreneaza forte ps ihologice multiple din par tea subiectului, intreaga sa structura mintala.