Cele douăsprezece etape ale ciclului vieții umane.
Care etapă a vieții este cea mai importantă? Unii ar putea susține că copilăria este etapa cheie, când creierul copilului este larg deschis la experiențe noi care vor influența tot restul vieții sale ulterioare. Alții ar putea susține că este vorba de adolescență sau de vârsta adultă, când sănătatea fizică este la vârf. Multe culturi din întreaga lume acordă o importanță mai mare vieții adulte mai mult decât oricărei alteia, argumentând că în această etapă ființa umană a dobândit înțelepciunea necesară pentru ai îndruma pe ceilalți. Cine are dreptate? Adevărul este că fiecare etapă a vieții este la fel de importantă și necesară pentru bunăstarea omenirii. În cartea doctorului Armstrong „Odiseea umană: Navigarea celor doisprezece etape ale vieții", acesta argumentează că fiecare etapă a vieții are propriul „dar" unic de a contribui la nivelul umanității. Trebuie să apreciem fiecare dintre aceste daruri dacă trebuie să sprijinim cu adevărat nevoile cele mai profunde ale vieții umane. Iată care sunt cele douăsprezece „daruri” ale ciclului vieții umane: 1. Perioada premergătoare nașterii: Potențial - Copilul care nu s-a născut încă ar putea deveni orice - un Michelangelo, un Shakespeare, un Martin Luther King - și astfel deține pentru toată omenirea principiul a ceea ce putem deveni totuși în viața noastră. 2. Naștere: Speranța - Când se naște un copil, el insuflă părinților și celor care au grija de el un sentiment de optimism; un sentiment că această nouă viață poate aduce ceva nou și special în lume. Prin urmare, nou-născutul reprezintă sentimentul de speranță pe care noi toți îl nutrim în interiorul nostru pentru o lume mai bună. 3. Copilărie (vârste 0-3 ani): Vitalitate - Copilul este o sursă de energie vibrantă și aparent nelimitată. Astfel, bebelușii reprezintă dinamul interior al omenirii, alimentând toate energiile ciclului vieții noastre cu noi canale de putere psihică. 4. Copilăria timpurie (vârste de 3-6 ani): jucăușă - când copii mici se joacă, ei recreează lumea din nou. Ei iau ceea ce există și combină cu ceea ce este posibil pentru a modela evenimente care nu au fost văzute anterior în istoria lumii. Ca atare, ele întruchipează principiul inovației și al transformării care stă la baza fiecărui act creativ care a avut loc în cursul civilizației. 5. Copilăria de vârstă mijlocie (vârstele 6-8 ani): Imaginație - În copilărie mijlocie, sentimentul unui sine interior subiectiv se dezvoltă pentru prima dată și acest sine este în viață cu imagini preluate din lumea exterioară și aduse din adâncurile inconștient. Această imaginație servește ca o sursă de inspirație creatoare în viața ulterioară pentru artiști, scriitori, oameni de știință și oricine altcineva care își găsește zilele și nopțile îmbogățite pentru că au alimentat o viață interioară profundă. 6. Copiii vârstnici (vârste cuprinse între 9 și 11 ani): Ingenuitate - Copiii la această vârstă au acumulat o gamă largă de abilități sociale și tehnice care le permit să vină cu strategii minunate și soluții inventive pentru a face față presiunilor crescânde pe care le pune societatea asupra lor. Acest principiu al ingeniozității trăiește în acea parte a noastră care caută căi noi de rezolvare a problemelor practice și de a face față responsabilităților de zi cu zi. 7. Adolescența (vârstele 12-20 ani): Pasiunea - Evenimentul biologic al pubertății declanșează un set puternic de schimbări în corpul adolescentului care se reflectă în pasiunea sexuală, emoțională, culturală și / sau spirituală a acestuia. Pasiunea adolescentină reprezintă astfel o piatră de hotar semnificativă pentru oricine dorește să se reconecteze cu cel mai adânc zel interior al vieții.. 8. Vârsta adultă (vârste cuprinse între 20 și 35 de ani): întreprindere - este nevoie de implicare în etapa de tânăr adult pentru ca individul să-și îndeplinească numeroasele responsabilități, inclusiv găsirea unei locuințe și a unui partener, stabilirea unei familii sau a unui cerc de prieteni și / sau obținerea unui loc de muncă bun. Principiul implicării ne servește în orice stadiu al vieții atunci când trebuie să ieșim în lume și să ne facem remarcați. 9. Viața de vârstă mijlocie (vârstele 35-50 ani): Contemplarea - După anii de tânăr adult consumați în scopul creării unei situații în societate, indivizii aflați la vârsta mijlocie iau adesea o pauză de responsabilitățile lumești pentru a reflecta asupra sensului mai profund al vieții lor, cu o nouă înțelegere. Acest element de contemplare reprezintă o resursă importantă pe care am putea să o folosim pentru a ne aprofunda și îmbogăți viețile noastre de orice vârstă. 10. Adultul matur (vârsta intre 50-80 ani): Bunăvoința - cei de vârstă matură si-au crescut familiile, s-au stabilizat în viața profesională și au devenit contribuitori la îmbunătățirea societății prin voluntariat, mentori și alte forme de filantropie. Toată omenirea beneficiază de bunăvoința lor. Mai mult, noi toți putem învăța din exemplul lor să dăm mai mult unii altora. 11. Vârsta adulta târzie (vârsta 80+): Înțelepciunea - Cei cu viață lungă au dobândit un bogat depozit de experiențe pe care le pot folosi pentru ai ajuta pe alții. Bătrânii reprezintă astfel sursa de înțelepciune care există în fiecare dintre noi, ajutându-ne să evităm greșelile trecutului, în timp ce culegem beneficiile lecțiilor vieții. 12. Moartea: Viața - Cei din viețile noastre care mor sau mor, ne învață despre valoarea vieții. Ei ne reamintesc să nu ne luăm viața, ci să trăim în fiecare moment al vieții și să ne amintim că viețile noastre mici formează o parte dintr-un întreg mai mare. Deoarece fiecare etapă a vieții are propriul ei dar unic de a da omenirii, trebuie să facem tot ce putem pentru a sprijini fiecare etapă și pentru a proteja fiecare etapă de încercările de a suprima contribuția ei individuală la ciclul vieții umane. Ar trebui să protejăm înțelepciunea persoanelor în vârstă de abuzul de bătrâni. Trebuie să facem tot ce putem pentru a-i ajuta pe adolescenții în pericol. Trebuie să susținem educația și serviciile prenatale pentru mamele sărace și să susținem metodele de naștere sigure și sănătoase în țările din lumea a treia. Trebuie să adoptăm aceleași atitudini față de cultivarea ciclului vieții omenești, așa cum facem pentru a salva mediul împotriva încălzirii globale și a poluării industriale. Pentru că, sprijinind fiecare etapă a ciclului vieții umane, ne vom asigura că toți membrii societății sunt ajutați să-și atingă potențialul cu care au fost înzestrați.