PSIHODIAGNOZA APTITUDINILOR SI

INTELIGENTEI
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

PRIMA SCALA DE EVALUARE A ABILITATILOR MENTALE : BINET-SIMON

• La finele secolului XIX, odată cu introducerea invatamentului obligatoriu in

Franta a aparut si nevoia depistarii copiilor care nu fac fata programei
scolare nornale.

• Ca urmare, ministerul educatiei i-a trasat sarcina lui Alfred Binet – cel mai
mare psiholog francez al vremii – de a crea un instrument capabil a
prezice adaptarea la programa scolara.

• Scopul initial al lui A. Binet si Th. Simon a fost de a elabora o metoda

psihologica de “diagnostic stiintific al starilor inferioare ale inteligentei”.
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

• Binet si Simon elaboreaza o serie de probe de dificultate crescinda,

corespunzatoare nivelelor dezvoltarii intelectuale la normali, pentru a stabili astfel
cu citi ani este un individ in intirziere, sau in avans

• Inteligenta fiind conceputa ca un complex, probele trebuie sa fie eterogene,

pentru a cuprinde cit mai multe fatete ale ei.

• Binet si Simon considera ca exista dreptul “de a suspecta” de intirziere mintala

orice copil care pina la 9 ani are doi ani de intirziere scolara, sau trei ani de
intirziere scolara dupa ce a depasit aceasta virsta, daca ea nu poate fi explicata
prin numarul mare de absente, sau prin alte cauze evidente.
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

• Binet admite ca nereusita in adaptarea la conditiile scolare este uneori determinata

de un alt aspect al inteligentei decit cel masurat de el, adica decit ritmul dezvoltarii
intelectuale; nereusita poate fi cauzata de faptul ca nu este dezvoltata inteligenta
solicitata in scoala, adica inteligenta verbal-abstracta, dar si de particularitati ale
caracterului, de conditiile de mediu in care se dezvolta copilul

• Astfel, reusita scolara cere – pe linga inteligenta – atentie, caracter, motivatie si

anumite deprinderi. Ultimele aspecte nu pot fi puse in evidenta intr-un examen al
inteligentei, a carui durata nu e bine sa depaseasca 30-40 de minute; in plus, copilul
nu-si manifesta deficientele de atentie, de motivatie, in toata amploarea lor.
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

ETATEA MENTALA SI ETATEA CRONOLOGICA

• Unicul indice psihometric folosit de Binet este etatea mintala (EM). El

stabileste avansul (accelerarea) sau intirzierea (retardarea) in dezvoltarea
intelectuala, fata de dezvoltarea normala, prin diferenta dintre etatea
cronologica (Ec) si EM.

• Astfel, daca copilul cu EM=6 ani are EC=9 ani, inseamna ca el prezinta o
intirziere mintala de 3 ani (EC-EM)

• Daca se obtine un nivel mental global (EM) de 9 ani mintali, aceasta

inseamna ca dezvoltarea sa mentala corespunde nivelului atins de copilul
cu etatea cronologica (EC) de 9 ani si e normal dezvoltat din punct de
vedere intelectual.
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

 
 
• In pofida indicatiilor lui Binet, in practica psihodiagnostica s-a ajuns
deseori la asimilarea copilului intirziat mintal cu cel normal de aceeasi
EM, desi EM identica poate sa ascunda diferente structural-functionale
importante

• Aceeasi diferenta (EC-EM) de trei ani, de exemplu, are semnificatii

diagnostice variabile, in functie de virsta reala a copilului examinat: ea
denota o intirziere mentala cu atit mai grava, cu cit EC este mai mica.

• Binet arata ca in diagnosticarea intirzierii mentale, trebuie sa se ia in

considerare atit nivelul mental (EM) cit si virsta copilului (EC). Dar el n-a
reusit sa depaseasca indicele diferentei lor : EC - EM
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

COEFICIENTUL DE INTELIGENTA

• Stern in 1912 propune ca EM sa fie impartita la EC si obtine astfel

coeficientul de inteligenta: CI = EM/EC

• Coeficientul de inteligenta ar reflecta ritmul dezvoltarii intelectuale

• Terman in 1916 inmulteste citul dintre EM si EC cu 100 (pentru a nu

se opera cu numere zecimale), formula coeficientului de inteligenta
devenind: CI = EM/EC x 100

• CI este un indice de virsta care consta in raportul dintre doua

performante: performanta reala a subiectului (exprimata prin EM) si
cea asteptata, in functie de etatea sa cronologica. Un copil cu EC =
10 ani si EM = 8 ani, de exemplu, parcurge in 10 ani drumul pe care
copilul normal il parcurge in 8 ani.

• Raportul dintre drumul parcurs in mod real (EM) si timpul necesar

parcurgerii lui (EC), deci CI exprima viteza dezvoltarii intelectuale
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

PREZENTAREA SCALEI BINET-SIMON (B-S)

 
• Procesul unitar al construirii Scalei B-S cunoaste trei etape succesive – 1905,
1908 si 1911 – de-a lungul carora se observa transformari fundamentale ale
ei, atit in privinta scopului urmarit cit si in finetea realizarii instrumentului
• Versiunea cea mai folosita este cea dezvoltata de catre Terman la
universitatea Stanford in 1916, de aici si numele scalei Stanford-Binet
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

 
• Binet si Simon alcatuiesc in 1905 o lista de 30 de probe (teste) pe
care o aplica unei populatii spitalizate de intirziati mintal, nu atit in
scopul validarii ei, ci pentru a verifica gradele intirzierii mintale,
cunoscute a priori: “idiotul” este intirziatul mintal care nu ajunge la
insusirea limbajului oral, “imbecilul” nu poate insusi limbajul scris, iar
“debilul mintal”, care invata scris-cititul, este incapabil de abstractizari

• Scala B-S 1908 este primul test de dezvoltare care permite

clasificarea ierarhica a copiilor normali dupa criteriul reusitei. Nivelele
mintale examinate prin intermediul scalelor de la 3 la 13 ani sint
definite nu prin imaginile statice ale “idiotului”, “imbecilului” si “debilului
mintal” ci prin virstele copilariei. Testele sint grupate in nivele, etati
mintale, dar numarul testelor variaza inca de la o virsta la alta (de
exemplu, in timp ce la 7 ani sint cuprinse 5 teste, la 13 ani sint doar
2).
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

 
• Scala definitiva BS din 1911 cuprinde 54 de teste, grupate in 11 nivele
mintale (8 nivele mintale de la 3 la 10 ani inclusiv, 12 ani, 15 ani si
nivelul adult), diagnosticate cu cite 5 teste, exceptie facind EM de 4
ani ( 4 teste).
• Aceste imbunatatiri permit calcularea mai precisa a EM. Etatea
mentala de baza este nivelul la care subiectul rezolva toate probele.
• Pentru rezolvarea corecta a fiecarui test, situat la nivele superioare
etatii mintale de baza, se adauga 1/5 de an.
• De exemplu, daca un copil rezolva toate probele de la 7 ani ani, 4 de
la 8 ani si 2 de la 9 ani, etatea sa mintala va fi de 8 ani si 1/5, adica
aproximativ 8 ani si 2 luni mintale
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

 
Iata seturile de probe ale scalei, impreuna cu functiile si operatiile mintale
pe care Binet si Simon le considerau implicate in rezolvarea lor :

• Numirea zilelor………….gradul de insusire a unor notiuni de timp

• Copierea a 2 desene…………………..memorie intuitiva imediata
• Ordine verbale…………………….functie reglatoare a limbajului
• Data zilei………………..gradul de insusire a unor notiuni de timp
• Lunile anului…………………………………………………idem
• Repetarea a 6 cifre……….stabilitatea atentiei atentiei; capacitatea de
memorare mecanica
• Repetarea unei propozitii………………….memorie verbala imediata
• Formarea unei propozitii……………..gindire asociativa, inventivitate
• Asezarea de greutati………..comparatie la nivelul actiunilor concrete
• Repetarea a 3 cifre in mod invers……stabilirea atentiei, memorie
mecanica imediata, capacitate de restructurare
• Notiuni opuse………………………………..operativitatea notiunilor
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

 
• Probleme de calcul mintal II………………..deprinderi intelectuale
• Fapte diverse…………………………………experienta cotidiana
• Probleme de calcul mintal I …………………deprinderi intelectuale
• Lacune in desene …………………..spirit de observatie, reprezentari
• Critica frazelor absurde………………….criticismul gindirii verbale
• Joc de combinare…………………………..gindire concret-intuitiva
• Asemanari din amintire……………………capacitate de comparatie
• Combinatii spatiale……………………imaginarea mintala a actiunii
• Repetarea a 4 cifre in ordine inversa….stabilitatea atentiei, memorie
mecanica imediata, capacitate de restructurare
• Aratarea asemanarilor……………………..capacitate de comparatie
• Intrebari grele………………………capacitate de intelegere verbala
• Figurile lui Abelson………………….functia reglatoare a limbajului
• Poveste in imagini……………..spirit de observatie, gindire cauzala
• Cautarea mingii………..capacitate de anticipare, de planificare mintala
a activitatii
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

 
• Reproducerea de cuvinte in ordine inversa…stabilitatea atentiei,
memorie mecanica imediata, capacitate de restructurare a unei serii
de informatii
• Probleme de calcul mintal III……mobilitatea gindirii, deprinderi
intelectuale
• Cuvinte fara legatura……………capacitate de combinare verbala;
gindire logica
• Repetarea unei propozitii…………………..memorie verbal-logica

Caracterul compozit al Scalei B-S nu se datoreaza “neglijentei”, ci in

primul rind conceptiei “globaliste” alui Binet despre inteligenta. Scala B-S
este un test predominant verbal de inteligenta globala
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

Limitele scalei Binet-Simon

• fiind predominant verbala ii defavorizeaza pe copiii cu tulburari de

limbaj
• reusita la probe este determinata in mare masura de factorii social-
educativi. Scala B-S ea masoara inteligenta prin evaluarea
cunostintelor
• pina la 13 ani notiunea de virsta mintala are o acoperire in realitate
deoarece la copii “virsta mintala” constituie unitatea de masura a
avansului sau a intirzierii in dezvoltarea intelectuala. Ulterior insa,
diferentele intre indivizii de o anumita virsta pot fi mult mai pronuntate
decit cele dintre doua virste succesive.
• a existat un dezacord in ceea ce priveste fixarea virstei mintale
presupusa maxima pentru adult
• nici pentru perioada copilariei exprimarea nivelului intelectual in
termeni de virsta mintala nu este pe deplin adecvata