Sunteți pe pagina 1din 10

TESTARE PSIHOLOGICA 1- TEMATICA EXAMEN

1. CARE SUNT CELE DOUA FATETE ALE INTELIGENTEI? DENUMIRE,

DEFINIRE, AUTORI. Thurston este cel care postuleaza ideea de structura multipla (multifactoriala) a inteligentei,

negand existent factorului “g” si structura unitara a inteligentei

(inteligenta generala) apare in teoria inteligentei fluide si cristalizate a lui Cattel. Acesta sustine

existent a doua fatete ale inteligentei:

a) Inteligenta generala fluida (gf) = potentialul mental latent, neinfluentat de cultura (sau inteligenta de tip A, dupa Hebb); atinge nivelul max de dezvoltare la 14-15 ani, stagneaza pana la cca 20 ani, apoi scade in mod treptat de la 20 la 65 de ani. b) Inteligenta generala cristalizata (gc) = produsul interactiunii aptitudinii fluide cu influentele cultural formative, modelatoare (sau inteligenta de tip B, dupa Hebb); atinge nivel max de dezvoltare la 14-20 ani, variaza dupa esantioanele cultural si ramane la nivelul atins chiar si pana la 65 ani.

Multiplicitatea factorului “g”

2. CE MASOARA SCALA BINET-SIMON? EXPLICATI SI DEFINITI EM, EC, CI. Scala Binet-Simon se bazeaza pe ideea ca inteligenta se dezvolta odata cu varsta, in asa fel incat succesiunea etatilor copilariei poate fi considerate o adevarata scala de masurare a ei. Scopul initial al lui A. Binet si Th. Simon a fost de a elabora o metoda psihologica de a diagnostica stiintific starile inferioare ale inteligentei. Desi concepe inteligenta ca o aptitudine generala, ce permite adaptarea optima la mediu, Binet admite ca nereusita in adaptarea la conditiile scolare este uneori determinata de un alt aspect al inteligentei decat cel masurat de el, adica decat ritmul dezvoltarii intelectuale; nereusita poate fi cauzata de faptul ca nu este dezvoltata inteligenta solicitata in scoala, adica inteligenta verbal-abstracta, de particularitati ale caracterului, de conditiile de mediu in care se dezvolta copilul. Inteligenta fiind conceputa ca un complex, probele trebuie sa fie eterogene, pentru a cuprinde cat mai multe fatete ale ei.

Scala Binet-Simon masoara varsta mentala in raport cu varsta cronologica.

EM = Etatea mental (nivelul dezvoltarii intelectuale, gradul de avans sau intarziere in dezvoltare pe care il inregistreaza copilul) EC = Etatea cronologica (varsta)

CI = Coeficientul de inteligenta (viteza dezvoltarii intelectuale, este un indice da varsta,

care consta in raportul dintre doua performante: performanta reala a copilului, EM, si cea asteptata , in functie de EC). CI= EM / EC x 100

3.CARE SUNT GRADELE INTARZIERII MINTALE? DENUMIRE SI DEFINIRE

In DSM IV si ICD 10, pentru Intarziere mintala se foloseste termenul de Mental

Retardation.

Intarzierea mintala este defenita ca fiind incompleta dezvoltare a inteligentei, caracterizata prin deficit al abilitatilor cognitive, de comunicare, motorii si sociale, process aparut in cursul perioadei de dezvoltare. Gradele intarzierii mintale sunt:

a) Intelect de limita sau laminar (QI= 80-90, marcheaza granite dintre normalitate si handicap)

b) Gradul I – Debilitatea (Deficienta mintala usoara sau moderata, QI= 50-70/80)

c) Gradul II- Imbecilitatea (Deficienta mintala severa, QI=20-50)

d) Gradul III – Idiotia (Deficienta mintala profunda, QI- sub 20)

4. CARE SUNT CRITICILE, DEZAVANTAJELE SCALEI BINET-SIMON? Criticile la adresa scalei lui Binet-Simon subliniaza faptul ca ea masoara inteligenta prin evaluarea cunostintelor. Reusita la probe este determinate in mare masura de factorii social- educativi. Limitele sunt reprezentate de faptul ca scala Binet-Simon este un test predominant verbal de inteligenta globala, iar acest fapt îi defavorizeaza pe copiii cu tulburari de limbaj.

5. CINE ESTE WECHSLER SI PENTRU CE ESTE CUNOSCUT IN PSIHOLOGIE? DENUMITI SCALELE. David Wechsler este creatorul scalelor Wechsler, cel care a introdus pentru prima data distinctia intre scalele verbale si scalele de performanta. El a creat in 1939 o scala pentru adulti si adolescent, numita Wechsler-Bellevue. In 1949 apare variant revizuita, numita WAIS (Wechsler Intelligence Scale). Este cel mai cunoscut psiholog American, care a dezvoltat mai multe teste de inteligenta, utilizate pe o scara larga. Scalele sunt:

- WAIS (Wechsler Adult Intelligence Scale);

- WISC (Wechsler Intelligence Scale for Children) care cuprinde: -Scala verbala a WISC si Scala de performanta a WISC.

6. DESCRIETI 2 SCALE DINTRE SCALELE TESTULUI WISC a) SCALA VERBALA Aceasta scala cuprinde subscalele: de informatii generale, comprehensiune, rationament arithmetic, similitudini, memoria numerelor (Digit Span), de vocabular. Subscala de informatii generale - cuprinde 30 de intrebari referitoare la cunostinte curente, din diferite domenii. Sunt alese fapte a caror cunoastere nu implica un studio special. Testul ne da cateva tipuri de raspunsuri acceptate. Exemple intrebari: a) simple: Cate urechi ai? b) complexe: Din ce este extras aluminiul? Subscala de similitudini – prezinta 19 itemi, perechi de cuvinte, si se cere copilului sa spun ace au in comun obiectele, fiintele sau fenomenele indicate de cuvintele fiecarei perechi.

Wechsler crede ca , daca se face o selectie buna a cuvintelor, proba nu este influentata de factorul limbaj. Este unul din cele mai bune subteste de inteligenta. Exemple perechi de cuvinte: Prin ce se aseamana Pianul si Chitara?, Prin ce se aseamana Pisica si Soarecele? Subscala de rationament aritmetic – cuprinde 24 de problem al caror continut se refera la situatii curente. Copilului i se cere sa resolve mental o serie de probleme prezentate in forma verbala. La primii 5 itemi i se prezinta o serie de imagini, copilul trebuind sa rezolve diverse pb legate de acestea. La urmatorii itemi, pana la 18, el trebuie sa rezolve mental diverse probleme date de examinator. La itemii 19-24 i se prezinta problemele scrise pe cartonase copilul trebuind sa citeasca cu voce tare problema, apoi s-o rezolve mental, fara ajutorul creionului si al hartiei. Exceptie fac cei cu tulburari de citire. Subtestul de vocabular – consta in 30 de cuvinte prezentate oral, subiectul trebuind sa spuna la fiecare cuvant ce inseamna. De exemplu: Ce este un ceas?, Ce este o umbrela? Subtestul de comprehensiune – se compune din 18 intrebari, la care sunt necesare, pentru a raspunde, anumite informatii practice si aptitudinea generala de a evalua experienta anterioara. Ex: Ce faci daca te tai la un deget? Subtestul memoria cifrelor (Digit Span) – consta in prezentarea orala a 8 serii de numere (prima continedoua elemente, iar celelalte cresc, fiecare , cu cate un element), ce trebuie repetate exact.Dupa ce subiectul nu mai reuseste sa retina doua serii consecutive, se trece la a doua grupa, alcatuita dupa acelasi principiu si i se cere sa repete fiecare serie in ordine inversa. b) SCALA DE PERFORMANTA: cuprinde urmatoarele subscale: Codul, completarea de imagini, cuburile lui Kohs, aranjarea de imagini, asamblarea de obiecte si labirintul. Codul este un test de substitutie cu larga circulatie in masurarea inteligentei si consta din linii in diferite pozitii ce trebuie asociate cu figuri geometrice. Completarea de imagini – subiectului i se prezinta 15 cartonase, pe fiecare dintre ele fiind desenat un obiect sau o scena, din care lipseste un fragment, ce trebuie denumit. Rezolvarea implica recunoasterea obectului si determinarea faptului daca elementul lipsa este sau nu esential. Cuburile lui Kohs – Copilul trebuie sa reproduca niste modele-mozaic desenate pe cate un cartonas, folosind cuburi colorate; patru fete ale acestora au o singura culoare, iar doua fete au doua culori, despartite in diagonala. Acest subtest este util in punerea in evidenta a handicapului mintal.

Aranjarea de imagini – se prezinta serii de cate 3-6 imagini pe teme din viata sociala, care trebuie aranjate in secventa temporala adecvata, constituind astfel o scena cu sens. Asamblarea de obiecte – se utilizeaza figuri decupate- un om, un profil, o mana- ale caror piesesunt prezentate intr-o ordine neregulata, dar predeterminata. Labirintul – consta din 8 labirinte de dificultati crescande. Subiectul trebuie sa traseze drumul de la punctul de pornire pana la iesire, fara a ridica creionul si fara a se intoarce inapoi.

7. CARE SUNT DATELE NON-TEST SI COMPORTAMENTELE CE POT APAREA IN TIMPUL TESTARII CU WISC? O atentie deosebita trebuie acordata observarii unor date nontest si comportamente ce pot

sa apara in timpul testarii:

a) Aparenta: inaltime si greutate, caracteristici ale fetei, imbracaminte, aspectul curat/neingrijit.

b) Dezvoltarea limbajului: articulare, sintaxa, patternuri ale limbajului, folosirea limbii,

a dialectelor sau jargonului.

c) Raspunsurile la situatia de testare:

unghiilor, vorbitul excesiv, balbaiala etc.) Capacitatea de atentie: rezistenta la stimuli distractori externi, ramanerea pe

Nivelul de activitate generala: elemente de tensiune, anxietate sau neliniste (rosul

sarcina, capacitatea de concentrare pe activ. pe care o desfasoara etc. Cooperare sau rezistenta: angajarea in relatie personala cu examinatorul, dorinta de a coopera, refuzul de a efectua unele sarcini etc.

Stiluri cognitive si de rezolvare a problemelor: impulsiv, raspunsuri rapide, stilul „incercare si eroare”, sistematizare etc.

Reactia fata de esec, provocari si succes: continua sa lucreze atat cat ingaduie limita de timp, renunta la prima dificultate, cere frecvent ajutorul si informatii suplimentare etc. Atitudinea fata de sine: e increzator, atitudine superioara, spune frecvent „Nu pot”, cauta aprobarea examinatorului, face remarci negative fata de sine, vrea incurajari si laude etc.

8. CINE ESTE RAVEN SI PENTRU CE ESTE CUNOSCUT IN PSIHOLOGIE? DENUMITI TESTELE CONSTRUITE.

J. C. Raven s-a nascut la Londra si a devenit interesat de psihologie la o varsta frageda.

Datorita dislexiei sale el a fost descurajat de profesorii sai. In ciuda descurajarilor el a urmat studiile universitare la Kings College din Londra.

J. C. Raven este cunoscut in psihologie pentru construirea Matricilor Progresive Raven.

J.C. Raven accentueaza ca testul propus de el nu masoara pur si simplu o performanta intelectuala,

ci o capacitate generala de organizare a Gestaltului si de integrare a relatiilor. Aceste teste reprezinta

instrumente care evalueaza domenii axate pe abilitati mentale, multe dintre ele nonverbal. Ele servesc la testarea inteligentei generale a copiilor si batranilor si a persoanelor cu aptitudini superioare. Testele construite de J. C. Raven sunt:

Matricile Progresive Standard (MPS), seriile A, B, C, D si E.- este un test omogen de inteligenta generala Matricile Progresive Colorate (MPC) – examineaza inteligenta generala a copiilor(5,5-11 ani) si a batranilor (65-85 de ani)

Matricile Progresive Avansate (MPA) – testarea persoanelor cu aptitudini superioare si poate fi aplicat de la varsta de 11 ani.

9. TESTUL RAVEN. DESCRIERE, CE MASOARA. Testul Raven (in toate variantele sale) evidentiaza o componenta a functionarii cognitive executive, si anume, rationamentul vizuospatial de tip inductive. La aceasta conlucreaza “memoria de lucru”. Aceasta realizeaza activarea din memorie a unor informatii, manipularea lor in scopul rezolvarii sarcinii si monitorizarea acestui process in scopul controlului posibilelor erori. Testul Raven masoara potentialul intellectual (mai putin volumul de cunostinte). El este destinat sa evalueze claritatea capacitatii de observatie, gandirea clara si nivelul dezvoltarii intelectuale a persoanei. MPC consta in trei serii, A, Ab,si B, de cate 12 Matrici. Seriile A si B din MPC si MPS sunt identice, cu exceptia ca alea din MPC sunt prezentate pe un fond colorat. Deria Ab nu are correspondent in MPS. Fiecare matrice este formata dintr-o figura sau o succesiune de figure abstracte. In coltul din dreapta jos lipseste un fragment, sau unul dintre elementele component ale Matricii. Segmentul care lipseste este dat, intre alte desene mai mult sau mai putin asemanatoare, in partea de jos a foii, subiectul trebuind sa-l indice. Probele din cadrul unei serii sunt de dificultate crescanda, dare le se rezolva pe baza aceluiasi principiu. MPS contine un sir de fise cu 60 de desene grafice/probe. Ele sunt impartite in 5 grupe si sunt marcate cu literele A, B, C, D si E. In fiecare serie sunt 12 probe. Acestea sunt aranjate in asa fel incat la inceputul fiecarei serii sunt probe mai usoare, iar la sfarsit mai grele. Fiecare fila contine o imagine compusa din anumite figure. In fiecare imagine lipseste o figura. Figurile lipsa sunt in josul paginii marcate ci 1-6 sau 1-8. Se scrie intr-un tabll din foaia de raspunse nr figurii corespunzatoare, aleasa de persoana examinata.

10. CARE ESTE RELATIA DINTRE SCORURILE LA TESTELE DE INTELIGENTA SI PERFORMANTA DIN VIATA COTIDIANA? Chiar si cele mai optimiste puncte de vedere privind relatia dintre scorurile la testele de inteligenta si performanta din viata cotidiana au observat ca cea din urma nu este prezisa decat in mica masura de catre primele. Coeficientul mediu de corelatie dintre abilitatile cognitive la teste si masura performantelor profesionale este 0,2. Acest coeficient ia valori intre 0 si 1, iar corelatiile sunt acceptate ca semnificative daca sunt peste 0,6. La acest nivel al validitatii doar 4% din performanta profesionala este acoperita de abilitatile la testele de inteligenta. In concluzie, predictia are valoare mai ridicata daca intwrvine variabila “scolarizare”. Deci, testele de inteligenta sunt un bun predictor doar al performantei scolare sau al scolarizarii in programe de training.

11. CARE ESTE LEGATURA INTRE INTELIGENTA SI GANDIREA RATIONALA? Cercetarile au aratat ca gandirea rationala este, in mod surprinzator, disociata de inteligenta. Oamenii cu un IQ mare nu sunt mai rationali decat oamenii cu un IQ mai mic. Majoritatea oamenilor nu recurg la rationamentul disjunctive decat daca li se spune in mod explicit sa o faca. La cei care o fac spontan, aceasta tendinta nu este corelata cu IQ-ul lor. Oamenii cu un IQ ridicat nu tind sa apeleze in mod spontan la acest rationament. Aceasta irationalitate in gandire nu sunt masurate de testele de inteligenta, Insa ele fac parte din viata cotidiana, mai ales in situatii sociale. Ritmul alert al vietii, fuga dupa placer si evitarea stresului afecteaza rationalitatea, chiar si atunci cand o avem foarte dezvoltata. Atunci cand abordam o problema, noi avem in creier la indemana mecanisme rationale foarte performante, insa ele necesita concentrare si nu ne permit sa facem si alte lucruri in acelasi timp. Altele, desi sunt mai slabe ca performanta, nu necesita mare concentrare.

12. CARE SUNT CARACTERISTICILE PERCEPTIEI IN SCOALA STRUCTURALISTA SI IN SCOALA GESTALTISTA? Şcoala structuralista afirmă că perceptiile complexe sunt construite din atomii senzatiilor elementare si sunt unificate prin asociatii impuse de contiguitatea spatială si temporala. Teoriile gestaltiste consideră ca fenomen important al percepŃiei delimitarea figurii de fond , având ca trăsătură esenŃială în această delimitare perceperea marginilor unui obiect ca aparŃinând regiunii obiectului. De asemenea, acestea propun cateva fenomene care ar explica organizarea perceptiva: Completarea amodala (perceptia unor figure partial vizibile ca fiind complete in spatele obiectului care le ocluzeaza) si Contururile iluzorii (perceptia unei figure definite de margini care nu sunt prezente in mod fizic in imagine). Factorii guvernatori delimitării figurii de fond sunt: mărimea, contrastul, simetria, convexivitatea, vecinătatea. Gestaltistii sustin ideea conform careia perceptia are un caracter holistic si este organizata prin interactiunile dinte structura stimulului si procesele de la nivelul creierului. Intregul este perceput diferit in raport cu suma părŃilor sale componente. Au încercat să explice efectele holistce prin principiul minimului necesar, sau principiul lui Pragnanz, conform căruia în sistemul nostru perceptiv este preferată organizarea cea mai simplă, aceasta fiind varianta cea mai compatibilă cu constrâmgerile impuse de imaginea retinal Teoreticienii nongestaltisti au afirmat ca sistemul perceptiv are o preferinta pentru interpretarea cea mai probabila, si nu cea mai simpla.

13. CU CE SCOP A FOST CONSTRUIT TESTUL FROSTIG SI CUI POATE FI APLICAT? Scopul construirii testului Frostig a fost acela de a vedea relaŃia dintre întârzierile în

dezvoltarea vizual-motorie şi slaba performanŃă scolară. Concluziile lui Marianne Frostig şi a

colegilor săi, Maslow, Legerver şi Whittlesey, au evidentiat necesitatea un screening

vizual-

motor înaintea clasei I, pentru a determina capacitatea copilului de a face faŃă cerinŃelor scolare, în special în achiziŃia cititului şi scrisului. Aceast test poate fi aplicat copiilor între 4 si 8ani, preşcolari, şcolari mici sau copii mari care întâmpină dificultăŃi la învăŃare (evaluarea are character clinic). Se poate aplica copiilor deficienŃi mental sau cu probleme de comportament, celor surzi sau cu tulburări auditive (instructiunile sunt date in limbajul mimico-gestual) şi copiilor cu handicap neuromotor (acestia vor raspunde aratand cu degetul, nu folosind creionul).

14. DESCRIETI DOUA SUBTESTE ALE TESTULUI FROSTIG (sunt descrise toate cele 5 subteste, desi se cer doar doua) Testul Frostig masoara capacitatile perceptive si motrice prin 5 subteste:

1.Coordonarea ochi-mână: sarcina subiectului este de a trage linii drepte, şerpuite sau întrerupte între distanŃe diferite. Acest subtest cuprinde următorii itemi : proba şoricelului , proba căsuŃelor, proba copacilor, proba masina-garaj, proba formelor umane, proba liniilor şerpuite, proba bilelor, proba punctelor, proba stelelor, proba perelor, proba copacilor, proba “două puncte”, proba trei puncte, proba trei puncte II. La şcolarii mici se aplică până la “proba liniilor şerpuite” inclusiv. 2.Obiectul-fondul percepŃiei: subtestul vizează capacitatea subiectului de a diferenŃia fondul percepŃei de obiectul percepŃiei, pe fundalul care se aplică gradual. Testul cuprinde, de asemenea, figuri geometrice ascunse care trebuie identificate. Itemi:- probe: triunghi, dreptunghi, cruce, lună, două stele, patru stele, zmee, ou. 3.ConstanŃa formei: subtestul presupune recunoaşterea unor figuri geometrice în timp ce acestea îşi schimbă marimea, construcŃia şi plasarea spaŃială, diferenŃierea acestor figuri de alte construcŃii geometrice. Sunt utilizate ca modele obiectuale cercuri, pătrate, alte patrulatere, elipse.

Itemi: proba cercuri, proba patrate, proba cercuri II, proba patrate II. 4.PoziŃia spaŃială: subtestul examineaza recunoaşterea poziŃiei formelor prezentate în serial. Se utilizează desene simplificate ale unor obiecte cotidiene. Itemi- probe: proba mese, proba scaune, proba lună, proba scară, proba flori, proba omuleŃi de zăpadă, proba minge. 5.RelaŃiile spaŃiale: analiza formelor şi a modelelelor simple. Formele sunt alcătuite din linii de diferite lungimi şi unghiuri, pe care copilul trebuie să le copieze. Itemi- probe: proba puncte, puncte II, puncte III, puncte IV, puncte V, puncte VI.

15. DESCRIETI MEMORIA DECLARATIVA. DEFINITIE, TIPURI, CARACTERISTICI DefiniŃie -Memoria declarativă este un concept ce denumeşte învăŃarea unor fapte, concepte, descrieri sau definiŃii si reamintirea unor evenimente (aceasta este testată prin teste de reproducere şi recunoaşere). Tipuri : memoria semantică; memoria episodică(autobiografică)

Caracteristici: este suficientă expunerea la o singură situaŃie pentru fixarea conŃinutului ei în memorie. De asemenea, este dependentă de integritatea unor formaŃiuni în lobul temporal median şi diencefalul median.

16. STRATEGIILE MNEZICE, DEFINITIE SI TIPURI DefiniŃie : Strategiile mnezice reprezintă modalităŃi de facilitare a memorării. O strategie des folosita este repetiŃia, adică repetarea în mod intenŃionat a unui material pe care vrem să-l Ńinem minte. Există diferite activităŃi care pot servi ca strategii mnezice , au un caracter voluntar şi pot spori performanŃele memoriei. Tipuri de strategii mnezice:

- repetiŃia - cei mai multi copii mici îşi limitează repetiŃa doar la cuvântul tocmai prezentat iar cei mai mari repetă mai multe cuvinte auzite anterior. - oraganizarea informaŃiei - este mai bună atunci când o codăm, deoarece, facilitează reactulizarea ei ulterioară. Exista diferente mari in ceea ce priveste folosirea, de catre copiii de la 6 la 11 ani, a celei mai simple tehnici de organizare- gruparea dupa subiect a unor imagini ce

Tactica organizarii, clasificarii si sumarizarii informatiilor ce trebuie

invatate continua sa se dezvolte in adolescenta si in anii de facultate. Copiii de 5-6 ani nu folosesc strategii mnezice in mod spontan. Dificultatile in organizarea informatiei in memoria declarative conduc la o performanta slaba in testele de reproducere libera. - metamemoria – reprezinta cunostintele pe care le detinemdespre memoria noastra si despre cum functioneaza ea. Ea cuprinde abilitatea de a ne monitoriza performanta mnezica intr-o anumita situatie (ne putem da seama cand deja stim materialul pe care-l invatam). Metamemoria se dezvolta de-a lungul anilor de scoala primara. Progrese semnificative se inregistreaza dupa varsta de 7 ani.

trebuiau memorate

17. MENTIONATI UN TEST DE MEMORIE VERBALA SI DESCRIETI PROBA Andre Rey a elaborat o metoda de cercetare a particularitatilor memoriei verbale imediate, care permite o analiza a procesului in desfasurarea sa. Testul Proba Rey-verbal se desfăşoară în şase faze. Primele cinci faze urmăresc memorarea unei serii de 15 cuvinte în repetiŃii, iar cea de-a şasea fază urmăreşte capacitatea de recunoaştere dintr-un text a cuvintelor memorate în fazele anterioare. Rey a întocmit, pentru fazele de memorare, 4 liste, iar pentru faza de recunoaştere, mici texte în care sunt incluse cuvintele din cadrul listelor prezentate spre memorare. Listele cuprind cuvinte simple si des folosite: vrabie, culoare, scoala, toba, creion, pom, cal etc. Faza I - subiectului i se citeşte o lista de cuvinte, iar el le va trebui sa spune cuvintele pe care le-a memorat, asa cum îi vin în minte, indiferent de ordinea de citire. Important este sa spuna cat mai multe cuvinte din cele audiate.

Faza II - după citirea acelorasi cuvinte, subiectul trebuie să spună mai multe cuvinte decât a spus în faza I, inclusiv pe cele pe care le-a spus în faza I, fara a respecta ordinea in care le-a audiat. Faza III - se anunŃă o nouă lectură şi se repetă integral instrucŃia dată la faza II. I se comunică subiectului numarul cuvintelor reproduse la prima şi a doua fază, in asa fel incat sa fie interest in progresul sau, fara a i se spune ce cuvinte a adaugat sau le-a repetat. Faza IV şi V - se desfăşoară la fel ca faza II şi III, doar ca , la faza V, subiectul e anunŃat că e ultima repetiŃie. Faza V se aplică chiar dacă subiectul ajunge să reproducă toate cuvintele din fazele anterioare. Faza VI - este destinată comparării capacităŃii de recunoaştere cu cea de reproducere. I se spune subiectului o poveste cu toate cuvintele învăŃate, dar si altele, şi, când aude un cuvânt învăŃat, trebuie sa spună “da”. Important este sa nu spuna “da” si la alte cuvinte, fata de cele audiate in fazele anterioare.

18. CARE ESTE SCOPUL PROBEI REY VERBAL?

Proba Rey–verbal este una dintre cele mai folosite metode utilizate în scopul evaluarii strategiilor mnezice, precum şi a capacităŃii memoriei de lucru verbale şi a nivelului de cunoştinŃe declarative a copiilor de vârstă şcolară mică. Este o metodă de cercetare a particularităŃilor memoriei verbale imediate, care permite o analiză a procesului în desfăşurarea

sa.

Rezultatele obŃinute, pe lângă constatarea reuşitei imediate, sugerează şi determinantele prihice care intervin în nereuşită. In urma testului se evidenŃiază şi o serie de manifestări simptomatice legate de volumul şi fidelitatea reproducerilor, recunoaşterilor, a comportamentului motor şi verbal, care, in ansamblu, dau un tablou tipic pentru copiii cu handicap mental, pentru epileptic, ADHD sau dificultati de invatare.

19. DEFINITI CONTROLUL COGNITIV

Controlul cognitiv reprezintă abilitatea de a ne adapta în mod flexibil comportamentul la cerinŃele curente prin promovarea informaŃiei relevante scopurilor noastre şi protejarea acesteia

de interferenŃe şi/sau alte informaŃii neadecvate scopului actual. Controlul cognitive nu este un process unitary, ci este rezultatul coordonarii mai multor subfunctii, cum ar fi: memoria de lucru, inhibitia, atentia si monitorizarea comportamentului. Memoria de lucru, sau mentinerea si manipularea informatiei in minte, reprezinta un aspect important al controlului cognitiv si are doua subcomponente: una de mentinere activate a informatiei relevante si alta, de manipulare a ei conform scopurilor.

20. TESTUL STROOP. DESCRIERE, TIPURI, CE MASOARA

Descriere: In psihologie, Efectul Stroop este o demonstratie a interferentei in timpul de reactie intr-o anumita sarcina. Cand un cuvant, cum ar fi albastru, verde, rosu, etc., este scris cu o culoare diferita de valoarea semantica a cuvantului, apare o intarziere in procesarea culorii

cuvantului, ducand la un timp de reactie mai scazut si la o crestere a numarului de greseli. In experimentul sau, J. Ridley Stroop a folosit mai multe versiuni diferite a doua teste esentiale, de la care a pornit. Stroop a denumit aceste teste RCN (Reading Color Name)- pentru testele la care participantii trebuiau sa spuna cuvintele scrise cu diferite culori si NCW(Naming Colored Words)- pentru testele la care participantii trebuiau sa spuna culoarea cuvintelor ce desemnau nume de culori. Stroop si-a testat participantii la diferite stagii a testelor si a identificat o crestere semnificativa a timpului necesar participantilor pentru completarea testului NCW, un efect destul de pronuntat la fiecare test, in ciuda faptului ca facusera deja de cateva ori testul si inainte. In cadrul efectului Stroop se poate observa ca semnificatia cuvantului, ca dimensiune a stimulului, interfereaza cu sarcina denumirii culorii cu care este scris cuvantul respectiv. Pentru a studia aceasta interferenta, John Ridley Stroop a utilizat cele patru culori fundamentale – rosu, verde, galben si albastru. Se crede ca acesta interferenta ar avea drept cauza automatismul citirii, unde mintea determina automat valoarea semantica a cuvantului, si apoi trebuie sa inlocuieasca aceasta prima impresie cu identificarea culorii cuvantului, un proces care nu este automatizat. Tipuri:

a) Stroop- varianta standard: I se prezinta subiectului numele unei culori scris cu o alta culoare, subiectul trebuind sa numeasca, cat mai repede, culoarea cu care este scris cuvantul.

b) Counting Stroop- I se prezinta subiectului niste cifre, de exemplu trei de 4, si I se cere sa spuna, cat se poate de repede, cate cifre sunt prezente pe ecran.

c) Stroop Emotional- I se prezinta subiectului cuvinte cu valoare amenintatoare in combinative cu cuvinte neuter, toate scrise cu diferite culori. Subiectul trebuie sa raspunda la culoare, alocandu-se o anumita tasta unei anumite culori. Se inregistreaza timpul de reactive de la aparitia cuvantului si pana la apasrea pe tasta.

d) Counting Stroop Emotional- I se prezinta subiectului un cuvant emotional scris o

data sau de mai multe ori(ex: bataie, bataie, bataie) , unul sub altul, subiectul trebuind sa raspunda cat mai repede cate cuvinte sunt pe ecran. Fiecare dintre acestea au cerinte diferite, in functie de varsta subiectilor, toate evidentiind insa acelasi lucru : capacitatea subiectului de a rezolva un conflict cognitiv si de a inhiba un raspuns prepotent. Măsoară anumite componente ale atenŃiei executive referindu-se în special la inhibarea răspunsului prepotent şi rezolvarea unui conflict cognitiv sau afectiv. Altfel spus, această probă

se referă la abilitatea de a rezolva” conflicte” între stimuli simultani.