1.

EQ-i Emotional Quotient Inventory despre test despre autori adaptare & etalon profiluri demonstrative licentiere & preturi Prezentarea generala a EQ-i EQ-i este un test menit sa masoare inteligenta emotionala. Este un test dezvoltat empiric, multifactorial si eclectic din punct de vedere teoretic. EQ-i este rezultatul a 17 ani de cercetare a inteligentei emotionale; aceste cercetari ale autorului au depasit granitele a mai mult de 10 state, ntr-un efort de a dezvolta o abordare cross-culturala a descrierii si evaluarii inteligentei emotionale. EQ-i reflecta conceptia lui Reuven Bar-On cu privire la inteligenta emotionala (socialemotionala). Aceasta este concretizata n modelul Bar-On al inteligentei social-emotionale, care este format din doua parti. O prima parte este formata din teoria sau conceptualizarea inteligentei emotionale, n timp ce partea a doua reprezinta aspectul psihometric al modelului, care reprezinta de fapt masurarea inteligentei emotionale n conformitate cu teoria inteligentei emotionale. Conform acestui model, inteligenta emotionala (social-emotionala) este formata din cinci meta factori: - metafactorul intrapersonal se refera la constiinta de sine si la expresia de sine, guvernnd aptitudinea unei persoane de a fi constienta de propriile emotii si de propria persoana n general, de a-si ntelege propriile puncte tari si puncte slabe si de a-si exprima sentimentele si pe sine ntr-o maniera non distructiva. - metafactorul interpersonal se refera la constiinta, deprinderile si interactiunea sociale, adica aptitudinea unei persoane de a fi constienta de sentimentele, grijile si nevoile celorlalti si de a fi capabila sa initia si ntretine relatii de cooperare, constructive si reciproc satisfacatoare. - metafactorul managementului stresului se refera la gestionarea si controlul emotionale, la aptitudinea unei persoane de a gestiona emotiile astfel nct acestea sa lucreze n avantajul, si nu contra sa. - metafactorul adaptabilitate se refera la managementul schimbarii, adica la adaptarea att la schimbarile personale si interpersonale, ct si la schimbarile mediului imediat. - metafactorul stare generala se refera la automotivare si la aptitudinea unei persoane de a se bucura de propria persoana, de ceilalti si de viata n general, dar si la modul n care si influenteaza viziunea generala asupra vietii si sentimentul general de multumire. De asemenea, acest cadru potential se refera la potentialul de performanta, mai degraba dect la performanta n sine (adica mai degraba potentialul de a reusi dect reusita n sine). Este mai degraba orientat spre proces, dect orientat spre rezultat, acesta fiind motivul pentru care masurarea coeficientului de inteligenta emotionala se face n cazul EQ-i cu ajutorul unor itemi verbali care seamana cu itemii din testele de personalitate si nu seamana cu un test de aptitudini. EQ-i poate fi utilizat ntr-o multitudine de medii n care este necesara evaluarea inteligentei emotionale si a potentialului de dezvoltare a acesteia, printre care medii organizationale, educationale, clinice, medicale, de cercetare si n programe de prevenire a infractionalitatii.

Administrarea EQ-i EQ-i se poate aplica att creion-hrtie, ct si electronic, att individual, ct si n grup. Este un instrument de 133 de itemi verbali, care utilizeaza o scalare a raspunsurilor n cinci puncte (de la neadevarat pentru mine la adevarat pentru mine).
1

Timpul de administrare este de 30-40 de minute, fara a exista nsa o limita de timp. Poate fi aplicat ncepnd cu vrsta de 16 ani.

Scalele si scorurile EQ-i EQ-i cuprinde 15 scale si ofera 15 scoruri corespunzatoare acestora, precum si cinci scoruri compozite (corespunzatoare celor 5 meta factori) si un coeficient de inteligenta emotionala (EQ) total. Scalele EQ-i si scalele compozite corespunzatoare sunt: - Componentele intrapersonale: - Demnitate personala (SR) - Constiinta de sine emotionala (ES) - Asertivitate (AS) - Independenta (IN) - Autoactualizare (SA) - Componentele interpersonale: - Empatie (EM) - Responsabilitate sociala (RE) - Relationare interpersonala (IR) - Componentele adaptabilitatii: - Testarea realitatii (RT) - Flexibilitate (FL) - Rezolvarea de probleme (PS) - Componentele managementului stresului: - Toleranta la stres (ST) - Controlul impulsurilor (IC) - Componentele starii generale: - Optimism (OP) - Fericire (HA) Suplimentar fata de aceste scoruri, EQ-i mai ofera patru scoruri de validitate a protocolului.

2. Inteligenta emotionala. Autocontrol

La prima vedere pare o contradictie de termeni. Inteligenta, ratiunea, logica, nu prea apar a fi compatibile cu emotiile, trairile sufletesti, sentimentele. Dar, de multe ori ne spunem: "nu lua decizii in urma impulsurilor de moment, stai si gandeste-te o vreme" ori binecunoscuta zicala "dragostea e oarba". Specialistul in psihologie si neurostiinte, Antonio R. Damasio, a studiat o posibila legatura intre cele doua functii de relatie indeplinite de creierul uman. El a ajuns la o concluzie: "Posibilitatea de a exprima si trai emotiile face parte din registrul ratiunii si, invers, rationarea corecta depinde de capacitatea emotionala. Cele doua se sustin si se dezvolta reciproc." Studiile cercetatorului portughez explica felul si masura in care actiunile noastre sunt dictate de trairile emotionale, dar si efectele dezechilibrelor ce pot sa apara.

Deci, ce este inteligenta emotionala?

2

Intelegerea, recunoasterea, constientizarea emotiilor si a sentimentelor. Capacitatea de a le exterioriza, exprima in cuvinte, gesturi, prin intermediul artei (pictura, muzica) si de a le receptiona pe cai asemanatoare. Puterea de autocontrol al trairilor emotionale, de exemplu conform cu anumite norme sociale. Empatia sau posibilitatea de a trai si intelege sentimentele celorlati (apropiati sau nu). Capacitatea de a aprecia efectele emotionale ale propriilor fapte, actiuni, vorbe etc. (asupra siesi si asupra celor din jur).

Echilibru si dezechilibru
Cele doua nu vor cantari niciodata la fel. Un echilibru perfect nu poate sa existe, dar oscilam in jurul lui functie de varsta, situatii ori conjuncturi, anumite perioade prin care trecem si, cu toate astea, ne situam in normalitate. Totusi in viata de zi cu zi intalnim variate grade de dezechilibru, persoane mai mult sau mai putin inclinate intr-o directie sau cealalta: oameni politici cu o inteligenta peste medie, dar care nu reusesc sa-si adapteze eforturile la nevoile reale ale populatiei (poate si pentru ca nu reusesc sa le inteleaga), matematicieni complet absorbiti de cercetarile lor, dar burlaci sau cu o viata sociala foarte saraca ori persoane foarte timide, timorate, anxioase etc., care nu reusesc sa se foloseasca de ratiune pentru a-si depasi dificultatile. Dezechilibrele frapante au de multe ori determinism genetic. Trairea exclusiva a emotiilor ori a ratiunii reci caracterizeaza conditii intalnite in patologia psihologica sau psihiatrica. Nevroze ca depresia, anxietatea sau variate afectiuni psihice au in prim plan manifestarea excesiva a emotiilor in detrimentul ratiunii si a perceptiei corecte a realitatii. Exista si reversul medaliei, in care intelectul, logica detin monopolul, vezi sindromul Asperger in care ratiunea este la cote maxime, dar relationarea calda sociala lipseste cu desavarsire. Se stie ca Albert Einstein, probabil cea mai sclipitoare inteligenta a umanitatii, a suferit de acest sindrom. Inteligenta emotionala depinde in mare masura de mediul in care creste un copil. Dar este o functie care se invata si se dezvolta pe tot parcursul vietii. Deficite ale inteligentei emotionale pot cauza probleme de comunicare, rupturi in viata de cuplu sau variate conflicte intre membrii familiei etc. De multe ori, cu putin ajutor din partea unui prieten sau psiholog ori in urma unei intamplari din viata se pot sparge blocajele pe care unele persoane le au in trairea emotiilor si a sentimentelor. Pentru a ne dezvolta inteligenta emotionala, uneori e nevoie sa depunem un oarecare efort, sa ne deschidem mintea si inima. Ce e important de stiut este insa faptul ca avem aceasta capacitate.

3. Inteligenta emotionala. Ce este si de ce este importanta?

3

Adeseori ii intreb pe parinti cum si-ar dori sa fie copiii lor atunci cand vor fi mari. Raspunsurile se incadreaza aproape invariabil in gama: "descurcaret", "hotarat", "independent", "sigur pe el". La intrebarea "Cum va doriti sa fie copilul dvs. acum?", raspunsul vine adeseori: "elev bun, cuminte, cu note mari". Nu intotdeauna insa "elevul cuminte, cu note mari" devine adultul "descurcaret", "hotarat", "independent", "sigur pe el".

Ce se intampla pe parcurs? Cheia este inteligenta emotionala...

Studiile de psihologie din ultimul deceniu afirma in mod hotarat ca inteligenta emotionala si abilitatea de a stabili relatii cu cei din jur reprezinta principalul factor de predictie privind reusita in viata. Pentru parinti, notele foarte bune si premiile scolare sunt probabil principala garantie pentru succesul in viata al copilului. E drept, performanta scolara este binevenita, dar nici pe de parte suficienta. Ba mai mult, statisticile ne arata ca multi dintre fostii elevi, nici pe departe straluciti, sunt astazi adulti realizati atat in plan profesional, cat si personal. Pentru o dezvoltare cat mai armonioasa, este bine sa ai grija deopotriva de mintea si emotiile copilului tau. Daca notele si performanta academica ne dau masura mintii, cum ne putem da seama ca avem copii inteligenti emotional? Cum arata un copil inteligent emotional? Copilul inteligent din punct de vedere emotional: este constient de emotiile sale si vorbeste liber despre ele; recunoaste emotiile celor din jurul sau; comunica usor despre ceea ce il intereseaza sau il preocupa; stie sa spuna NU fara sa ii raneasca pe ceilalti; are un bun management al emotiilor negative (de pilda, nu face crize de furie atunci cand ai casa plina de musafiri); are comportamente rezonabile chiar si atunci cand lucrurile nu merg asa cum si-ar dori si nu abandoneaza o activitate, nici atunci cand devine dificila; are bine dezvoltat sistemul motivational de pilda, nu face unele activitati doar pentru ca i-ai cerut tu sa le faca sau doar cat stai langa el si il supraveghezi, ci le face pentru ca a inteles ca sunt utile pentru propria dezvoltare si ii ofera beneficii; este sigur pe el in majoritatea situatiilor, iar atunci cand simte ca nu se descurca, cere ajutorul; se adapteaza rapid la situatii/ persoane noi; nu ii este teama sa puna intrebari sau sa isi afirme preferintele; are prieteni cu care se relaxeaza dar de la care deopotriva invata modele noi de comportament.
4

Observa-ti copilul, indiferent de varsta si incurajeaza-i relatiile de prietenie. De ce este atat de important pentru copil sa aiba prieteni? Pentru ca prietenii sunt: resurse emotionale pentru petrecerea intr-un mod placut a timpului liber. Cercetatorii arata ca perioada de timp in care radem, zambim, vorbim este mult mai mare intre prieteni decat intre persoane care se cunosc mai putin. In aceste momente de relaxare se descarca in organism anumite substante chimice endorfine, care intaresc sistemul imunitar si creeaza o stare de bine. zona - tampon fata de efectele negative ale unor evenimente precum: conflicte in familie, divort, probleme scolare. In aceste situatii copiii se distanteaza putin de familie si apeleaza la prieteni pentru a obtine suportul emotional necesar. resursa de invatare in situatii pe care copilul nu stie cum sa le rezolve. Copiii pot imita comportamentul prietenului atunci cand nu stiu ce sa faca sau pot cere in mod direct ajutorul acestuia. Perioada optima de invatare a abilitatilor emotionale, si deci de dezvoltare a inteligentei emotionale, este data chiar de primii ani din viata copilului nostru; astfel, perioada prescolaritatii este esentiala, deoarece atunci invata copiii vocabularul emotiilor, asocierea dintre emotii si contextele de viata, exprimarea faciala a emotiilor (de pilda, invata sa decodifice o frunte incruntata ca fiind semn de ingrijorare sau suparare, un zambet ca semn al bucuriei etc.), modalitati de reactie la emotiile celor din jur. Parintii sunt primii care contribuie la dezvoltarea abilitatilor emotionale ale copiilor, prin exprimarea propriilor emotii in familie, prin reactiile si raspunsul comportamental la emotiile copilului si prin crearea de contexte in care se vorbeste despre emotii. De exemplu, un parinte care ridica tonul atunci cand este nemultumit de ceva, il va invata pe copil (prin modelare comportamentala) sa ridice tonul in prima situatie mai dificila; intr-o familie in care nu se vorbeste deschis depre emotii si nimeni nu arata ceea ce simte, copilul invata ca a-ti exprima emotiile si a vorbi despre ele este neadecvat sau chiar semn de slabiciune. Sunt studii de specialitate care arata ca exprimarea emotiilor pozitive fata de copii este un predictor pentru abilitatile empatice ale copiilor si buna functionare sociala a acestora in clasele primare. Ce poti face ca parinte pentru a stimula inteligenta emotionala a copilului tau? utilizeaza mesaje formulate la persoana I, pentru exprimarea propriilor pareri, emotii, dorinte (de exemplu, in loc de "m-ai suparat" poti spune "ma supara faptul ca nu imi raspunzi atunci cand te strig"); ofera copilului posibilitatea de a alege intre doua sau mai multe alternative. Aceasta este o foarte buna metoda de a-l invata pe copil sa ia singur decizii. Creeaza contexte in care copilul poate sa ia singur decizii; rezolva probleme impreuna cu copilul, fii atent la ceea ce simte si gandeste, la reactiile tale emotionale; noteaza impreuna cu copilul alternative de solutionare.

 aplica consecventa regulile de reglementare a comportamentului copilului; incurajeaza copilul sa analizeze critic o situatie si sa anticipeze consecintele propriilor sale comportamente; ignora aspectele minore pentru diminuarea conflictelor; incurajeaza si lauda permanent comportamentele dezirabile ale copilului; el are nevoie sa-si dezvolte increderea in sine si in propriile competente si abilitati. Si nu uita ! Esti primul si cel mai important reper in viata copilului tau. De la tine invata tipare de reactie si comportament, care sunt lucrurile esentiale in viata si cat este de important sa ne valorizam si sa ne respectam, pe noi si pe cei din jurul nostru.